OUG 102/2013 – Modificarea şi completarea Codului fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale

OUG nr. 102/2013 – Modificarea şi completarea Codului fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale
2014-01-01 – Data intrării în vigoare 01 ianuarie 2014, cu excepţia pct. 59–62 de la art. I care se aplică începând cu data de 1 aprilie 2014.
2014-01-01 – Data intrării în vigoare 01 ianuarie 2014.
2013-12-19 – Modificată prin OUG 111/2013
2013-11-15 – Publicata in M.Of. nr. 703 din 15.11.2013
2013-11-14 – Proiect, Nota de fundamentare, aprobare în Guvern

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 102/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale

Având în vedere necesitatea întreprinderii unor măsuri urgente de susţinere a creşterii economice şi de stimulare a investiţiilor, în lipsa cărora finanţarea economiei pe termen scurt şi mediu poate fi afectată,

în vederea respectării angajamentelor referitoare la eficientizarea sistemului fiscal, asumate de Guvernul României în Scrisoarea de intenţie şi în Memorandumul tehnic de înţelegere încheiate ca urmare a Aranjamentului stand-by de tip preventiv dintre România şi Fondul Monetar Internaţional,

luând în considerare obiectivul stabilit prin programul de guvernare de creştere a veniturilor bugetare prin lărgirea bazei de impozitare, în vederea susţinerii creşterii şi în scopul asigurării stabilităţii financiare a economiei naţionale, se impune adoptarea unor măsuri urgente pentru extinderea sferei de impozitare a construcţiilor, creşterea nivelului accizelor pentru unele categorii de combustibili, precum şi utilizarea cursului de schimb din anul anterior şi indexarea la indicele mediu al preţului de consum al accizelor ca urmare a scăderii cursului de schimb utilizat pentru determinarea accizelor pentru anul 2014,

ţinând cont de necesitatea implementării măsurii care are drept scop soluţionarea cazului de încălcare a dreptului Uniunii Europene şi pentru evitarea deschiderii procedurii de infringement împotriva României în materia libertăţii de stabilire în cazul persoanelor juridice străine care desfăşoară activitate în România printr-un sediu permanent,

având în vedere necesitatea implementării măsurii care are drept scop soluţionarea cazului de încălcare a dreptului Uniunii Europene şi pentru evitarea deschiderii procedurii de infringement împotriva României în materia liberei circulaţii a lucrătorilor şi stabilirii aceluiaşi tratament fiscal în ceea ce priveşte impozitarea veniturilor de natură salarială,

având în vedere necesitatea sprijinirii contribuabililor care obţin venituri din arendă în sensul eliminării riscului privind neîndeplinirea obligaţiilor anuale de declarare a venitului realizat,

pentru evitarea situaţiilor în care determinarea bazei impozabile pentru veniturile realizate de persoanele fizice sub formă de arendă se efectuează prin utilizarea preţului mediu, iar preţul de piaţă diferă substanţial de preţul mediu deja stabilit înainte de începerea anului fiscal pentru care se aplică,

pentru eliminarea incertitudinilor legate de modalitatea de stabilire a bazei impozabile în cazul veniturilor din activităţi agricole este necesară identificarea produselor agricole vegetale şi a animalelor pentru care determinarea venitului se realizează pe baza normelor de venit, începând cu anul 2014,

ţinând cont de necesitatea asigurării unui regim fiscal unitar aplicabil veniturilor din premii obţinute de persoanele fizice, ca urmare a practicilor comerciale pentru promovarea produselor/serviciilor din orice domeniu de activitate,

având în vedere necesitatea compatibilizării legislaţiei naţionale cu prevederile directivelor 2008/9/CE şi 86/560/CEE, în vederea evitării declanşării procedurii de infringement pentru impunerea de obligaţii suplimentare în vederea rambursării de TVA către persoane nestabilite în România, ca urmare a deschiderii dosarului EU Pilot 3927/2012/TAXU şi angajamentului asumat faţă de Comisia Europeană de modificare a legislaţiei naţionale începând cu 1 ianuarie 2014,

întrucât este obligatorie respectarea jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) referitoare la neincluderea în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată a costului asigurării în cazul contractelor de leasing, respectiv a hotărârii pronunţate în Cauza C-224/11 BGŻ Leasing sp. z o.o., având în vedere că o aplicare a dreptului Uniunii Europene care nu este conformă cu interpretarea dată de CJUE încalcă, de fapt, însăşi norma de drept respectivă, în aprecierea gravităţii încălcării de către un stat membru a dreptului Uniunii, Comisia considerând că încălcarea este mai gravă atunci când, deşi existentă o hotărâre a CJUE pronunţată în temeiul art. 267 din Tratatul de funcţionare a Uniunii Europene care clarifică modul în care trebuie interpretată dispoziţia respectivă, statul membru continuă să aibă o conduită contrară normei respective, astfel cum a fost interpretată,

ţinând seama de faptul că neadoptarea măsurilor de extindere a bazei de impozitare asupra construcţiilor ar conduce la menţinerea unui sistem de impozitare la un nivel redus faţă de media europeană,

luând în considerare faptul că procedurile parlamentare pentru aprobarea unei legi nu permit adoptarea în timp util, sub forma unui proiect de lege, a măsurilor care au drept scop soluţionarea cazurilor de încălcare a dreptului Uniunii Europene, iar adoptarea acestor măsuri prin ordonanţă a Guvernului în luna ianuarie a anului 2014 nu reprezintă o soluţie viabilă întrucât din punct de vedere al administrării fiscale este necesar ca prevederile să se aplice de la data de 1 ianuarie, pentru a nu exista prevederi tranzitorii în legislaţie care să conducă la recalculări de impozite, respectiv la depuneri suplimentare de declaraţii,

luând în considerare necesitatea respectării angajamentelor asumate de Guvernul României în raport cu Fondul Monetar Internaţional, referitoare la redevenţele miniere, precum şi faptul că proiecţia bugetară pentru anul 2014 este fundamentată şi având în vedere creşterea veniturilor bugetare provenite din redevenţele cuvenite statului român ca urmare a exploatării resurselor minerale,

în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public şi constituie situaţii extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

Art. I

Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 2 alineatul (1), după litera h) se introduce o nouă literă, litera i), cu următorul cuprins:

