DIRECTIVA 2010/24/UE a Consiliului din 16 martie 2010 privind asistenta reciproca in materie de recuperare a creantelor legate de impozite, taxe si alte masuri
2010-03-31 – Publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 84 din 31 martie 2010
DIRECTIVA 2010/24/UE a Consiliului din 16 martie 2010 privind asistenta reciproca in materie de recuperare a creantelor legate de taxe, impozite, drepturi si alte masuri
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
avand in vedere Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, in special articolele 113 si 115,
avand in vedere propunerea Comisiei Europene,
avand in vedere avizul Parlamentului European [1],
avand in vedere avizul Comitetului Economic si Social European [2],
hotarand in conformitate cu o procedura legislativa speciala,
intrucat:
(1) Asistenta reciproca dintre statele membre pentru recuperarea creantelor reciproce si a creantelor Uniunii cu privire la anumite taxe si alte masuri contribuie la functionarea corecta a pietei interne. Aceasta asigura neutralitatea fiscala si a permis statelor membre sa elimine masurile discriminatorii de protectie in tranzactiile transfrontaliere menite sa previna frauda si pierderile bugetare.
(2) Primele modalitati de asistenta reciproca in materie de recuperare au fost stabilite prin Directiva 76/308/CEE a Consiliului din 15 martie 1976 privind asistenta reciproca in materie de recuperare a creantelor rezultate din operatiuni cuprinse in sistemul de finantare al Fondului European de Orientare si Garantare Agricola, precum si a prelevarilor agricole si drepturilor vamale [3]. Directiva respectiva si actele care o modificau au fost codificate prin Directiva 2008/55/CE a Consiliului din 26 mai 2008 privind asistenta reciproca in materie de recuperare a creantelor privind anumite cotizatii, drepturi, taxe si alte masuri [4].
(3) Cu toate acestea, respectivele dispozitii, chiar daca reprezinta un prim pas catre imbunatatirea procedurilor de recuperare la nivelul Uniunii prin armonizarea normelor nationale aplicabile, s-au dovedit insuficiente pentru a raspunde cerintelor pietei interne asa cum a evoluat aceasta in ultimii 30 de ani.
(4) Pentru a proteja mai eficient interesele financiare ale statelor membre si neutralitatea pietei interne, este necesara extinderea domeniului de aplicare a asistentei reciproce in materie de recuperare la creantele legate de taxe, impozite si drepturi care nu sunt inca acoperite de asistenta reciproca in materie de recuperare, in timp ce, pentru a putea raspunde cresterii numarului cererilor de asistenta si pentru a obtine rezultate mai bune, este necesar ca asistenta sa fie mai eficienta, mai eficace si mai usor de pus in practica. Pentru realizarea acestor obiective sunt necesare adaptari semnificative, nefiind suficienta o simpla modificare a Directivei 2008/55/CE existente. Prin urmare, respectiva directiva ar trebui sa fie abrogata si inlocuita cu un nou instrument juridic, care se bazeaza pe rezultatele obtinute in urma aplicarii Directivei 2008/55/CE, dar care ofera norme mai clare si mai precise acolo unde este necesar.
(5) Normele mai clare ar promova un schimb de informatii mai amplu intre statele membre. De asemenea, acestea ar garanta acoperirea tuturor persoanelor juridice si fizice din Uniune, tinand seama de numarul in permanenta crestere de constructii juridice, care cuprind nu numai constructii traditionale, precum trusturile si fundatiile, ci orice nou instrument care poate fi instituit de contribuabili in statele membre. Mai mult, normele ar face posibila luarea in calcul a tuturor eventualelor forme de creante ale autoritatilor publice legate de anumite impozite, taxe, cotizatii, rambursari si interventii, inclusiv a tuturor creantelor pecuniare impotriva contribuabililor interesati sau impotriva unei terte parti care inlocuiesc creanta initiala. Sunt necesare norme mai clare in principal pentru a defini mai bine drepturile si obligatiile tuturor partilor implicate.
(6) Prezenta directiva nu ar trebui sa aduca atingere competentei statelor membre de a stabili masurile de recuperare disponibile in temeiul legislatiei nationale a acestora. Cu toate acestea, este necesar sa se garanteze ca nici disparitatile dintre legislatiile nationale, nici lipsa de coordonare intre autoritatile competente nu pun in pericol buna functionare a sistemului de asistenta reciproca stabilit prin prezenta directiva.
(7) Asistenta reciproca poate sa ia urmatoarea forma: autoritatea solicitata poate furniza autoritatii solicitante informatiile de care aceasta din urma are nevoie pentru a recupera creantele nascute in statul membru al autoritatii solicitante si poate notifica debitorului toate documentele privind astfel de creante emise de statul membru solicitant. De asemenea, autoritatea solicitata poate recupera, la cererea autoritatii solicitante, creantele nascute in statul membru solicitant sau poate lua masuri asiguratorii pentru a garanta recuperarea acestor creante.
(8) Adoptarea unui titlu uniform care sa fie folosit pentru masurile de executare in statul membru solicitat, precum si adoptarea unui formular-tip comun pentru notificarea actelor si a deciziilor referitoare la creanta ar trebui sa rezolve problemele aferente recunoasterii si traducerii actelor emise intr-un alt stat membru, care constituie o cauza majora a ineficientei mecanismului de asistenta actual.
(9) Ar trebui creat un temei juridic pentru schimbul de informatii fara cerere prealabila cu privire la anumite rambursari de taxe, impozite si drepturi. Din motive de eficienta, ar trebui sa existe posibilitatea ca functionarii din administratiile fiscale ale unui stat membru sa fie prezenti sau sa participe la anchetele administrative dintr-un alt stat membru. Ar trebui, de asemenea, sa se prevada un schimb de informatii mai direct intre servicii in vederea accelerarii si eficientizarii asistentei.
