MFP: Limitarea operațiunilor în numerar, plafonarea comisioanelor interbancare | PROIECT LEGE

Luni 10 februarie 2014, MFP a publicat proiectul de LEGE pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 250/2003 cu modificările ulterioare.

Proiectul de Lege cuprinde prevederi preluate din proiectul de OUG, publicat de MFP pe 27 ianuarie, și anume au fost preluate prevederile Capitolului I – Măsuri pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi a Art. 32 referitor la completarea OUG 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, de la Capitolul II – Modificarea unor acte normative.

MFP precizează că prezentul proiect de act normativ urmăreşte dezvoltarea instrumentelor de verificare a realităţii operaţiunilor economice, evidenţiate în documente de livrare/achiziţie, prin urmărirea fluxurilor băneşti, precum şi întărirea disciplinei financiare, ca important instrument de combatere a evaziunii fiscale şi a fraudei fiscale, prin stabilirea unei trasabilităţi a fluxurilor băneşti prin operaţiuni bancare.

Scopul reglementărilor propuse este susținerea eforturile pentru combaterea evaziunii fiscale.

Diminuarea plafoanelor pentru încasările şi plăţile în numerar, introducerea la tranzacții între persoanele fizice

Potrivit Notei de fundamentare, se propune:
– diminuarea plafoanelor pentru încasările şi plăţile în numerar, inclusiv între persoanele fizice,
– stabilirea de sancţiuni drastice pentru persoanele care nu vor respecta interdicţia de a face plăţi în numerar sub un anumit plafon, iar pe de altă parte abrogarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr.15/1996, întrucât, în mare parte, acestea nu mai au aplicabilitate în contextul economic actual.

Nota de fundamentare precizează:

Măsura privind diminuarea plafoanelor pentru plăţile în numerar a fost luată ca urmare a constatării de către organele fiscale a faptului că în majoritatea schemelor fiscale evazioniste se fac plăţi în numerar, întrucât plăţile prin bancă prezintă o trasabilitate care este evitată de astfel de persoane.
Conform jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, dreptul de deducere a TVA poate fi anulat numai în situaţia în care se poate face dovada că beneficiarul a ştiut sau ar fi putut să ştie că furnizorul este implicat într-o fraudă fiscală în domeniul TVA, sau dacă există o practică abuzivă menită să conducă la obţinerea de avantaje fiscale. Întrucât procedura de aplicat în aceste condiţii este de lungă durată şi având în vedere că pentru combaterea fraudei fiscale sunt necesare măsuri care nu pot fi aplicate imediat de organele de inspecţie fiscală, considerăm că cea mai bună soluţie o constituie stabilirea de amenzi contravenţionale foarte mari pentru persoanele care depăşesc plafoanele stabilite de lege privind plăţile în numerar. Stabilirea acestor amenzi nu contravine acquis-ului comunitar şi ar contracara efectele negative ale deducerii TVA pentru operaţiunile fictive, nivelul amenzilor propuse fiind foarte apropiat de nivelul cotei de TVA.
În Raportul intern privind Administrarea TVA în România, din data de 6 decembrie 2010, al Direcţei generale de impozitare şi uniune vamală din cadrul Comisiei Europene, la punctul 5.6 Inspecţii se menţionează că plăţile se fac deseori în numerar, chiar dacă există plafonul prevăzut de lege de 5.000 lei pentru plăţile în numerar. Există sancţiuni pentru plăţile în numerar care depăşesc acest plafon, dar aceste sancţiuni se aplică rareori, iar dreptul de deducere al TVA nu poate fi refuzat numai datorită faptului că plata facturilor se realizează în numerar. Prin urmare, trebuie să se interzică plăţile în numerar într-un mod mai eficient.
La punctul 6.1. Descrierea fraudei din acelaşi raport se precizează că România se confruntă cu fenomene evazioniste prin intermediul societăţilor fantomă.
La punctul 7.1.1.1. Plata în numerar din raport, se menţionează că deşi în ceea ce priveşte plata în numerar, legislaţia fiscală prevede un prag de 5.000 lei, sancţiunile pentru plăţile în numerar pentru sume ce depăşesc acest prag sunt foarte rar impuse. Atenţia ar trebui să se concentreze pe interzicerea într-un mod mai eficient a plăţilor în numerar, între altele, prin introducerea de sancţiuni în legislaţia fiscală şi prin aplicarea acestor sancţiuni în mod consecvent. Încălcarea pragului pentru plăţile în numerar face foarte dificil controlul şi, în consecinţă, favorizează frauda. În plus, politica de control ar trebui să se concentreze în mod specific pe punerea în aplicare a acestor obligaţii.
Aşa cum rezultă şi din Raportul Comisiei Europene, Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, cu modificările şi completările ulterioare, nu permite anularea deducerii TVA numai datorită faptului că plăţile sunt efectuate în numerar. Prin urmare, instituirea unei măsuri contrare acquis-ului comunitar în materie de TVA ar conduce la declanşarea procedurii de infringement.