„i) impozitul pe construcţii.“

2. La articolul 11, alineatele (1¹)–(1⁴) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(1¹) Contribuabilii, persoane impozabile stabilite în România, declaraţi inactivi conform art. 78¹din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care desfăşoară activităţi economice în perioada de inactivitate, sunt supuşi obligaţiilor privind plata impozitelor şi taxelor prevăzute de prezenta lege, dar, în perioada respectivă, nu beneficiază de dreptul de deducere a cheltuielilor şi a taxei pe valoarea adăugată aferente achiziţiilor efectuate. Pentru achiziţiile de bunuri şi/sau servicii efectuate în perioada în care persoana nu are un cod valabil de TVA, destinate operaţiunilor care urmează a fi efectuate după data înregistrării în scopuri de TVA care dau drept de deducere potrivit titlului VI, se ajustează în favoarea persoanei impozabile, prin înscrierea în primul decont de taxă prevăzut la art. 156²depus de persoana impozabilă după înregistrarea în scopuri de TVA, sau, după caz, într-un decont ulterior, taxa aferentă:

a) bunurilor aflate în stoc şi serviciilor neutilizate, constatate pe bază de inventariere, în momentul înregistrării;

b) activelor corporale fixe, inclusiv bunurilor de capital pentru care perioada de ajustare a deducerii nu a expirat, precum şi activelor corporale fixe în curs de execuţie, constatate pe bază de inventariere, aflate în proprietatea sa în momentul înregistrării. În cazul activelor corporale fixe, altele decât bunurile de capital, se ajustează taxa aferentă valorii rămase neamortizate la momentul înregistrării. În cazul bunurilor de capital se aplică prevederile art. 149;

c) achiziţiilor de bunuri şi servicii care urmează a fi obţinute, respectiv pentru care exigibilitatea de taxă a intervenit conform art. 134²alin. (2) lit. a) şi b) înainte de data înregistrării şi al căror fapt generator de taxă, respectiv livrarea/prestarea, are loc după această dată.

(1²) Beneficiarii care achiziţionează bunuri şi/sau servicii de la contribuabili persoane impozabile stabilite în România, după înscrierea acestora ca inactivi în Registrul contribuabililor inactivi/reactivaţi conform art. 78¹din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu beneficiază de dreptul de deducere a cheltuielilor şi a taxei pe valoarea adăugată aferente achiziţiilor respective, cu excepţia achiziţiilor de bunuri efectuate în cadrul procedurii de executare silită şi/sau a achiziţiilor de bunuri/servicii de la persoane impozabile aflate în procedura falimentului potrivit Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare.

(1³) Contribuabilii, persoane impozabile stabilite în România, cărora li s-a anulat înregistrarea în scopuri de TVA conform prevederilor art. 153 alin. (9) lit. b)–e) nu beneficiază, în perioada respectivă, de dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente achiziţiilor efectuate, dar sunt supuşi obligaţiei de plată a TVA colectate, în conformitate cu prevederile titlului VI, aferentă operaţiunilor taxabile desfăşurate în perioada respectivă. Pentru achiziţiile de bunuri şi/sau servicii efectuate în perioada în care persoana nu are un cod valabil de TVA, destinate operaţiunilor care urmează a fi efectuate după data înregistrării în scopuri de TVA care dau drept de deducere potrivit titlului VI, se ajustează în favoarea persoanei impozabile, prin înscrierea în primul decont de taxă prevăzut la art. 156²depus de persoana impozabilă după înregistrarea în scopuri de TVA sau, după caz, într-un decont ulterior, taxa aferentă:

a) bunurilor aflate în stoc şi serviciilor neutilizate, constatate pe bază de inventariere, în momentul înregistrării;

b) activelor corporale fixe, inclusiv bunurilor de capital pentru care perioada de ajustare a deducerii nu a expirat, precum şi activelor corporale fixe în curs de execuţie, constatate pe bază de inventariere, aflate în proprietatea sa în momentul înregistrării. În cazul activelor corporale fixe, altele decât bunurile de capital, se ajustează taxa aferentă valorii rămase neamortizate la momentul înregistrării. În cazul bunurilor de capital se aplică prevederile art. 149;

c) achiziţiilor de bunuri şi servicii care urmează a fi obţinute, respectiv pentru care exigibilitatea de taxă a intervenit conform art. 134²alin. (2) lit. a) şi b) înainte de data înregistrării şi al căror fapt generator de taxă, respectiv livrarea/prestarea, are loc după această dată.

(1⁴) Beneficiarii care achiziţionează bunuri şi/sau servicii de la contribuabilii persoane impozabile stabilite în România, cărora li s-a anulat înregistrarea în scopuri de TVA conform prevederilor art. 153 alin. (9) lit. b)–e) şi au fost înscrişi în Registrul persoanelor impozabile a căror înregistrare în scopuri de TVA conform art. 153 a fost anulată, nu beneficiază de dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente achiziţiilor respective, cu excepţia achiziţiilor de bunuri efectuate în cadrul procedurii de executare silită şi/sau a achiziţiilor de bunuri de la persoane impozabile aflate în procedura falimentului potrivit Legii nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare.“

3. La articolul 16, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), contribuabilii care au optat, în conformitate cu legislaţia contabilă în vigoare, pentru un exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic pot opta ca anul fiscal să corespundă exerciţiului financiar. Primul an fiscal modificat include şi perioada anterioară din anul calendaristic cuprinsă între 1 ianuarie şi ziua anterioară primei zi a anului fiscal modificat, acesta reprezentând un singur an fiscal. Contribuabilii comunică organelor fiscale teritoriale modificarea anului fiscal, cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de începutul anului fiscal modificat.“

4. La articolul 20, literele a), b) şi e) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„a) dividendele primite de la o persoană juridică română sau de la o persoană juridică străină plătitoare de impozit pe profit sau a unui impozit similar impozitului pe profit, situată într-un stat terţ, astfel cum acesta este definit la art. 20¹alin. (3) lit. c), cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri, dacă persoana juridică română care primeşte dividendele deţine, la persoana juridică română sau la persoana juridică străină din statul terţ, la data înregistrării acestora potrivit reglementărilor contabile, pe o perioadă neîntreruptă de 1 an, minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice care distribuie dividende;

b) diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se deţin titluri de participare. Acestea sunt impozabile la data cesionării, transmiterii cu titlu gratuit, retragerii capitalului social sau lichidării persoanei juridice la care se deţin titlurile de participare, cu excepţia celor aferente titlurilor de participare pentru care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la lit. e) şi h);

……….

e) veniturile din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română sau la o persoană juridică străină situată într-un stat cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri, dacă la data vânzării/cesionării inclusiv contribuabilul deţine pe o perioadă neîntreruptă de 1 an minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice la care are titlurile de participare;“.

