Asistenta ANAF-MFP, GHIDURI, PF-PFA

GHID FISCAL-CONTABIL pentru producătorii agricoli

taxe-agriculturaMinisterul Finanţelor Publice a elaborat şi publicat în luna iulie 2016 Ghidul pentru aplicarea unitară a prevederilor fiscale referitoare la operaţiunile specifice derulate de producătorii agricoli. Ghidul MFP cuprinde precizări privind obligaţiie fiscale ale producătorilor agricoli în domeniul TVA, impozitului pe venit şi contribuţiilor sociale, precum şi monografii contabile specifice. Sunt explicate prevederi din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016, cu modificările şi completările ulterioare.

GHIDUL pentru aplicarea unitară a prevederilor fiscale referitoare la  operaţiunile specifice derulate de producătorii agricoli

A. Referitor la arendarea terenurilor

1. În ceea ce priveşte TVA:

Plata în natură a arendei

În conformitate cu prevederile art. 270 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Codul fiscal, în sensul TVA, este considerată livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de bunuri ca şi un proprietar.

Potrivit prevederilor art. 272 din Codul fiscal, în cazul unei operaţiuni care implică o livrare de bunuri şi/sau o prestare de servicii în schimbul unei livrări de bunuri şi/sau prestări de servicii, fiecare persoană impozabilă se consideră că a efectuat o livrare de bunuri şi/sau o prestare de servicii cu plată. 

La pct. 9 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Titlului VII al Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016, cu modificările şi completările ulterioare, denumite în continuare normele metodologice date în aplicarea Titlului VII din Codul fiscal, se precizează că operaţiunile prevăzute la art. 272 din Codul fiscal (schimbul de bunuri sau servicii), includ orice livrări de bunuri/prestări de servicii a căror plată se realizează printr-o altă livrare/prestare, precum:

a) plata prin produse agricole, care constituie livrare de bunuri, a serviciului de prelucrare/obţinere a produselor agricole;

b) plata prin produse agricole, care constituie livrare de bunuri, a arendei, care constituie o prestare de servicii.

Prin urmare, în situaţia în care plata arendei se efectueaza în natură, din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata, au loc următoarele operaţiuni:

  • prestare de servicii constând în arendarea terenului agricol, efectuată de arendator;
  • livrare de bunuri (produse agricole) reprezentând întreaga contravaloare a arendei sau o parte a arendei datorate arendatorului, efectuată de arendaş.

Fiecare operaţiune din cadrul acestui schimb este tratată separat, aplicându-se prevederile Titlului VII din Codul fiscal, în funcţie de calitatea persoanei care realizează operaţiunea, cotele şi regulile aplicabile fiecărei operaţiuni în parte.

În situaţia în care arendaşul plăteşte arenda în lei, acesta realizează doar achiziţia unui serviciu care poate fi scutit de TVA conform art. 292 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal sau taxabil, dacă arendatorul a optat pentru taxare conform art. 292 alin. (3) din Codul fiscal.

În conformitate cu prevederile Codului fiscal cu privire la impozitarea veniturilor obţinute de persoanele fizice, arendaşul are obligaţia calculării şi reţinerii la sursă la momentul plăţii venitului, a impozitului pe veniturile din arendă şi a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, datorate de arendator. Având în vedere că prin această modalitate de plată a impozitului şi a CASS se diminuează cantitatea de produse livrate efectiv de arendaş arendatorului ca plată a arendei, se  impune clarificarea regimului TVA aplicabil.

În ceea ce priveşte stabilirea bazei de impozitare a TVA a arendei, precizăm că, potrivit prevederilor pct. 36 din normele metodologice date în aplicarea Titlului VII din Codul fiscal, pentru livrările de bunuri/prestările de servicii taxabile, respectiv cele care sunt supuse cotei standard de TVA sau cotelor reduse de TVA, prevăzute de art. 291 din Codul fiscal, taxa colectată se determină după cum urmează:

  • se aplică cota legală de TVA la contravaloarea livrării/prestării, în cazul în care rezultă că părţile au convenit că TVA nu este inclusă în contravaloarea livrării;
  • contrapartida unei livrări de bunuri/prestări de servicii trebuie considerată ca incluzând deja taxa pe valoarea adăugată, taxa determinându-se prin aplicarea procedeului sutei mărite în situația în care părţile au convenit că TVA este inclusă în contravaloarea livrării/prestării sau când preţul unui bun/serviciu a fost stabilit de părţi fără nicio menţiune cu privire la taxa pe valoarea adăugată, iar furnizorul/prestatorul bunului/serviciului respectiv este persoana obligată la plata taxei pe valoarea adăugată colectate pentru operaţiunea supusă taxei, şi furnizorul/prestatorul nu are posibilitatea de a recupera de la beneficiar taxa pe valoarea adăugată care ar fi trebuit colectată pentru operaţiunea respectivă. Poate fi acceptată ca mijloc de probă a faptului că furnizorul/prestatorul nu are posibilitatea de a recupera de la beneficiar taxa pe valoarea adăugată, inclusiv o declaraţie pe propria răspundere a furnizorului.

2. În ceea ce priveşte impozitul pe venit și contribuțiile sociale obligatorii:

2.1. Impozitul pe venit: 

Veniturile din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal realizate de contribuabilii persoane fizice se supun impunerii în conformitate cu prevederile capitolului IV – “Venituri din cedarea folosinţei bunurilor” din Titlul IV – „Impozitul pe venit” al Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (4) venitul brut se stabileşte pe baza raportului juridic/contractului încheiat între părţi şi reprezintă totalitatea sumelor în bani încasate şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură primite.

Impozitul pe veniturile din arendă se calculează prin reţinere la sursă de către plătitorii de venit la momentul plăţii venitului, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net. Venitul net se determină ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielile stabilite în sistem forfetar prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut. Contribuabilii nu au obligaţii de completare a Registrului de evidenţă fiscală.

Impozitul astfel calculat este impozit final, şi se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut.

În cazul în care arenda se exprimă în natură, evaluarea în lei se va face pe baza preţurilor medii ale produselor agricole, stabilite prin hotărâri ale consiliilor judeţene şi, respectiv, ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti, ca urmare a propunerilor direcţiilor teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, hotărâri ce trebuie emise înainte de începerea anului fiscal. Aceste hotărâri se transmit în cadrul aceluiaşi termen direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice, pentru a fi comunicate unităţilor fiscale din subordine.

Potrivit prevederilor art. 90 alin. (1), pentru veniturile realizate în anul 2016, organul fiscal competent are obligaţia determinării, pe categoria venituri din cedarea folosinţei bunurilor, a venitului anual realizat, sumă de venituri nete anuale, în vederea aplicării prevederilor referitoare la verificarea încadrării în plafonul corespunzător anului fiscal respectiv pentru contribuţia de asigurări sociale de sănătate prevăzută la titlul V – „Contribuţii sociale obligatorii”.

În sensul art. 90 alin. (1) contribuţiile de asigurări sociale de sănătate datorate potrivit titlului V „Contribuţii sociale obligatorii” se deduc de organul fiscal competent din veniturile realizate pe fiecare sursă din categoria venituri din cedarea folosinţei bunurilor.

În cazul în care veniturile luate în calcul la stabilirea bazei anuale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate depăşesc plafonul corespunzător anului fiscal respectiv, stabilit potrivit prevederilor titlului V „Contribuţii sociale obligatorii”, sunt deductibile sumele reprezentând contribuţii de asigurări sociale de sănătate alocate venitului corespunzător fiecărei surse, potrivit regulilor de la pct. 17 prevăzute în normele metodologice date în aplicarea prevederilor art. 175 alin. (3) din Codul fiscal.

Organul fiscal competent are obligaţia recalculării venitului net/bazei impozabile şi determinării impozitului pe venit datorat.

2.2 Contribuţiile sociale obligatorii:

Persoanele care realizează venituri din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal (arendatorii) datorează contribuția individuală de asigurări sociale de sănătate pentru aceste venituri.

În conformitate cu prevederile art. 174 alin. (7) din Codul fiscal, plătitorii de venituri din arendă (arendașii) au obligaţia reţinerii la sursă a contribuţiei individuale de asigurări sociale de sănătate.

Potrivit alin. (8) al art. 174 din Codul fiscal, contribuţia individuală de asigurări sociale de sănătate  se calculează prin aplicarea cotei de contribuţie de 5,5% asupra bazei de calcul determinată  ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielile stabilite în sistem forfetar prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut, prevăzută la art. 173 alin. (2) din Codul fiscal. Baza lunară de calcul nu poate fi mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut, în vigoare în anul pentru care se stabileşte contribuţia, iar în cazul în care baza lunară de calcul este mai mare decât acest plafon, contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată se stabileşte prin aplicarea cotei de contribuţie de 5,5% asupra plafonului maxim.

Contribuția calculată, se reţine şi se virează de către plătitorul de venit până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care au fost plătite veniturile.

3. În ceea ce priveşte înregistrările contabile:

Potrivit prevederilor art. 6 alin. (1) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, orice operaţiune economico-financiară efectuată trebuie consemnată în momentul efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ.

Înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare se efectuează de către operatorii economici potrivit Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1802/2014, cu modificările și completările ulterioare, denumite în continuare reglementări contabile.

La elaborarea monografiei contabile au fost avute în vedere prevederile art. 286 din Codul fiscal, potrivit cărora pentru stabilirea bazei de impozitare a TVA, se utilizează preţul stabilit de părţi (sau valoarea de piaţă dacă părţile sunt afiliate şi se regăsesc în oricare dintre situaţiile menţionate la  alin.(1) lit. e)  de la același articol din Codul fiscal) și care poate fi diferit de prețurile medii ale produselor agricole, stabilite prin hotărâri ale consiliilor judeţene şi, respectiv, ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti, care sunt utilizate pentru determinarea impozitului pe venit și CASS. Dacă în contractul dintre arendaș și arendator nu s-a prevăzut niciun preț, părțile pot utiliza pentru stabilirea bazei de impozitare a TVA prețurile medii ale produselor agricole menționate mai sus.

Având în vedere că operaţiunea de plată în natură a arendei de către arendaş – persoană fizică sau juridică poate fi realizată către arendator – persoană fizică sau juridică, aceasta se evidenţiază în contabilitate astfel:

I. Evidenţierea în contabilitatea arendaşului – persoană juridică a operaţiunii de plată în natură a arendei către arendator persoană juridică, în situaţia în care ambii sunt înregistraţi în scopuri de TVA sau doar arendaşul.

Operaţiunea de livrare de produse şi serviciul de punere la dispoziţie a terenului agricol se evidenţiază separat.

I.1 Situaţia în care în contractul dintre părţi s-a stabilit că preţul arendei este, de exemplu, de 400 kg, inclusiv TVA, sau contractul nu conține prevederi cu privire la TVA.

Înregistrările în contabilitatea arendaşului persoană – juridică, sunt următoarele:

a) înregistrarea cheltuielilor privind suma datorată proprietarului de teren, persoană juridică, în baza facturii emise de acesta la termenele stabilite în contract, în cazul arendatorului care a optat pentru taxarea operaţiunii de arendare conform art. 292 alin. (3) din Codul fiscal (TVA se calculează astfel: 400 * 20/120=66,67) :

%                         =                 401  “Furnizori”
612 „Cheltuieli cu                                 (c/val.
redevenţele, locaţiile                         cantitatate
de gestiune şi chiriile”                          400 kg)
(cantitate 333,33 kg)
4426 “TVA deductibilă”
(cantitate 66,67 kg)

sau, în cazul în care arendatorul aplică scutirea de TVA prevăzută la art. 292 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal:

612 „Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile” (cantitate 400kg)=401  “Furnizori” (c/val. cantitate 400kg)

b) înregistrarea livrării produselor agricole de către arendaş-persoană juridică, ca plată în natură a arendei datorată proprietarului de teren persoană juridică, conform contractelor încheiate. În vederea operării înregistrărilor contabile, pornim de la ipoteza că pentru cerealele care constituie plata în natură a arendei se aplică TVA de 9% (TVA se calculează astfel:  400 *9/109=33) ;

411                       =                  %
“Clienţi”( c/val. cantitate 400kg)
7015 „Venituri din vânzarea produselor finite” (c/val. cantitate 367 kg)
4427 “TVA colectată” (c/val. cantitate 33 kg)

În situația în care și arendatorul și arendașul sunt persoane impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, iar cerealele care constituie plata în natură a arendei fac obiectul taxării inverse prevăzute la art. 331 din Codul fiscal, arendașul va opera următoarele înregistrări:

411                       =         7015

“Clienţi”( c/val.        „Venituri din cantitate 400 kg)    vânzarea

produselorfinite” (c/val.cantitate 400kg)

 

4426 “TVA deductibilă” =4427             “TVA colectată” (c/val. cantitate 36 kg)

 

TVA s-a calculat astfel: 400*9%=36

c) scăderea din evidenţă a produselor livrate:

711                     =                 345                valoarea

„Venituri aferente “Produse produselor la costurilor stocurilor de finite”         cost de

produse”                                                              producţie

d) compensarea datoriei privind arenda cu creanţa înregistrată din livrarea produselor agricole către proprietarul de teren:

401 “Furnizori”                      =                 411   “Clienţi”   (c/val.  cantitate 400kg)

Din exemplul dat mai sus, rezultă că la un contract în care plata în natură a arendei este de 400 kg de cereale, inclusiv TVA,  arendatorul va primi 367 kg de cereale ca urmare a reţinerii TVA aferentă sau 400 kg de cereale în ipoteza aplicării taxării inverse. Părţile ar trebui să includă în contract referiri la cantitatea brută şi netă de produse ca urmare a reţinerii TVA.

I.2 Situaţia în care în contractul dintre părţi s-a stabilit că preţul arendei este, de exemplu, de 400 kg și că această cantitate nu include TVA.  Taxa pe valoarea adăugată se calculează prin aplicarea cotei de 20% la pretul stabilit, respectiv 400*20%=80 kg. Prin urmare, preţul arendei este în total de 480 kg, iar părţile ar trebui să ţină cont de faptul că preţul real este acesta, înregistrările contabile fiind realizate corespunzător acestei cantităţi.

a). înregistrarea cheltuielilor privind suma datorată proprietarului de teren, persoană juridică, în baza facturii emise de acesta la termenele stabilite în contract, în cazul arendatorului care a optat pentru taxarea operaţiunii de arendare conform art. 292 alin. (3) din Codul fiscal:

%                          =                     401
612                                           “Furnizori”
„Cheltuieli cu redevenţele,    (c/val. cantitate 480 kg) locaţiile de gestiune şi chiriile”
(c/val. cantitate 400 kg)
4426 “TVA deductibilă” (c/val. cantitate 80 kg)

b) înregistrarea livrării produselor agricole de către arendaş-persoană juridică, ca plată în natură a arendei datorată proprietarului de teren persoană juridică, în cazul în care arendatorul a optat pentru taxarea arendei, conform contractelor încheiate. TVA se calculează astfel: 480*9/109=39,63;

411                       =                             %
“Clienţi”( c/val. cantitate 480 kg)
7015 „Venituri din vânzarea produselor finite” (c/val. cantitate 440,37 kg)
4427 “TVA colectată” (c/val. cantitate 39,63 kg)

c) scăderea din evidenţă a produselor livrate:
711                     =                 345                valoarea
„Venituri aferente “Produse produselor la costurilor stocurilor de finite”         cost de
produse”                                                              producţie

d) compensarea datoriei privind arenda cu creanţa înregistrată din livrarea produselor agricole către proprietarul de teren:
401                       =                 411                 (c/val.
“Furnizori”                                     “Clienţi”       cantitate 480kg)
În situația în care și arendatorul și arendașul sunt persoane impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, și arendatorul a optat pentru taxarea arendei, iar cerealele care constituie plata în natură a arendei fac obiectul taxării inverse prevăzute la art. 331 din Codul fiscal, arendașul va opera următoarele înregistrări:

 

411

“Clienţi”( c/val. cantitate 480 kg)

=7015 „Venituri din vânzarea produselor finite” (c/val. cantitate 480 kg)
4426 “TVA deductibilă”=4427 “TVA colectată” (c/val. cantitate 43,2 kg)

 TVA s-a calculat astfel: 480*9%=43,2

Din exemplul dat mai sus, rezultă că la un contract în care plata în natură a arendei este de 400 kg de cereale, exclusiv TVA, TVA se adaugă la preţul contractului dacă arendatorul a optat pentru taxarea arendei, acesta fiind de 480 de kg, iar arendatorul va primi 440,37 kg de cereale dacă se aplică regimul normal de taxare pentru livrarea cerealelor sau  480 de kg dacă se aplică taxarea inversă.

Părţile ar trebui să includă în contract referiri la cantitatea brută şi netă de produse ca urmare TVA datorate de arendaş. 

II. Evidenţierea în contabilitatea arendaşului-persoană juridică înregistrată în scopuri de TVA, a operaţiunii de plată în natură a arendei către arendator-persoană fizică neînregistrată în scopuri de TVA

Operaţiunea de livrare de produse şi achiziţia serviciului de punere la dispoziţie a terenului agricol se evidenţiază separat.

În situația în care în contractul dintre părţi s-a stabilit că  preţul arendei este de exemplu de 400 kg, înregistrările în contabilitatea arendaşului-persoană juridică sunt următoarele:

a) înregistrarea arendei datorate proprietarului de teren persoană fizică, în baza contractului încheiat, la termenele prevăzute în acesta;

612                       =                        462
„Cheltuieli cu redevenţele,       “Creditori diverşi” locaţiile de gestiune şi      (c/val. cantitate 400 kg)
chiriile” (c/val. cantitate 400 kg)

Presupunând că prin contract se stabileşte că plata în natură a arendei se va realiza printr-o cantitate de 400 kg de cereale, contravaloarea acestei cantităţi de cereale se înregistrează în debitul contului 612 şi, respectiv, în creditul contului 462.

La stabilirea arendei datorate cantitativ trebuie să se ţină cont că arendatorul va primi mai puţin cantitatea care constituie contravaloarea impozitului pe venit reţinut la sursă, a CASS şi a TVA datorate de arendaş.

b) înregistrarea impozitului şi a CASS reţinute la sursă din drepturile cuvenite proprietarului de teren persoană fizică, pentru care arendaşul care efectuează plata în natură a arendei este obligat să reţină la sursă impozitului pe veniturile din arendă și CASS, datorate de arendator. În exemplu s-a pornit de la premisa ca baza de calcul pentru CASS nu depășește plafonul maxim de 5 câștiguri salariale medii brute. Calculul impozitului pe venit s-a efectuat astfel: 400 – 400*40%=240*16%=38,4 kg, iar al CASS astfel: 240*5,5%=13,2 kg ;

462                       =                      %
“Creditori diverşi”
(cantitate 51,6 kg)                                    446
“Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” (c/val. cantitate 38,4 kg)
4314 “Contribuția angajaților pentru asigurările sociale de sănătate” / analitic distinct (c/val. cantitate 13,2 kg)

c) înregistrarea livrării produselor agricole pentru plata arendei;

411                       =                  %
“Clienţi” (c/val. cantitate 348,4 kg)

7015 „Venituri din vânzarea produselor finite” (c/val. cantitate 319,63 kg)
4427 “TVA colectată” (c/val. cantitate 28,77 kg)

În exemplul dat mai sus, în debitul contului 411 va fi trecută contravaloarea a 348,4 kg de cereale (400 – 51.6) , în creditul contului 7015 -contravaloarea a 319,63 kg, iar în creditul contului 4427 – contravaloarea a 28,77 kg. TVA  s-a calculat astfel: 348,4 * 9 / 109= 28,77 kg.

d) scăderea din evidenţă a produselor livrate:

 

     711    „Venituri aferente=345

“Produse

valoarea produselor la
costurilor stocurilor de produse”finite”cost de producţie

e) compensarea datoriei privind arenda (diminuată cu impozitul reţinut la sursă și CASS) cu creanţa înregistrată din livrarea produselor agricole:

462                       =                 411                  c/val.
“Creditori diverşi”                            “Clienţi”             cantitate 348,4 kg

Din exemplul dat mai sus, rezultă că la un contract în care plata în natură a arendei este de 400 kg de cereale, arendatorul va primi 319,63 kg de cereale ca urmare a reţinerii la sursă a impozitului pe venit, CASS şi a TVA aferentă. Părţile ar trebui să includă în contract referiri la cantitatea brută şi netă de produse ca urmare a reţinerii TVA, impozitului pe venit și CASS.

III. Evidenţierea în contabilitatea arendaşului – persoană fizică autorizată, a operaţiunii de plată în natură a arendei, pentru care venitul net anual se determină în sistem real

Arendaşul-persoană fizică pentru care venitul net anual se determină în sistem real, utilizează datele din contabilitatea în partidă simplă, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind evidenţa contabilă (Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 170/2015 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind contabilitatea în partidă simplă), prin completarea Registrului-jurnal de încasări şi plăţi, Registrului-inventar şi a documentelor contabile prevăzute de legislaţia în materie.  

Potrivit art. 1 alin. (5) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, persoanele fizice care desfăşoară activităţi producătoare de venituri au obligaţia să conducă contabilitate simplificată, bazată pe regulile contabilităţii în partidă simplă, potrivit reglementărilor elaborate în acest sens. Aceste persoane întocmesc Registrul-jurnal de încasări şi plăţi şi Registrulinventar.

B. Înregistrarea în scopuri de TVA

Potrivit prevederilor art. 316 din Codul fiscal, persoana impozabilă care are sediul activităţii economice în România şi realizează sau intenţionează să realizeze o activitate economică ce implică operaţiuni taxabile şi/sau scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA la organul fiscal competent, denumită în continuare înregistrare normală în scopuri de taxă, după cum urmează:

a) înainte de realizarea unor astfel de operaţiuni, în următoarele cazuri:

  1. dacă declară că urmează să realizeze o cifră de afaceri care atinge sau depăşeşte plafonul de scutire prevăzut la art. 310 alin. (1) din Codul fiscal, cu privire la regimul special de scutire pentru întreprinderile mici;
  2. dacă declară că urmează să realizeze o cifră de afaceri inferioară plafonului de scutire prevăzut la art. 310 alin. (1) din Codul fiscal, dar optează pentru aplicarea regimului normal de taxă;

b) dacă în cursul unui an calendaristic atinge sau depăşeşte plafonul de scutire prevăzut la art. 310 alin. (1) din Codul fiscal, în termen de 10 zile de la sfârşitul lunii în care a atins sau a depăşit acest plafon;

c) dacă cifra de afaceri realizată în cursul unui an calendaristic este inferioară plafonului de scutire prevăzut la art. 310 alin. (1) din Codul fiscal, dar optează pentru aplicarea regimului normal de taxă;

d) dacă efectuează operaţiuni scutite de taxă şi optează pentru taxarea acestora, conform art. 292 alin. (3) din Codul fiscal.

Precizăm ca plafonul anual de scutire pentru mici întreprinderi prevăzut la art. 310 din Codul fiscal este de 220.000 lei.

Prin urmare, persoanele impozabile care realizeaza livrări de bunuri si/sau prestari de servicii în sfera TVA si depasesc plafonul de scutire, au obligaţia solicitării înregistrării în scopuri de TVA, conform prevederilor legale menţinate anterior.

Persoanele care realizează activităţi agricole care constau în producţia  şi vânzarea  de produse agricole, sau prestarea unor servicii agricole,  devin persoane impozabile în scopuri de TVA şi au dreptul de a nu se înregistra în scopuri de TVA dacă nu depăşesc în cursul unui an fiscal plafonul de scutire prevăzut la art. 310 din Codul fiscal, respectiv de 220.000 lei. În cazul depăşirii acestui plafon, al cărui mod de calcul se regăseşte în lege,  producătorii agricoli sunt obligaţi să se înregistreze în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal. În normele de aplicare ale art. 310 din Codul fiscal, respectiv la pct. 83 şi 84, sunt prevăzute ajustările pe care au dreptul să le realizeze persoanele care trec de la regimul de scutire la cel de taxare, precum şi măsurile aplicate în cazul înregistrării cu întârziere după depăşirea plafonului.

SECRETAR DE STAT Gabriel BIRIȘ

##

Document PDF: GHID_FISCAL_producatori_agricoli_05072016

Articol despre ,

Distribuie pe




Articole recomandate