(10) Date fiind mobilitatea din ce in ce mai mare din cadrul pietei interne si restrictiile impuse prin tratat sau prin alte acte legislative cu privire la garantiile care pot fi solicitate contribuabililor care nu sunt stabiliti pe teritoriul national, ar trebui ca posibilitatile de a solicita aplicarea de masuri asiguratorii sau de recuperare intr-un alt stat membru sa fie extinse. Deoarece vechimea creantei este un factor esential, statele membre ar trebui sa poata efectua o cerere de asistenta reciproca, chiar daca nu s-au epuizat toate modalitatile interne de recuperare, printre altele atunci cand aplicarea unor astfel de proceduri in statul membru solicitant ar cauza dificultati disproportionate.
(11) O obligatie generala de a comunica cererile si documentele in forma digitala si prin intermediul unei retele electronice, cu norme precise privind regimul lingvistic pentru cereri si documente, ar trebui sa permita statelor membre sa prelucreze cererile mai rapid si mai usor.
(12) În cursul procedurii de recuperare in statul membru solicitat, creanta, notificarea efectuata de autoritatile statului membru solicitant sau titlul care permite executarea ar putea fi contestate de persoana implicata. În astfel de cazuri, ar trebui sa se prevada obligatia persoanei implicate de a inainta actiunea organismului competent al statului membru solicitant si obligatia autoritatii solicitate de a suspenda, daca nu exista o cerere in sens contrar formulata de autoritatea solicitanta, orice proceduri de executare initiate pana in momentul luarii unei decizii de catre organismul competent din statul membru solicitant.
(13) Pentru a incuraja statele membre sa aloce suficiente resurse in vederea recuperarii creantelor altor state membre, statul membru solicitat ar trebui sa poata recupera de la debitor cheltuielile aferente recuperarii.
(14) Standardele de eficienta ar fi realizate in mod optim atunci cand, la executarea unei cereri de asistenta, autoritatea solicitata ar putea face uz de prerogativele conferite in temeiul legislatiei sale nationale aplicabile in cazul creantelor privind aceleasi taxe, impozite sau drepturi sau privind taxe, impozite sau drepturi similare. În absenta unor taxe, impozite sau drepturi similare, cea mai potrivita procedura ar fi cea prevazuta in temeiul legislatiei statului membru solicitat, care se aplica creantelor rezultate din impozitul pe venitul persoanelor fizice. Ca regula generala, acest recurs la legislatia nationala nu ar trebui sa se aplice in ceea ce priveste preferintele acordate creantelor nascute in statul membru solicitat. Cu toate acestea, ar trebui sa devina posibila includerea creantelor altor state membre in randul preferintelor, in temeiul unui acord intre statele membre in cauza.
(15) În ceea ce priveste aspectele legate de prescriptie, este necesara simplificarea normelor existente, prin dispozitii care sa prevada ca suspendarea, intreruperea sau prelungirea termenelor de prescriptie este in general stabilita in functie de legislatia in vigoare in statul membru solicitat, cu exceptia cazurilor in care suspendarea, intreruperea sau prelungirea termenului de prescriptie nu este posibila in temeiul legislatiei in vigoare in statul respectiv.
(16) Standardele de eficienta impun ca informatiile comunicate in cadrul asistentei reciproce sa poata fi folosite in statul membru care primeste informatiile in alte scopuri decat cele prevazute in prezenta directiva, atunci cand acest lucru este permis atat in temeiul legislatiei interne a statului membru care furnizeaza informatiile, cat si in temeiul legislatiei interne a statului membru care primeste informatiile.
(17) Prezenta directiva nu ar trebui sa impiedice indeplinirea obligatiilor de a furniza asistenta mai extinsa care decurg din acorduri sau intelegeri bilaterale sau multilaterale.
(18) Masurile necesare pentru punerea in aplicare a prezentei directive ar trebui adoptate in conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competentelor de executare conferite Comisiei [5].
(19) În conformitate cu punctul 34 din Acordul interinstitutional pentru o mai buna legiferare, statele membre sunt incurajate sa elaboreze, pentru ele insele si in interesul Uniunii, propriile tabele care, pe cat posibil, sa ilustreze corespondenta dintre prezenta directiva si masurile de transpunere si sa le faca publice.
(20) Deoarece obiectivele prezentei directive, si anume instituirea unui sistem uniform de asistenta in materie de recuperare in cadrul pietei interne, nu pot fi indeplinite in mod satisfacator de catre statele membre si, prin urmare, avand in vedere uniformitatea, eficacitatea si eficienta necesare, pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta masuri, in conformitate cu principiul subsidiaritatii, astfel cum este prevazut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeana. În conformitate cu principiul proportionalitatii, astfel cum este enuntat la articolul respectiv, prezenta directiva nu depaseste ceea ce este necesar in vederea realizarii obiectivelor mentionate.
(21) Prezenta directiva respecta drepturile fundamentale si principiile recunoscute in special de Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene,
ADOPTA PREZENTA DIRECTIVA:
CAPITOLUL I
DISPOZIȚII GENERALE
Articolul 1
Obiectul
Prezenta directiva stabileste normele in temeiul carora statele membre urmeaza sa asigure asistenta in vederea recuperarii, intr-un stat membru, a tuturor creantelor mentionate la articolul 2, nascute intr-un alt stat membru.
Articolul 2
Domeniul de aplicare
(1) Prezenta directiva se aplica creantelor legate de urmatoarele:
(a) toate taxele, impozitele si drepturile de orice fel prelevate de catre un stat membru sau in numele acestuia ori de catre subdiviziunile sale teritoriale sau administrative, inclusiv autoritati locale, sau in numele acestora, ori in numele Uniunii;
(b) rambursari, interventii si alte masuri care fac parte din sistemul de finantare integrala sau partiala al Fondului European de Garantare Agricola (FEGA) si al Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR), inclusiv sumele care se percep in legatura cu aceste actiuni;
(c) prelevari si alte drepturi prevazute in cadrul organizarii comune a pietei din sectorul zaharului.
(2) Domeniul de aplicare a prezentei directive include:
(a) sanctiunile administrative, amenzile, taxele si suprataxele legate de creantele pentru care se poate solicita asistenta reciproca in conformitate cu alineatul (1), care sunt impuse de autoritatile administrative responsabile de prelevarea taxelor, impozitelor sau drepturilor in cauza sau de desfasurarea de anchete administrative in privinta acestora ori care sunt confirmate de organismele administrative sau judiciare la cererea autoritatilor administrative mentionate;
(b) taxe pentru certificate si alte documente similare emise in legatura cu procedurile administrative privind taxele, impozitele si drepturile;
(c) dobanzile si costurile legate de creantele pentru care poate fi solicitata asistenta reciproca in conformitate cu alineatul (1) sau cu literele (a) sau (b) ale prezentului alineat.