5. La articolul 20, după litera g) se introduce o nouă literă, litera h), cu următorul cuprins:

„h) veniturile din lichidarea unei alte persoane juridice române sau unei persoane juridice străine situate într-un stat cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri, dacă la data începerii operaţiunii de lichidare, potrivit legii, contribuabilul deţine pe o perioadă neîntreruptă de un an minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice supuse operaţiunii de lichidare;“.

6. La articolul 20¹alineatul (1) litera a), punctul 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„3. la data înregistrării venitului din dividende deţine participaţia minimă prevăzută la pct. 2, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin un an.“

7. La articolul 20¹alineatul (1) litera b), punctul 5 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„5. la data înregistrării venitului din dividende de către sediul permanent din România, persoana juridică străină deţine participaţia minimă prevăzută la pct. 4, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin un an.“

8. La articolul 21 alineatul (4), litera p) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„p) cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat şi cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cei care acordă burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente în limita minimă precizată mai jos:

1. 3 la mie din cifra de afaceri; pentru situaţiile în care reglementările contabile aplicabile nu definesc indicatorul «cifra de afaceri» această limită se determină potrivit normelor;

2. 20% din impozitul pe profit datorat.

Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe profit, potrivit prevederilor prezentei litere, se reportează în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestor sume se va efectua în ordinea înregistrării acestora, în aceleaşi condiţii, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit.“

9. La articolul 23, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) În condiţiile în care gradul de îndatorare a capitalului este peste trei, cheltuielile cu dobânzile şi cu pierderea netă din diferenţele de curs valutar, aferente împrumuturilor luate în calcul la determinarea gradului de îndatorare, sunt nedeductibile. Acestea se reportează în perioada următoare, în condiţiile alin. (1), până la deductibilitatea integrală a acestora. Dreptul de reportare a cheltuielilor cu dobânzile şi cu pierderea netă din diferenţele de curs valutar al contribuabililor care îşi încetează existenţa ca efect al unei operaţiuni de fuziune sau divizare se transferă contribuabililor nou-înfiinţaţi, respectiv celor care preiau patrimoniul societăţii absorbite sau divizate, după caz, proporţional cu activele şi pasivele transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit proiectului de fuziune/divizare. Dreptul de reportare a cheltuielilor cu dobânzile şi cu pierderea netă din diferenţele de curs valutar al contribuabililor care nu îşi încetează existenţa ca efect al unei operaţiuni de desprindere a unei părţi din patrimoniul acestora, transferată ca întreg, se împarte între aceşti contribuabili şi cei care preiau parţial patrimoniul societăţii cedente, după caz, proporţional cu activele şi pasivele transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit proiectului de divizare, respectiv cu cele menţinute de persoana juridică cedentă.“

10. La articolul 31, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1¹), cu următorul cuprins:

„(1¹) Dacă o persoană juridică străină rezidentă într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-un stat din Spaţiul Economic European îşi desfăşoară activitatea în România printr-un sediu permanent şi acel sediu permanent obţine venituri dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un alt stat din Spaţiul Economic European, iar acele venituri sunt impozitate atât în România, cât şi în statul unde au fost obţinute veniturile, atunci impozitul plătit în statul de unde au fost obţinute veniturile, fie direct, fie indirect prin reţinerea şi virarea de o altă persoană, se deduce din impozitul pe profit ce se determină potrivit prevederilor prezentului titlu.“

11. La articolul 31, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alineatele (3¹) şi (3²), cu următorul cuprins:

„(3¹) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), impozitul plătit de un sediu permanent din România pentru veniturile obţinute dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un stat din Spaţiul Economic European este dedus în România, dacă:

a) venitul a fost obţinut de sediul permanent din România al unei persoane juridice străine rezidente într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-un stat din Spaţiul Economic European; şi

b) venitul a fost obţinut dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un alt stat din Spaţiul Economic European; şi

c) se prezintă documentaţia corespunzătoare, conform prevederilor legale, din care să rezulte faptul că impozitul a fost plătit în acel stat membru al Uniunii Europene sau în acel stat din Spaţiul Economic European.

(3²) Prevederile alin. (1¹) şi (3¹) nu se aplică sediilor permanente din România ale persoanelor juridice străine rezidente într-un stat din Spaţiul Economic European, altul decât un stat membru al Uniunii Europene, cu care România nu are încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informaţii.“

12. La articolul 34, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Opţiunea pentru sistemul anual de declarare şi plată a impozitului pe profit se efectuează la începutul anului fiscal pentru care se solicită aplicarea prevederilor alin. (2). Opţiunea efectuată este obligatorie pentru cel puţin 2 ani fiscali consecutivi. Ieşirea din sistemul anual de declarare şi plată a impozitului se efectuează la începutul anului fiscal pentru care se solicită aplicarea prevederilor alin. (1). Contribuabilii comunică organelor fiscale teritoriale modificarea sistemului anual/trimestrial de declarare şi plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală, până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului fiscal respectiv. Contribuabilii care intră sub incidenţa prevederilor art. 16 alin. (3) comunică organelor fiscale teritoriale modificarea sistemului anual/trimestrial de declarare şi plată a impozitului pe profit, în termen de 30 de zile de la începutul anului fiscal modificat.“

