Consultare publica, Stiri

Măsurile de simplificare și de debirocratizare propuse de MFP

mfp-logo-mareMinisterul Finanțelor Publice vine cu al doilea pachet de măsuri concrete de simplificare și cu facilități acordate atât mediului de afaceri, cât și anumitor categorii de persoane fizice. Propunerile MFP sunt prezentate în documentul Noi măsuri de simplificare și de debirocratizare propuse de Ministerul Finanțelor Publice (prezentat mai jos), aflat în consultare pe mfinante.ro, la rubrica „Priorități strategice și planuri de acțiuni ale MFP„.

Pachetul vizează modificări ale Codurilor fiscal și de procedură fiscală, ale Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, și OUG 146/2002 privind formarea și utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, precum și modificări ale unor proceduri interne.

„Scopul acestui nou pachet de simplificare este să încurajeze plata online a tuturor taxelor și impozitelor, dar și să reducă povara administrativă pentru persoanele fizice și pentru mediul de afaceri. Totodată, sunt incluse propuneri care vizează stimularea investițiilor precum și a formării profesionale”, a declarat Anca Dragu, ministrul Finanțelor Publice.

DOCUMENT MFP: Noi măsuri de simplificare și de debirocratizare propuse de Ministerul Finanțelor Publice [PDF]

I. Codul fiscal

A. lipsă

Nota CFNET: punctul lipseste din documentul MFP

B. Titlul II – „Impozit pe profit”

Măsura 1:  Completarea prevederilor privind stabilirea anului fiscal cu perioade diferite decât perioada anului calendaristic

Motivația și avantajele măsurii reducerea costurilor administrative, deoarece acești contribuabili nu mai întocmesc evidență fiscală diferită de cea contabilă. În prezent, pentru contribuabilii vizati au reguli doar posibilitatea de modificare inițială a anului fiscal, față de cel calendaristic, cuprinzând doar reguli de intrare în anul modificat, nu și de ieșire.

Beneficiarii măsurii: Aceste reguli se adresează în general persoanelor juridice străine care desfăsoară în România activitatea printr-un sediu permanent și persoanelor juridice române, care optează, potrivit regulilor contabile, pentru un an fiscal diferit de cel calendaristic.

Exemple:

  • O sucursală a unei persoane juridice din Franța are anul fiscal modificat care cuprinde perioada 1 sept 2016 – 31 august 2017. Aceasta este preluată la 1 ianuarie 2017 de o altă persoană juridică din Spania care are anul fiscal anul calendaristic.

Anul fiscal modificat  este 1 sept 2016 – 31 decembrie 2017 ( deci un an fiscal mai lung).

  • O sucursală a unei persoane juridice din Germania are anul fiscal modificat care cuprinde perioada 1 oct 2016 – 30 septembrie 2017. Aceasta este preluată la 1 iunie 2017 de o altă persoană juridică din Bulgaria care are anul fiscal 1 martie 2018 – 28 februarie 2019).

În acest caz, primul an fiscal modificat este 1 oct 2017 – 28 februarie 2019.

Măsura 2 : Extinderea perioadei de aplicare a facilității privind scutirea de impozit a profitului reinvestit, fără limită de timp

Conform actualelor reglementări facilitatea era aplicabilă numai până la data de 31 decembrie 2016.

Motivația și avantajele măsurii – stimularea economiei prin susținerea investițiilor – aplicarea nelimitată în timp a facilității fiscale de scutire de impozit a profitului reinvestit.

Beneficiarii măsurii:  contribuabilii care investesc în activele vizate de facilitate (echipamente tehnologice, calculatoare și echipamente periferice, programe informatice).

Exemple: nu este cazul

Măsura 3: Introducerea unor prevederi referitoare la deducerea cheltuielilor efectuate de agenții economici cu pregătirea teoretică și/sau practică a elevilor și studenților și a altor categorii de persoane care urmează orice formă de școlarizare sau perfecționare într-un cadru instituționalizat, potrivit legii.

În prezent, există doar reguli care permit scăderea din impozitul pe profit a cheltuielilor cu burse private acordate de persoanele juridice elevilor, studenților și doctoranzilor, în anumite limite.

Motivația și avantajele măsurii – sprijinirea acestor forme de învățământ prin acordarea deductibilității cheltuielilor la agenții economici.

Beneficiarii măsurii: toți contribuabilii care intenționează să sprijine sistemul de invățământ ( inclusiv învățământul dual)

Exemple: nu este cazul

C. Titlul III – Impozitul pe veniturile microintreprinderilor

Măsura 1: reducerea plafonului capitalului social la înființare de la 25.000 euro la 10.000 euro (echivalentul a 45.000 de lei), nivel de la care contribuabilii pot opta să nu aplice regimul pentru microîntreprinderi. În cazul contribuabililor deja înființați, care au avut un capital social mic, dar care îl majorează la 45.000 lei( minimum), pot opta pentru a nu mai aplica regimul de impozitare pentru microîntreprinderi

Motivația și avantajele măsurii. Posibilitatea de a renunața la aplicarea regimului de impozitare pentru microîntreprinderi este motivată de faptul că există societăți, care fac investiții, nu au încă venituri, și sunt obligați să aplice un regim care nu le permite să-și recupereze pierderea fiscală.

Beneficiarii măsurii: contribuabilii care au la înființare, sau majorează ulterior capitalul social la 45.000 lei.

Exemple: nu este cazul

D. lipsă

Nota CFNET: punctul lipseste din documentul MFP

E. Titlul V – ”Contribuții sociale obligatorii”

Măsura 1:  Includerea în Codul fiscal, în categoria veniturilor exceptate de plata contribuţiilor sociale obligatorii, a  remuneraţiei brute primite pentru activitatea prestată de zilieri

Motivația și avantajele măsurii  –  doar o corelare de ordin tehnic a reglementărilor Codului fiscal cu cele ale Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri.

Beneficiarii măsurii: Ea se adresează atât persoanelor fizice sau juridice care folosesc în activitatea lor zilieri, cât și persoanelor fizice care desfășoară o astfel de muncă.

Exemple: nu este cazul

Măsura 2: Reglementarea termenului de plată și de declarare a contribuțiilor sociale obligatorii aferente drepturilor reprezentând salarii și/sau diferențe de salarii acordate pentru perioade anterioare, cum ar fi Legea nr. 85/2016 privind plata diferenţelor salariale cuvenite personalului didactic din învăţământul de stat pentru perioada octombrie 2008 – 13 mai 2011.

Motivația și avantajele măsurii – Prin această măsură se stabilesc clar termenele de declarare și de plată pentru diferențele de salarii acordate pentru perioada anterioară. Fără acestea, s-ar plăti accesorii. (stabilim același tratament fiscal cu cel stabilit pentru veniturilor acordate prin hotărâri judecătorești). 

Beneficiarii măsurii: Propunerea se adresează tuturor entităților pentru care cheltuielile cu salariile sunt finanțate de la bugetul de stat și care primesc diferențe de salarii pentru perioade anterioare.

Exemple: nu este cazul

F. Titlul VII – Taxa pe valoarea adăugată

Măsura  1- Introducerea Regimului special de TVA pentru agricultori

Principalele elemente ale regimului:

  • Agricultorii nu deduc TVA pentru achiziții, dar nici nu colectează TVA pentru vânzări de produse agricole/prestări de servicii agricole, indiferent de cifra de afaceri realizată și nu țin nici un fel de evidențe în scopuri de TVA (cu excepția operațiunilor intracomunitare);
  • Agricultorii care aplică regimul special vor fi înscriși într-un registru special, iar beneficiarii acestora vor avea obligația de a menționa achizițiile efectuate de la agricultori într-o evidență distinctă;
  • Regimul este opțional, agricultorii putând opta pentru a aplica regimul normal de TVA dacă acesta îi avantajează;
  • Cei care în prezent sunt înregistrați în scopuri de TVA pot renunța în favoarea aplicării regimului special pentru agricultori.
  • Vor trebui să se înregistreze în scopuri de TVA doar agricultorii care desfășoară și alte activități economice decât cele agricole (care nu pot intra sub incidența regimului special), dacă din acele activități depășesc plafonul de 220.000 de lei (de exemplu un agricultor realizează și servicii de restaurant din care depășește plafonul de 220.000 lei)

Motivația și avantajele măsurii : Acest regim simplificat se implementează ca urmare a dificultăților majore pe care le întâmpină agricultorii în aplicarea regimului normal de TVA.  Pentru livrările de produse agricole/serviciile agricole, agricultorii nu vor avea obligațiile ce revin celor care aplică regimul normal de TVA, respectiv: să se înregistreze în scopuri de TVA după depășirea plafonului de scutire de 220.000 lei, să colecteze TVA, emită facturi, să țină jurnale de vânzare/cumpărare sau alte evidențe în scopuri de TVA, să depună decontul de TVA, etc.

Beneficiarii măsurii : agricultorii (persoane fizice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale) care realizează activități de producție agricolă și servicii agricole

Exemple: nu este cazul

Măsura 2: Modificarea regulilor de ajustare a TVA în cazul bunurilor de capital, în sensul renunțării la ajustarea unică și aplicare unei ajustări anuale pentru o cincime/o două zecime din taxa aferenta bunului de capital

Motivația și avantajele măsurii – măsura se impune pentru a evita procedura de infringement,  ca urmare a deschiderii unui dosar EU PILOT de către Comisia Europeană pe acest aspect.

Bunurile de capital reprezintă în principal imobilele și toate activele corporale fixe amortizabile. Prin lege se stabilește că în cazul acestor bunuri de capital există o perioadă de ajustare de 5 ani pentru activele corporale și de 20 de ani pentru imobile. În cadrul perioadei de ajustare:

  • dacă contribuabilul utilizează bunurile de capital numai pentru operațiuni cu drept de deducere ( vânzări cu TVA sau scutite cu drept de deducere), își păstrează dreptul de deducere exercitat la momentul achiziției bunului de capital.
  • dacă contribuabilul va utiliza bunurile pentru operațiuni fără drept de deducere ( ex. vânzarea sau închirierea de imobile în regim de scutire fără drept de deducere), trebuie să opereze o ajustare în favoarea statului a taxei deduse în funcție de perioada rămasă din perioada de ajustare ( 5 ani/20 de ani) în care bunul nu mai este utilizat pentru operațiuni cu drept de deducere.

În prezent persoanele care au dedus TVA pentru achiziția unui imobil și după o perioadă închiriază acest imobile în regim de scutire, vor trebui practic să restituie statului o parte din TVA dedusă, dar ajustarea este ”one off”.

Măsura prezintă reale avantaje de cash-flow conform exemplului de mai jos.

Beneficiarii măsurii: orice contribuabil care alocă bunurile de capital unei activități scutite de TVA, dar mai ales dezvoltatorii imobiliari și persoanele cărora li se anulează codul de TVA ( aceștia erau afectați la anularea codului datorită sumelor mari de TVA pe care trebuiau să le restituie la buget ca efect al ajustărilor de TVA pentru bunuri de capital)

Exemple:   O societate deţine un imobil care a fost construit în anul 2009, a dedus TVA de 6 milioane lei pentru achiziţia acestuia. În anul 2016, se închiriază o parte din bunul imobil reprezentând cca. 40% din suprafaţa acestuia, în regim de scutire de TVA. Persoana respectivă trebuie să ajusteze în anul 2016 taxa dedusă iniţial, proporţional cu suprafaţa de 40% închiriată în regim de scutire. Perioada de ajustare este de 20 de ani, cu începere de la 1 ianuarie 2009 şi până la finele anului 2028. Ajustarea trebuie să se efectueze pentru toată taxa aferentă perioadei rămase din perioada de ajustare, la schimbarea destinaţiei unei părţi din clădire, astfel:

– pentru perioada rămasă, 2016 – 2028 = 13 ani, taxa se ajustează astfel:    – 6.000.000 lei x 40% = 2.400.000 lei, reprezintă partea de TVA supusă ajustării. Ajustare negativă în anul 2016: 2.400.000/20 x 13 = 1.560.000 lei ( este echivalentă cu restituirea la buget a unei părți din taxa dedusă)

Modificarea propusă va schimba modul de calcul al ajustărilor, acestea nu vor mai fi efectuate ”one off” ci se vor efectua ajustări de 1/5, sau 1/20 anual în perioada de ajustare. Pe acest exemplu în perioada 2016 – 2028 se va efectua ajustarea în fiecare an a sumei de 120.000 lei ( 2.400.000/20), în loc să se facă o singură ajustare de 1.560.000 lei în anul 2016.

Măsura 3: Abrogarea prevederilor referitoare la Registrul operatorilor intracomunitari (ROI)

Motivația și avantajele măsurii Eliminăm obligația de înregistrare în ROI a contribuabililor care efectuează operațiuni intracomunitare (livrări intracomunitare, achiziții intracomunitare ș.a ) pentru că aceasta presupune prezentarea a numeroase documente ( ex. cazierul judiciar). Au fost dezvoltate alte pârghii, mai eficiente, pentru prevenirea evaziunii fiscale, inclusiv în ceea ce privește operațiunile intracomunitare. Se reduc astfel sarcinile administrative pentru operatorii intracomunitari.

Beneficiari: Contribuabili care realizează operațiuni intracomunitare (livrări intracomunitare, achiziții intracomunitare, servicii intracomunitare etc.)

Exemple: nu este cazul

Măsura 4 –  Suspendarea până la data de 31 decembrie 2019, a obligației depunerii a trei declarații informative (cod 392A, 392B și 393)

Declarația 392A –se depune de către plătitorii de TVA  cu o cifră de afaceri mai mică de 220.000 lei. Declarația trebuie să conțină defalcat suma totală a vânzărilor efectuate.

Declarația 392B – se depune de neplătitorii de TVA. Declarația trebuie să conțină  suma totală a vânzărilor și a cumpărărilor.

Declarația 393 se depune de plătitorii de TVA care prestează servicii de transport internaţional .Declarația trebuie să conțină suma totală a veniturilor obţinute din vânzarea de bilete pentru transportul rutier internaţional de persoane.

Motivația și avantajele măsuriiSe reduc sarcinile administrative ce revin contribuabililor a căror cifră de afaceri, este inferioară sumei de 220.000, sau care prestează servicii de transport internaţional.Aceste informații erau necesare pentru îndeplinirea unor obligații de raportare ale României către Comisia Europeană privind calculul contrubutiei României la bugetul UE. Întrucât au fost identificate surse alternative, agreate de Comisia Europeană, pentru astfel de informații, nu mai este necesară depunerea acestora.

Beneficiarii măsurii:

  • Contribuabilii care realizeaza operațiuni sub plafonul de 220.000 lei, indiferent dacă sunt sau nu înregistrați în scopuri de TVA,
  • Plătitorii de TVA care prestează servicii de transport internaţional.

Exemple: nu este cazul

Măsura 5: Modificarea prevederilor referitoare la măsurile aplicabile contribuabililor care își recapătă codul de TVA după ce acesta a fost anulat de organele fiscale, astfel:

  • să refactureze cu TVA către clienți toate vânzările pe care le-au realizat în perioada în care nu au avut cod de  TVA ( astfel își recuperează TVA-ul pe care l-au plătit statului fără a avea posibilitatea să-l încaseze de la clienți în perioada în care au avut codul anulat)
  • beneficiarii lor să poată să deducă acest TVA pentru cumpărările aferente vânzărilor efectuate în perioada în care furnizorul a avut codul anulat .
  • pentru cumpărările aferente vânzărilor efectuate în perioada în care contribuabilii au codul anulat să poată deduce TVA după reînregistrare

În prezent toate aceste drepturi nu pot fi exercitate.

Motivația și avantajele măsurii –  Măsura repune în drepturi contribuabilii ce și-au redobândit codul de TVA și le acordă beneficiile pierdute în perioada aferentă anulării codului. Sistemul actual în cazul persoanelor care au codul de TVA anulat de organele fiscale este deosebit de drastic, aceștia  nu deduc TVA pentru cumparari, trebuie să colecteze TVA pentru vânzări, dar fără posibilitatea de a-l recupera de la clienți.

Beneficiarii măsurii: contribuabilii care au avut codul de TVA anulat și sunt reînregistrați ca plătitori de TVA

Exemple: un contribuabil are codul de TVA anulat începând cu data de 1 iulie 2016. La 1 august cumpără mărfuri de 5.000.000 lei plus TVA 1.000.000 lei. Nu deduce TVA de 1.000.000 lei. La data de 15 august vinde mărfurile respective la valoarea de 5.500.000 lei. Nu are dreptul să factureze cu TVA către client, dar va plăti la buget TVA aferent acestei vânzări în sumă de 1.100.000 ( 5.500.000 *20%= 1.100.000 lei). Beneficiarul nu primește o factură cu TVA și nu are ce să deducă.

Soluția propusă: dacă contribuabilul va fi reînregistrat ca plătitor de TVA, va avea dreptul să factureze cu TVA către client :  5.500.000 plus TVA20% -1.100.000= 6.500.000.

Totodată, beneficiarul va deduce acest TVA de 1.100.000, iar furnizorul (care a avut codul anulat) va deduce după înregistrare TVA de 1 mil lei aferent achiziției de mărfuri din 1 august 2016.

G. Titlul VIII – Accize și alte taxe speciale

Măsura 1: Eliminarea obligației de înregistrare la autoritatea competentă a operatorilor care comercializează angro și en detail produse accizabile

Motivația și avantajele măsurii – Pentru produsele comercializate, accizele sunt plătite anterior, fie la momentul scoaterii din antrepozit, la momentul achiziției intracomunitare, fie la momentul importului. Măsura conduce la simplificarea activității operatorilor care comercializează angro și en detail produse accizabile, prin eliminarea obligației de înregistrare a acestora la autoritatea competentă, eliminarea sancțiunilor pecuniare ( amendă) și a suspendării activității pe o perioadă de la 1 la 3 luni.

Beneficiari: Comercianții de produse accizabile pentru care accizele sunt deja plătite.

Exemple: Nu este cazul

Măsura 2 : Antrepozitarii autorizați pentru producția de vin liniștit nu vor mai avea obligația de constituire a garanției minime și nici obligația de respectare a condiției referitoare la existența unui capital social minim, stabilit în funcție de nivelul producției

Motivația și avantajele măsurii : Nivelul accizelor pentru vinul liniștit este zero, astfel că riscul fiscal aferent producției de vin este scăzut. Cu toate acestea, în prezent, producătorii de vin trebuie să constituie o garanție minimă, care să acopere riscul de neplată al accizelor și să facă dovada deținerii unui capital social minim stabilit în funcție de nivelul producției. Acest lucru presupune indisponibilizarea nejustificată a unor sume.

Avantajul este că beneficiarii măsurii nu vor mai trebui să garanteze și, implicit, să-și blocheze în contul acestor accize.

Beneficiari: Antrepozitarii autorizați pentru producția de vin liniștit pentru care nivelul accizelor este zero

Exemple: Nu este cazul

Măsura 3: Eliminarea obligației de păstrare timp de 24 de ore, pentru un eventual control, a materiilor prime accizabile recepționate în  antrepozitele fiscale de producție

Motivația și avantajele măsurii : În prezent materiile prime accizabile (ex. bere și vin în vrac), care intră într-un antrepozit fiscal, nu pot fi utilizate în procesul de producție timp de 24 de ore, fiind necesar să stea în vederea unui eventual control. Măsura elimină acest obstacol, materiile prime putând fi imediat utilizate în producție. În acest fel, se fluidizează procesul de producție și evitate posibilele pierderi.

Beneficiari: Antrepozitarii autorizați pentru producție

Exemple:Nu este cazul

Măsura 4: Eliminarea obligației antrepozitarilor autorizați, de notificare a intenției de cesionare sau înstrăinare a acțiunilor sau părților sociale, dacă acestea însumate în decursul unui an reprezintă mai puțin de 5% din capitalul social

Motivația și avantajele măsurii: În prezent, condiția nu poate fi respectată pentru că trasabilitatea unor pachete atât de mici de acțiuni sau părți sociale este imposibil de urmărit de către acționarii majoritari.

Beneficiari: Antrepozitarii autorizați pentru producție și/sau depozitare.

Exemple: Nu este cazul

H. Titlul IX – Impozite și taxe locale

Măsura: Reintroducerea scutirii (aplicate până la 31 decembrie 2015) de la plata impozitului pe clădiri și terenuri și pentru soții/soțiile persoanelor cu handicap grav, accentual și cele încadrate în gradul I de invaliditate.

Totodată, de la începutul acestui an, beneficiază de scutire și reprezentanții legali ai minorilor cu handicap, motiv pentru care extindem scutirea și pentru soții/soțiile acestora. Ambele măsuri au un impact anual negativ la venituri proprii bugete locale estimat la 32,9 milioane de lei.  

Motivația și avantajele măsurii –  măsura are efecte sociale și reparatorii, deoarece repun în drepturi persoanele care până în anul precedent au beneficiat de această scutire.

Beneficiarii măsurii: soții/soțiile persoanelor cu handicap grav, accentuat, și cele încadrate în gradul I de invaliditate, precum și soții/soțiile reprezentanților legali ai minorilor cu handicap.

Exemple:nu este cazul

II. Codul de procedură fiscală

Masura 1: Extinderea documentelor acceptate ca dovadă a plății în relația cu instituțiile publice, pentru toate modalitățile de plată existente la nivel național (internet banking, mobile banking, terminale de plata și ATM-uri aparținând instituțiilor de credit).

Motivația și avantajele măsurii: Încurajarea utilizării mijloacelor de plată moderne de către cetățeni prin reglementarea acceptării ca dovadă a plății, de către toate instituțiile publice, a documentelor care atestă realizarea tranzacțiilor atât la ghișeu, cât și în online. Astfel vor fi recunoscute ca dovadă a plății, documentele printate în electronic, declarația pe propria răspundere cuprinzând detaliile plății, inclusiv transmiterea datelor în format electronic către instituțiile prestatoare care au aplicații de furnizare a serviciilor online. Verificarea încasării sumelor se realizează de către instituțiile publice.

Beneficiarii măsurii: Orice cetățean care achită impozite, taxe sau alte obligații către instituțiile publice întrucât poate beneficia imediat de un serviciu public, indiferent de metoda utilizată.

Exemplu: O persoană care își plătește taxele de pașaport prin internet banking sau mobile banking, când merge la ghișeul instituției pentru depunerea documentelor și ridicarea pașaportului, poate prezenta ca dovadă a plății un print de pe telefon sau calculator sau completa o declarație pe proprie răspundere cu detaliile plății. Dacă instituția către care trebuie să facă dovada plății are dezvoltate aplicații interactive, atunci cel care face plata poate transmite electronic dovezi ale plății.

Măsura 2: Dezvoltarea metodelor de blocare/deblocare a conturilor bancare în timp real/prin intermediul schimbului de informaţii şi documente în mediu electronic, între administraţia fiscală şi instituţiile de credit la care aceşti contribuabili au deschise conturi bancare.

Motivația și avantajele măsurii: Înlăturarea deficiențelor legate de întârzierea ridicării măsurii popririi conturilor bancare în cazul stingerii obligațiilor fiscale, întârzieri care, de cele mai multe ori, afectează activitatea contribuabililor.

Avantajele unui astfel de mecanism:

  • privind instituirea popririi – se indisponibilizează doar conturile/sumele efectiv necesare pentru executarea creanței fiscale și nu toate din toate conturile, de la toate băncile;
  • băncile virează în conturile bugetare doar suma necesară acoperirii creanței executate, evitându-se astfel în totalitate situațiile de restituire ulterioară a sumelor executate în plus.
  • privind ridicarea popririi – deblocarea conturilor bancare se realizează în decursul a circa 2 ore de la momentul în care s-a constatat că a fost acoperită obligația restantă, față de cel puțin 10 zile în situația actuală.

Exemple:

  • în situaţia actuală:
  • organul fiscal central înfiinţează poprirea asupra conturilor bancare, la toate băncile unde debitorii deţin conturi;
  • toate băncile indisponibilizează sumele din conturi şi le virează în conturile bugetare;
  • după stingerea obligaţiilor datorate de debitori, organul fiscal transmite electronic către Unitatea de Imprimare Rapidă Valcea (UIR), decizia de ridicare a popririi, iar aceasta este comunicată  de UIR băncilor, prin poştă. Timpul în care ajunge la bancă decizia de ridicare a popririi este de minimum 10 zile, timp în care toate conturile contribuabilului rămân blocate;
  • în practică, pentru a evita blocarea pe o perioadă îndelungată, contribuabilii se prezintă la fisc și solicită să primească și să ducă personal la bănci scrisorile de ridicare a popririi;
  • daca sumele virate de bănci sunt mai mari decât obligaţia fiscală supusă executării, diferențele de sumele se restituie debitorilor, ulterior, la cererea acestora, după o perioadă de timp pe care o considerăm nerezonabilă.
  • După aplicarea măsurii propuse:
  • organul fiscal central transmite electronic către un Punct central constituit la nivelul ANAF, adresele prin care se înfiinţează poprirea
  • Punctul central, transmite electronic către bănci, adresele prin care se înfiinţează poprirea, însă solicitarea pentru virarea în conturile bugetare se va realiza numai în limita obligatiei supusă executării, restul sumelor existente în conturi fiind la dispoziţia contribuabililor.
  • pe baza schimbului electronic de informaţii între Punctul central si bănci, în momentul în care se constată că s-au realizat integral obligațiile pentru care s-a înfiinţat proprirea, se transmite electronic decizia de ridicare a popririi.
  • timpul estimat de realizarea a ridicării popririi este de câteva ore de la momentul în care s-a constatat realizarea creanţei pentru care s-a infiinţat poprirea.

III. Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale

Măsura: Reintroducerea în Legea evaziunii a faptei constând în reținerea din veniturile plătite beneficiarilor de venit (ex. salariați), de către plătitorii de venituri (ex. angajatori), a impozitelor și contribuțiilor și neplata acestor sume la buget.

Motivația și avantajele măsurii: Textul din Legea evaziunii care incrimina această faptă (art. 6) a fost declarat neconstituțional prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 363/2015 (referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale) pe considerentul că prevederea în cauză nu respectă exigenţele constituţionale referitoare la calitatea legii, respectiv nu întrunesc condiţiile de claritate, precizie, previzibilitate şi accesibilitate.

Ca urmare, este necesară refacerea textului declarat neconstituțional pentru a descuraja situațiile în care, prin reținere și neplată, se aduc prejudicii atât bugetului, cât și persoanelor care suportă în fapt impozitele și contribuțiile (ex. angajații).

Beneficiari: Pe de o parte, bugetul de stat și bugetele sociale (de pensii, de sănătate, de șomaj) care sunt prejudiciate prin neplata sumelor reținute și, pe de altă parte, persoanele care suportă contribuții pentru a beneficia de drepturile sociale (pensii, servicii de sănătate, ajutor de șomaj), neplata generând pierderea drepturilor sociale respective.

Exemplu: Angajatorul reține din salariul brut impozitul și contribuțiile și plătește salariul net către salariat, fără însă a plăti la buget sumele reținute. În cazul în care salariatul merge la medic și se constată că nu au fost declatate și plătite contribuția de sănătate, persoana nu beneficiază de serviciile medicale.

IV. Modificarea OUG 146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului

Măsura: Crearea cadrului legal care să permită băncilor cu care Ministerul Finanțelor are semnate convenții privind deschiderea contului tranzitoriu, să încaseze orice taxă, impozit sau alte sume datorate instituțiilor publice, de la persoane fizice  care nu sunt clienții băncii.

Motivația și avantajele măsurii. In prezent, MFP are incheiate convenții cu o serie de bănci (BCR, CEC Bank, Raiffeisen și urmează Banca Transilvania) prin care contribuabilii persoane fizice care sunt clienții acestora, pot achita printr-o procedura simplificata (nu este necesara cunoasterea codurilor IBAN sau a codurilor fiscale ale institutiilor publice beneficiare ale sumelor) și fără comision orice impozit și taxa către bugetul central sau local. Având în vedere că nu toate persoanele sunt clienții băncilor se impune extinderea acestei făcilități și pentru aceștia, utilizând astfel infrastructura bancară care poate oferii servicii în acest sens, cu plata unui comision, evitând astfel aglomerările.

Beneficiarii măsurii: Orice cetățean care achita impozite, taxe sau alte obligații către instituțiile publice           

V. Măsuri de simplificare ce nu implică amendarea Codurilor fiscale

Din toamnă, adeverinţele de venit si certificatele de atestare fiscală vor putea fi cerute și transmise online către instituțiile publice beneficiare.

Concret, de la 1 noiembrie 2016, ANAF va pune la dispoziție  celorlalte instituții publice, inclusiv primării, pe bază de protocol de schimb de informații, pârghiile necesare în vederea transmiterii, în format electronic, a documentelor ce atestă  situaţia fiscală a contribuabililor, în vederea  acordării, de către instituțiile respective, a unor drepturi legale.

Implementarea noului sistem creează premisele eliminării prezenței unui numar semnificativ de contribuabili la ghișeele fiscului tinand cont de faptul ca, anual, administrațiile fiscale eliberează în medie peste 5 milioane de adeverințe de venit și peste 300 de mii de certificate de atestare fiscal.

Pentru aplicarea acestor prevederi, este în curs de elaborare un proiect de ordin al președintelui ANAF.

Exemple de aplicare:

În cazul certificatului de atestare fiscală:

O instituţie sau autoritate publică lansează o procedură de achiziţie publică, în desfăşurarea căreia este necesară prezentarea de către potenţialii ofertanţi (persoane fizice sau juridice) şi a unui certificat de atestare fiscală.

În prezent: certificatul de atestare fiscală se solicită de către persoana fizică sau juridică, prin depunerea unei cereri la organul fiscal central competent. După emiterea acestuia, persoana fizică sau juridică în cauză revine la sediul organului fiscal central pentru a i se înmâna acest act administrativ şi a-l prezenta instituţiei sau autorităţii publice care l-a solicitat. 

În viitor:  pe bază de protocol de schimb de informaţii,  instituţia sau autoritatea publică va solicita, în mediu electronic, organului fiscal central competent, emiterea certificatului de atestare fiscală şi, tot în formă electronică, acesta va fi transmis instituţiei sau autorităţii publice solicitante.

Avantajul: Se va elimina deplasarea şi timpul pierdut de către persoana fizică sau juridică în cauză, atât la sediul organului fiscal central, cât şi la sediul instituţiei sau autorităţii publice pentru prezentarea certificatului de atestare fiscală. 

În cazul adeverinţelor de venit:

În vederea soluţionării unei cereri depusă de o persoană fizică pentru  acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinţei de domiciliu/reşedinţă, o autoritate publică locală solicită persoanei fizice în cauză, prezentarea unei adeverinţe de venit.

În prezent: adeverinţele de venit se solicită de către persoana fizică, prin depunerea unei cereri la organul fiscal central, iar după emiterea adeverinţei de venit, persoana fizică în cauză, revine la sediul organului fiscal central pentru a i se înmâna acest act administrativ şi a-l prezenta autorităţii publice locale care a solicitat-o.

În viitor: pe bază de protocol de schimb de informaţii,  autoritatea publică locală va solicita direct, în mediu electronic, organului fiscal central, emiterea adeverinţei de venit şi, tot în formă electronică, aceasta va fi transmisă autorităţii publice locale.

Avantajul: În această situaţie, se va elimina deplasarea şi timpul pierdut de către persoana fizică în cauză la sediul organului fiscal central, cât şi aglomeraţia produsă la organele fiscale centrale, având în vedere că aceste ajutoare se acordă pe o perioadă de timp determinată.

############

 

Articol despre

Distribuie pe




Articole recomandate