(3) Prezenta directiva nu se aplica:
(a) contributiilor obligatorii la sistemul de securitate sociala care trebuie platite fie statului membru sau unei subdiviziuni a acestuia, fie institutiilor de securitate sociala de drept public;
(b) taxelor care nu sunt mentionate la alineatul (2);
(c) drepturilor de natura contractuala, cum ar fi sumele stabilite pentru utilitati publice;
(d) sanctiunilor cu caracter penal impuse in cadrul unei proceduri penale sau altor sanctiuni cu caracter penal care nu intra sub incidenta alineatului (2) litera (a).
Articolul 3
Definitii
În sensul prezentei directive:
(a) „autoritate solicitanta” inseamna un birou central de legatura, un birou de legatura sau un departament de legatura al unui stat membru care inainteaza o cerere de asistenta cu privire la o creanta mentionata la articolul 2;
(b) „autoritate solicitata” inseamna un birou central de legatura, un birou de legatura sau un departament de legatura al unui stat membru caruia ii este adresata o cerere de asistenta;
(c) „persoana” inseamna:
(i) o persoana fizica;
(ii) o persoana juridica;
(iii) atunci cand legislatia in vigoare prevede acest lucru, o asociatie de persoane careia ii este recunoscuta capacitatea de a incheia acte juridice, dar care nu are statutul de persoana juridica; sau
(iv) orice alta constructie juridica, indiferent de natura sau forma acesteia, fie ca are sau nu personalitate juridica, care detine sau gestioneaza active care, alaturi de venitul generat de acestea, sunt supuse unor taxe, impozite sau drepturi care fac obiectul prezentei directive;
(d) „prin mijloace electronice” inseamna prin utilizarea unui echipament electronic pentru procesarea, inclusiv compresia digitala, si stocarea datelor si prin utilizarea transmisiei prin fir, a transmisiei radio, a tehnologiilor optice sau a altor mijloace electromagnetice;
(e) „retea RCC” inseamna platforma comuna bazata pe reteaua comuna de comunicatii (RCC) dezvoltata de Uniune pentru toate transmisiile prin mijloace electronice intre autoritatile competente din domeniul vamal si fiscal.
Articolul 4
Organizare
(1) Pana la 20 mai 2010, fiecare stat membru informeaza Comisia in legatura cu autoritatea sau autoritatile sale competente (denumite in continuare „autoritatea competenta”) in scopul prezentei directive si informeaza fara intarziere Comisia cu privire la orice modificari in acest sens.
Comisia pune informatiile primite la dispozitia celorlalte state membre si publica o lista a autoritatilor competente ale statelor membre in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
(2) Autoritatea competenta desemneaza un birou central de legatura, care are principala responsabilitate pentru contactele cu alte state membre in domeniul asistentei reciproce care face obiectul prezentei directive.
Biroul central de legatura poate fi desemnat, de asemenea, drept responsabil de contactele cu Comisia.
(3) Autoritatea competenta a fiecarui stat membru poate desemna birouri de legatura care sa fie responsabile de contactele cu alte state membre in materie de asistenta reciproca in ceea ce priveste unul sau mai multe tipuri sau categorii specifice de taxe, impozite si drepturi mentionate la articolul 2.
(4) Autoritatea competenta a fiecarui stat membru poate desemna unele birouri, altele decat biroul central de legatura sau birourile de legatura, drept departamente de legatura. Departamentele de legatura solicita sau acorda asistenta reciproca in temeiul prezentei directive in legatura cu competentele lor teritoriale sau operationale specifice.
(5) În cazul in care un birou de legatura sau un departament de legatura primeste o cerere de asistenta reciproca care necesita masuri care nu tin de competenta care i-a fost atribuita, acesta inainteaza cererea fara intarziere biroului sau departamentului competent, daca este cunoscut, sau biroului central de legatura, si informeaza autoritatea solicitanta in consecinta.
(6) Autoritatea competenta a fiecarui stat membru informeaza Comisia cu privire la biroul sau central de legatura si la orice birouri sau departamente de legatura pe care le-a desemnat. Comisia pune informatiile primite la dispozitia statelor membre.
(7) Toate comunicarile sunt trimise de catre biroul central de legatura sau in numele acestuia sau, de la caz la caz, cu acordul biroului central de legatura, asigurandu-se eficienta comunicarii.
CAPITOLUL II
SCHIMBUL DE INFORMAȚII
Articolul 5
Cererea de informatii
(1) La cererea autoritatii solicitante, autoritatea solicitata furnizeaza orice informatii despre care este previzibil ca prezinta relevanta pentru autoritatea solicitanta in vederea recuperarii creantelor sale mentionate la articolul 2.
În scopul furnizarii acestor informatii, autoritatea solicitata asigura realizarea oricaror anchete administrative necesare pentru obtinerea acestora.
(2) Autoritatea solicitata nu este obligata sa furnizeze informatii:
(a) pe care nu le-ar putea obtine in vederea recuperarii creantelor similare nascute in statul membru solicitat;
(b) care ar divulga un secret comercial, industrial sau profesional;
(c) a caror divulgare ar aduce atingere securitatii statului membru solicitat sau ar fi contrare ordinii publice a acestuia.
(3) Alineatul (2) nu poate fi in niciun caz interpretat ca permitand unei autoritati solicitate a unui stat membru sa refuze furnizarea de informatii pentru simplul motiv ca aceste informatii sunt detinute de o banca, de o alta institutie financiara, de o persoana desemnata sau care actioneaza in calitate de agent sau de administrator sau ca informatiile respective se refera la participatiile la capitalul unei persoane.
(4) Autoritatea solicitata informeaza autoritatea solicitanta in legatura cu motivele de refuz al unei cereri de informatii.