13. La articolul 34, după alineatul (13) se introduce un nou alineat, alineatul (13¹), cu următorul cuprins:

„(13¹) Contribuabilii care intră sub incidenţa prevederilor art. 16 alin. (3), pentru primul an fiscal modificat, aplică şi următoarele reguli de declarare şi plată a impozitului pe profit:

a) contribuabilii care declară şi plătesc impozitul pe profit trimestrial şi pentru care anul fiscal modificat începe în a doua, respectiv în a treia lună a trimestrului calendaristic, prima lună, respectiv primele două luni ale trimestrului calendaristic respectiv, vor constitui un trimestru, pentru care contribuabilul are obligaţia declarării şi plăţii impozitului pe profit, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrului calendaristic respectiv. Aceste prevederi se aplică şi în cazul în care anul fiscal modificat începe în a doua, respectiv în a treia lună a trimestrului IV al anului calendaristic;

b) contribuabilii care declară şi plătesc impozitul pe profit anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial, pentru anul fiscal modificat continuă efectuarea plăţilor anticipate la nivelul celor stabilite înainte de modificare; în cazul în care anul fiscal modificat începe în a doua, respectiv în a treia lună a trimestrului calendaristic, prima lună, respectiv primele două luni ale trimestrului calendaristic respectiv, vor constitui un trimestru pentru care contribuabilul are obligaţia declarării şi efectuării plăţilor anticipate, în sumă de 1/12 din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, pentru fiecare lună a trimestrului, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrului calendaristic respectiv. Aceste prevederi se aplică şi în cazul în care anul fiscal modificat începe în a doua, respectiv în a treia lună a trimestrului IV al anului calendaristic.“

14. La articolul 35, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) Contribuabilii care intră sub incidenţa prevederilor art. 16 alin. (3) au obligaţia să depună o declaraţie anuală de impozit pe profit şi să plătească impozitul pe profit aferent anului fiscal respectiv, până la data de 25 a celei de-a treia luni inclusiv, de la închiderea anului fiscal modificat.“

15. La articolul 36, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) Prevederile prezentului articol nu se aplică în cazul dividendelor plătite de o persoană juridică română unei alte persoane juridice române, dacă beneficiarul dividendelor deţine, la data plăţii dividendelor, minimum 10% din titlurile de participare ale celeilalte persoane juridice, pe o perioadă neîntreruptă de un an împlinit până la data plăţii acestora inclusiv.“

16. La articolul 48 alineatul (5), literele g) şi k) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„g) contribuţiile efectuate în numele angajaţilor la fondurile de pensii facultative, în conformitate cu legislaţia în materie, precum şi cele la schemele de pensii facultative calificate astfel în conformitate cu legislaţia privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, efectuate către entităţi autorizate, stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, în limita echivalentului în lei a 400 de euro pentru fiecare participant, într-un an fiscal;

……….

k) dobânzi aferente împrumuturilor de la persoane fizice şi juridice, altele decât instituţiile care desfăşoară activitatea de creditare cu titlu profesional, utilizate în desfăşurarea activităţii, pe baza contractului încheiat între părţi, în limita nivelului dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României, pentru împrumuturile în lei, în vigoare la data restituirii împrumutului, şi, respectiv, nivelul ratei dobânzii pentru împrumuturile în valută, prevăzută la art. 23 alin. (5) lit. b);“.

17. La articolul 57, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Impozitul lunar prevăzut la alin. (1) se determină astfel:

a) la locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcui determinate ca diferenţă între venitul net din salarii calculat prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii, cu respectarea prevederilor Uniunii Europene sau ale convenţiilor/acordurilor privind coordonarea sistemelor de securitate socială în care România este parte, şi următoarele:

– deducerea personală acordată pentru luna respectivă;

– cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă;

– contribuţiile la fondurile de pensii facultative, în conformitate cu legislaţia în materie, la schemele de pensii facultative calificate astfel în conformitate cu legislaţia privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, efectuate către entităţi autorizate, stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei a 400 de euro;

b) pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul brut şi contribuţiile sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii, cu respectarea prevederilor Uniunii Europene sau ale convenţiilor/acordurilor privind coordonarea sistemelor de securitate socială în care România este parte, pe fiecare loc de realizare a acestora;“.

18. La articolul 62, după alineatul (2²) se introduce un nou alineat, alineatul (2^2.1), cu următorul cuprins:

„(2^2.1) În cazul în care preţurile medii ale produselor agricole, stabilite potrivit prevederilor alin. (2²), au fost modificate în cursul anului fiscal de realizare a venitului, potrivit procedurii de la alin. (2²) noile preţuri pentru evaluarea în lei a veniturilor din arendă exprimate în natură, pentru determinarea bazei impozabile, se aplică începând cu data de 1 a lunii următoare comunicării acestora către direcţiile generale regionale ale finanţelor publice.“

19.La articolul 62, alineatul (2⁶) se abrogă.

20. La articolul 62, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), contribuabilii pot opta pentru determinarea venitului net din cedarea folosinţei bunurilor în sistem real, pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă.“

21. La articolul 64¹, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3¹), cu următorul cuprins:

„(3¹) Din veniturile realizate anual din categoria venituri din cedarea folosinţei bunurilor, indiferent dacă determinarea venitului net se efectuează în sistem real, pe baza normelor de venit sau prin utilizarea cotelor forfetare de cheltuieli, se deduc contribuţiile de asigurări sociale de sănătate prevăzute la titlul IX² datorate pentru anul fiscal.“

22. La articolul 72, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) În cazul persoanelor fizice/membrilor asocierilor fără personalitate juridică, cultivarea terenurilor cu plante furajere graminee şi leguminoase pentru producţia de masă verde destinate furajării animalelor deţinute de contribuabilii respectivi pentru care venitul se determină pe baza normelor de venit şi a celor prevăzute la art. 72 alin. (2) nu generează venit impozabil.“

23. La articolul 73, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Normele de venit se stabilesc pe unitatea de suprafaţă (ha)/cap de animal/familie de albine pentru categoriile de produse vegetale şi animalele prevăzute la art. 72 alin. (2).“

24.La articolul 73, alineatul (3) se abrogă.

25. La articolul 75, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) Veniturile din premii cuprind veniturile din concursuri, altele decât cele prevăzute la art. 42, precum şi cele din promovarea produselor/serviciilor ca urmare a practicilor comerciale.“

26. La articolul 75, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1¹), cu următorul cuprins:

„(1¹) Nu sunt venituri impozabile materialele publicitare, pliantele, mostrele, punctele bonus acordate cu scopul stimulării vânzărilor.“

27. La articolul 80, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Pierderea fiscală anuală înregistrată pe fiecare sursă din activităţi independente, cedarea folosinţei bunurilor şi din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură se reportează şi se compensează cu venituri obţinute din aceeaşi sursă de venit din următorii 5 ani fiscali.“

28. La articolul 82, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Plăţile anticipate se efectuează în 4 rate egale, până la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, iar plata impozitului anual se efectuează potrivit deciziei de impunere.“

29. După articolul 84 se introduce un nou articol, articolul 84¹, cu următorul cuprins:

„Art. 84¹.

