Majoritatea autorităţile locale cresc în 2016 impozitul pe clădiri cu 25% față de 2015, potrivit studiului realizat de consultanţii fiscali Dragoş Pătroi şi Adrian Benţa împreună cu expertul contabil Robert Croitoru. Nivelul impozitului local pe clăriri va depinde de scopul utilizării, rezidențial sau nerezidențial, și nu de cine este proprietar, persoană fizică sau persoană juridică.

Pentru clădirile deţinute de persoane fizice şi utilizate în activităţi economice, precum sedii PFA, firme sau cabinete majorarea este de până la 2.500%, potrivit studiului.

Studiul este realizat pe principalele 50 de localităţi care au făcut publice proiectele de hotărâre pentru taxele locale aplicabile în anul 2016 (sunt doar 50 pentru că nu toate unităţile administrative au putut să pună în aplicare prevederea din Codul Fiscal). Autorităţile locale au avut obligaţia ca până pe data de 7 noiembrie să adopte procentele de impozitare pentru locuinţe valabile în anul 2016.

Impozitele pentru clădirile rezidenţiale vor fi anul următor mai mari cu până la 25%, urmând să se situeze anul următor la 0,1% în cele mai multe dintre cele 50 de localităţi analizate.

Cel mai redus nivel al impozitului pentru clădirile rezidenţiale se va situa anul următor la 0,8%, în Iaşi, Constanţa, Craiova, Piteşti, Sibiu, Baia Mare, Buzău, Botoşani, Piatra Neamţ, Bistriţa, după ce aceste localităţi au menţinut nivelul din 2015.

Impozite mai mari de 0,1% vor plăti doar locuitorii din Turda – 0,3% (în urcare cu 275%), Tecuci – 0,2% (150%) şi Arad – 0,12% (50%). În Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi alte localităţi, impozitul se va situa la 0,1%, după o majorare, în cele mai multe cazuri, de 25% faţă de anul trecut.

Cele mai mici impozite pentru clădirile nerezidenţiale reevaluate în ultimii cinci ani se situează la 0,2% (în urcare cu 249,32% faţă de anul anterior) în localităţi precum Bucuresti, Iaşi, Craiova, Braşov, Ploieşti, Brăila, Piteşti, Baia Mare, Buzău, Piatra Neamţ. Maximele pe acest segment vor fi consemnate în Râmnicu Vâlcea, Călăraşi, Turda şi Câmpina – toate cu 1,5%, după majorări de 1.869,86%.

Ministerul Finanțelor Publice a răspuns prin publicarea următoarelor precizări:

Valoarea impozabilă a unei clădiri rezidențiale, aflate în proprietatea unei persoane fizice se va determina prin înmulțirea suprafeței construite desfășurate cu valoarea în lei/metru pătrat din tabelul prevăzut la art.457 din Codul fiscal, care se ajustează cu coeficientul de corecție corespunzător rangului localității (0-V) și zonei din localitate (A-D) în care este amplasată clădirea.

Începând cu anul 2016, persoanele fizice care dețin clădiri nerezidențiale au obligația de a depune un raport de evaluare al valorii, întocmit de un evaluator autorizat conform standardelor ANEVAR (Asociației Naționale a Evaluatorilor Autorizați din România), pentru determinarea impozitului aferent acestora. Valorile rezultate în urma evaluărilor nu pot fi comparate, astfel, cu valoarea impozabilă determinată pentru clădirile rezidențiale.

Precizăm că reforma impozitelor pe proprietate urmărește aplicarea unui sistem echitabil pentru clădirile care au aceeași folosință.

În studiul preluat de mass media, este dat exemplul unei clădiri situate în București (rangul 0), zona A, căreia îi corespunde un coeficient de ajustare de 2,60. Valoarea impozabilă determinată pentru o clădire amplasată în această zonă a fost folosită ca valoare de referință pentru alte localități, cărora le corespund coeficienți de corecție mai mici. De exemplu, în localitățile de rangul I, zona A, coeficientul de corecție corect este de 2,50, ceea ce conduce la o valoare impozabilă mai mică.

În același timp, în exemplele prezentate, s-a luat în considerare valoarea impozabilă a unei clădiri rezidențiale situate în București, zona A, ca bază de calcul pentru o clădire nerezidențială, situată în altă localitate.

TOP impozit pe clădiri
top-impozit-cladiri-2015

Impozitul pe clădiri – studiu 50 de localități
impozitelocale1
impozitelocale2