Articolul 6
Schimbul de informatii fara cerere prealabila
În cazul in care o rambursare a taxelor, impozitelor sau drepturilor, altele decat taxa pe valoarea adaugata, se efectueaza catre o persoana stabilita sau avand domiciliul intr-un alt stat membru, statul membru din care urmeaza sa se efectueze rambursarea poate informa, cu privire la rambursarea preconizata, statul membru unde este stabilita sau unde isi are domiciliul persoana.
Articolul 7
Prezenta in birourile administrative si participarea la anchetele administrative
(1) Prin acord intre autoritatea solicitanta si autoritatea solicitata si in conformitate cu modalitatile stabilite de autoritatea solicitata, functionarii autorizati de autoritatea solicitanta pot, in vederea promovarii asistentei reciproce prevazute de prezenta directiva:
(a) sa fie prezenti in birourile in care autoritatile administrative ale statului membru solicitat isi desfasoara activitatea;
(b) sa fie prezenti la anchetele administrative efectuate pe teritoriul statului membru solicitat;
(c) sa insoteasca functionarii competenti din statul membru solicitat in cursul procedurilor judiciare din respectivul stat membru.
(2) În masura in care legislatia in vigoare in statul membru solicitat permite acest lucru, acordul mentionat la alineatul (1) litera (b) poate prevedea ca functionarii din statul membru solicitant sa poata intervieva persoane si examina registre.
(3) Functionarii autorizati de autoritatea solicitanta care fac uz de posibilitatile oferite prin alineatele (1) si (2) sunt in masura sa prezinte in orice moment o imputernicire scrisa in care le sunt indicate identitatea si calitatea oficiala.
CAPITOLUL III
ASISTENȚA PENTRU NOTIFICAREA DOCUMENTELOR
Articolul 8
Cererea de notificare a anumitor documente referitoare la creante
(1) La cererea autoritatii solicitante, autoritatea solicitata notifica destinatarului toate documentele, inclusiv pe cele de natura judiciara, emise de statul membru solicitant si referitoare la creante, astfel cum sunt mentionate la articolul 2, sau la recuperarea acestora.
Cererea de notificare este insotita de un formular-tip care contine cel putin urmatoarele informatii:
(a) numele, adresa si alte date relevante pentru identificarea destinatarului;
(b) scopul notificarii si termenul in care ar trebui efectuata notificarea;
(c) o descriere a documentului anexat, a naturii si a valorii creantei in cauza;
(d) numele, adresa si alte date de contact cu privire la:
(i) biroul responsabil de documentul anexat si, in cazul in care este diferit,
(ii) biroul la care se pot obtine informatii suplimentare privind documentul notificat sau posibilitatile de a contesta obligatia de plata.
(2) Autoritatea solicitanta depune o cerere de notificare in temeiul prezentului articol numai atunci cand nu poate notifica in conformitate cu normele care reglementeaza notificarea documentului in cauza in statul membru solicitant sau atunci cand o astfel de notificare ar cauza dificultati disproportionate.
(3) Autoritatea solicitata informeaza de indata autoritatea solicitanta in privinta oricarei actiuni intreprinse in urma cererii de notificare, in special in legatura cu data notificarii documentului catre destinatar.
Articolul 9
Mijloace de notificare
(1) Autoritatea solicitata se asigura ca notificarea in statul membru solicitat se efectueaza in conformitate cu actele cu putere de lege, actele administrative si practicile administrative nationale in vigoare in statul membru solicitat.
(2) Alineatul (1) nu aduce atingere niciunei alte forme de notificare utilizate de o autoritate competenta a statului membru solicitant in conformitate cu normele in vigoare in respectivul stat membru.
O autoritate competenta stabilita pe teritoriul statului membru solicitant poate notifica direct orice document prin scrisoare recomandata sau prin posta electronica unei persoane dintr-un alt stat membru.
CAPITOLUL IV
MASURILE ASIGURATORII SAU DE RECUPERARE
Articolul 10
Cererea de recuperare
(1) La cererea autoritatii solicitante, autoritatea solicitata recupereaza creantele care fac obiectul unui titlu care permite executarea in statul membru solicitant.
(2) De indata ce autoritatea solicitanta are cunostinta despre orice informatii relevante cu privire la cazul care a motivat cererea de recuperare, aceasta le transmite autoritatii solicitate.
Articolul 11
Conditii aplicabile cererilor de recuperare
(1) Autoritatea solicitanta nu poate formula o cerere de recuperare daca si atata vreme cat creanta si/sau titlul care permite executarea acesteia in statul membru solicitant sunt contestate in statul membru respectiv, cu exceptia cazurilor in care se aplica articolul 14 alineatul (4) al treilea paragraf.
(2) Înainte ca autoritatea solicitanta sa faca o cerere de recuperare, se aplica procedurile de recuperare adecvate disponibile in statul membru solicitant, cu exceptia situatiilor urmatoare:
(a) atunci cand este evident ca nu exista active pentru recuperare in statul membru solicitant sau ca astfel de proceduri nu vor duce la plata integrala a creantei si ca autoritatea solicitanta detine informatii specifice care indica faptul ca persoana in cauza are active in statul membru solicitat;
(b) atunci cand aplicarea unor astfel de proceduri in statul membru solicitant ar cauza dificultati disproportionate.
Articolul 12
Titlul care permite executarea in statul membru solicitat si alte documente insotitoare
(1) Orice cerere de recuperare este insotita de un titlu uniform care permite executarea in statul membru solicitat.
Acest titlu uniform care permite executarea in statul membru solicitat reflecta continutul principal al titlului initial care permite executarea si constituie baza unica a masurilor asiguratorii si de recuperare luate in statul membru solicitat. Acesta nu face obiectul niciunui act de recunoastere, completare sau inlocuire in respectivul stat membru.
Titlul uniform care permite executarea contine cel putin urmatoarele informatii:
(a) informatii relevante pentru identificarea titlului initial care permite executarea, o descriere a creantei, inclusiv natura acesteia, perioada acoperita de creanta, orice date relevante pentru procesul de executare si valoarea creantei si diferitele componente ale acesteia, precum capitalul principal, dobanzile inregistrate etc.;
(b) numele si alte date relevante pentru identificarea debitorului;
(c) numele, adresa si alte date de contact cu privire la:
(i) biroul responsabil de evaluarea creantei si, daca este diferit,
(ii) biroul la care se pot obtine informatii suplimentare privind creanta sau posibilitatile de a contesta obligatia de plata.