Termenul scadent al obligaţiei de plată stabilită în urma verificărilor

În cazul în care în perioada de prescripţie a obligaţiilor fiscale organele de inspecţie fiscală constată nedepunerea declaraţiei de venit, termenul scadent al obligaţiei de plată stabilite în urma verificărilor este termenul-limită prevăzut pentru emiterea deciziilor anuale de impunere stabilit prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.“

30. După articolul 88 se introduce un nou articol, articolul 88¹, cu următorul cuprins:

„Art. 88¹.

Reguli de stabilire a bazei de calcul a veniturilor impozabile pentru persoanele fizice rezidente într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-un stat din Spaţiul Economic European

(1) Persoana fizică rezidentă într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-un stat din Spaţiul Economic European beneficiază de aceleaşi deduceri ca şi persoana fizică rezidentă la stabilirea bazei de calcul pentru veniturile impozabile obţinute din România. Baza de calcul se determină după regulile proprii fiecărei categorii de venit, în funcţie de natura acestuia, potrivit prezentului titlu.

(2) Deducerile prevăzute la alin. (1) se acordă în limita stabilită prin legislaţia română în vigoare pentru persoana fizică rezidentă, dacă persoana fizică rezidentă într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-un stat din Spaţiul Economic European prezintă documente justificative şi dacă acestea nu sunt deduse în statul de rezidenţă al persoanei fizice.

(3) Prevederile alin. (1) şi (2) nu se aplică persoanelor fizice rezidente într-un stat din Spaţiul Economic European, altul decât un stat membru al Uniunii Europene, cu care România nu are încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informaţii.“

31. La articolul 90, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2¹), cu următorul cuprins:

„(2¹) Pentru veniturile obţinute din străinătate de natura celor obţinute din România şi neimpozabile în conformitate cu prevederile prezentului titlu se aplică acelaşi tratament fiscal ca şi pentru cele obţinute din România.“

32. La articolul 94, alineatul (14) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(14) În cazul veniturilor din arendare realizate în anul 2013 pentru care determinarea venitului net anual a fost efectuată în sistem real, obligaţiile fiscale sunt cele prevăzute în legislaţia în vigoare la data realizării acestora.“

33. La articolul 112¹, după litera a) se introduce o nouă literă, litera a¹), cu următorul cuprins:

„a¹) realizează venituri, altele decât cele din consultanţă şi management, în proporţie de peste 80% din veniturile totale;“.

34. La articolul 112²alineatul (6), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„c) desfăşoară activităţi în domeniul jocurilor de noroc.“

35.Articolul 112⁶se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 112⁶.

Impunerea microîntreprinderilor care realizează venituri mai mari de 65.000 euro sau venituri din consultanţă şi management

Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 65.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanţă şi management în veniturile totale este de peste 20% inclusiv, aceasta va plăti impozit pe profit. Calculul şi plata impozitului pe profit se efectuează începând cu trimestrul în care s-a depăşit oricare dintre limitele prevăzute în prezentul articol, luând în considerare veniturile şi cheltuielile realizate de la începutul anului fiscal. Impozitul pe profit datorat reprezintă diferenţa dintre impozitul pe profit calculat de la începutul anului fiscal până la sfârşitul perioadei de raportare şi impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat în cursul anului respectiv.“

36. La articolul 112⁷alineatul (1), litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„d) veniturile din subvenţii;“.

37. La articolul 112⁷alineatul (1), după litera g) se introduc trei noi litere, literele h)–j), cu următorul cuprins:

„h) veniturile din diferenţe de curs valutar;

i) veniturile financiare înregistrate ca urmare a decontării creanţelor şi datoriilor în lei în funcţie de un curs valutar diferit de cel la care au fost înregistrate iniţial;

j) valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării.“

38. La articolul 112⁷, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1¹), cu următorul cuprins:

„(1¹) Pentru determinarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, la baza impozabilă determinată potrivit alin. (1) se adaugă următoarele:

a) valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării;

b) în trimestrul IV, diferenţa favorabilă dintre veniturile din diferenţe de curs valutar/veniturile financiare înregistrate ca urmare a decontării creanţelor şi datoriilor în lei în funcţie de un curs valutar diferit de cel la care au fost înregistrate iniţial şi cheltuielile din diferenţe de curs valutar/cheltuielile financiare aferente, înregistrate cumulat de la începutul anului.“

39. La articolul 117, literele h) şi j) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„h) dividendele plătite de o persoană juridică română sau persoană juridică cu sediul social în România, înfiinţată potrivit legislaţiei europene, unei persoane juridice rezidente într-un alt stat membru al Uniunii Europene ori unui sediu permanent al unei întreprinderi dintr-un stat membru al Uniunii Europene, situat într-un alt stat membru al Uniunii Europene, sunt scutite de impozit, dacă persoana juridică străină beneficiară a dividendelor întruneşte cumulativ următoarele condiţii:

1. persoana juridică rezidentă într-un stat membru al Uniunii Europene are una dintre formele de organizare prevăzute la art. 20¹alin. (4);

2. în conformitate cu legislaţia fiscală a statului membru al Uniunii Europene, este considerată a fi rezidentă a statului respectiv şi, în temeiul unei convenţii privind evitarea dublei impuneri încheiate cu un stat terţ, nu se consideră că este rezident în scopul impunerii în afara Uniunii Europene; 3. plăteşte, în conformitate cu legislaţia fiscală a unui stat membru al Uniunii Europene, impozit pe profit sau un impozit similar acestuia, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări;

4. deţine minimum 10% din capitalul social al întreprinderii persoană juridică română pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin un an, care se încheie la data plăţii dividendului.

Dacă beneficiarul dividendelor este un sediu permanent al unei persoane juridice rezidente într-un stat membru al Uniunii Europene situat într-un alt stat membru al Uniunii Europene, pentru acordarea acestei scutiri persoana juridică străină pentru care sediul permanent îşi desfăşoară activitatea trebuie să întrunească cumulativ condiţiile prevăzute la pct. 1–4.

Pentru acordarea acestei scutiri, persoana juridică română care plăteşte dividendul trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

1. este o societate înfiinţată în baza legii române şi are una dintre următoarele forme de organizare: «societate pe acţiuni», «societate în comandită pe acţiuni», «societate cu răspundere limitată»;

2. plăteşte impozit pe profit, potrivit prevederilor titlului II, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări.

