Analize Sinteze, Impozite Taxe Locale

STUDIU: Impozitul pe clădiri în 2016 pentru 50 de localități

Majoritatea autorităţile locale cresc în 2016 impozitul pe clădiri cu 25% față de 2015, potrivit studiului realizat de consultanţii fiscali Dragoş Pătroi şi Adrian Benţa împreună cu expertul contabil Robert Croitoru. Nivelul impozitului local pe clăriri va depinde de scopul utilizării, rezidențial sau nerezidențial, și nu de cine este proprietar, persoană fizică sau persoană juridică.

Pentru clădirile deţinute de persoane fizice şi utilizate în activităţi economice, precum sedii PFA, firme sau cabinete majorarea este de până la 2.500%, potrivit studiului.

Studiul este realizat pe principalele 50 de localităţi care au făcut publice proiectele de hotărâre pentru taxele locale aplicabile în anul 2016 (sunt doar 50 pentru că nu toate unităţile administrative au putut să pună în aplicare prevederea din Codul Fiscal). Autorităţile locale au avut obligaţia ca până pe data de 7 noiembrie să adopte procentele de impozitare pentru locuinţe valabile în anul 2016.

Impozitele pentru clădirile rezidenţiale vor fi anul următor mai mari cu până la 25%, urmând să se situeze anul următor la 0,1% în cele mai multe dintre cele 50 de localităţi analizate.

Cel mai redus nivel al impozitului pentru clădirile rezidenţiale se va situa anul următor la 0,8%, în Iaşi, Constanţa, Craiova, Piteşti, Sibiu, Baia Mare, Buzău, Botoşani, Piatra Neamţ, Bistriţa, după ce aceste localităţi au menţinut nivelul din 2015.

Impozite mai mari de 0,1% vor plăti doar locuitorii din Turda – 0,3% (în urcare cu 275%), Tecuci – 0,2% (150%) şi Arad – 0,12% (50%). În Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi alte localităţi, impozitul se va situa la 0,1%, după o majorare, în cele mai multe cazuri, de 25% faţă de anul trecut.

Cele mai mici impozite pentru clădirile nerezidenţiale reevaluate în ultimii cinci ani se situează la 0,2% (în urcare cu 249,32% faţă de anul anterior) în localităţi precum Bucuresti, Iaşi, Craiova, Braşov, Ploieşti, Brăila, Piteşti, Baia Mare, Buzău, Piatra Neamţ. Maximele pe acest segment vor fi consemnate în Râmnicu Vâlcea, Călăraşi, Turda şi Câmpina – toate cu 1,5%, după majorări de 1.869,86%.

Ministerul Finanțelor Publice a răspuns prin publicarea următoarelor precizări:

Valoarea impozabilă a unei clădiri rezidențiale, aflate în proprietatea unei persoane fizice se va determina prin înmulțirea suprafeței construite desfășurate cu valoarea în lei/metru pătrat din tabelul prevăzut la art.457 din Codul fiscal, care se ajustează cu coeficientul de corecție corespunzător rangului localității (0-V) și zonei din localitate (A-D) în care este amplasată clădirea.

Începând cu anul 2016, persoanele fizice care dețin clădiri nerezidențiale au obligația de a depune un raport de evaluare al valorii, întocmit de un evaluator autorizat conform standardelor ANEVAR (Asociației Naționale a Evaluatorilor Autorizați din România), pentru determinarea impozitului aferent acestora. Valorile rezultate în urma evaluărilor nu pot fi comparate, astfel, cu valoarea impozabilă determinată pentru clădirile rezidențiale.

Precizăm că reforma impozitelor pe proprietate urmărește aplicarea unui sistem echitabil pentru clădirile care au aceeași folosință.

În studiul preluat de mass media, este dat exemplul unei clădiri situate în București (rangul 0), zona A, căreia îi corespunde un coeficient de ajustare de 2,60. Valoarea impozabilă determinată pentru o clădire amplasată în această zonă a fost folosită ca valoare de referință pentru alte localități, cărora le corespund coeficienți de corecție mai mici. De exemplu, în localitățile de rangul I, zona A, coeficientul de corecție corect este de 2,50, ceea ce conduce la o valoare impozabilă mai mică.

În același timp, în exemplele prezentate, s-a luat în considerare valoarea impozabilă a unei clădiri rezidențiale situate în București, zona A, ca bază de calcul pentru o clădire nerezidențială, situată în altă localitate.

TOP impozit pe clădiri
top-impozit-cladiri-2015

Impozitul pe clădiri – studiu 50 de localități
impozitelocale1
impozitelocale2

Articol despre , , ,

Distribuie pe




Articole recomandate


  • Paul Negreanu

    Din tot ce am citit pe net despre acest subiect nu am gasit decat mentiuni referitoare la PF care isi au sediul in locuinta proprie.
    Ce se intampla in cazul unui apartament inchiriat unui SRL, fara activitate in locatia respectiva, pt. care se plateste impozit pe venit de catre proprietarul persoana fizica? Se aplica impozitul de rezidential?
    Sau veniturile obtinute din inchiriere transforma locuinta respectiva intr-una in care se desfasoara activitate economica si, prin urmare se aplica impozitul de nerezidential?
    Sau, asa cum s-a mentionat in postarea de mai sus, totul se reduce la a demonstra ca nu se deduc cheltuielile cu utilitatile?
    Multumesc,

  • MrM

    Să înțelegem că pentru un apartament cu utilizare mixta (locuință și sediu profesional PFA cu activitate la domiciliu) se va aplica acea cotă între 0.08% – 0.2% în cazul în care PFA-ul nu suportă și nu-și deduce cheltuielile cu utilitățile?
    Pe baza cărui document se va stabili cine suportă cheltuielile?

    Contractul de comodat înregistrat la ONRC este cel care va sta ca dovadă a acestui lucru? Deși poate acesta este un simplu „template” în care nu se specifică un anumit spațiu din apartament ci întreg spațiul, totodată acesta incluzând și obligativitatea plății PFA-ului a utilităților deși el în realitate nu le plătește/deduce. Trebuie reînnoit contractul de PFA care să conțină date actualizate/reale și depus la ONRC?

    Conform ONRC există sute de mii de PFA-uri în România, marea lor majoritate având sediul la domiciliu (inclusiv activitatea). Conform legii, aceste persoane, neavând apartamentele reevaluate, se vor trezi cu sume absolut uriașe de plată care pot ajunge cu ușurință la sume de ordinul miilor de lei. În multe dintre cazuri, aceste sume chiar depășesc veniturile PFA-urilor respective.

    De ce nu s-a gândit nimeni și la ele atunci când au elaborat acest proiect? S-a dorit cu atâta ardoare închiderea acestora?

    • Da, în principiu, pentru sediul unui PFA – fără activitate economică – se va aplica cota între 0,08 si 0,2 %. Sperăm că Normele de aplicare vor clarifica unele aspecte.

      • mirela ostafi

        Buna ziua, numele meu este Mirela si locuiesc in Marasesti, jud. Vrancea. Am cumparat o cladire de la ministerul Transporturilor acum approx 10 ani. I actele de vinzare a cladiri se mentiona Club. Am platit impozitul mereu fara nici o problema dar anu acesta cind am vrut sa platesc la primarie mi s-a spus ca datorez un impozit imens pentru ca in actele de vinzare cumparare era mentionat Club. As vrea sa confirm ca nu am avut niciodata un club in cladirea pe care am cumparat-o si pe care o folosesc ca si locuinta. Niciodata nu am desfasurat aceasta activitate in cladirea mentionata. Fratele meu are o societate comerciala inregistrata la primarie pt care intotdeauna a platit impozitul pt activitatea economica care o desfasoara in cladire. Acest spatiu este bine delimitat cu actele specifice iar primaria este constienta de acest fapt. In ciuda tuturor acestor fapte primaria vrea sa platesc o suma exorbitanta de approx 6000£ motivind ca nu am schimbat destinatia cladirii. Mi s-a parut un abuz din partea primarie directia taxe si impozite care nu au vrut sa accepte faptul ca eu nu am desfasurat niciodata si nu desfasor nici acum activitate economica in cladirea pe care am cumparat-o. Am solicitat ajutorul instantei in aceasta delicat problema. Ma puteti sfatui ce altceva as putea sa fac in cazul meu deoarece suma in cauza este o suma enorma care nu reflecta situatia prezenta. Va multumes.