(2) Cererea de recuperare a unei creante poate fi insotita de alte documente referitoare la creanta, emise de statul membru solicitant.
Articolul 13
Executarea cererii de recuperare
(1) În scopul recuperarii creantei in statul membru solicitat, orice creanta cu privire la care a fost formulata o cerere de recuperare este tratata ca si cand ar fi o creanta a statului membru solicitat, cu exceptia cazului in care prezenta directiva prevede altfel. Autoritatea solicitata face uz de prerogativele conferite si de procedurile instituite in temeiul actelor cu putere de lege si al actelor administrative din statul membru solicitat care se aplica creantelor cu privire la aceleasi taxe, impozite sau drepturi sau, in absenta acestora, cu privire la taxe, impozite sau drepturi similare, cu exceptia cazului in care prezenta directiva prevede altfel.
Daca autoritatea solicitata considera ca pe teritoriul statului sau nu se preleva taxe, impozite sau drepturi identice sau similare, aceasta face uz de prerogativele conferite si de procedurile instituite in temeiul actelor cu putere de lege sau al actelor administrative din statul membru solicitat care se aplica creantelor rezultate din impozitul pe venitul persoanelor fizice, cu exceptia cazului in care prezenta directiva prevede altfel.
Statul membru solicitat nu este obligat sa acorde creantelor altor state membre preferintele acordate pentru creante similare aparute in respectivul stat membru, cu exceptia cazurilor in care statele membre vizate convin altfel sau exista dispozitii contrare in legislatia statului membru solicitat. Un stat membru care acorda preferinte pentru creante altui stat membru nu poate refuza acordarea acelorasi preferinte pentru aceleasi creante sau pentru creante similare altor state membre, in aceleasi conditii.
Statul membru solicitat recupereaza creanta in moneda sa nationala.
(2) Autoritatea solicitata informeaza cu diligenta necesara autoritatea solicitanta cu privire la orice actiune intreprinsa cu privire la cererea de recuperare.
(3) Începand cu data la care este primita cererea de recuperare, autoritatea solicitata percepe dobanzi pentru plata cu intarziere in conformitate cu actele cu putere de lege si actele administrative in vigoare in statul membru solicitat.
(4) Autoritatea solicitata poate, in cazul in care actele cu putere de lege sau actele administrative in vigoare in statul membru solicitat permit acest lucru, sa acorde debitorului un termen de plata sau sa autorizeze o plata esalonata si poate sa perceapa o dobanda in acest sens. Autoritatea solicitata informeaza ulterior autoritatea solicitanta cu privire la orice astfel de decizie.
(5) Fara a aduce atingere articolului 20 alineatul (1), autoritatea solicitata ii transfera autoritatii solicitante sumele recuperate aferente creantei, precum si dobanda mentionata la alineatele (3) si (4) din prezentul articol.
Articolul 14
Litigii
(1) Litigiile cu privire la creanta, la titlul initial care permite executarea in statul membru solicitant sau la titlul uniform care permite executarea in statul membru solicitat si litigiile legate de validitatea unei notificari efectuate de o autoritate competenta a statului membru solicitant sunt de competenta organismelor competente ale statului membru solicitant. Daca, in cursul procedurii de recuperare, creanta, titlul initial care permite executarea in statul membru solicitant sau titlul uniform care permite executarea in statul membru solicitat este contestat(a) de o parte interesata, autoritatea solicitata informeaza respectiva parte interesata ca o astfel de actiune trebuie introdusa de aceasta din urma in fata organismului competent al statului membru solicitant, in conformitate cu actele cu putere de lege in vigoare in statul respectiv.
(2) Litigiile cu privire la masurile de executare luate in statul membru solicitat sau cu privire la validitatea unei notificari efectuate de o autoritate competenta a statului membru solicitat sunt introduse in fata organismului competent al statului membru respectiv in conformitate cu actele cu putere de lege si actele administrative ale acestuia.
(3) Atunci cand una dintre actiunile mentionate la alineatul (1) a fost introdusa in fata organismului competent al statului membru solicitant, autoritatea solicitanta informeaza autoritatea solicitata cu privire la aceasta si precizeaza care sunt elementele creantei care nu fac obiectul contestatiei.
(4) De indata ce autoritatea solicitata primeste informatiile mentionate la alineatul (3), fie din partea autoritatii solicitante, fie din partea partii interesate, aceasta suspenda procedura de executare in ceea ce priveste partea contestata a creantei, in asteptarea deciziei organismului competent in materie, cu exceptia cazurilor in care autoritatea solicitanta formuleaza o cerere contrara, in conformitate cu al treilea paragraf al prezentului alineat.
La cererea autoritatii solicitante sau in cazul in care se considera necesar de catre autoritatea solicitata, fara sa se aduca atingere articolului 16, autoritatea solicitata poate recurge la masuri asiguratorii pentru a garanta recuperarea, in masura in care actele cu putere de lege sau actele administrative in vigoare in statul membru solicitat permit acest lucru.
În conformitate cu actele cu putere de lege, actele administrative si practicile administrative in vigoare in statul membru in care isi are sediul, autoritatea solicitanta poate cere autoritatii solicitate sa recupereze o creanta contestata sau o parte contestata a creantei, in masura in care actele cu putere de lege, actele administrative si practicile administrative in vigoare in statul membru solicitat permit acest lucru. Orice astfel de cerere se motiveaza. Daca rezultatul ulterior al contestatiei este favorabil debitorului, autoritatea solicitanta are obligatia de a rambursa orice suma recuperata, precum si de a plati orice compensatie datorata, in conformitate cu actele cu putere de lege in vigoare in statul membru solicitat.