Pentru acordarea acestei scutiri, persoana juridică cu sediul social în România, înfiinţată potrivit legislaţiei europene, care plăteşte dividendul, trebuie să plătească impozit pe profit, potrivit prevederilor titlului II, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări.

……….

j) veniturile din dobânzi şi redevenţe, care intră sub incidenţa cap. IV din prezentul titlu;“.

40. La articolul 137 alineatul (3), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„e) sumele achitate de o persoană impozabilă în numele şi în contul altei persoane şi care apoi se decontează acesteia, inclusiv atunci când locatorul asigură el însuşi bunul care face obiectul unui contract de leasing şi refacturează locatarului costul exact al asigurării, astfel cum s-a pronunţat Curtea Europeană de Justiţie în Cauza C-224/11 BGŻ Leasing sp. z o.o., precum şi sumele încasate de o persoană impozabilă în numele şi în contul unei alte persoane.“

41. La articolul 138, literele a) şi b) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„a) în cazul desfiinţării totale sau parţiale a contractului pentru livrarea de bunuri sau prestarea de servicii, înainte de efectuarea acestora, dar pentru care au fost emise facturi în avans;

b) în cazul refuzurilor totale sau parţiale privind cantitatea, calitatea ori preţurile bunurilor livrate sau ale serviciilor prestate, precum şi în cazul desfiinţării totale ori parţiale a contractului pentru livrarea sau prestarea în cauză ca urmare a unui acord scris între părţi sau ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile sau în urma unui arbitraj;“.

42. La articolul 142 alineatul (1), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„c) achiziţia intracomunitară de bunuri atunci când persoana care achiziţionează bunurile în orice situaţie ar avea dreptul la rambursarea integrală a taxei care s-ar datora, conform prevederilor art. 147²;“.

43. La articolul 143 alineatul (1), partea introductivă a literei h) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„h) în cazul navelor atribuite navigaţiei în largul mării şi care sunt utilizate pentru transportul de călători/bunuri cu plată sau pentru activităţi comerciale, industriale sau de pescuit, precum şi în cazul navelor utilizate pentru salvare ori asistenţă pe mare sau pentru pescuitul de coastă, următoarele operaţiuni:“.

44. La articolul 147²alineatul (1), literele a) şi b) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„a) persoana impozabilă nestabilită în România, care este stabilită în alt stat membru, neînregistrată şi care nu este obligată să se înregistreze în scopuri de TVA în România poate beneficia de rambursarea taxei pe valoarea adăugată aferente importurilor şi achiziţiilor de bunuri/servicii, efectuate în România;

b) persoana impozabilă neînregistrată şi care nu este obligată să se înregistreze în scopuri de TVA în România, nestabilită pe teritoriul Uniunii Europene, poate solicita rambursarea taxei aferente importurilor şi achiziţiilor de bunuri/servicii efectuate în România, dacă, în conformitate cu legile ţării unde este stabilită, o persoană impozabilă stabilită în România ar avea acelaşi drept de rambursare în ceea ce priveşte TVA sau alte impozite/taxe similare aplicate în ţara respectivă;“.

45. La articolul 147², alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Persoana impozabilă stabilită în România poate beneficia de rambursarea TVA aferente importurilor şi achiziţiilor de bunuri/servicii efectuate în alt stat membru, în condiţiile prevăzute în norme.“

46. La articolul 148 alineatul (1), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„c) persoana impozabilă îşi pierde dreptul de deducere a taxei pentru bunurile mobile nelivrate şi serviciile neutilizate în cazul unor evenimente precum modificări legislative, modificări ale obiectului de activitate, alocarea de bunuri/servicii pentru operaţiuni care dau drept de deducere şi, ulterior, alocarea acestora pentru realizarea de operaţiuni care nu dau drept de deducere, bunuri lipsă din gestiune.“

47. La articolul 148, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Nu se ajustează deducerea iniţială a taxei în cazul:

a) bunurilor distruse, pierdute sau furate, în condiţiile în care aceste situaţii sunt demonstrate sau confirmate în mod corespunzător de persoana impozabilă. În cazul bunurilor furate, persoana impozabilă demonstrează furtul bunurilor pe baza actelor doveditoare emise de organele judiciare;

b) situaţiilor prevăzute la art. 128 alin. (8).“

48.La articolul 148, alineatul (3) se abrogă.

49. La articolul 149 alineatul (4) litera a), punctul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„1. integral sau parţial, pentru alte scopuri decât activităţile economice, cu excepţia bunurilor a căror achiziţie face obiectul limitării la 50% a dreptului de deducere potrivit prevederilor art. 145¹;“.

50. La articolul 149 alineatul (4) litera d), punctul 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„2. bunul de capital este pierdut, distrus sau furat, în condiţiile în care aceste situaţii sunt demonstrate sau confirmate în mod corespunzător. În cazul bunurilor furate, persoana impozabilă demonstrează furtul bunurilor pe baza actelor doveditoare emise de organele judiciare;“.

51.La articolul 149, alineatul (4¹) se abrogă.

52. La articolul 153, partea introductivă a alineatului (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) Persoana impozabilă care are sediul activităţii economice în România şi realizează sau intenţionează să realizeze o activitate economică ce implică operaţiuni taxabile scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere şi/sau operaţiuni rezultate din activităţi economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate, dacă taxa ar fi deductibilă, în cazul în care aceste operaţiuni ar fi fost realizate în România conform art. 145 alin. (2) lit. b) şi d), trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA la organul fiscal competent, după cum urmează:“.

53. La articolul 177, după alineatul (8) se introduce un nou alineat, alineatul (9), cu următorul cuprins:

„(9) Este interzisă vânzarea de ţigarete, de către orice persoană, către persoane fizice, la un preţ mai mic decât preţul de vânzare cu amănuntul declarat.“

54. La articolul 206⁵⁴, după alineatul (4²) se introduc două noi alineate, alineatele (4³) şi (4⁴), cu următorul cuprins:

„(4³) Valoarea garanţiei în cazul antrepozitarului autorizat sau destinatarului înregistrat poate fi redusă la cerere, potrivit criteriilor obiective prevăzute în normele metodologice.