Principale aspecte:
• limitarea plăţilor în numerar efectuate de persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber profesionişti, persoane fizice care desfăşoară activităţi în mod independent, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică prin diminuarea plafonului valoric al acestora, de la plafonul zilnic maxim de 10.000 lei, respectiv 5.000 lei către o singură persoană juridică, la plafonul zilnic maxim de 2.000 lei/persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 5.000 de lei/zi. Limitarea plăţilor zilnice în numerar la 2.000 lei/persoană vor fi aplicabile şi în cazul:
– operaţiunilor de plăţi în numerar efectuate de operatorii economici către persoane fizice, reprezentând plata contravalorii unor livrări de bunuri, sau a unor prestări de servicii, dividende, cesiuni de creanţe sau alte drepturi şi restituirile de împrumuturi sau alte finantari;
– operaţiunilor de încasare în numerar efectuate de operatorii economici de la persoane fizice, reprezentând cesiuni de creanţe sau alte drepturi, acordarea de împrumuturi sau alte finanţări;
• limitarea operaţiunilor de încasare în numerar efectuate de operatorii economici de la persoane fizice, reprezentând contravaloarea unor livrări de bunuri sau a unor prestări de servicii la plafonul zilnic de 10.000 lei/persoană
• limitarea încasărilor şi plăţilor în numerar efectuate între persoane fizice, prin instituirea unui plafon zilnic de 10.000 lei/tranzacţie.
• stabilirea sancţiunilor aplicabile celor care depăşesc plafoanele, respectiv aplicarea de amenzi în cuantum de 25% din sumele plătite/încasate care depăşesc plafoanele. Sancţiunile propuse au drept scop anularea impactului negativ asupra bugetului de stat datorat pierderilor cauzate de rambursările de TVA efectuate către persoane care au făcut plăţi în numerar, şi-au dedus TVA, dar în amonte se constată că furnizorii care trebuiau să plătească TVA la buget au dispărut;
• abrogarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/1996, având în vedere că actualul context economic diferă semnificativ de cel existent la momentul publicării acestei ordonanţe.

Plafonarea comisioanelor interbancare

Referitor la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, MFP propune plafonarea comisionului interbancar, pentru a asigura consistenţa între tendinţa înregistrată la nivelul ţărilor europene şi prevederile la nivel naţional, se precizează în Nota de fundamentare.

Proiectul de Lege prevede că instituţiile emitente nu pot aplica instituţiilor acceptante comisioane interbancare mai mari de 0,2% din valoarea fiecărei operaţiuni efectuate prin utilizarea cardurilor de debit, respectiv comisioane interbancare mai mari de 0,3% din valoarea fiecărei operaţiuni efectuate prin utilizarea cardurilor de credit.

Astfel, plafoanele de 0,2% şi 0,3% se bazează şi pe faptul că acestea au fost acceptate de Visa şi MasterCard prin angajamentele asumate pentru operaţiunile transfrontaliere şi pentru anumite operaţiuni naţionale. În Franţa autoritatea franceză în domeniul concurenței a conferit un caracter obligatoriu angajamentelor asumate de Groupement Cartes Bancaires, sistemul naţional de carduri, de a-și reduce comisioanele interbancare la niveluri echivalente celor acceptate de Visa și MasterCard pentru operațiunile transfrontaliere.
Potrivit MFP, reglementarea comisioanelor interbancare aduce beneficii pentru:
– comercianţi, consumatori, bănci emitente de carduri, precum şi pentru sectorul public şi economie:
– efect pozitiv asupra acceptării, de către comercianți, a cardurilor de plată și încurajarea consumatorilor să utilizeze tot mai mult cardurile ca mijloc de plată;
– comisioanele mai mici ar genera economii la comercianții cu amănuntul, o parte din acestea fiind transferate consumatorilor, prin reducerea preţurilor de vânzare;
– creşterea numărului utilizatorilor de carduri s-ar concretiza într-un volum mai mare de vânzări la comercianţi, reducerea riscurilor şi a costurilor cu manevrarea numerarului;
– efect pozitiv asupra micilor comercianţi cu amănuntul care ar beneficia direct de comisioane mai mici (în prezent aceştia sunt nevoiţi să suporte comisioane mai mari decât marii retaileri – capacitate redusă de negociere în relaţia cu băncile);
– creșterea volumului de tranzacții (prin creşterea nivelului de emitere şi de utilizare a cardurilor) și a economiilor din manipularea numerarului ar trebui să compenseze parțial pierderile băncilor emitente înregistrate din plafonarea comisioanelor interbancare;
– pentru bănci, o reducere a costurilor ar putea să apară şi din diminuarea retragerilor de numerar de la ATM-uri, ceea ce presupune diminuarea comisionelor interbancare care trebuie plătite, în mod normal, băncilor acceptante care gestionează ATM-urile.
– comisioanele interbancare limitate sunt, în general, asociate cu o acceptare şi un grad ridicat de utilizare a cardurilor. Astfel, Danemarca este una din țările cu cele mai ridicate niveluri de utilizare a cardurilor din UE, cu un sistem de carduri de debit în care comisioanele interbancare sunt zero. În Elveția, principalul sistem de carduri de debit Maestro (sistemul MasterCard) funcţionează cu comision interbancar zero.În Olanda, caracterizată printr-un nivel scăzut al comisioanelor interbancare, s-a constatat o tendinţă pe scară largă de utilizare şi acceptare a cardurilor de plată, care înlocuieşte utilizarea numerarului.
– un grad ridicat de utilizare a cardurilor va contribui la reducerea costurilor, încă semnificative, cu emiterea şi manipularea numerarului;
– un grad ridicat de utilizare a cardurilor, în detrimentul numerarului, va contribui la reducerea evaziunii fiscale și a economiei subterane (chiar și o reducere parțială a economiei subterane are o mare importanță pentru veniturile bugetului de stat).

Referințe anexate:
Proiect Lege
Expunere de motive