Daca autoritatile competente ale statului membru solicitant sau ale statului membru solicitat au initiat o procedura amiabila, iar rezultatul procedurii poate afecta creanta cu privire la care a fost solicitata asistenta, masurile de recuperare sunt suspendate sau blocate pana la incheierea procedurii respective, cu exceptia cazurilor de urgenta imediata datorate fraudei sau insolventei. În cazul in care masurile de recuperare sunt suspendate sau blocate, se aplica al doilea paragraf.
Articolul 15
Modificarea sau retragerea cererii de asistenta pentru recuperare
(1) Autoritatea solicitanta informeaza imediat autoritatea solicitata cu privire la orice modificare ulterioara adusa cererii sale de recuperare sau cu privire la retragerea cererii sale, precizand motivele modificarii sau retragerii acesteia.
(2) Daca modificarea cererii este rezultatul unei decizii luate de organismul competent mentionat la articolul 14 alineatul (1), autoritatea solicitanta comunica decizia respectiva impreuna cu un titlu uniform revizuit care permite executarea in statul membru solicitat. Autoritatea solicitata initiaza atunci alte masuri de recuperare pe baza titlului revizuit.
Masurile asiguratorii sau de recuperare deja luate pe baza titlului uniform initial care permite executarea in statul membru solicitat pot continua pe baza titlului revizuit, cu exceptia cazului in care modificarea cererii se datoreaza lipsei de valabilitate a titlului initial care permite executarea in statul membru solicitant sau a titlului uniform initial care permite executarea in statul membru solicitat.
În ceea ce priveste titlul revizuit, se aplica articolele 12 si 14.
Articolul 16
Cererea de masuri asiguratorii
(1) La cererea autoritatii solicitante, autoritatea solicitata ia masurile asiguratorii necesare, daca acestea sunt permise de legislatia sa nationala si in conformitate cu practicile sale administrative, pentru a asigura recuperarea in cazul in care creanta sau titlul care permite executarea in statul membru solicitant este contestat(a) la momentul formularii cererii sau in cazul in care creanta nu face inca obiectul unui titlu care sa permita executarea in statul membru solicitant, in masura in care sunt de asemenea posibile masuri asiguratorii, intr-o situatie similara, in temeiul legislatiei nationale si al practicilor administrative ale statului membru solicitant.
Documentul elaborat pentru a permite aplicarea de masuri asiguratorii in statul membru solicitant si referitor la creanta pentru care se solicita asistenta reciproca, daca este cazul, insoteste cererea de masuri asiguratorii in statul membru solicitat. Acest document nu face obiectul niciunui act de recunoastere, completare sau inlocuire in statul membru solicitat.
(2) Cererea de masuri asiguratorii poate fi insotita de alte documente referitoare la creanta, emise in statul membru solicitant.
Articolul 17
Normele aplicabile cererilor de masuri asiguratoare
Pentru punerea in aplicare a articolului 16, se aplica mutatis mutandis articolul 10 alineatul (2), articolul 13 alineatele (1) si (2) si articolele 14 si 15.
Articolul 18
Limite ale obligatiilor autoritatii solicitate
(1) Autoritatea solicitata nu este obligata sa acorde asistenta prevazuta la articolele 10-16 daca recuperarea creantei este de natura sa genereze, din cauza situatiei debitorului, grave dificultati de ordin economic sau social in statul membru solicitat, in masura in care actele cu putere de lege, actele administrative si practicile administrative in vigoare in respectivul stat membru permit o astfel de exceptie in cazul creantelor nationale.
(2) Autoritatea solicitata nu este obligata sa acorde asistenta prevazuta la articolul 5 si la articolele 7-16 daca cererea initiala de asistenta in conformitate cu articolele 5, 7, 8, 10 sau 16 este efectuata cu privire la creante care au o vechime mai mare de cinci ani, acest termen incepand de la momentul scadentei creantei in statul membru solicitant si pana la momentul cererii initiale de asistenta.
Cu toate acestea, in cazurile in care creanta sau titlul initial care permite executarea in statul membru solicitant sunt contestate, se considera ca termenul de cinci ani incepe din momentul in care in statul membru solicitant se stabileste faptul ca nu mai este posibila contestarea creantei sau a titlului care permite executarea.
În plus, in cazurile in care se acorda o amanare a platii sau un plan de esalonare a platii de catre autoritatile competente din statul membru solicitant, se considera ca termenul de cinci ani incepe din momentul in care intregul termen de plata s-a incheiat.
Cu toate acestea, in aceste cazuri, autoritatea solicitata nu este obligata sa acorde asistenta cu privire la creante care sunt mai vechi de zece ani, termen calculat de la momentul scadentei creantei in statul membru solicitant.
(3) Un stat membru nu este obligat sa acorde asistenta daca valoarea totala a creantelor reglementate de prezenta directiva, pentru care se solicita asistenta, este mai mica de 1500 EUR.
(4) Autoritatea solicitata informeaza autoritatea solicitanta in legatura cu motivele refuzului unei cereri de asistenta.
Articolul 19
Aspecte privind prescriptia
(1) Aspectele privind termenele de prescriptie sunt reglementate exclusiv de actele cu putere de lege in vigoare in statul membru solicitant.
(2) În ceea ce priveste suspendarea, intreruperea sau prelungirea termenului de prescriptie, toate demersurile efectuate in vederea recuperarii creantelor de catre autoritatea solicitata sau in numele acesteia, in temeiul unei cereri de asistenta, care au drept efect suspendarea, intreruperea sau prelungirea termenului de prescriptie, in conformitate cu legislatia in vigoare in statul membru solicitat, sunt considerate a avea acelasi efect in statul membru solicitant, cu conditia ca efectul corespunzator sa fie prevazut in actele cu putere de lege in vigoare in statul membru solicitant.
Daca suspendarea, intreruperea sau prelungirea termenului de prescriptie nu este posibila in temeiul legislatiei in vigoare in statul membru solicitat, toate demersurile efectuate in vederea recuperarii creantelor de catre autoritatea solicitata sau in numele acesteia in temeiul unei cereri de asistenta care, daca ar fi fost efectuate de catre autoritatea solicitanta in propriul stat membru sau in numele acesteia, ar fi dus la suspendarea, intreruperea sau prelungirea termenului de prescriptie in conformitate cu legislatia in vigoare in statul membru solicitant sunt considerate a fi fost efectuate in statul membru solicitant, in ceea ce priveste efectul respectiv.
Primul si al doilea paragraf nu afecteaza dreptul autoritatilor competente din statul membru solicitant de a lua masuri pentru a suspenda, intrerupe sau prelungi termenul de prescriptie in conformitate cu legislatia in vigoare in statul membru respectiv.
(3) Autoritatea solicitanta si autoritatea solicitata se informeaza reciproc cu privire la orice actiune care intrerupe, suspenda sau prelungeste termenul de prescriptie a creantei pentru care au fost solicitate masuri asiguratorii sau de recuperare sau care poate produce acest efect.
Articolul 20
Costuri
(1) În plus fata de sumele mentionate la articolul 13 alineatul (5), autoritatea solicitata urmareste sa recupereze de la persoana vizata cheltuielile legate de recuperare pe care le-a suportat si le retine, in conformitate cu actele cu putere de lege si actele administrative din statul membru solicitat.
(2) Statele membre renunta reciproc la toate cererile privind rambursarea cheltuielilor rezultate din asistenta reciproca pe care si-o acorda in conformitate cu prezenta directiva.
Cu toate acestea, in cazul unor recuperari care creeaza dificultati deosebite, care implica cheltuieli foarte mari sau care se refera la crima organizata, autoritatea solicitanta si autoritatea solicitata pot sa convina asupra unor modalitati de rambursare specifice cazurilor in speta.
(3) Fara a aduce atingere alineatului (2), statul membru solicitant ramane raspunzator fata de statul membru solicitat pentru toate cheltuielile si toate pierderile suportate in legatura cu actiunile recunoscute ca fiind nejustificate, in ceea ce priveste fie fondul creantei, fie valabilitatea titlului emis de autoritatea solicitanta care permite executarea si/sau aplicarea de masuri asiguratorii.
CAPITOLUL V
NORME GENERALE CARE GUVERNEAZA TOATE TIPURILE DE CERERI DE ASISTENȚA
Articolul 21
Formulare-tip si mijloace de comunicare
(1) Cererile de informatii in temeiul articolului 5 alineatul (1), cererile de notificare in temeiul articolului 8 alineatul (1), cererile de recuperare in temeiul articolului 10 alineatul (1) sau cererile de masuri asiguratorii in temeiul articolului 16 alineatul (1) se trimit prin mijloace electronice, utilizandu-se un formular-tip, cu exceptia cazurilor in care acest lucru nu este posibil din motive tehnice. În masura posibilului, aceste formulare se folosesc si pentru comunicarile ulterioare cu privire la cerere.
Titlul uniform care permite executarea in statul membru solicitat, documentul care permite aplicarea de masuri asiguratorii in statul membru solicitant si celelalte documente mentionate la articolele 12 si 16 se trimit, de asemenea, prin mijloace electronice, cu exceptia cazurilor in care acest lucru nu este posibil din motive tehnice.
Atunci cand este cazul, formularul-tip poate fi insotit de rapoarte, declaratii si orice alte documente sau de copii certificate pentru conformitate sau extrase din acestea, care sunt de asemenea transmise pe cale electronica, cu exceptia cazurilor in care acest lucru nu este posibil din motive tehnice.
Formularele-tip si comunicarile pe cale electronica pot de asemenea sa fie utilizate pentru schimbul de informatii in temeiul articolului 6.
(2) Alineatul (1) nu se aplica informatiilor si documentatiei obtinute prin prezenta in birourile administrative dintr-un alt stat membru sau prin participarea la anchetele administrative dintr-un alt stat membru, in conformitate cu articolul 7.
(3) În cazul in care comunicarile nu se efectueaza pe cale electronica sau prin intermediul formularelor-tip, acest lucru nu va afecta valabilitatea informatiilor obtinute sau a masurilor luate pentru executarea cererii de asistenta.
Articolul 22
Regimul lingvistic
(1) Toate cererile de asistenta, formularele-tip pentru notificare si titlurile uniforme care permit executarea in statul membru solicitat sunt trimise in limba oficiala sau in una dintre limbile oficiale ale statului membru solicitat sau sunt insotite de o traducere in una dintre aceste limbi. Faptul ca anumite parti sunt scrise intr-o limba alta decat limba oficiala sau una dintre limbile oficiale ale statului membru solicitat nu afecteaza valabilitatea acestora sau a procedurii, in masura in care acea limba este stabilita de comun acord intre statele membre interesate.
(2) Documentele a caror notificare este solicitata in conformitate cu articolul 8 pot fi trimise autoritatii solicitate intr-o limba oficiala a statului membru solicitant.
(3) În cazul in care o cerere este insotita de alte documente decat cele mentionate la alineatele (1) si (2), autoritatea solicitata poate, daca este necesar, sa ceara autoritatii solicitante o traducere a acestor documente in limba oficiala sau in una dintre limbile oficiale ale statului membru solicitat sau in orice alta limba asupra careia statele membre interesate au convenit bilateral.
Articolul 23
Divulgarea informatiilor si a documentelor
(1) Informatiile comunicate sub orice forma, in temeiul prezentei directive, sunt reglementate de obligatia pastrarii secretului oficial si se bucura de protectia acordata informatiilor similare in temeiul legislatiei nationale a statului membru care le-a primit.
Astfel de informatii pot fi utilizate in scopul aplicarii de masuri asiguratorii sau de executare in privinta creantelor care intra sub incidenta prezentei directive. De asemenea, astfel de informatii pot fi utilizate pentru evaluarea si impunerea contributiilor obligatorii la sistemul de securitate sociala.
(2) Persoanele acreditate in mod corespunzator de Autoritatea de Acreditare de Securitate a Comisiei Europene pot avea acces la aceste informatii numai in masura in care acest lucru este necesar pentru intretinerea si dezvoltarea retelei RCC.
(3) Statul membru care furnizeaza informatiile permite utilizarea acestora in alte scopuri decat cele mentionate la alineatul (1) in statul membru care primeste informatiile in cazul in care, in temeiul legislatiei statului membru care furnizeaza informatiile, informatiile pot fi utilizate in scopuri similare.
(4) În cazul in care autoritatea solicitanta sau solicitata considera ca informatiile obtinute in temeiul prezentei directive ar putea fi folositoare, in scopurile mentionate la alineatul (1), unui al treilea stat membru, ea poate sa transmita respectivele informatii acestui al treilea stat membru, cu conditia ca transmiterea acestor informatii sa fie conforma cu normele si procedurile stabilite in prezenta directiva. Aceasta informeaza statul membru de la care provin informatiile cu privire la intentia sa de a transmite informatiile respective unui stat membru tert. Statul membru de la care provin informatiile se poate opune acestei transmiteri a informatiilor, in termen de zece zile lucratoare de la data la care a primit comunicarea din partea statului membru care doreste sa transmita informatiile.
(5) Permisiunea de a utiliza, in temeiul alineatului (3), informatii care au fost transmise in temeiul alineatului (4) poate fi acordata numai de catre statul membru de unde provin informatiile.
(6) Informatiile comunicate sub orice forma in temeiul prezentei directive pot fi invocate sau utilizate drept probe de toate autoritatile din statul membru care primeste informatiile, pe aceeasi baza ca si informatiile similare obtinute in respectivul stat.
CAPITOLUL VI
DISPOZIȚII FINALE
Articolul 24
Aplicarea altor acorduri privind asistenta
(1) Prezenta directiva nu aduce atingere indeplinirii niciunei obligatii de furnizare de asistenta mai extinsa, care decurge din acorduri sau intelegeri bilaterale sau multilaterale, inclusiv in domeniul notificarii actelor judiciare sau extrajudiciare.
(2) În cazul in care statele membre incheie astfel de acorduri sau intelegeri bilaterale sau multilaterale cu privire la aspecte reglementate de prezenta directiva si care nu se refera la cazuri individuale, ele informeaza fara intarziere Comisia in acest sens. La randul sau, Comisia informeaza celelalte state membre.
(3) Atunci cand acorda asistenta reciproca mai extinsa in temeiul unui acord sau al unei intelegeri bilateral(e) sau multilateral(e), statele membre pot face uz de reteaua de comunicatii electronice si de formularele-tip adoptate pentru punerea in aplicare a prezentei directive.
Articolul 25
Comitetul
(1) Comisia este asistata de Comitetul de recuperare.
(2) Atunci cand se face trimitere la prezentul alineat, se aplica articolele 5 si 7 din Decizia 1999/468/CE.
Perioada prevazuta la articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE se stabileste la trei luni.
Articolul 26
Dispozitii de punere in aplicare
Comisia adopta, in conformitate cu procedura mentionata la articolul 25 alineatul (2), norme detaliate de punere in aplicare a articolului 4 alineatele (2), (3) si (4), a articolului 5 alineatul (1), a articolului 8, a articolului 10, a articolului 12 alineatul (1), a articolului 13 alineatele (2), (3), (4) si (5), a articolului 15, a articolului 16 alineatul (1) si a articolului 21 alineatul (1).
Normele respective se refera cel putin la urmatoarele elemente:
(a) modalitatile practice in ceea ce priveste organizarea contactelor intre birourile centrale de legatura, celelalte birouri de legatura si departamentele de legatura mentionate la articolul 4 alineatele (2), (3) si (4), din diferite state membre, si a contactelor cu Comisia;
(b) mijloacele prin care pot fi transmise comunicari intre autoritati;
(c) formatul si alte detalii ale formularelor-tip care urmeaza a fi utilizate in sensul articolului 5 alineatul (1), al articolului 8, al articolului 10 alineatul (1), al articolului 12 alineatul (1) si al articolului 16 alineatul (1);
(d) conversia sumelor care urmeaza a fi recuperate si transferul sumelor recuperate.
Articolul 27
Raportare
(1) Fiecare stat membru informeaza Comisia anual, cel tarziu pana la 31 martie, cu privire la urmatoarele:
(a) numarul de cereri de informatii, de notificare si de recuperare sau de masuri asiguratorii transmise fiecarui stat membru solicitat si primite de la fiecare stat membru solicitant in fiecare an;
(b) valoarea creantelor pentru care se solicita asistenta pentru recuperare si sumele recuperate.
(2) Statele membre pot furniza, de asemenea, orice alte informatii care ar putea fi folositoare pentru a evalua asistenta reciproca oferita in temeiul prezentei directive.
(3) O data la cinci ani, Comisia transmite un raport Parlamentului European si Consiliului cu privire la functionarea mecanismelor instituite prin prezenta directiva.
Articolul 28
Transpunere
(1) Statele membre adopta si publica, pana la 31 decembrie 2011 cel tarziu, actele cu putere de lege si actele administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive. Acestea informeaza de indata Comisia cu privire la actele respective.
Statele membre aplica aceste acte incepand cu 1 ianuarie 2012.
Atunci cand statele membre adopta aceste acte, ele contin o trimitere la prezenta directiva sau sunt insotite de o asemenea trimitere la data publicarii lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.
(2) Comisiei ii sunt comunicate de catre statele membre textele principalelor dispozitii de drept intern pe care le adopta in domeniul reglementat de prezenta directiva.
Articolul 29
Abrogarea Directivei 2008/55/CE
Directiva 2008/55/CE se abroga de la 1 ianuarie 2012.
Trimiterile la directiva abrogata se interpreteaza drept trimiteri la prezenta directiva.
Articolul 30
Intrarea in vigoare
Prezenta directiva intra in vigoare in a douazecea zi de la data publicarii in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Articolul 31
Destinatari
Prezenta directiva se adreseaza statelor membre.
Adoptata la Bruxelles, 16 martie 2010.
Pentru Consiliu
Presedintele
E. Salgado”
”
[1] Avizul din 10 februarie 2010 (nepublicat inca in Jurnalul Oficial).
[2] Avizul din 16 iulie 2009 (nepublicat inca in Jurnalul Oficial).
[3] JO L 73, 19.3.1976, p. 18.
[4] JO L 150, 10.6.2008, p. 28.
[5] JO L 184, 17.7.1999, p. 23.
–––––––––––––––––