(4⁴) Valoarea garanţiei reduse pentru antrepozitarii autorizaţi nu poate fi mai mică decât nivelul minim stabilit potrivit alin. (4¹).“

55. La articolul 206⁶⁹, după alineatul (13¹) se introduc două noi alineate, alineatele (13²) şi (13³), cu următorul cuprins:

„(13²) Prin derogare de la prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, vânzările cu prime nu se aplică pentru produsele accizabile supuse regimului de marcare prin timbre sau banderole prevăzute la art. 206⁶¹.

(13³) În cazul vânzărilor cu preţ redus prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de produse accizabile supuse regimului de marcare prin timbre sau banderole prevăzute la art. 206⁶¹ se aplică prevederile alin. (13).“

56.Articolul 218 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 218.

Conversia în lei a sumelor exprimate în euro

(1) Valoarea în lei a accizelor şi a impozitului la ţiţeiul din producţia internă, datorate bugetului de stat, stabilite potrivit prezentului titlu în echivalent euro pe unitatea de măsură, se determină prin transformarea sumelor exprimate în echivalent euro, pe baza cursului de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în situaţia în care cursul de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, este mai mic decât cursul de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul anterior anului precedent, valoarea în lei a accizelor şi a impozitului la ţiţeiul din producţia internă, datorate bugetului de stat, stabilite potrivit prezentului titlu în echivalent euro pe unitatea de măsură, se determină prin transformarea sumelor exprimate în echivalent euro, pe baza cursului de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul anterior anului precedent, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, valoare care se actualizează cu media anuală a indicelui preţurilor de consum calculată în luna septembrie din anul precedent, comunicată oficial de Institutul Naţional de Statistică, până la data de 15 octombrie.

(3) Pentru anul 2014, media anuală a indicelui preţurilor de consum calculată în luna septembrie a anului 2013 prevăzută la alin. (2) este de 104,77%.“

57. La articolul 221³alineatul (2), după literele c) şi q) se introduc două noi litere, literele c¹) şi q¹), cu următorul cuprins:

„c¹) nerespectarea prevederilor de la art. 206⁶⁹ alin. (13²) şi (13³), dacă fapta nu a fost săvârşită astfel încât să constituie infracţiune;

……….

q¹) vânzarea de ţigarete, de către orice persoană, către persoane fizice, la un preţ mai mic decât preţul de vânzare cu amănuntul declarat;“.

58. La articolul 221³alineatul (3), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) confiscarea produselor, iar în situaţia când acestea au fost vândute, confiscarea sumelor rezultate din această vânzare, în cazurile prevăzute la lit. a), b), c), c¹), e), i), j), k), l), m), n), o), r), s), ş), t), ţ), u) şi w);“.

59.La titlul VII „Accize şi alte taxe speciale“, în anexa nr. 1, la nr. crt. 10 – Benzină cu plumb, nivelul accizei prevăzut în coloana 3 se modifică şi va fi de 637,91 euro/tonă, respectiv 491,19 euro/1.000 de litri.

60.La titlul VII „Accize şi alte taxe speciale“, în anexa nr. 1, la nr. crt. 11 – Benzină fără plumb, nivelul accizei prevăzut în coloana 3 se modifică şi va fi de 557,91 euro/tonă, respectiv 429,59 euro/1.000 de litri.

61.La titlul VII „Accize şi alte taxe speciale“, în anexa nr. 1, la nr. crt. 12 – Motorină, nivelul accizei prevăzut în coloana 3 se modifică şi va fi de 473,85 euro/tonă, respectiv 400,395 euro/1.000 de litri.

62.La titlul VII „Accize şi alte taxe speciale“, în anexa nr. 1, la nr. crt. 16 – Petrol lampant (kerosen), coloana 2 pct. 16.1 – utilizat drept combustibil pentru motor, nivelul accizei prevăzut în coloana 3 se modifică şi va fi de 557,39 euro/tonă, respectiv 445,91 euro/1.000 de litri.

63. La articolul 253, alineatul (5¹) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(5¹) În cazul clădirilor care aparţin persoanelor juridice care aplică Standardele internaţionale de raportare financiară şi aleg ca metodă de evaluare ulterioară modelul bazat pe cost, valoarea impozabilă a acestora este valoarea rezultată din raportul de evaluare emis de un evaluator autorizat, depus la compartimentul de specialitate al administraţiei publice locale.“

64.La articolul 296²⁵, alineatul (2²) se abrogă.

65. După titlul IX² se introduce un nou titlu, titlul IX³ „Impozitul pe construcţii“, cuprinzând articolele 296³³–296³⁶, cu următorul cuprins:

„TITLUL IX³

Impozitul pe construcţii

Art. 296³³.

Contribuabili

(1) Sunt obligate la plata impozitului pe construcţii, stabilit conform prezentului titlu, următoarele persoane, denumite în continuare contribuabili:

a) persoanele juridice române, cu excepţia instituţiilor publice, institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare, asociaţiilor, fundaţiilor şi a celorlalte persoane juridice fără scop patrimonial, potrivit legilor de organizare şi funcţionare;

b) persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;

c) persoanele juridice cu sediu social în România înfiinţate potrivit legislaţiei europene.

(2) În cazul operaţiunilor de leasing financiar, calitatea de contribuabil o are utilizatorul, iar în cadrul operaţiunilor de leasing operaţional, calitatea de contribuabil o are locatorul.

Art. 296³⁴.

Definiţia construcţiilor

În înţelesul prezentului titlu, construcţiile sunt cele prevăzute în grupa 1 din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004, cu modificările ulterioare.

Art. 296³⁵.

Cota de impozitare şi baza impozabilă

(1) Impozitul pe construcţii se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, evidenţiată contabil în soldul debitor al conturilor corespunzătoare construcţiilor menţionate la art. 296³⁴, din care se scade:

a) valoarea clădirilor, inclusiv valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru clădirile închiriate, luate în concesiune, aflate în administrare ori în folosinţă, pentru care se datorează impozit pe clădiri, potrivit prevederilor titlului IX, de către contribuabil sau proprietar, după caz;

b) valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru construcţiile, aflate sau care urmează să fie trecute în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale;

c) valoarea construcţiilor din subgrupa 1.2.9. „Terase pe arabil, plantaţii pomicole şi viticole“ din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004, cu modificările ulterioare.

