UPDATE 2 septembrie 2011: OG 29/2011 – Modificarea si completarea OG 92/2003 Codul de procedura fiscala

Joi, 18 august 2011, Ministerul Finantelor Publice (MFP) a publicat online pentru consultare publica proiectul de Ordonanta pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala.

- Publicitate -

In nota de fundamentare a proiectului de act normativ, MFP declara ca motivele emiterii actului normativ sunt urmatoarele:
– Simplificarea procedurilor de administrare a creantelor fiscale, precum si cresterea eficientei activitatii de administrare;
– Corelarea prevederilor Codului de procedura fiscala cu prevederile din Codul fiscal si din alte legi speciale;
– Îmbunatatirea echilibrului intre drepturile si obligatiile contribuabililor, pe de o parte, si ale organelor fiscale, pe de alta parte;
– Transpunerea Directivei 2010/24/UE din 16 martie 2010 privind asistenta reciproca in materie de recuperare a creantelor legate de taxe, impozite, drepturi si alte masuri;
– Preluarea la nivelul Codului de procedura fiscala a acelor dispozitii din normele metodologice care privesc aplicarea acestui act normativ, aprobate prin HG nr.1050/2004, urmand ca acest din urma act normativ sa fie ulterior abrogat. Se asigura, astfel, o sistematizare a dispozitiilor procedural fiscale intrun singur act normativ;
– Revizuirea unor texte in vederea eliminarii posibilitatilor de interpretare si, pe aceasta baza, asigurarea aplicarii unitare a textului de lege;
– Preluarea unor modificari solicitate si discutate cu mediul de afaceri si Fondul Monetar International

Modificarile si completrile propuse prin proiectul de ordonanta sunt:
a) Simplificarea procedurilor de administrare a creantelor fiscale in scopul cresterii eficientei activitatii de administrare, precum si revizuirea unor texte in vederea eliminarii posibilitatilor de interpretare si, pe aceasta baza, asigurarea aplicarii unitare a textului de lege, prin:
– eliminarea din sfera de aplicare a Codului de procedura fiscala a creantelor rezultate din raporturi juridice contractuale, cu exceptia procedurii de executare silita, in vederea armonizarii acestor prevederi cu practica instantelor judecatoresti;
– reglementarea expresa a dreptul organului fiscal de a transmite informatiile care intra sub incidenta secretului fiscal catre contribuabilul insusi sau succesorii acestuia;
– reglementarea expresa a principiului prevalentei economicului asupra juridicului, acest principiu fiind foarte important in aplicarea legislatiei fiscale;
– prelungirea termenului de emitere a solutiei fiscale individuale anticipate de la 45 de zile la 3 luni, termenul de 45 de zile fiind nerealist (comparativ si cu practica din alte state UE);
– reglementarea expresa a posibilitatii comunicarii actului administrativ fiscal prin publicitate numai in cazul in care comunicarea acestuia nu s-a realizat prin posta (comunicarea prin publicitate reprezinta “ultima ratio” si o exceptie de la comunicarea directa a actului administrativ fiscal);
– reglementarea consecintelor nerespectarii dispozitiilor referitoare la comunicarea actului administrativ fiscal (principiul inopozabilitatii);
– dezvoltarea procedurii de indreptare a erorilor materiale din actele administrative fiscale, tinand cont de specificul dreptului public;
– descentralizarea activitatii de declarare/reactivare a contribuabililor inactivi, precum si instituirea obligatiei ANAF de a organiza evidenta acestor contribuabili intr-un registru public, aflat pe portalul ANAF si denumit Registrul contribuabililor inactivi/reactivati;
– imbunatatirea procedurii de inregistrare fiscala;
– eliminarea obligatiei contribuabilului de a depune declaratie fiscala in cazul in care organul fiscal a stabilit din oficiu obligatia fiscala;
– reglementarea expresa a faptului ca, in cazul in care contribuabilii depun sau corecteaza declaratiile fiscale aferente perioadelor si impozitelor supuse inspectiei fiscale, acestea nu vor fi luate in considerare de organul fiscal;
– stabilirea expresa a cauzelor de intrerupere/suspendare a termenelor de prescriptie in materie fiscala (au fost preluate si imbunatatite cazurile care au existat in OG nr.70/1997 privind controlul fiscal, abrogata la data intrarii in vigoare a C.proc.fisc);
– reglementarea competentei consiliului local de a stabili criteriile pentru definirea contribuabililor mari in scopul aplicarii, de catre organele fiscale din cadrul unitatilor administrativ–teritoriale, a procedurilor de inspectie fiscala care diferentiaza marii contribuabili de ceilalti contribuabili (ex. perioada supusa inspectiei fiscale, durata, etc.);
– reglementarea cazurilor in care comunicarea avizului de inspectie fiscala se face odata cu prezentarea organului de inspectie la domiciliul fiscal al contribuabilului atunci cand se apreciaza ca scopul inspectiei poate fi periclitat, precum si a posibilitatii contribuabilului de a renunta la beneficiul perioadei de comunicare a avizului de inspectie fiscala (de 15 sau 30 de zile);
– reglementarea posibilitatii organului fiscal de a inscrie in certificatul de atestare fiscala, sumele certe, lichide si exigibile pe care contribuabilul le are de incasat de la entitatile definite de OUG nr.34/2006 si in baza documentelor eliberate de acestea;
– revizuirea regulilor de compensare, in sensul armonizarii prevederilor referitoare la momentul exigibilitatii creantelor in cazul cererilor de restituire a accizei sau TVA cu prevederile referitoare la momentul exigibilitatii in cazul cererilor de rambursare de TVA, precum si definirea exigibilitatii creantelor in cazul sumelor de restituit conform art.117 din C.proc.fisc;
– stabilirea datei stingerii prin compensare in cazul creantelor cesionate de contribuabil in conditiile art.30 dinC.proc.fisc.;
– reglementarea dreptului organelor de executare silita de a executa sumele datorate bugetului acestora, rezultate din raporturi juridice contractuale si care au la baza o hotarare judecatoreasca sau un alt inscris care constituie titlu executoriu;
– reglementarea efectelor juridice pe care le produce suspendarea executarii silite asupra actelor de executare silita, cu precizarea ca in ceea ce priveste poprirea, reglementarea este similara cu cea din OUG nr.29/2011 privind reglementarea acordarii esalonarilor la plata;
– reglementarea organului de executare competent pentru coordonarea executarii silite in anumite situatii speciale (atragerea raspunderii solidare, atragerea raspunderii in procedura insolventei, etc).
– stabilirea titlurilor executorii in baza carora se incepe executarea silita pentru creantele bugetare rezultate din raporturi juridice contractuale;
– reglementarea procedurii de anulare a proceselor verbale de contraventie in cazul in care acestea nu sunt transmise organelor fiscale competente in termenul de 90 de zile;
– reglementarea expresa a faptului ca institutiile publice care sunt finantate total sau partial de la bugetul de stat si nu au organe de executare silita proprii, sa transmita titlurile executorii ale acestora, organelor fiscale din cadrul ANAF, caz in care sumele respective se fac venituri la bugetul de stat . Prevedere similara si pentru autoritatile administratiei publice locale;
– inlocuirea, in cazul declaratiilor recapitulative, a amenzii stabilite ca procent din suma nedeclarata cu amenda stabilita in suma fixa (minim si maxim).

b) Corelarea prevederilor Codului de procedura fiscala cu prevederile din Codul fiscal si din alte legi speciale
– includerea in categoria subiectelor raportului juridic fiscal si a subdiviziunilor unitatilor administrativ-teritoriale ale municipiilor;
– imbunatatirea procedurii de eliberare a certificatului de atestare fiscala pentru autoritatile administratiei publice locale;
– reglementarea expresa a faptului ca nu mai pot fi corectate declaratiile fiscale dupa anularea rezervei verificarii ulterioare (efectuarea inspectiei fiscale), cu exceptia cazului in care Codul fiscal prevede expres corectarea declaratiei fiscale in anumite situatii (art. 20^1 sau art. 24 alin.12) ;

c) Îmbunatatirea echilibrului intre drepturile si obligatiile contribuabililor, pe de o parte, si ale organelor fiscale, pe de alta parte
– dezvoltarea dispozitiilor referitoare la reverificarea unei anumite perioade, care reprezinta o exceptie de la principiul unicitatii inspectiei fiscale, cu reguli noi, transparente si care sa confere contribuabililor garantii pentru apararea drepturilor lor;
– reglementarea faptului ca organul fiscal prezinta contribuabilului proiectul de raport de inspectie fiscala in vederea acordarii posibilitatii contribuabilului de a-si exprima punctul de vedere;
– reglementarea termenului in care contribuabilul are dreptul sa prezinte in scris punctul sau de vedere;
– reglementarea faptului ca in raportul de inspectie fiscala, organul fiscal trebuie sa includa si opinia sa fata de punctul de vedere exprimat de contribuabil;
– reglementarea termenului in care trebuie comunicata decizia de impunere ca fiind 30 de zile de la data incheierii inspectiei fiscale;
– reglementarea expresa a faptului ca nu se pot emite titluri executorii in lipsa unui titlu de creanta;
– clarificarea momentului pana la care se datoreaza dobanzi contribuabilului;
– crearea cadrului legal pentru contribuabil de a solicita inlocuirea unui bun sechestrat cu un alt bun, liber de orice sarcini;
– nesanctionarea contraventionala a contribuabililor care corecteaza declaratia recapitulativa pana la urmatorul termen legal de depunere a acesteia si inainte de constatarea faptei de catre organul fiscal.

d) Preluarea la nivelul Codului de procedura fiscala a acelor dispozitii din normele metodologice care privesc aplicarea acestui act normativ, aprobate prin HG nr.1050/2004:
– procedura de indreptare a erorilor materiale;
– procedura de solicitare a prezentei contribuabilului la sediul organului fiscal;
– cazurile si procedura de retinere a documentelor ce constituie mijloace de proba pentru stabilirea obligatiilor fiscale;
– procedura de stabilire a bazei de impunere;
– definirea notiunilor de sediu secundar/declaratie fiscala/evidente fiscale/titlu de creanta;
– procedura de corectare a declaratiilor fiscale;
– procedura de valorificare a garantiilor;
– procedura de vanzare a bunurilor la licitatie;
– modul de solutionare a contestatiilor.

e) Promovarea unor modificari rezultate din recomandarile Fondului Monetar International
– abrogarea, incepand cu data de 1 ianuarie 2012 a prevederilor care permit constituirea fondului de stimulente la nivelul organelor fiscale.

f) Transpunerea Directivei 2010/24/UE din 16 martie 2010 privind asistenta reciproca in materie de recuperare a creantelor legate de taxe, impozite, drepturi si alte masuri.

Referinte anexate:
– Proiect OG
– Notă de fundamentare OG

- Publicitate -

2 COMENTARII