(2) Deducerea valorii lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru clădirile închiriate, luate în concesiune, aflate în administrare ori în folosinţă, prevăzută la alin. (1) lit. a), se justifică cu documentaţia corespunzătoare care atestă comunicarea acestei valori către proprietar.

(3) În situaţia în care, în cursul anului curent, se înregistrează operaţiuni de majorare sau diminuare a valorii soldului debitor al conturilor corespunzătoare construcţiilor menţionate la art. 296³⁴, impozitul pe construcţii calculat potrivit alin. (1) nu se recalculează. Aceste modificări sunt luate în considerare pentru determinarea impozitului pe construcţii datorat pentru anul următor.

(4) Cheltuiala cu impozitul calculat potrivit alin. (1) este cheltuială deductibilă la stabilirea profitului impozabil reglementat de titlul II.

Art. 296³⁶.

Plata impozitului şi depunerea declaraţiei fiscale

(1) Contribuabilii prevăzuţi la art. 296³³ sunt obligaţi să calculeze şi să declare impozitul pe construcţii, până la data de 25 mai, inclusiv, a anului pentru care se datorează impozitul.

(2) Impozitul pe construcţii, declarat potrivit alin. (1), se plăteşte în două rate egale, până la datele de 25 mai şi 25 septembrie, inclusiv.

(3) Prin excepţie de la alin. (1) şi (2), contribuabilii care încetează să existe în cursul anului, au obligaţia de a declara şi plăti impozitul determinat conform art. 296³⁵ alin. (1), până la data încheierii perioadei din an în care persoana juridică a existat.

(4) Contribuabilii nou-înfiinţaţi datorează impozitul pe construcţii începând cu anul fiscal următor.

(5) Modelul şi conţinutul declaraţiei privind impozitul pe construcţii se stabilesc prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

(6) Impozitul reglementat de prezentul titlu reprezintă venit al bugetului de stat şi se administrează de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codui de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.“

Art. II

Prevederile pct. 6, 7 şi 15 din art. I se aplică pentru dividendele înregistrate de persoana juridică română/sediul permanent din România al persoanei juridice străine distribuite de o filială situată într-un stat membru, respectiv pentru dividendele plătite de o persoană juridică română unei alte persoane juridice română, după data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. III

În cadrul prevederilor titlului III „Impozitul pe venit“ din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, sintagma „direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti“ se înlocuieşte cu sintagma „direcţiile generale regionale ale finanţelor publice“.

Art. IV

Prevederile pct. 29 din art. I se aplică începând cu obligaţiile declarative aferente anului 2014.

Art. V

În cazul bunurilor furate pentru care s-a ajustat taxa pe valoarea adăugată în cursul anului 2013, persoana impozabilă poate anula ajustarea efectuată la data la care furtul este dovedit legal prin hotărâre judecătorească definitivă.

Art. VI

Alineatul (1) al articolului 45 din Legea minelor nr. 85/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 27 martie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) Redevenţa minieră cuvenită bugetului de stat se stabileşte, la încheierea licenţei ori la eliberarea permisului de exploatare, după cum urmează:

a) o cotă procentuală de 5% din valoarea producţiei miniere pentru minereuri feroase, neferoase, de aluminiu şi roci aluminifere, radioactive, pământuri rare şi disperse, pietre preţioase şi semipreţioase, produse reziduale miniere, roci bituminoase, ape minerale terapeutice, ape termominerale, ape geotermale şi gazele care le însoţesc, gaze necombustibile, nămoluri şi turbe terapeutice;

b) o cotă procentuală de 4% din valoarea producţiei miniere pentru cărbuni;

c) o cotă procentuală de 6% din valoarea producţiei miniere pentru metale nobile;

d) echivalentul în lei a 0,875 euro, pe unitatea de producţie minieră, pentru substanţe nemetalifere;

e) echivalentul în lei a 0,4375 euro, pe unitatea de producţie minieră, pentru roci magmatice, roci metamorfice, calcare industriale şi de construcţii, dolomită, gresie şi tufuri industriale;

f) echivalentul în lei a 0,50 euro, pe unitatea de producţie minieră, pentru argile, marne, loess, nisip şi pietriş, nisip şi roci caolinoase;

g) echivalentul în lei a 0,6875 euro pe unitatea de producţie minieră, pentru alabastru industrial, piatră ponce, sienite nefelinice, gips, cretă, nisip silicios, bentonită, nisip caolinos, ardezie şi diatomită;

h) echivalentul în lei a 2,5 euro, pe unitatea de producţie minieră, pentru bazalt ornamental, dacit ornamental, andezit ornamental, riolit ornamental, granit ornamental şi granodiorit ornamental;

i) echivalentul în lei a 3,125 euro, pe unitatea de producţie minieră, pentru alabastru ornamental, aragonit ornamental şi siliconite ornamentale;

j) echivalentul în lei a 3,75 euro, pe unitatea de producţie minieră, pentru marmură, calcar ornamental, gresie ornamentală, travertin şi tufuri ornamentale;

k) echivalentul în lei a 1,0 euro, pe unitatea de producţie minieră, pentru săruri haloide.“

Art. VII

Redevenţele instituite de prezenta ordonanţă de urgenţă a Guvernului se aplică de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă a Guvernului tuturor licenţelor/permiselor.

Art. VIII

(1) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă a Guvernului, titularii licenţelor/permiselor şi autoritatea competentă încheie acte adiţionale de stabilire a redevenţelor astfel cum sunt reglementate prin prezenta ordonanţă de urgenţă a Guvernului.

(2) Actele adiţionale încheiate potrivit prevederilor alin. (1) fac parte integrantă din licenţă/permis şi intră în vigoare prin semnarea lor de către conducătorul autorităţii competente.

Art. IX

Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2014.

Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2014, cu excepţia pct. 59–62 de la art. I care se aplică începând cu data de 1 aprilie 2014.

Nota: Art. IX a fost modificat prin OUG 111/2013.

Art. X

Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, după aprobarea prin lege a prezentei ordonanţe de urgenţă, dându-se textelor o nouă numerotare.

PRIM-MINISTRU VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice, Daniel Chiţoiu

p. Ministrul delegat pentru buget, Gheorghe Gherghina, secretar de stat

Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, Nicolae-Liviu Dragnea

Ministrul economiei, Andrei Dominic Gerea

Ministrul delegat pentru întreprinderi mici şi mijlocii, mediul de afaceri şi turism, Maria Grapini

Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean