PROGRAMUL DE GUVERNARE 2012 – cabinetul Ungureanu

Cuprins

- Publicitate -

CAPITOLUL 1. Contextul economic şi financiar intern şi internaţional
CAPITOLUL 2. Măsuri pentru stimularea creşterii economice şi crearea de noi locuri de muncă
CAPITOLUL 3. Principiile de guvernare
PRIORITĂŢILE ANULUI 2012
CAPITOLUL 4. Absorbția fondurilor structurale și de coeziune. Afaceri europene
CAPITOLUL 5. Educaţie
CAPITOLUL 6. Sănătate
CAPITOLUL 7. Piaţa muncii
CAPITOLUL 8. Asigurări sociale
CAPITOLUL 9. Familia, protecţia copilului şi egalitatea de şanse
CAPITOLUL 10. Competitivitatea, mediul de afaceri şi IMM-urile
CAPITOLUL 11. Cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea şi inovarea
CAPITOLUL 12. Infrastructura de transport
CAPITOLUL 13. Energie
CAPITOLUL 14. Societatea informaţională
CAPITOLUL 15. Agricultură şi dezvoltare rurală
CAPITOLUL 16. Turism și dezvoltare regională
CAPITOLUL 17. Protecţia mediului înconjurător
CAPITOLUL 18. Politica fiscal-bugetară
CAPITOLUL 19. Administraţie publică eficientă şi mai puţin costisitoare
CAPITOLUL 20. Justiţia şi politici anticorupţie
CAPITOLUL 21. Ordine publică și siguranța cetățeanului
CAPITOLUL 22. Diplomaţie şi afaceri externe
CAPITOLUL 23. Cultura
CAPITOLUL 24. Tineret şi sport
CAPITOLUL 25. Apărare și securitate naţională
CAPITOLUL 26. Politici în domeniul relațiilor interetnice
ANEXĂ. Proiecţia indicatorilor macroeconomici pentru perioada 2012-2015

CAPITOLUL 1. Contextul economic şi financiar intern şi internaţional

Programul de guvernare este elaborat într-un context internaţional încă turbulent, caracterizat de incertitudini economice ridicate la nivel european.

În întregul spaţiu comunitar, ritmul de creştere economică a încetinit semnificativ, estimând pentru anul 2012 o creştere sensibilă, cu 0,6% în UE-27. Unele state europene se confruntă chiar cu recesiune economică atât în anul 2011, cât şi în anul 2012, precum Grecia şi Portugalia. Anul 2012 stă sub semnul austerităţii la nivel european:

  • 11 state au îngheţat salariile: Cehia, Cipru, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Portugalia, Slovenia, Spania, Marea Britanie.
    • 6 state au îngheţat pensiile: Cipru, Grecia, Italia, Letonia, Portugalia, Slovenia.
    • 6 state au crescut TVA: Belgia, Cehia, Franţa, Irlanda, Portugalia, Ungaria.
    • 5 state au crescut vârsta de pensionare: Belgia, Bulgaria, Germania, Polonia, Ungaria.
    • 2 state au redus salariile: Portugalia, Slovenia.

Un nou Tratat de Stabilitate, Coordonare şi Guvernanţă introduce noi reguli de conduită fiscal-bugetară la care România se aliniază.

România şi-a recâştigat stabilitatea macroeconomică. FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană semnalează revenirea încrederii pe pieţele internaţionale în ţara noastră ca urmare a determinării cu care au fost implementate reformele. Acordul preventiv încheiat cu acestea oferă României o plasă de siguranţă.

România a făcut progrese deosebite, în ciuda climatului internaţional nefavorabil. După cei mai dificili trei ani de multe decenii încoace, noul Guvern preia o economie cu creştere economică estimată la 2,5% pentru anul 2011, mult peste media europeană, datorită exporturilor, a anului agricol bun şi a consumului intern. Prudenţa, responsabilitatea, echilibrul, crearea de locuri de muncă, stimularea investiţiilor şi creşterea economică rămân principiile de guvernare în anul 2012.

Rata şomajului este cu două puncte procentuale sub media europeană. Inflaţia se află la cel mai mic nivel din ultimii 22 de ani. Totodată, România înregistrează cea mai mică datorie externă pe locuitor din UE. Exporturile au atins un nou nivel record din întreaga istorie a României, atingând 45,3 miliarde euro în anul 2011. Datoria publică se menţine la un nivel sustenabil pe termen lung, România poziţionându-se pe locul 4 în UE-27, cu 34% din PIB, faţă de media europeană de 82,5% din PIB în anul 2011. Deficitul bugetar s-a redus de la 5,7% din PIB în anul 2008 la 4,2% în anul 2011.

Construcţia bugetară aferentă anului 2012 încurajează crearea de locuri de muncă. Continuă relansarea economică, cu o creştere economică între 1,8% – 2,3%, cu un deficit bugetar de sub 3% (ESA) şi cu accelerarea absorbţiei fondurilor europene pentru a depăşi pragul de absorbţie efectivă de 20% la sfârşitul acestui an.

România este singura ţară din UE care a redus rata de politică monetară, cu scopul de a încuraja creditarea şi a stimula consumul populaţiei. Rata dobânzii de politică monetară a ajuns la 5,5%, de la 6,25%. Cursul de schimb s-a menținut stabil în perioada 2009-2011.

Pensia medie pe economie a crescut la 772 lei în anul 2011, cu 30% mai mare decât în anul 2008, iar pensia medie cu stagiu complet de cotizare și vârstă legală de pensionare a crescut la 1.065 lei în același an, cu 21% mai mare decât în anul 2008. Salariul real și-a reluat creșterea foarte ușoară în anul 2011 faţă de anul anterior.

Costurile de funcţionare ale statului s-au diminuat între timp de la 15,1% din PIB în 2009 la 12,4% din PIB în anul 2012, iar eficienţa actului guvernamental a crescut. Resursele financiare au fost reorientate către investiţii pentru a stimula crearea de locuri de muncă şi pentru a înteţi relansarea economică. Ponderea investiţiilor publice în PIB ne poziţionează pe primul loc între ţările UE. Alocările bugetare pentru investiţiile publice au crescut de la 32,6 miliarde lei în 2008 la 36,1 miliarde lei în 2011 şi se ridică la 38,1 miliarde lei în anul 2012.

Conduita economică prudentă şi nepopulistă va evita derapajele, va îmbunătăţi calitatea vieţii în concordanţă cu resursele disponibile şi va permite respectarea angajamentelor asumate în relaţia cu instituţiile internaţionale. România rămâne direct conectată la pulsul slab al economiilor europene, de care comerţul exterior este dependent în proporţie de peste două treimi, iar investiţiile străine directe de peste 85%.

Coerenţa actului de guvernare se menţine prin continuarea şi finalizarea celor 11 reforme esenţiale pentru români, demarate în ultimii 3 ani:

  1. Reforma cadrului fiscal
    1. Reforma aparatului bugetar şi a agenţiilor guvernamentale
    2. Reforma salarizării personalului plătit din fonduri publice
    3. Reforma administraţiei publice
    4. Reforma sistemului public de pensii
    5. Reforma legislaţiei muncii
    6. Reforma dialogului social
    7. Reforma educaţiei
    8. Reforma sănătăţii
    9. Reforma asistenţei sociale
    10. Reforma sistemului de justiţie

CAPITOLUL 2. Măsuri pentru stimularea creşterii economice şi crearea de noi locuri de muncă

Măsurile pe termen scurt au în vedere următoarele obiective:

  • Menţinerea stabilităţii financiare, impulsionarea investiţiilor prin absorbţia fondurilor europene şi creşterea calităţii cheltuielilor de investiţii, pentru a accelera creşterea economică.
  • Crearea de locuri de muncă şi protejarea intereselor economice ale populaţiei: puterea de cumpărare, capacitatea de rambursare a creditelor bancare şi asigurarea securităţii sociale.
  • Stimularea sănătății și performanței mediului de afaceri autohton.
  • Menţinerea atractivităţii investiţionale a României în condiţiile reducerii semnificative a fluxurilor investiţionale globale ca urmare a crizei.
  • Inventarierea oportunităţilor de investiţii şi promovarea activă a acestora.
  • Coordonarea măsurilor de ajustare la nivel naţional cu prevederile Tratatului de Stabilitate, Coordonare şi Guvernanţă.
  • Asigurarea condiţiilor favorabile continuării procesului de convergenţă economică cu celelalte state membre ale UE, cu menţinerea de principiu a obiectivului de adoptare a monedei euro la 1 ianuarie 2015, adaptat la realităţile economico-financiare.
  • Reducerea decalajelor de competitivitate în raport cu UE, prin stimularea investiţiilor în cercetare-dezvoltare, astfel încât să fie valorificat potenţialul intelectual al poporului român.

În confruntarea cu criza economică şi financiară, viziunea Guvernului a urmat două direcţii: însănătoşirea finanţelor publice şi stimularea relansării economice, în condiţiile unor dezechilibre macroeconomice grave acumulate, care au redus spaţiul fiscal necesar redresării economice.

În primul rând, eforturile Guvernului s-au concentrat în proporţie de două treimi pe eficientizarea şi reducerea cheltuielilor publice şi o treime pe creşterea veniturilor bugetare.

În al doilea rând, a fost aplicat un pachet de măsuri de relansare economică, care să conducă la crearea de locuri de muncă, stimularea investițiilor, îmbunătățirea accesului la finanțare prin scheme de ajutoare şi garanţii de stat, cultivarea spiritului antreprenorial, diminuarea poverii fiscale și administrative şi creșterea competitivității economiei românești.

  • Măsuri pentru sprijinirea firmelor care angajează şomeri în vârstă de peste 45 ani, care sunt părinţi unici susţinători ai familiilor monoparentale sau care mai au 3 ani până la pensionare, tineri absolvenţi sau persoane cu handicap.
  • Acces la finanţare: programul Mihail Kogălniceanu, programul Start şi programul pentru tinerii debutanţi în afaceri.
    • Susţinerea industriei şi dezvoltării durabile: programul Rabla, programul Casa Verde, programul de creştere a competitivităţii produselor industriale, programul naţional multianual privind creşterea performanţei energetice la blocurile de locuinţe, programul privind creşterea producţiei de energie din surse regenerabile, Prima Casă, măsuri pentru promovarea exporturilor.
    • Operaţionalizarea parteneriatului public-privat.
    • Diminuarea poverii administrative şi financiare:
      • Comasarea sau eliminarea a 237 taxe şi tarife, din 491 existente la începutul anului 2009.
      • Introducerea Declaraţiei unice 112 privind contribuţiile sociale şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate.
      • Crearea portalului virtual unic One Stop Shop pentru IMM-uri şi diminuarea perioadei de înfiinţare a unei firme la 3 zile.
    • Măsuri pentru sprijinirea contribuabililor aflaţi în dificultate:
      • Eşalonarea la plată a obligaţiilor fiscale pentru o perioadă maximă de 5 ani.
      • Încurajarea plăţii voluntare a obligaţiilor fiscale restante.
      • Reglementarea compensării de drept: stingerea datoriilor statului şi contribuabilului când ambii au datorii unul faţă de celălalt.
      • Modificarea ordinii de stingere a obligaţiilor fiscale.
      • Diminuarea dobânzii datorate pentru creanţele fiscale la bugetul de stat.
    • Facilităţi fiscale acordate mediului de afaceri şi instituţiilor publice:
      • Introducerea posibilităţii de opţiune între sistemul de plată trimestrial şi cel anual a impozitului pe profit.
      • Susţinerea activităţilor civice: scăderea cheltuielilor de sponsorizare din impozitul pe profit, în limita a 20% din impozitul pe profit şi a 3‰ din cifra de afaceri.
    • Simplificarea Legii Contabilităţii pentru IMM-uri: întocmirea a două situaţii financiare în loc de 5 şi depunerea bilanţului anual în locul celor semestriale, de care beneficiază 57% din totalul firmelor active pe piaţă.
    • Măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale:
      • Acordarea de competenţe lărgite organelor de inspecţie fiscală.
      • Eliminarea comerţului ilicit cu ţigarete din magazinele duty-free.
      • Crearea Registrului Operatorilor Intracomunitari.
      • Extinderea aplicării taxării inverse.
    • Sprijinirea agriculturii: programul „Primul Siloz”, Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, subvenţii şi ajutoare directe.

CAPITOLUL 3. Principiile de guvernare

Activitatea Guvernului se desfășoară în consonanță cu următoarele principii:

  1. Principiul atribuirii competențelor exclusiv în conformitate cu Constituția și cu legile în vigoare;
  2. Principiul egalității, nediscriminării și garantării drepturilor fundamentale;
  3. Principiul garantării libertății de exprimare și de asociere;
  4. Principiul respectării dreptului oricărui individ la muncă decentă;
  5. Principiul eficienței și calității în serviciile publice prestate, corelat cu principiul independenței față de presiunile politice;
  6. Principiul echilibrului în normarea intervenției statului la nevoile economice și sociale reale, pentru minimizarea costurilor și reducerea risipei;
  7. Principiul subsidiarității pentru limitarea sferei decizionale a Guvernului la domeniile și problematicile care nu pot fi rezolvate mai eficient la nivel local;
  8. Principiul proporționalității prin limitarea conținutului și formei acțiunilor guvernamentale la ceea ce este strict necesar pentru atingerea obiectivelor;
  9. Principiul contribuției și al solidarității în promovarea progresului social;
  10. Principiul transparenței față de cetățeni și față de celelalte instituții ale statului, ale Uniunii Europene și față de societatea civilă;
  11. Principiul integrității actului de guvernare;
  12. Principiul responsabilității Guvernului în fața Parlamentului și a celorlalte instituții abilitate ale statului, precum și în raport cu instituțiile europene, conform tratatelor și angajamentelor Roîniei față de UE;
  13. Principiul respectării separaţiei puterilor în stat prin limitarea numărului Ordonanţelor de Urgenţă precum şi renunţarea la iniţierea procedurii de angajare a răspunderii Guvernului în 2012.

PRIORITĂŢILE ANULUI 2012

CAPITOLUL 4. Absorbţia fondurilor structurale și de coeziune. Afaceri europene

Stadiul actual

Gradul de absorbție efectivă a fondurilor europene a atins nivelul de 5,55% la finalul anului 2011. Măsurile adoptate de Guvern pentru accelerarea absorbției au vizat în principal creșterea transparenței și a corectitudinii desfășurării proiectelor finanțate din fonduri structurale. S-au stabilit rolul și funcțiile instituțiilor implicate în verificarea achizițiilor publice cu finanțare europeană și s-a aprobat un Cod de conduită pentru a evita situațiile de incompatibilitate și conflict de interese de către personal. Pentru accelerarea procedurilor administrative, autoritățile de management au fost obligate să proceseze cererile de rambursare a cheltuielilor efectuate de beneficiari în maximum 45 zile.

Totodată, a fost elaborată Lista de proiecte prioritare finanțate din fonduri structurale și de coeziune, de importanță majoră pentru dezvoltarea socială și economică a României.

Direcții de acțiune pentru gestionarea fondurilor europene:

  • Creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene cu obiectivul atingerii unui nivel de circa 20% la finele anului 2012, prin atragerea a 6 miliarde euro din fonduri europene:
    • 2,5 mld. euro în agricultură, din care 1,2 mld. euro plăţi directe şi 1,3 mld. euro pentru dezvoltare rurală;
    • 3,5 mld. euro din fonduri de coeziune.
  • Perfecţionarea sistemului de management şi control al absorbţiei fondurilor europene pentru evitarea suspendării plăţilor şi/sau retragerea finanţării europene.
    • Simplificarea şi uniformizarea procedurilor de evaluare, contractare, raportare, verificare şi rambursare a cheltuielilor efectuate de beneficiari, la nivelul tuturor programelor operaţionale.
  • Stabilirea clară a atribuţiilor şi rolului instituţiilor implicate în activitatea de gestionare şi control a fondurilor structurale şi de coeziune.
  • Crearea unui sistem care să optimizeze procedurile de certificare a eligibilităţii şi calificării operatorilor economici în procesul de achiziţii publice, în conformitate cu aquis-ul european în domeniu.
  • Îmbunătăţirea cadrului de acordare a prefinanţării.
  • Creșterea capacității administrative a autorităţilor implicate în gestionarea fondurilor structurale prin utilizarea expertizei instituțiilor financiare internaționale.
    • Definirea priorităţilor pentru politica de coeziune din viitorul cadru financiar 2014 – 2020, pornind de la o consultare largă a actorilor implicaţi, bazată pe stabilirea unor direcţii de dezvoltare prioritare corelată cu introducerea unui set de indicatori calitativi viabili.
  • Întărirea capacității FRGC (Fondului Român de Garantare a Creditelor) pentru facilitarea accesului IMM sau al autorităților locale la sumele necesare cofinanțării proiectelor.
  • Eficientizarea cadrului de asistenţă în vederea asigurării cofinanțării pentru proiectele derulate de către autoritățile locale.
    • Simplificarea legii achiziţiilor publice şi reducerea birocraţiei în procesul de verificare prealabilă şi postare în SEAP.

Direcții de acțiune în domeniul afaceri europene:

  • Accelerarea procesului de aderare a României la spațiul Schengen, pentru a permite accesul până la finalul anului 2012 şi impulsionarea dialogului politic cu statele membre care blochează încă aderarea României la spaţiul Schengen.
  • Promovarea în raport cu partenerii europeni a progreselor înregistrate în cadrul MCV; vom continua să susţinem o abordare obiectivă şi echilibrată din partea partenerilor, care să recunoască rezultatele substanţiale obţinute în domeniul reformei justiţiei şi combaterii corupţiei, până la raportul de evaluare din vară al Comisiei Europene.
  • Semnarea şi ratificarea Tratatului pentru stabilitate, coordonare şi guvernanţă în Uniunea economică şi monetară;
  • Adoptarea legii de cooperare Guvern – Parlament în domeniul afacerilor europene.
  • Coordonarea politică, împreună cu instituţiile interne responsabile, şi dialogul cu partenerii europeni, privind viitorul buget UE pentru 2014-2020.

CAPITOLUL 5. Educaţie

Stadiu actual

Reforma sistemului de învățământ a urmărit dezvoltarea învăţământului bazat pe formarea de competenţe. Prin adoptarea Legii Educaţiei Naţionale la finalul anului 2010, România face saltul către un sistem educațional competitiv pentru a se adapta dinamicii accelerate a pieței muncii. Un pilon important al noii legi îl reprezintă stimularea învăţării pe tot parcursul vieţii. S-au definit și clasificat universitățile și a demarat procesul de descentralizare din învăţământul preuniversitar. De asemenea, s-a introdus principiul „finanţarea urmează elevul”, ce încurajează competiția la nivelul unităților de învățământ și programul „Şcoală după Şcoală”, ce oferă oportunități de învățare formală și nonformală pentru consolidarea competențelor. Totodată, a fost regândit sistemul de evaluare a elevilor şi a fost instituit Portofoliul Educaţional.

Direcții de acțiune

  • Aplicarea etapizată a prevederilor noii Legi a Educației Naționale.
  • Modernizarea curriculară prin centrarea curriculumului pe 8 domenii de competențe cheie.
  • Promovarea educaţiei timpurii prin susținerea autorităților locale în efortul de a oferi servicii educaționale prin intermediul creșelor.
  • Susținerea procesului de generalizarea a programului „Şcoala de după şcoală”.
  • Creşterea performanței sectorului prin formare iniţială şi continuă.
  • Sporirea accesului la o educație de calitate; asigurarea calităţii şi stimularea excelenţei în învăţământul superior de stat şi privat și în cercetare.
  • Alocarea resursei financiare sporite în paralel cu creșterea eficienței utilizării ei.
  • Asigurarea accesului egal și sporit la învățământul în limbile minorităților naționale.
  • În procesul de descentralizare a învățământului preuniversitar se va ține cont de situația specifică, precum și de factorii de corecție dependenți de densitatea de elevi în zonă, severitatea dezavantajelor, de limba de predare și alți factori.
  • Introducerea și aplicarea programelor școlare specifice privind predarea limbii materne, limbii române, istoria și tradițiile istorice, educația muzicală.
  • Continuarea procesului de aplicarea a legislației recent adoptate, în vederea asigurării dreptului la învăţătură în limba maternă la toate nivelurile, profilurile.
  • Asigurarea manualelor în limba de predare a minorităților naționale conform prevederilor legale.
  • Înființarea unei instituții de formare continuă pentru perfecționarea actului de predare în limba maghiară.
  • Constituirea structurilor cu predare în limba minorităţilor (maghiară, germană, după caz) la universităţile multiculturale şi multilingve.
  • Finanţarea diferențiată a studiilor de masterat în limbi de circulaţie internaţională şi a celor în limba minorităţilor naţionale, cât şi a doctoratelor în cotutelă cu universităţi de prestigiu din străinătate.
  • Corelarea specializărilor obținute în sistemul educațional cu cerințele pieței muncii.
  • Continuarea proiectelor de investiții în unitățile de învățământ în vederea modernizării și dotării acestora.

CAPITOLUL 6. Sănătate

Stadiu actual

Reforma sistemului de sănătate urmăreşte reorganizarea sistemului spitalicesc, creşterea sustenabilităţii financiare a sistemului sanitar și a eficienţei sistemului de asigurări sociale de sănătate. În acest scop au fost introduse standardele de cost pentru servicii medicale și normativele de personal, s-a intensificat informatizarea şi descentralizarea sistemului de sănătate, respectiv a crescut gradul de implicare a autorităților locale în managementul spitalelor. Din totalul de 435 spitale, 370 au fost transferate în administrarea consiliilor locale și județene. Pentru controlul cheltuielilor cu medicamentele a fost impusă taxa clawback. Un pas important în vederea predictibilității sistemului spitalicesc a fost adoptarea Planului Național de paturi pentru anii 2011-2013.

Direcții de acțiune:

  • Continuarea reformelor legislative și instituționale în domeniul sănătății.
  • Implementarea, cu sprijinul autorităţilor administrației publice locale, a unui proiect pilot referitor la funcţionarea spitalelor ca fundaţii sau asociaţii.
  • Aprobarea unui proiect pilot cu privire la salarizarea diferențiată, în funcție de performanță, a personalului din sistemul sanitar.
  • Analizarea sistemului de decontare a unor medicamente, astfel:
    • pentru acele indicaţii terapeutice care nu se regăsesc în autorizaţia de punere pe piaţă a producătorului.
    • în cazul în care nu există dovezi ştiinţifice clare privind un raport pozitiv risc/beneficiu, chiar dacă producătorul a obţinut aprobarea de comercializare.
  • Revizuirea duratelor de spitalizare pentru diferite grupe diagnostice.
  • Crearea unei structuri specializate, independente, în coordonarea Ministerului Sănătăţii care are ca atribuţie evaluarea noilor tehnologii şi produse medicale.
  • Evaluarea noilor tehnologii și produse medicale de către Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar (SNSPMPDSB).
  • Creșterea sumelor alocate pentru asistența medicală primară, prin stimularea calității, continuarea elaborării de ghiduri clinice și revizuirea grupelor diagnostice, pe baza colectării și sintetizării de date privind costurile reale ale procedurilor medicale din România.
  • Continuarea extinderii rețelei centrelor de permanență, cu alocarea corespunzătoare de resurse financiare necesare acoperirii unor zone cât mai largi de populație, cu prioritate în mediul rural.
  • Deblocarea, până în luna aprilie 2012, a posturilor din sistemul de sănătate, pentru toate grupele profesionale în vederea acoperirii necesităților urgente de personal.
  • Continuarea, de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, a informatizării sistemului de sănătate, prin implementarea cardului național de sănătate, a prescripției electronice și a dosarului electronic al pacientului.
  • Finalizarea cu prioritate a obiectivelor de investiții din domeniul oncologiei.
  • Dezvoltarea sistemului național de urgență.
  • Crearea cadrului legislativ care să favorizeze sistemul de management al calităţii în spitale pentru a susţine procesul de acreditare al acestora.

CAPITOLUL 7. Piaţa muncii

Stadiu actual

Primele măsuri guvernamentale au vizat direct salvarea locurilor de muncă şi stimularea absorbţiei şomerilor, prin scutirea de la plata CAS şi acordarea de subvenţii angajatorilor care încadrează în muncă şomeri. Gradul de ocupare a forţei de muncă a fost de 63% în anul 2011. Noul Cod al Muncii, intrat în vigoare în luna mai 2011, a flexibilizat semnificativ raporturile de muncă. Ele sunt mai adaptate la dinamica pieţei muncii. Criteriul performanței prevalează în raport cu criteriul social în contractele şi relaţiile de muncă. Munca la negru este mult mai aspru sancționată, în concordanță cu directivele europene. Ca urmare a adoptării acestuia, la începutul lunii februarie 2012 se înregistrau 5.323.528 contracte de muncă active, în creştere cu 156.171 față de luna august 2011. Dintre acestea, 92,5% reprezintă contracte de muncă pe durată nedeterminată. O altă lege adoptată privește exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilier, care a condus la simplificarea procedurilor de ocupare, pentru a reduce cazurile de muncă fără forme legale şi nefiscalizată. Proiectul de Lege privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă se află în procedură de avizare. În curs de realizare este și proiectul privind formarea profesională a adulţilor. Guvernul a promovat noua Lege a Dialogului Social, complementară noului Cod al Muncii, prin asumarea răspunderii. Prin aceasta se reformează modul de organizare a sindicatelor, a patronatelor, a Consiliului Economic şi Social, sunt desfiinţate contractele de muncă la nivel naţional și se mențin doar cele la nivel de ramură şi unitate, iar reglementările care vizează contractele colective de muncă şi soluţionarea conflictelor de muncă au fost adaptate la nevoile actuale ale României.

Direcții de acțiune:

  • Absorbţia eficientă a resurselor financiare europene destinate dezvoltării resurselor umane, astfel încât să se asigure suportul de formare profesională şi ocupaţională (întărirea rețelei EURES, implementarea proiectelor Leonardo da Vinci destinate formării inițiale și continue a tinerilor și profesioniștilor din diferite domenii, creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene nerambursabile, a altor fonduri europene).
  • Elaborarea și aprobarea Planului Național pentru locuri de muncă, conform Declarației politice de la Consiliul European din 30 ianuarie 2012, utilizând mecanismele dialogului social, inclusiv prin implicarea partenerilor sociali.
  • Creşterea gradului de ocupare pentru a atinge 65% în anul 2013 şi continuarea eforturilor pentru a atinge ținta de 70% conform Strategiei Europa 2020.
  • Restructurarea centrelor de formare profesională şi plasarea lor într-un sistem de competitivitate.
  • Stimularea, prin măsuri active, a participării salariaţilor la formarea profesională continuă, cu atenție particulară pentru persoanele din mediul rural şi din cadrul grupurilor vulnerabile.
  • Combaterea fenomenului de muncă nedeclarată prin intensificarea acțiunilor de control ale Inspecției Muncii și ale altor organe de control.
  • Realizarea treptată a sistemului de remunerare în sistemul bugetar bazat pe echitate și coerență, sustenabil din punct de vedere financiar.
  • Crearea de parteneriate între instituții cu rol de monitorizare a pieței muncii.
  • Restructurarea şi revitalizarea dialogului social prin implementarea acestuia la nivel naţional.
  • Îmbunătăţirea activităţii de consiliere a şomerilor în căutarea locurilor de muncă
  • Măsuri pentru încurajarea natalității prin sprijinirea integrării pe piața forței de muncă a părinților care au în întreținere minori, prin:
    • Acordarea de subvenții angajatorilor care reintegrează pe piața muncii femei cu copii în întreținere sub 6 ani (angajarea celor care se află în concediu de creștere a copilului, în șomaj sau în șomaj de lungă durată);
    • Eliminarea restricției de angajare pe perioada concediului de îngrijire a copilului, respectiv, introducerea posibilității de ocupare parțială concomitent cu deducerea proporțională a indemnizației de creștere a copilului;
    • Introducerea și stimularea formelor alternative de angajare, precum, munca la distanță și ocuparea parțială.

CAPITOLUL 8. Asigurări sociale

Stadiu actual

Reforma sistemului public de pensii urmărește sustenabilitatea financiară pe termen mediu şi lung. Deficitul structural al fondului de pensii din sistemul public ar fi fost cu peste 40% mai mare în anul 2011, atingând nivelul de 21 miliarde lei, în absenţa reformei sistemului public de pensii adoptată de Guvern. S-a impus principiul contributivităţii în sistemul public de pensii. Au fost eliminate legile speciale de pensionare. S-au recalculat toate pensiile speciale în baza aceluiași principiu al contributivităţii. S-a redus numărul pensionărilor anticipate. Totodată, s-a interzis cumulul pensiei cu salariul în sistemul bugetar pentru cei cu venituri mai mari din pensii decât câştigul salarial mediu brut pe economie. A fost introdusă pensia socială minimă de 350 lei, iar criteriile pentru acordarea pensiei de invaliditate au devenit mai stricte. De asemenea, a fost stabilită majorarea graduală a vârstei de pensionare la 65 de ani pentru bărbaţi şi 63 de ani pentru femei, până în anul 2030. Începând cu 1 ianuarie 2011 se acordă drepturile băneşti pentru grupele I şi II de muncă, adică pentru 1.541.000 de pensionari. Efortul bugetar pentru anul 2011 s-a ridicat la 403 mil. euro. Reforma sistemului de asistență socială a urmărit reorientarea suportului public spre categoriile sociale cu adevărat vulnerabile și diminuarea dependenței față de sprijinul statului prin încurajarea participării active a persoanelor la piața muncii. A fost reanalizată schema de venit minim garantat şi s-a impus o nouă grilă de evaluare mai corectă. S-au reanalizat ajutoarele de căldură prin eliminarea subvenţiei generalizate şi acordarea ţintită a ajutoarelor la plata facturii de energie termică.

Direcții de acțiune:

  • Implementarea legii sistemului unitar de pensii publice.
  • Înființarea fondului de garantare a drepturilor participanților la sistemul de pensii private și elaborarea legii de organizare și funcționare a sistemului de plată a pensiilor din sistemul privat.
  • Promovarea Legii pensiilor ocupaționale.
  • Asigurarea în sistemul public de pensii a persoanelor care nu au avut calitatea de asigurat în ultimii 5 ani.
  • Identificarea procedurilor necesare recuperării fostului patrimoniu CASCOM în vederea integrării sale în sistemul public de pensii.
  • Continuarea procesului de raţionalizare a diferitelor tipuri de asistenţă socială acordate atât la nivelul familiilor, cât şi la nivel individual.

CAPITOLUL 9. Familia, protecţia copilului şi egalitatea de şanse

Stadiu actual

România are de gestionat o provocare demografică majoră având în vedere reducerea numărului populației stabile la 19 milioane persoane și fenomenul accelerat de îmbătrânire. În domeniul egalității de șanse a fost aprobată o strategie pentru perioada 2010 – 2012. A fost introdusă o nouă formulă de acordare a indemnizaţiei pentru copiii născuţi începând cu 1 ianuarie 2011 prin care rămâne la latitudinea părinților decizia de a opta între două variante, un activă și alta pasivă pentru creşterea copilului. În cazul în care părintele optează pentru un concediu pe o perioadă de 1 an pentru creșterea copilului, acesta primeşte o indemnizație lunară de 75% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni (nu mai puțin de 600 lei și nu mai mult de 3.400 lei) și un stimulent de revenire pe piața muncii în cuantum lunar de 500 de lei. Dacă părintele alege perioada maximă de 2 ani pentru creșterea copilului, se menține cuantumul de 75% pentru indemnizația lunară primită, însă nu poate depăși plafonul de 1.200 lei și nu se mai acordă niciun stimulent pentru revenirea la muncă.

Direcții de acțiune:

  • Conturarea unei politici publice pentru stimularea natalității.
  • Continuarea procesului de raţionalizare a diferitelor tipuri de asistenţă socială acordate atât la nivelul familiilor, cât şi la nivel individual.
  • Creşterea calităţii vieţii copilului în mediile defavorizate şi respectarea standardelor minime de calitate în toate serviciile speciale acordate copilului în dificultate.
  • Includerea creşelor în nomenclatorul serviciilor sociale, precum şi încurajarea înfiinţării de creşe de către structurile societăţii civile.
  • Stimularea structurilor societăţii civile pentru dezvoltarea activităţii de prestare a serviciilor sociale din domeniul protecţiei persoanelor aflate în nevoie.
  • Dezvoltarea sistemului de consiliere juridică gratuită, precum şi a serviciilor de îngrijire a persoanelor vârstnice.
  • Transformarea unităţilor medico-sociale în centre pentru îngrijirea de lungă durată a persoanelor vârstnice dependente.
  • Creşterea continuă a calităţii vieţii persoanelor cu handicap şi sprijinirea familiilor aparţinătoare; sporirea numărului de locuri de muncă adecvate pentru activarea persoanelor cu dizabilităţi cu potenţial lucrativ în vederea încadrării lor în muncă; dezvoltarea centrelor de tip rezidenţial şi a centrelor alternative pentru persoanele cu handicap mintal, cu psihopatologii şi afecţiuni multiple, prin programe specifice; asigurarea accesului persoanelor cu dizabilităţi la suportul fizic, informaţional şi la transportul public, respectiv la intrarea în imobile.
  • Susţinerea participării active a societăţii civile și a mediului de afaceri la procesul de incluziune activă a persoanelor apte de muncă din grupurile vulnerabile.
  • Eliminarea condiţiei discriminatorii a femeii pe piaţa muncii, în viaţa social-economică, culturală şi politică, prin consolidarea reprezentării femeilor în Parlament şi în primele două linii ierarhice ale Guvernului.
  • Creşterea capacităţii instituţionale pentru implementarea politicilor de gen, crearea sistemului naţional de sprijinire şi promovare a politicilor privind egalitatea de şanse pe piaţa muncii bazate pe fondurile structurale.
  • Îmbunătăţirea legislaţiei privind pensia de urmaş pentru copii.
  • Conceperea şi implementarea unui program intersectorial care vizează scăderea mortalității infantile.
  • Conturarea unei politici publice pentru stimularea natalității prin măsuri fiscale, de flexibilizare a pieței muncii și de protecție socială:
    • Acordarea de subvenții angajatorilor care reintegrează pe piața muncii femei cu copii în întreținere sub 6 ani (angajarea celor care se află în concediu de creștere a copilului, în șomaj sau în șomaj de lungă durată);
    • Reconcilierea vieții de familie cu cea profesională, prin crearea unui mediu de lucru „prietenos” familiilor.

CAPITOLUL 10. Competitivitatea, mediul de afaceri şi IMM-urile

Stadiu actual

Nivelul de trai al românilor depinde direct de competitivitatea economiei românești. Avem de recuperat un decalaj semnificativ față de media europeană, având o productivitate care se ridică la 43% din UE-27 și doar 24 firme la o mie de locuitori comparativ cu 42 firme în UE. Cultivarea spiritului antreprenorial, accesul la finanțare prin cele trei programe guvernamentale: Mihail Kogălniceanu, Start și Tinerii debutanți în afaceri, sprijinirea incubatoarelor tehnologice și de afaceri, programul „Cumpără românește”, simplificarea poverii administrative și fiscale, crearea portalului virtual unic, diminuarea perioadei de înființare a unei firme la trei zile, facilitățile acordate contribuabililor aflați în dificultate au fost măsuri guvernamentale menite să țină sub control efectele negative pe care mediul de afaceri le-a resimțit în ultimii trei ani. Consiliul Național pentru Competitivitate (CoNaCo) a fost creat în octombrie 2011, cu scopul de a defini interesul strategic al României până în 2020 și de a elabora Strategia Națională de Competitivitate România 2020.

Direcții de acțiune:

  • Finalizarea dezbaterilor publice și adoptarea Strategiei Naționale de Competitivitate România 2020.
  • Simplificarea şi îmbunătăţirea cadrului legislativ şi administrativ.
  • Diminuarea în continuare a poverii administrative, fiscale şi a parafiscalităţii pentru mediul de afaceri.
  • Continuarea programelor pentru facilitarea accesului IMM-urilor la finanțare.
  • Simplificarea procedurilor de acordare a creditelor prin programul Mihail Kogălniceanu.
  • Dezvoltarea culturii antreprenoriale şi încurajarea spiritului inovator.
  • Aplicarea recomandărilor Comisiei Europene în domeniul IMM-urilor, prevăzute în documentul Small Business Act.
  • Dezvoltarea reţelei Oficiilor Teritoriale ale AIPPIMM şi extinderea reţelei reprezentanţelor teritoriale ale FNGCIMM.
  • Stimularea înfiinţării cooperativelor pentru valorificarea produselor agroalimentare constituite pe baza modelului UE.
  • Intensificarea dialogului şi creşterea transparenţei reglementărilor.
  • Completarea cadrului legislativ în materie de concurență prin adoptarea unei noi legi a concurenței neloiale.
  • Adoptarea de măsuri privind deschiderea spre concurență a unor domenii economice caracterizate de monopoluri legale sau de structuri de oligopoli.

CAPITOLUL 11. Cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea şi inovarea

Stadiu actual

România și-a dovedit deschiderea către cercetare-dezvoltare- inovare prin implicarea în proiectul Extreme Light Infrastructure și în programe europene aflate sub egida CERN (Conseil Européen pour la Recherche Nucléaire) și FAIR (Facility for Anti-proton and Ion Research). Acestea reprezintă cele mai ample colaborări în care au fost implicaţi cercetătorii români. Totodată, a fost finalizat procesul de evaluare pentru proiectele de cercetare din cadrul Programelor „Idei” şi „Resurse Umane”. Alte contracte de finanţare pentru 20 de instituţii publice de cercetare dezvoltare, printre care spitale clinice şi universitare, universităţi, institute naţionale, institute ale Academiei Române, au fost semnate în toamna anului 2011. Suma alocată a fost de 142 milioane euro.

Direcții de acțiune:

  • Continuarea procesului de evaluare şi clasificare validată internaţional a instituţiilor de cercetare-dezvoltare pentru reducerea fragmentării şi pentru stimularea modernizării practicilor manageriale în sistemul naţional de cercetare-dezvoltare.
  • Susţinerea proiectului ELI prin programe dedicate de formare de resurse umane, inclusiv în colaborare cu parteneri industriali, în vederea creării unui cluster tehnologic cu efect multiplicativ în economia românească.
  • Lansarea unui program de susţinere a transferului tehnologic cu modele de succes de natură a stimula cultura antreprenorială în rândul doctoranzilor şi tinerilor cercetători din România.
  • Lansarea unui program de vouchere de inovare („innovouchers”) pentru stimularea colaborării între întreprinderi mici şi mijlocii şi unităţi de cercetare.
  • Elaborarea şi lansarea unui program de susţinere a acceleratoarelor de transfer tehnologic, orientat către firmele nou înfiinţate inovatoare în faza timpurie („seed phase”) prin intermediul unei scheme de ajutor de stat de minimis.
  • Modernizarea cadrului legislativ în domeniul relaţiilor de muncă în sistemul de cercetare-dezvoltare (Legea 319/2003) pentru a stimula reţinerea şi promovarea tinerilor cercetători în România, precum şi pentru a facilita atragerea şi integrarea cercetătorilor din străinătate (OUG 194/2002), indiferent de naţionalitate.

CAPITOLUL 12. Infrastructura de transport

Stadiul actual

Infrastructura de transport se află în cel mai amplu proces de modernizare și extindere prin utilizarea resurselor financiare externe disponibile (fonduri europene nerambursabile, credite BEI), dar și prin investiții de la bugetul de stat.

În perioada 2009-2011 au fost puși în operare 122 km de autostradă, alți 434 km aflându-se în execuție. În aceeași perioadă au fost reabilitați peste 1000 km de drumuri naționale. În domeniul feroviar, au fost modernizate liniile de cale ferată București – Constanța și București – Brașov și s-a redus durata călătoriei cu trenul. Sunt în licitație alte 2 miliarde euro fonduri europene pentru modernizarea a 205 km pe Coridorul 4 și pentru modernizarea a 21 de gări, a 2 poduri dunărene (Fetești și Cernavodă), dar și a podului Grădiștea. Pentru transportul cu metroul în 2011 au fost finalizate lucrările la stațiile Jiului și Parc Bazilescu și au început lucrările pentru prima magistrală nouă de metrou, Magistrala 5 Drumul Taberei – Eroilor. A fost înființată Autoritatea Metropolitană de Transport București, instituția publică desemnată să asigure politica privind planificarea strategică, organizarea și controlul funcționării serviciilor de transport public de călători în București și zona metropolitană.

În aviație, a fost extinsă capacitatea Aeroportului Otopeni prin inaugurarea terminalului finger. A fost finalizată prima etapă din transformarea Aeroportului Băneasa într-un city airport, prin inaugurarea Corpului C. A fost înființat Centrul Regional de Excelenţă în Aviaţia Civilă, care va îngloba toate activitățile și resursele Școlii Superioare de Aviație Civilă, dar și ale Aeroclubului României, compania TAROM, ROMATSA sau Aeroporturi București. Compania TAROM a devenit membră a Sky Team și este în proces de privatizare a unui pachet de 20% din acțiuni.

În domeniul naval, România este, alături de Austria, coordonatoare a axei căi navigabile din cadrul Strategiei Dunării, prin care dezvoltăm proiecte în valoare de 3 miliarde de euro. Am întreprins demersuri pentru maximizarea potențialului portului Constanța ca poartă de intrare în UE, prin colaborări cu porturile din Rotterdam, Dubai, Poti și Batumi.

Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier a devenit operațional, preluând atribuţiile de inspecţie şi control în trafic privind respectarea reglementărilor interne şi internaţionale în domeniul transporturilor rutiere exercitate în prezent de către Autoritatea Rutieră Română – ARR, Regia Autonomă „Registrul Auto Român” – R.A.R. şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – S.A. – C.N.A.D.N.R. – S.A., cu excepţia controlului desfăşurat de către C.N.A.D.N.R. – S.A. în punctele de trecere a frontierei de stat a României.

Direcții de acțiune:

  • Deschiderea circulației pe alți 200 km de autostradă, după cum urmează: 20,5 km Cernavodă – Medgidia, 30,8 km Medgidia – Constanța, 21,8 km centura ocolitoare Constanța, 12,5 km centura ocolitoare Arad, lot 1, 9,5 km Timișoara – Lugoj, 62 km București – Ploiești și 18 km Sarsig – Biharia.
  • Lansarea procedurii de selecție conform legii parteneriatului public privat pentru autostrada Târgu Mures – Iași.
    • Continuarea lucrărilor de execuție a Autostrăzii Transilvania.
    • Continuarea lucrărilor de execuție a tronsonului Nădlac – Timișoara – Deva – Sibiu din Coridorul IV pan-european.
    • Începerea lucrărilor la încă 100 km de autostradă.
    • Revizuirea studiului de fezabilitate pentru ultimul tronson din coridorul IV pan-european, Sibiu-Pitești, pentru a fi finanțat cu fonduri europene nerambursabile din exercițiul financiar 2014-2020.
    • Continuarea programului de construire de centuri ocolitoare finanțat din POS T.
  • Demararea lucrărilor de modernizare a încă 200 km de cale ferată pe Coridorul 4.
  • Finalizarea privatizării a 50%+1 din CFR Marfă până la sfârşitul anului.
  • Vânzarea la bursă a unui pachet de 20% din TAROM pentru revitalizarea companiei.
    • Finalizarea lucrărilor la noul terminal Plecări al Aeroportului Internaţional Henri Coandă în scopul asigurării creșterii capacități de pasageri.
    • Continuarea investițiilor în infrastructura aeroportuară din România, inclusiv modernizarea aeroportului Băneasa pentru transformarea acestuia într-un „city airport”.
    • Punerea în funcţiune a Centurii feroviare a municipiului Bucureşti.
    • Demararea licitației pentru lucrările la Magistrala 6 de metrou care va asigura conexiunea cu Aeroportul Otopeni.
    • Începerea negocierilor pentru desemnarea partenerului privat la Magistrala 7 de Metrou Bragadiru – Voluntari.
    • Intensificarea lucrărilor în infrastructura de transport finanțate prin programul POS T în vederea atingerii unui volum de investiții de 1 miliard de euro în 2012.
    • Viabilizarea companiilor de cale ferată și achitarea arieratelor acestora.

CAPITOLUL 13. Energie

Stadiul actual

Furnizarea de gaze naturale pentru consumatorii industriali în ianuarie 2012 a fost asigurată în proporție de 51% din surse interne, restul fiind din import. Structura amestecului de gaze naturale pentru consumatorii casnici şi producătorii de energie termică a fost de 92% din producţia internă și 8% din import.

Liberalizarea preţului gazelor naturale. Prețul gazelor la consumatorii casnici și la cei industriali din România a rămas apoximativ constant în perioada 2009 – 2011. De la 1 iulie 2011, preţul gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici a fost majorat cu 10%. Pentru consumatorii casnici, preţul final rămâne nemodificat în perioada iulie 2011 – martie 2012. La sfârşitul anului 2011, preţul mediu al gazelor din România reprezenta 68% din media UE-27 pentru consumatorii industriali şi 50% pentru consumatorii casnici.

Liberalizarea preţului energiei electrice. Prețul energiei electrice la consumatorii casnici din România a crescut cu 10% în perioada 2009 – 2011, comparativ cu creșterea de 9% din UE-27. În cazul consumatorilor industriali din România prețul a rămas aproximativ constant, în timp ce, în UE-27, aceștia s-au confruntat cu o creștere de 2,8% în aceeași perioadă. La sfârşitul anului 2011, preţul mediu al energiei electrice din România reprezenta 73% din media UE-27 pentru consumatorii industriali şi 61% pentru consumatorii casnici.

Strategia Energetică pentru perioada 2012-2035 se află în dezbatere publică din decembrie 2011.

Direcții de acțiune:

  • Dublarea procentului plăţilor către beneficiari din contribuţia UE în raport cu alocarea 2007-2013.
  • Elaborarea studiului de fezabilitate pentru proiectul AGRI şi luarea unor decizii investiţionale.
  • Selectarea noilor investitori şi derularea negocierilor la proiectul Reactoarelor 3 şi 4 Cernavodă şi la proiectul Tarniţa Lăpuşteşti.
  • Identificarea de investitori pentru activele viabile din Termoelectrica şi finalizarea restructurării companiei Termoelectrica.
  • Continuarea investiţiilor la centralele hidroelectrice pe Olt Racoviţa şi Câineni şi la instalaţiile de desulfurare CET Işalniţa grupurile 7 şi 8, Craiova 2.
  • Definitivarea procesului de reorganizare a sistemului energetic prin înfiinţarea noilor companii Complexul Energetic Hunedoara şi Complexul Energetic Oltenia.
  • Consolidarea Bursei de Energie OPCOM şi introducerea obligativităţii încheierii tuturor contractelor de energie prin Bursa de Energie OPCOM.
  • Finalizarea strategiei energetice a României.
  • Continuarea negocierilor cu Gazprom pentru importul direct de gaze, având în vedere că unele contracte expiră în acest an.
  • Înfiinţarea noii societăţi care va administra minele neviabile din Compania Naţională a Huilei şi accesarea ajutorului de stat.

Managementul companiilor:

  • Numirea primilor manageri profesionişti la Hidroelectrica, Romarm, Oltchim, Electrica Furnizare.
  • Demararea proceselor de selectare de manageri profesionişti la toate companiile care se încadrează în prevederile ordonanţei de urgenţă privind guvernarea corporatistă.
  • Numirea noilor consilii de administraţie în funcţie de criterii de performanţă, prevăzute de lege.

Privatizări:

  • Finalizarea proceselor de privatizare pe bursă a următoarelor pachete minoritare: Transelectrica – 15%, Transgaz – 15%, Romgaz – 15%, Hidroelectrica – 10%, Nuclearelectrica – 10%, OMV Petrom – 9,84%.
  • Finalizarea privatizărilor majoritare la Oltchim, Cuprumin şi ISCIR-CERT.
  • Iniţierea procedurilor de privatizare a noilor companii energetice Complexul Energetic Hunedoara şi Complexul Energetic Oltenia.
  • Demararea procesului de privatizare a unor pachete minoritare din companiile de distribuţie ale Electrica.
  • Finalizarea privatizărilor majoritare la Electrica Furnizare şi la cele şase companii rezultate din divizarea Electrica Serv.

CAPITOLUL 14. Societatea informaţională

Stadiul actual

Eforturile guvernamentale urmăresc trecerea la Societatea Informaţională în România, prin dezvoltarea serviciilor și a sistemelor informatice de interes național, prin interconectarea bazelor de date publice și introducerea principiilor de e-guvernare. În domeniul comunicaţiilor electronice a fost demarat proiectul european RoNet, componentă esenţială a Strategiei naţionale de Broadband pentru asigurarea unei conexiuni de bandă largă la Internet în zonele geografice defavorizate și noul Plan sectorial pentru sectorul Comunicaţii în domeniul cercetării-dezvoltării. România a obținut Președinția Consiliului Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor în anul 2013, în acest an deținând titulatura de vicepreședinte a Consiliului. Totodată, am continuat aplicarea proiectului „Economia bazată pe Cunoaștere”, prin lansarea programului de Asistenţă Tehnică pentru utilizarea TIC în şcoli şi biblioteci. Numărul de adulţi care a utilizat servicii de alfabetizare digitală a crescut cu 35% până în iunie 2011, comparativ cu anul 2008. Până în prezent au fost depuse 28 de proiecte în cadrul programului Educaţia 2000+, dintre care 15 proiecte au fost declarate câştigătoare şi urmează a fi finanţate. Continuă susținerea programelor Comenius, POSDRU, POSCCE şi Tineret în acţiune, stimularea competențelor digitale ale elevilor şi ale cadrelor didactice, dar și promovarea serviciilor de e-government.

Direcții de acțiune:

  • Urgentarea derulării fazelor primare în cadrul Proiectului de realizarea la nivel naţional a unei infrastructure de Broadband (RO-NET).
  • Soluţionarea problemelor întâmpinate de proiectul pentru tranziţia la standardele de televiziune digitală (DVB-T).
  • Realizarea unei Hărţi digitale a reţelelor de comunicaţii majore din România.
  • Pregătirea documentelor legate de Agenda Digitală 2020.
  • Lansarea sistemului pentru instruirea online a funcționarilor publici.
  • Consolidarea Programului Național de Super Computing.
  • Finalizarea legii privind interoperabilitatea şi a Cadrului Național de Interoperabilitate.
  • Gestionarea fondurilor structurale din cadrul Axei III POS CCE.
  • Derularea proiectelor finanţate din fonduri europene.
  • Creşterea calităţii, eficienţei şi gradului de utilizare a serviciilor publice electronice, prin simplificarea procedurilor administrative şi transpunerea acestora în format electronic.
  • Realizarea mediului comun informaţional pentru instituţiile administraţiei publice cu realizarea unei analize privind standardele de cost la nivelul administraţiei publice şi eficienţa administrativă privind aplicarea sistemelor TIC în administraţie.
  • Creşterea performanţei şi eficienţei prin reducerea incongruentelor datelor din sistemele administraţiei publice cu utilizarea extensivă a soluţiilor TIC standardizate şi interoperabile.
  • Utilizarea eficientă a spectrului de frecvenţă alocat. prin medierea inter-instituţională între societăţile comerciale în care statul este acţionar majoritar, implicate în procesul vizat.
  • Stimularea competitivităţii companiilor TIC, cu preponderenţă a IMM-urilor, susţinută de activităţi de promovare a acestui sector şi de o legislaţie adaptată sectorului TIC.
  • Creşterea investiţiilor efectuate de furnizorii de echipamente TI şi TC în România. Promovarea companiilor TIC precum şi comunicarea şi sprijinul asociaţiilor de profil în special în zonele slab dezvoltate din punct de vedere industrial.
  • Creşterea productivităţii şi competitivităţi companiilor româneşti prin utilizarea pe larg a platformelor de schimb electronic de date/documente între cetăţeni, companii şi administraţia publică (B2B, B2C, B2A, C2A).
  • Revizuirea cadrului legislativ referitor la statutul profesional al specialiştilor IT, investiţiilor în sectorul TIC precum şi al platformelor de schimb electronic.
  • Dezvoltarea de programe de dezvoltare a competenţelor digitale pe următoarele direcţii: alfabetizare digitală, dezvoltarea competenţelor pentru utilizarea avantajelor TIC în viaţa de zi cu zi şi dezvoltarea expertizei profesioniștilor ICT.
  • Creşterea absorbţiei absolvenţilor IT şi a persoanelor recalificate în IT prin facilităţi acordate lor şi angajatorilor lor şi prin informatizarea accelerată a sectoarelor prioritare.
  • Stimularea cercetării, dezvoltării şi inovaţiei în sectorul TIC prin atragerea de noi investitori şi furnizori de echipamente TIC care inovează şi/sau produc în România şi prin creşterea absorbţiei fondurilor FP7.

CAPITOLUL 15. Agricultură şi dezvoltare rurală

Stadiul actual

Agricultura a contribuit substanţial la creşterea economică din anul 2011, înregistrând cea mai spectaculoasă creştere în trimestrul al treilea, de peste 22%. Sprijinul pentru producătorii agricoli în anul 2012 se ridică 14 miliarde lei, din care 5,9 miliarde lei reprezintă fonduri europene. În cadrul programului „Primul Siloz” au fost acordate 665 certificate de depozit, din 2009 până în ianuarie 2012. Prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală au fost finalizate 2.432 proiecte până la sfârşitul lunii ianuarie 2012 şi s-au depus peste 99.200 proiecte. Plăţile efectuate se ridică la 3,4 miliarde euro (33,5% din alocarea 2007-2013). Pentru anul 2012 au fost stabilite 15 sesiuni de depunere de proiecte, alocarea financiară totală fiind de 1,5miliarde euro.

În cadrul pilonului I aferent Politicii Agricole Comune, 99,7 % din fermieri au depus electronic cereri pentru plăţi directe în anul 2011. Absorbţia se ridică la 99,8% din fondul european (FEGA) pentru plăţi directe, respectiv 100% din fondul european (FEGA) pentru măsuri de piaţă. Plăţile totale efectuate s-au ridicat la 2,34 miliarde euro, din care 1,43 miliarde euro din fonduri de la UE (FEGA + FEADR). S-a închis Planul de acţiuni în relaţia cu Comisia Europeană, asigurându-se continuitate în desfăşurarea activităţii APIA şi implicit a plăţilor din fonduri europene către fermieri. Onorarea la timp a plăţilor directe a dus la diminuarea terenurilor nelucrate la sub un milion de hectare. S-a restructurat Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare.

Direcții de acțiune:

  • Absorbţia de fonduri europene la nivelul a 2,4 – 2,6 miliarde euro.
  • Creșterea gradului de absorbție prin PNDR la circa 43% până la mijlocul lunii octombrie 2012, respectiv desfăşurarea în bune condiţii a depunerii de proiecte din PNDR în cele 15 sesiuni – în valoare de 1,56 miliarde euro.
  • Continuarea susţinerii financiare a activităţii crescătorilor de animale şi a producătorilor agricoli din sectorul vegetal în anul 2012.
  • Asigurarea la timp a fondurilor (subvenţiilor) către fermieri şi respectarea tuturor termenelor de plată conform legislaţiei în vigoare de către APIA.
  • Implementarea proiectelor de infrastructură rurală pe Măsura 3.2.2.
  • Demararea programului naţional de interfaţare cu Registrul agricol în format electronic, pentru reducerea birocraţiei şi a creşterii gradului de corectitudine şi precizie a suprafeţelor declarate de fermieri la APIA.
  • Dezvoltarea în continuare a sistemelor (proiectelor) de modernizare a fermelor şi a sistemelor de agricultură din România.
  • Continuarea procesului de organizare a structurilor asociative (organizaţii interprofesionale, grupuri şi organizaţii de producători), cu scopul eficientizării valorificării în piaţă a produselor proprii ale membrilor.
  • Continuarea programelor de reabilitare a sistemelor de irigaţii.
  • Asigurarea securităţii alimentare pentru toate categoriile de cetăţeni ai României.
  • Reducerea evaziunii fiscale în agricultură.
  • Participarea la dezbaterile organizate de forurile europene privind Politica Agricolă Comună 2014-2020.
  • Urmărirea ţintei ca România să devină ţară exportatoare de produse agro-alimentare.
  • Continuarea susţinerii activităţilor crescătorilor de animale pe baza programelor speciale pe specii şi a producătorilor agricoli pe diferitele sectoare vegetale în anul 2012.
  • Asigurarea pentru autoritățile publice care fac parte din grupuri de acțiune locale, a fondurilor de la bugetul de stat necesare pentru funcționarea acestora în etapele incipiente.
  • Finalizarea proiectelor demarate în baza Ordonanței Guvernului nr 7/2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii și a unor baze sportive din spațiul rural.
  • Măsuri pentru reluarea exportului de bovine pe piețe terțe, respectiv în vederea exportului de carne de porc și produse derivate.

CAPITOLUL 16. Turism și dezvoltare regională

Stadiul actual

În ultimii 3 ani, a fost demarat un ambiţios program de creare de noi capacităţi turistice, de promovare a turismului românesc şi de diminuare a disparităţilor regionale de dezvoltare economică, în special între mediul rural şi urban. A fost demarat Programul Național de Dezvoltare a Infrastructurii, prin care se urmărește reabilitarea a 10.000 km de drumuri județene, alimentarea cu apă și canalizare a localităților deficitare și modernizarea infrastructurii locale. În momentul de față, în toate judeţele ţării se desfășoară licitaţii pentru loturile aferente lucrărilor de reabilitare a drumurilor județene. Totodată, se lucrează la aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru sistemele de alimentare cu apă a localităţilor. Suma alocată este de 700 milioane euro pentru aproximativ 600 de localității. Modernizarea localităților are ca obiectiv principal realizarea a 650 de creşe şi grădiniţe atât în mediul urban, cât şi în cel rural (în medie 15 pe judeţ), pe 3 categorii, în funcţie de numărul de grupe de copii. Au fost demarate procedurile de achiziție publică pentru 635 de creșe/grădinițe, cu o valoare estimată la peste 760 milioane lei. Prin Programul naţional multianual privind creşterea performanţei energetice la blocurile de locuinţe, 29.000 apartamente au fost reabilitate termic, în perioada 2010-2011. Bugetul alocat pentru anul 2012 se ridică la 70 milioane lei.

Sectorul turistic a cunoscut o revigorare în anul 2011: atât sosirile, cât și înnoptările în structurile de primire turistică au crescut cu 16%, respectiv cu 12,2%. În plus, numărul de vizitatori străini în România a crescut cu 1,5%, în timp ce plecările vizitatorilor români în străinătate au crescut cu 0,3%. Cu toate acestea, numărul vizitatorilor străini (7.600 persoane) rămâne inferior numărului de vizitatori români în străinătate (11.000 persoane).

România deține 1/3 din resursele naturale cu potențial terapeutic al Europei. Sectorul de turism de sănătate este cunoscut și recunoscut internațional din cele mai vechi timpuri. Urmărind obiectivele stabilite prin Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului National 2007 – 2026 în general și Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Balnear în România în special, trebuie continuate măsurile luate în vederea dezvoltării acestui sector.

Direcții de acțiune:

  • Continuarea Programului Național de Dezvoltare a Infrastructurii pentru reducerea disparităților dintre regiuni și dezvoltarea durabilă a teritoriului și infrastructurii, la nivel național.
  • Intensificarea aplicării programelor privind construcția de locuințe.
  • Creșterea gradului de absorbție a fondurilor comunitare.
  • Creșterea performanței energetice a clădirilor și extinderea reabilitării termice a blocurilor de locuințe.
  • Derularea de investiții pentru prevenirea calamităților naturale: cutremure și alunecări de teren.
    • Armonizarea pachetului legislativ, normativ și reglementativ din construcții, amenajarea teritoriului, urbanism și locuire, cu legislația comunitară.
    • Implementarea Planului de Acțiune rezultat în urma Analizei Funcționale a Băncii Mondiale derulată la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului.
  • Elaborarea unei strategii integrate, coerente a Carpaților care să permită dezvoltarea durabilă a zonei odată cu valorificarea potențialului cultural și natural.
  • Continuarea Programului de investiții în infrastructura turistică și inițierea unui program guvernamental multianual de susținere a dezvoltării turismului balnear, inclusiv în scopul facilitării accesului cetățenilor la acest tip de servicii.
  • Alocarea de fonduri pentru finanţarea Programului Schi în România.
  • Actualizarea COR-ului cu funcţiile şi meseriile existente în domeniul turismului.

CAPITOLUL 17. Protecţia mediului înconjurător

Stadiu actual

Protecția mediului este esențială având în vedere că evoluția României se desfășoară în concordanță cu principiile dezvoltării durabile. În acest context, Ministerul Mediului și Pădurilor împreună cu instituțiile aflate în coordonarea, subordonarea și sub autoritatea acestuia, asigură cadrul legal și gestionează programe și proiecte în acest domeniu.

Prin Administraţia Fondului pentru Mediu asigurăm suportul financiar pentru realizarea proiectelor şi programelor pentru protecţia mediului, conform principiilor europene „poluatorul plăteşte” şi „responsabilitatea producătorului”.

Simplificarea mecanismelor financiare și a procedurilor au condus la succesul mai multor programe derulate de AFM, dintre care menționăm în primul rând Programul Rabla și Programul Casa Verde. În ultimii 2 ani, pentru Programul Rabla au fost alocate 1.137 milioane lei, fonduri care au permis scoaterea din uz a 305.964 de autovehicule mai vechi de 10 ani. Pe baza tichetelor din acest program au fost achiziționate 101.766 mașini noi, din care 40.200 din industria autohtonă.

Programul Casa Verde pentru persoane fizice a fost lansat în 2010. Succesul programului a fost demonstrat de numărul mare de dosare depuse în cadrul sesiunilor de finanțare lansate. Astfel, în cei 2 ani de când funcționează acest program au fost depuse 42.300 de dosare, valoarea alocată fiind de 210 milioane lei. Până la această dată pentru 11.338 de case au fost montate sisteme de încălzire și de producere a apei calde bazate pe energie regenerabilă.

În ceea ce privește investițiile în infrastructura pentru apărare împotriva inundațiilor, în ultimii 2 ani s-au alocat cele mai mari resurse financiare din ultimii 20 ani pentru punerea în siguranţă a lucrărilor de apărare existente, avariate de viiturile din anii anteriori şi pentru unele lucrări noi în zonele cele mai critice.

În ceea ce privește pădurile, în anul 2010, au fost alocate pentru împădurire fonduri de şase ori mai mari faţă de 2009, iar în 2011 de două ori mai multe fonduri faţă de 2010. Sursele de finanţare au fost atât de la bugetul de stat, cât şi din Fondul de Mediu. Totodată, a fost înăsprit cadrul legal pentru combaterea tăierilor ilegale de masă lemnoasă, între altele prin promovarea Legii nr. 171/2010 și prin emiterea OM nr. 1346/2011.

În ultimii 2 ani, au fost intensificate acţiunile de control la nivelul tuturor instituţiilor din subordinea ministerului și a fost întărită colaborarea cu instituțiile abilitate ale statului din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, cu care a fost semnat Protocolul „Scutul pădurii”.

În ceea ce priveşte gestionarea programului POS Mediu, perioada 2010–2011 a fost caracterizată de o creştere considerabilă a numărului de proiecte contractate de la 42, în valoare de 1.3 miliarde de euro la sfârşitul anului 2009, la 241 în valoare totală de 6.5 miliarde de euro.

Direcții de acțiune:

  • Atragerea de fonduri europene în valoare de 700 de milioane de euro, până la sfârşitul lui 2012, ajungând la un grad de absorbţie de cel putin 20% din valoarea totală alocată POS Mediu pentru perioada 2007–2013. Pregătirea în paralel a proiectelor pentru viitoarea perioadă de programare 2014–2020.
  • Continuarea Programului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii pe două componente: consolidarea infrastructurii de apărare împotriva inundaţiilor şi extinderea reţelei de alimentare cu apă şi canalizare.
  • Finalizarea revizuirii Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor.
  • Finalizarea Strategiei Naţionale de Securitate a Mediului.
  • Eficientizarea activităţii de reglementare prin debirocratizarea procedurilor (avize, acorduri şi autorizaţii de mediu).
  • Finalizarea în 2012 a Inventarului Forestier Naţional, ca instrument statistic în domeniul silviculturii, compatibil cu sistemele din UE.
  • Combaterea despăduririlor şi tăierilor ilegale de masă lemnoasă prin perfectarea cadrului legal şi întărirea capacităţii instituţiilor cu atribuţii de control.
  • Implementarea planului de management al bazinului hidrografic al Dunării pe teritoriul României.
  • Continuarea programelor Rabla și Casa Verde.
  • Implementarea proiectelor aprobate în cadrul „Programului vizând protecţia resurselor de apă, sisteme integrate de alimentare cu apă, staţii de tratare, canalizare şi staţii de epurare” și al „Programului de realizare a pistelor pentru biciclişti”.
  • Sprijinirea producerii energiei din surse regenerabile prin implementarea proiectelor aprobate în cadrul „Programului privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire – beneficiari persoane fizice”, a „Programului privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire – beneficiari unităţi administrativ teritoriale, instituţii publice şi unităţi de cult” şi a „Programului privind producerea energiei din surse regenerabile”.
  • Implementarea Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă prin crearea cadrului instituțional pentru monitorizarea obiectivelor şi raportarea pe domeniul dezvoltării durabile.
  • Elaborarea Foii de parcurs privind utilizarea eficientă a resurselor la nivel național, în conformitate cu Strategia UE 2020 privind creșterea inteligentă, durabilă și inclusivă.
  • Asigurarea negocierilor și pregătirea mandatului delegației României la Conferința ONU privind Dezvoltarea Durabilă („Rio+20”), ce va avea ca rezultat un angajament politic reînnoit pe dezvoltare durabilă la nivel global, semnat de șefii de state și de guverne.

CAPITOLUL 18. Politica fiscal-bugetară

Stadiu actual

Reforma fiscal-bugetară a urmărit trei obiective: limitarea deficitul bugetar la 3% din PIB prin diminuarea cheltuielior şi mai buna colectare a veniturilor, diminuarea poverii administrativ-fiscale şi a evaziunii. În vederea asigurării unui cadru macroeconomic stabil, Legea responsabilității fiscal-bugetare adoptată în martie 2010 introduce plafoane de cheltuieli în sistemul public, limitează numărul de rectificări bugetare și elimină riscul deciziilor populiste în preajma campaniilor electorale. De asemenea, a fost înființată o instituție independentă, Consiliul Fiscal, ce realizează prognoze, analize și recomandări privind politica fiscal-bugetară. Pentru perioada 2012-2014, strategia multianuală fiscal-bugetară urmărește stabilizarea economiei, crearea premiselor pentru reluarea creşterii economice și încadrarea în ţintele prevăzute în acordul încheiat cu FMI. Planificarea multianuală oferă o perspectivă pe termen mediu și asigură predictibilitatea sistemului fiscal. Dintre măsurile adoptate pentru diminuarea poverii financiare și administrative, menţionăm: simplificarea şi îmbunătăţirea administrării fiscale, sprijinirea contribuabililor aflaţi în dificultate, acordarea de facilităţi fiscale mediului de afaceri şi modificarea legii contabilității. În ceea ce privește combaterea evaziunii fiscale, liniile de acţiune au vizat verificarea cu prioritate a contribuabililor cu potenţial înalt de evaziune şi fraudă fiscală şi intervenţia operativă în domeniile cu grad ridicat de risc la evaziunea fiscală (produse accizabile, achiziţii intracomunitare, operaţiuni de import/export). În urma eforturilor guvernamentale, deficitul bugetar s-a redus treptat de la 7,3% din PIB în anul 2009, la 6,9% din PIB în 2010 și ulterior la 4,2% din PIB în anul 2011. Gradul de colectare a veniturilor publice a crescut la 33,1% din PIB în anul 2011, comparativ cu 31% din PIB în anul 2009.

Direcții de acțiune:

  • Reducerea deficitului bugetar la cel mult 3% din PIB în anul 2012 (în sistem ESA).
    • Preocupare pentru majorarea prudentă a salariilor din sectorul public și a pensiilor, în cazul în care condițiile economice vor permite acest lucru.
    • Adoptarea unor politici salariale responsabile în sectorul public, care să asigure sustenabilitate fiscală şi să ajute la păstrarea competitivităţii.
    • Elaborarea și aprobarea Legii privind amnistia fiscală pentru funcționarii publici.
    • Introducerea unui nou regulament UE ce va permite reducerea temporară a cotei de cofinanţare cu 10 puncte procentuale.
    • Înlocuirea treptată a subvenţiilor de la buget acordate sectorului agricol cu fonduri primite din partea Uniunii Europene.
    • Asigurarea unui sistem fiscal predictibil și stabil.
    • Revizuirea sistemului fiscal, cu asistenţa tehnică a FMI, pentru a acoperi lacunele şi a spori eficienţa acestuia.
  • Atingerea nivelului minim al accizelor pentru motorină conform Tratatului de aderare la UE.
  • Asigurarea unui nivel de 4% din PIB în anul 2012 a cheltuielilor de capital ce corespund investiţiilor cofinanţate din fonduri UE, inclusiv din împrumuturi externe.
  • Analiza, actualizarea şi publicarea strategiei de management al datoriei în mod anual, până la finele lunii decembrie 2012.
  • Implementarea Planurilor de Acţiune adoptate ca răspuns la constatările analizelor funcţionale, cu realizarea rapoartelor trimestriale de progres.
  • Reducerea numărului taxelor şi tarifelor cu caracter nefiscal, de la 237 în prezent la cel mult 100, conform bunelor practici internaţionale.
  • Combaterea evaziunii fiscale
    • Îmbunătăţirea selecţiei şi managementul dosarelor pe bază de analiză de risc informatizată, pentru o mai bună alocare a resurselor de inspecţie fiscală.
    • Implementarea controlului comerţului electronic.
    • Întărirea controlului în trafic prin creşterea numărului de acţiuni ale echipelor mobile și prin prezenţa mai activă în teren.
    • Extinderea informatizării, îmbunătăţirea şi interconectarea sistemelor informatice utilizate în activitatea de inspecţie fiscală.
  • Creşterea eficienţei şi dinamicii colectării veniturilor
    • Îmbunătăţirea managementului arieratelor (prin monitorizarea mai bună a arieratelor mari şi recente) și reducerea volumului arieratelor (în special prevenirea formării de noi arierate).
    • Continuarea îmbunătăţirii organizatorice a A.N.A.F. în vederea creşterii eficienţei prin reducerea constantă a costului colectării.
    • Extinderea activităţii de imprimare centralizată a actelor administrative fiscale (Centrul de imprimare rapidă de la Râmnicu Vâlcea).
  • Analiza modalităților de taxare a marilor averi.
  • Încurajarea conformării voluntare
    • Stimularea depunerii on-line a declaraţiilor şi a plăţilor electronice.
    • Actualizarea şi dezvoltarea metodologiei privind stabilirea din oficiu a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sociale.
    • Republicarea Codului fiscal şi a Codului de procedură fiscală.

CAPITOLUL 19. Administraţie publică eficientă şi mai puţin costisitoare

Stadiul actual

Reforma administraţiei publice a urmărit furnizarea serviciilor publice axate pe nevoile cetățenilor, prin simplificare, eficientizare şi diminuarea costurilor de funcţionare a instituţiilor publice. Costurile de funcționare ale aparatului bugetar s-au redus cu 2,7 puncte procentuale, de la 15,1% din PIB, la 12,4% din PIB, în perioada 2009-2012. Au fost desfiinţate, comasate sau restructurate 141 de agenţii guvernamentale, iar prin impunerea normativelor de personal în autoritatea publică centrală şi locală, aparatul bugetar a fost redus cu 198.544 persoane în ultimii 3 ani. Politica de noi angajări în sectorul public a fost restricţionată: se ocupă un post la 7 posturi vacantate. România a recurs la redimensionarea aparatul bugetar urmărind principiul performanței individuale și a eficienței la nivelul fiecărei instituții. Cheltuielile de personal au fost reduse cu 5,8 puncte procentuale (de la 45,6 miliarde lei în 2010 la 39,8 miliarde lei în 2012), în timp ce cheltuielile de investiții au crescut cu 5,5 puncte procentuale (de la 32,6 miliarde lei în 2010 la 38,1 miliarde lei în 2012) pentru a susține crearea de noi locuri de muncă în economie. Un aparat bugetar mai puțin costisitor și corect dimensionat contribuie la atenuarea dezechilibrelor macroeconomice și la diminuarea birocrației excesive. Banca Mondială indică creşterea uşoară a calităţii actului de guvernare, prin dublarea indicatorului anual de eficiență guvernamentală în perioada 2008-2010, dar spaţiul rămas pentru îmbunătăţiri este semnificativ.

Direcții de acțiune:

  • Creşterea calităţii şi accesului la servicii publice, prin dezvoltarea unui sistem de monitorizare a indicatorilor de performanţă în sectorul serviciilor comunitare de utilităţi publice. Performanța administrației publice va fi măsurată în raport cu contribuabilul, prin timpul de așteptare la ghișeu, de soluționare al unor proceduri administrative, prin numărul de deplasări la o unitate administrativă pentru a rezolva o problema, numărul de instituții la care un cetățean trebuie să apeleze pentru aceeași problemă, prin existența alternativelor în cazul diferitelor proceduri.
    • Consultarea online a situației fiscale personale la zi și posibilitatea plății taxelor online.
    • Transparenţa cheltuielilor publice, creşterea eficienţei politicii fiscal-bugetare şi îmbunătăţirea predictibilităţii acesteia, prin promovarea Codului finanţelor publice locale.
    • Definitivarea şi promovarea proiectului legii privind Codul Administrativ al României, precum şi monitorizarea armonizării legislaţiei ca urmare a adoptării Codului Administrativ al României.
    • Regândirea regiunilor economice de dezvoltare pentru a promova dezvoltarea durabilă și reducerea decalajelor între dezvoltarea marilor și micilor orașe, precum și între zonele rurale și cele urbane dezvoltate.
    • Elaborarea proiectului Codului de procedură administrativă și stabilirea unor proceduri unitare de lucru.
    • Monitorizarea noii Strategii Naţionale Anticorupţie 2012-2015 în sectorul de administraţie publică locală.
    • Îndeplinirea obiectivelor Programului Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative prin utilizarea în totalitate a fondurilor alocate şi atingerea indicatorilor fixaţi, până la finalul perioadei de implementare (anul 2015), conform reglementărilor europene.
    • Finalizarea procesului de eliberare a titlurilor de proprietate prin eliminarea blocajelor create prin normele Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară.
    • Implementarea unui sistem de comunicare on line între autoritățile publice la nivel județean, fapt care ar conduce la soluționare cu celeritate a problemelor precum și la scăderea anumitor cheltuieli.
  • Reorganizarea serviciilor publice deconcentrate prin transferul de atribuții către autoritățile publice locale și preluarea atribuțiilor de control, monitorizare și inspecție de către prefect.
  • Crearea cadrului legal privind extinderea utilizării limbii materne în relațiile cu serviciile publice deconcentrate.
  • Formarea continua a personalului din administrația publică, punându-se accent pe perfecționarea în domeniul întocmirii proiectelor și accesării fondurilor europene.
  • Creşterea gradului de predictibilitate a politicilor publice prin instituirea unui instrument de planificare a reglementărilor.
  • Introducerea unui sistem coordonat de formulare a politicilor guvernamentale în concordanţă cu Strategia fiscal bugetară pe termen mediu.
  • Introducerea analizelor de impact aprofundate în vederea fundamentării politicilor publice prioritare corelat cu dezvoltarea de metodologii sectoriale de evaluare preliminară a impactului, la nivelul administraţiei publice centrale.
  • Creşterea gradului de transparenţă şi îmbunătăţirea procesului de consultare în etapele de elaborare a politicilor publice.

CAPITOLUL 20. Justiţia şi politici anticorupţie

Stadiul actual

Au fost adoptate patru noi coduri: Codul Civil, Codul Penal, Codul de Procedură Civilă şi cel de Procedură Penală, pentru a reafirma credibilitatea sistemului judiciar, prin creşterea transparenţei, simplificarea cadrului legislativ şi îmbunătăţirea gradului de accesibilitate. Codul Civil este deja în vigoare. A fost iniţiat şi finalizat procesul de elaborare a noii Strategii Naţionale Anticorupţie 2011-2014.

Comisia Europeană a dat publicităţii două rapoarte de monitorizare în anul 2011, preponderent pozitive, arătând progresele importante realizate de autorităţile implicate în Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV). În anul 2011 a continuat implementarea Proiectul finanţat de BIRD – „Reforma Sistemului Judiciar”.

La nivelul Ministerului Justiţiei a fost operaţionalizat Biroul pentru prevenirea criminalităţii şi de cooperare cu oficiile de recuperare a creanţelor din statele membre ale UE. Noua structură a reuşit să se impună pe plan internaţional prin modul prompt de soluţionare a cererilor de date şi informaţii, câştigând încrederea structurilor similare de la nivelul UE, dar şi al agenţiilor naţionale precum DNA şi DIICOT.

România a ratificat Acordul de înfiinţare a Academiei Internaţionale Anticorupţie (IACA), acord semnat de Ministrul Justiţiei în 2010.

Direcții de acțiune:

  • Continuarea procesului de pregătire a sistemului judiciar pentru implementarea etapizată a celor 3 coduri, urmărindu-se următoarele rezultate: scurtarea duratei proceselor judiciare, simplificarea procedurii de judecată, diminuarea costurilor actului de justiţie, îmbunătăţirea actului de justiţie prin creşterea gradului de responsabilizare şi specializare a judecătorilor şi a procurorilor, împărţirea mai judicioasă a competenţei materiale, unificarea practicii judiciare şi creşterea gradului de previzibilitate a actului de justiţie.
  • Lupta împotriva corupţiei, prevenirea criminalităţii şi cooperarea cu oficiile de recuperare a creanţelor din statele membre ale UE, inclusiv consolidarea Biroului pentru prevenirea criminalităţii şi de cooperare cu oficiile de recuperare a creanţelor din statele membre ale UE.
  • Aplicarea Strategiei Naţionale Anticorupţie 2011-2014, bazată pe 3 tipuri de intervenţii: prevenire, educaţie şi combatere. În materie de prevenire, ne referim în special la: inventarul măsurilor obligatorii pentru toate instituţiile publice, consolidarea integrităţii în sistemul judiciar şi Parlament, transparenţa finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale, derularea procedurilor de achiziţii publice, calitatea mediului de afaceri şi a administraţiei publice. Pe partea de educaţie, sunt vizate formarea profesională a propriilor angajaţi şi campaniile de informare publică. Măsurile de combatere urmăresc DNA şi ANI ca piloni principali ai luptei anticorupţie, care au nevoie de stabilitate legislativă şi instituţională, protecţia intereselor financiare ale Uniunii Europene, consolidarea

    mecanismelor administrative de control şi audit intern, confiscarea şi valorificarea produselor infracţiunilor de corupţie.

  • Continuarea implementării recomandărilor cuprinse în cadrul MCV.
  • Dezvoltarea infrastructurii, îmbunătăţirea bazei materiale şi a condiţiilor de lucru în cadrul instanţelor şi a celorlalte instituţii din sistemul judiciar.
  • Continuarea implementării Proiectul finanţat de BIRD – „Reforma Sistemului Judiciar”.
  • Dezvoltarea sistemului de probaţiune, prin promovarea legilor relevante pentru sistemul de probaţiune din perspectiva pregătirii implementării noului Cod penal.
  • Implementarea proiectelor cu finanţare europeană aflate în derulare.

CAPITOLUL 21. Ordine publică și siguranța cetățeanului

Stadiul actual

Acțiunile demarate în ultimii 3 ani au urmărit creşterea gradului de siguranţă pentru cetăţeni, precum şi îmbunătăţirea mecanismelor de răspuns şi gestionare a situaţiilor de urgenţă. Intensificarea activităţilor specifice de către Poliţia Română pentru creşterea siguranţei stradale şi reducerea victimizării populaţiei prin accidente de circulaţie a dus la reducerea cu 0,7% a accidentelor grave de circulaţie şi scăderea cu 14,8% a numărului de persoane decedate în anul 2011. Se promovează un nou concept privind realizarea Centrelor Integrate de Coordonare a Intervenţiei, în prezent fiind în curs de implementare un proiect pilot la nivelul Capitalei. Informatizarea principalelor procese de la nivelul structurilor de ordine publică prin proiecte cu finanţare din fonduri structurale a condus la realizarea Sistemului Informatic al Cazierul Judiciar Român (ROCRIS) şi integrarea acestuia cu Sistemul European de informaţii cu privire la cazierele judiciare (ECRIS), a Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare – care asigură schimbul automat de date genetice cu ţările semnatare ale Acordului Prum și a Sistemelor informatice de gestiune a fluxurilor informaţionale privind managementul evenimentelor – SIMIEOP (MAI), SNRI (IGPR), SURE (IGJR), SMISU (IGSU).

Direcții de acțiune:

  • Creşterea gradului de siguranţă publică şi întărirea sentimentului de securitate în rândul cetăţenilor.
  • Întărirea capacităţii de intervenţie şi acţiune împotriva grupurilor infracţionale
    prin dinamizarea activităţilor din sfera combaterii infracţionalităţii comise de grupuri organizate, structurate şi nestructurate, realizate de efectivele de crimă organizată, investigaţii criminale şi operaţiuni speciale.
  • Dezvoltarea capacităţii de combatere a fraudelor în cooperare cu celelalte instituţii de aplicare a legii
    prin desfăşurarea de activităţi comune din sfera combaterii evaziunii fiscale şi contrabandei.
  • Creşterea calităţii asistenţei medicale de urgenţă şi descarcerare, îmbunătăţirea pregătirii personalului precum şi investiţii în dotare prin:
    • operaţionalizarea SMURD la întreg teritoriul naţional.
    • operaţionalizarea a 50 de noi echipaje de prim ajutor medical de urgenţă.
    • dotarea serviciilor de urgenţă profesioniste cu 200 ambulanţe de prim ajutor şi 45 ambulanţe de reanimare, 235 autospeciale de stingere cu apă şi spumă, 6 autospeciale de intervenţie la accidente colective, 16 autospeciale de primă cercetare şi evaluare CBRN, 43 autospeciale pentru descarcerări grele şi 6 centre de comandă şi control, prin Programul Operaţional Regional.
    • instruirea a 20 piloţi care execută misiuni SMURD, cu elicoptere EC 135, la simulatorul de zbor al Poliţiei Federale Germane din Sankt Augustin.
    • participarea personalului la antrenamentele organizate de Organizaţia REGA – Elveţia, în cadrul Proiectului european REGA – SMURD (Air Rescue Project), în activităţi de sprijin (siguranţa zborului, proceduri, echipare, instrumente de  planificare a zborului).
    • Îmbunătăţirea managemetului situaţiilor de criză prin creşterea capabilităţilor structurilor operative, informatizarea proceselor şi asigurarea interoperabilităţii sistemelor informatice la nivelul centrelor de conducere.
    • Profesionalizarea personalului încadrat în poliția locală.
    • Modificarea legislației privind poliția locală prin stabilirea unor atribuții clare privind ordinea și siguranța cetățeanului.
    • Întărirea cooperării între poliția locală și toate structurile MAI.
    • Revizuirea legislației privind statutul și funcționarea firmelor private de pază, protecție și transport valori prin instituirea unor reguli mai stricte privind selecția personalului.
    • Definirea în mod clar a atribuţiilor specifice personalului fiecărei structuri de poliţie, jandarmerie şi poliţie locală.

CAPITOLUL 22. Diplomaţie şi afaceri externe

Stadiul actual:

Evoluţiile la nivel european au ocupat rolul central pe agenda externă pentru promovarea intereselor naţionale şi ale Uniunii în general. Susţinerea activă a extinderii UE şi abordarea deschisă a aspiraţiilor ţărilor candidate şi potenţial candidate au fost şi rămân linii de acţiune pentru diplomaţia regională şi europeană. Aceasta înseamnă în primul rând menţinerea Balcanilor de Vest între priorităţile agendei de lucru UE, prin construirea unui pol de stabilitate şi democraţie în sud-estul Europei, ancorat în procesul de extindere. Au fost sprijinite, în plan bilateral şi în cadrul UE, procesele de transformare demarate în 2011 în Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. Obiectivul central îl constituie revitalizarea relaţiilor politice şi economice cu ţările din regiune în noul context regional. În ceea ce priveşte Parteneriatul Strategic cu SUA, a intrat în vigoare Acordul privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România şi s-a adoptat Declaraţia privind Parteneriatul Strategic România-SUA pentru Secolul XXI. În aria promovării intereselor economice ale României, un obiectiv prioritar rămâne securitatea energetică, element determinant al securităţii naţionale şi al stabilităţii europene şi regionale. Continuăm, la nivel comunitar şi cu parteneri regionali, demersurile de promovare a proiectelor prioritare, cu o atenţie specială în etapa imediat următoare, de concretizare a unor decizii majore vizând dezvoltarea coridorului sudic.

Direcții de acțiune:

  • 2012 marchează intrarea în etapa pregătirii aranjamentelor de implementare a Parteneriatului Strategic cu SUA.
  • Aprofundarea parteneriatelor României – bilaterale, regionale şi în plan multilateral-tematic – începând cu parteneriatele şi relaţiile bilaterale speciale cu statele UE (Polonia, Franţa, Italia, Ungaria, Marea Britanie, Germania şi Spania, Bulgaria, partenerii nordici etc.), continuând cu parteneriatul strategic relansat cu SUA, precum şi cu parteneriatele strategice şi relaţiile de cooperare consolidată cu actori importanţi pe diverse direcţii geografice (Turcia, Azerbaidjan, Coreea de Sud, China, Japonia).
  • Intensificarea eforturilor pentru sporirea rolului României în implementarea programului european Strategia Dunării.
  • Promovarea şi sprijinirea acţiunii şi aspiraţiilor europene ale Republicii Moldova (negocierile pentru Acordul de Asociere şi Zona Aprofundată de Comerţ Liber, operaţionalizarea dialogului pe vize) în Vecinătatea Estică.
  • Iniţierea procedurilor interne de ratificare de către Parlament a Tratatului de Aderare al Croaţiei la UE.
  • Stimularea şi amplificarea unei noi dinamici a relaţiilor bilaterale cu Federaţia Rusă şi Ucraina.
  • Dezvoltarea unei dimensiuni practice, bazată pe proiecte, a Parteneriatului Strategic cu Turcia (negocierea şi adoptarea Planului de acţiune), precum şi o nouă dinamică a relaţiilor cu China (sau puteri emergente precum Brazilia şi India).
  • Creşterea performanţei activităţii consulare, în conformitate cu dezvoltarea comunităţilor româneşti şi cu aşteptările acestora, prin extinderea reţelei de misiuni diplomatice / oficii consulare ale României în străinătate (este în curs procedura de înfiinţare a Biroului consular de la Erbil, Irak, se va demara demersul de deschidere a Consulatului general al României de la Zajecear, R. Serbia).
  • Pe agenda de securitate, prioritară este pregătirea Summit-ului NATO de la Chicago, inclusiv din punct de vedere al declarării capabilităţii interimare a NATO privind apărarea antirachetă şi promovării iniţiativei Smart defense a secretarului general NATO.

CAPITOLUL 23. Cultura

Una dintre principalele direcții de acțiune, în cadrul strategiei anticriză, a fost alocarea prioritară de fonduri pentru investiții.
Strategia de investiţii s-a axat pe consolidarea şi modernizarea infrastructurii culturale prin implementarea unor programe după cum urmează:

1. Reabilitarea de monumente istorice şi modernizarea instituţiilor publice de cultură din subordinea MCPN cu sprijinul Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei.

Printre obiectivele de investiţii majore finalizate în anul 2011 se numără noul sediu al Bibliotecii Naţionale a României, demarat în 2009 care a presupus un efort financiar de aproape 105 milioane euro, Muzeul National de Artă al României – Palatul Regal cu o valoare a investiţiei de 15.820.508 Euro, fără TVA. Dintre investiţiile aflate în curs de execuție cu termen de finalizare în anul 2013 amintim Teatrul Naţional „I.L. Caragiale Bucureşti”, Complexul Național Moldova Iași-Palatul Culturii. Alte 10 proiecte de investiţii demarate (Teatrul Naţional Vasile Alecsandri) sau în curs de licitaţie în anul 2012 (Opera Națională București, Muzeul Ţăranului Român, Muzeul Naţional George Enescu-Palatul Cantacuzino, Muzeul Kalinderu, Biblioteca Franceză Omnia Craiova –Filiala a Bibliotecii Naționale a României ).

  1. Continuarea Programului Naţional de Restaurare în anul 2012, in anul 2011 acesta a cuprins restaurarea a 326 obiective monument istoric, din care s-au finalizat 40, la care se adaugă 41 de proiecte de consolidare.
  2. Programul de amenajare muzeistică : În anul 2011 a fost inaugurat Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa din Bucureşti. Investitii cu termen de finalizare in anul 2012 : doua muzee din subordinea Complexului National Muzeal Moldova Iasi – Muzeul Mihail Kogălniceanu şi Muzeul Poni Cernătescu..

Totodată, Ministerul Culturii și Patrimoniului Național a iniţiat în anul 2011 demersurile pentru fundamentarea Programului Operaţional Sectorial pentru Cultură, aferent perioadei de programare a fondurilor structurale şi de coeziune 2014-2020.

În domeniul finanțării proiectelor și programelor culturale, Ministerul Culturii și Patrmoniului Național a susținut 224 evenimente culturale, în domeniul teatrului, culturii scrise, muzicii, cinematografiei și al artelor vizuale, un accent deosebit punându-se pe promovarea interculturalității.

Direcții de acțiune:

  • Susţinerea şi promovarea drepturilor culturale fundamentale ale tuturor cetăţenilor: acces la cultură şi participare la viaţa culturală a tuturor categoriilor de populaţie, din toate zonele şi mediile sociale în interdependenţa şi inter-relaţia acestora cu celelalte drepturi fundamentale.
  • Stimularea şi dezvoltarea lecturii publice, prin garantarea accesului liber, gratuit şi nelimitat la documentele aflate în biblioteci prin programul Biblionet.
  • Stimularea şi dezvoltarea artelor spectacolului în spaţiul teatral, muzical şi coregrafic.
  • Accelerarea Programului Naţional de Digitizare a Patrimoniului Cultural Naţional Mobil, prin implicarea tuturor instituțiilor culturale deținătoare de bunuri culturale de patrimoniu.
  • Protejarea patrimoniului cultural naţional, a celui aparţinând culturii minorităţilor naţionale, precum şi a patrimoniului imaterial, prin programe şi măsuri specifice privind evaluarea, restaurarea şi conservarea, respectiv punerea lor în valoare şi reinserţia în viaţa comunităţii, prin dezvoltarea de proiecte integrate şi de reţele de cooperare, respectiv prin atragerea de fonduri nerambursabile pentru acestea.
  • Finanţarea restaurării a 329 obiective, monumente istorice, prin Programul Naţional de Restaurare, respectiv continuarea susținerii financiare a proiectelor de restaurare a unor clădiri culturale de importanță națională.
  • Protejarea patrimoniului arheologic prin reglementarea statutului juridic al siturilor arheologice, și lărgirea cadrului juridic al asigurării finanțărilor prin Programul Naţional de Cercetări Arheologice Sistematice.
  • Demararea unui amplu program privind inventarierea, cercetarea, conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a Cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei.
  • Sprijinirea producţiei de film şi a distribuţiei acesteia în anul 2012 cu o sumă concurentă cu cea din anul 2011.
  • Continuarea promovării culturii scrise atât pe plan naţional, cât şi internaţional.
  • Elaborarea şi implementarea (într-o primă fază prin proiecte pilot) a unei politici publice pentru dezvoltarea prioritară a turismului cultural, bază a dezvoltării durabile în plan local în colaborare cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului.
  • Pregătirea unui program operaţional dedicat sectorului culturii pentru următoarea perioadă programatică bugetară a fondurilor structurale, 2014 – 2020.
  • Promovarea valorilor culturii române precum şi a celor aparţinând minorităţilor naţionale în circuitul cultural internaţional şi susţinerea mobilităţii creatorilor, artiştilor, specialiştilor din sectorul culturii.
  • Formalizarea parteneriatelor interministeriale între Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ministerul Economiei Comerţului şi Mediului de Afaceri, în vederea atingerii obiectivelor programului de guvernare.
  • Dezvoltarea cooperării în domeniul culturii, cu state europene şi cu alte state, precum şi promovarea identităţii etnice, culturale şi lingvistice a minorităţilor naţionale.

CAPITOLUL 24. Tineret şi sport

Stadiul actual

Activităţile pentru sprijinirea tinerilor şi promovarea sportului au urmărit diversificarea oportunităţilor, creşterea participării şi a incluziunii sociale în rândul acestora. Autoritatea Naţională pentru Sport şi Tineret a elaborat Strategia naţională cu privire la informarea şi consilierea tinerilor pentru anul 2011
şi
a organizat „Şcolile de vară” şi „Universităţile de vară”. De asemenea, a fost organizat Concursul Naţional de Proiecte de Tineret şi Concursul Naţional de Proiecte Studenţeşti, vizând ca prioritate participarea civică şi economică a tinerilor. Au fost finanţate 36 de proiecte de tineret şi 25 de proiecte studenţeşti. La nivelul Autorităţii au fost implementate 20 proiecte în cadrul Programului de susţinere a acţiunilor de tineret la care au participat 70.000 de tineri.

În domeniul sportului, s-au desfăşurat programele naţionale „Promovarea sportului de performanţă”, „Sportul pentru toţi” şi „Întreţinerea, funcţionarea şi dezvoltarea bazei materiale sportive”. Totodată, au fost înregistrate 413 structuri sportive şi au fost constituite 3 federaţii sportive naţionale. În cursul anului 2011 a continuat implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene: „Ruraltin – servicii integrate şi personalizate pentru tinerii din mediul rural”, construcţia instituției „Lucrătorul de tineret” pentru integrarea tinerilor în societate şi programul „European spirit through sports without frontiers”.

Direcții de acțiune:

Tineret

  • Susţinerea tinerilor din mediul rural şi din familiile cu posibilităţi reduse în vederea asigurării egalităţii de şanse.
  • Armonizarea infrastructurii şi a cadrului juridic şi instituţional intern cu legislaţia şi directivele Uniunii Europene în materie de tineret şi sport.
  • Elaborarea Strategiei Naţionale pentru Tineret.
  • Promovarea unui pachet de legi pentru tineret care va cuprinde Legea tineretului, Legea voluntariatului şi a internship-ului şi alte măsuri legislative.
  • Lărgirea gamei de burse şi sporuri sociale pentru studenţi şi generalizarea sistemului de sprijin pentru fiecare student, indiferent de forma sau caracterul învăţământului.
  • Reglementarea rolului, responsabilităţilor şi interacţiunea cu şcoala a consiliilor de elevi.
  • Înfiinţarea de centre de consultanţă şi informare pentru tineret noi şi Crearea unei reţele a acestor centre
  • Sprijinirea creării unor produse bancare de creditare pentru studenţi.
  • Sprijinirea întreprinzătorilor şi fermierilor tineri, prin programe educative şi de consultanţă menite să dezvolte cultura antreprenorială.
  • Lărgirea posibilităţilor de integrare socială pentru copii şi tineri cu dizabilităţi sau proveniţi de la centre de plasament.
  • Predarea taberelor şcolare şi de tineret închise sau nefuncţionale autorităţilor locale pentru renovarea şi folosirea lor conform funcţiei iniţiale şi reabilitarea acelora care funcţionează şi adaptarea lor la standardele UE prin parteneriate public-private.
  • Înfiinţarea în parteneriat cu organizaţii neguvernamentale de tineret a opt centre pentru tineret în cele opt regiuni de dezvoltare, cu responsabilităţi directe în atragerea fondurilor comunitare şi în implementarea de proiecte strategice pe domeniul tineret. Aceste centre vor încheia parteneriate bilaterale cu centre de tineret din Republica Moldova.
  • Înfiinţarea unei direcţii de programe de tineret România – Republica Moldova care va viza încurajarea şi finanţarea activităţilor de tineret în parteneriat şi cooperare între organizaţiile neguvernamentale din România şi Republica Moldova.
  • Reabilitarea taberelor şcolare şi adaptarea lor la standardele UE, în fiecare judeţ, prin parteneriate public-private.
  • Susţinerea activităţilor de tineret specifice minorităţilor naţionale, pentru întărirea diversităţii şi incluziunea socială a acestora.
  • Sprijinirea cu prioritate a programelor, iniţiativelor menite să faciliteze asumarea unui rol în viaţa publică a tineretului.
  • Sprijinirea angajării tinerilor în conformitate cu specializările obţinute pentru a stopa exodul forţei de muncă tinere şi specializate din ţară şi pentru ocuparea într-un grad cât mai ridicat a forţei de muncă tinere.

Sport

  • Organizarea de întreceri sportive internaţionale, susţinute şi cofinanţate de Guvern, în ramurile sportive unde România excelează.
  • Elaborarea strategiei naţionale, cu accent pe sportul de masă, şi a unei noi legi în domeniul sportului, armonizată cu prevederile UE în materie.
  • Implicarea şi cointeresarea autorităţilor administraţiei publice locale în crearea, modernizarea şi dezvoltarea bazei materiale, precum şi a structurilor sportive din plan local şi judeţean.
  • Dezvoltarea educaţiei fizice şi a sportului în şcoli, stabilirea unor sisteme de competiţii la nivel local, regional şi naţional.
  • Susţinerea introducerii evenimentelor sportive şcolare în agenda competiţiilor întocmită de către Ministerul Educaţiei.
  • Clarificarea drepturilor de proprietate, de marcă a cluburilor sportive şi dezvoltarea componentei de marketing a activităţii asociaţiilor şi a cluburilor sportive.
  • Stabilirea unor relaţii de colaborare între şcoli şi cluburi sportive.
  • Reorganizarea şi adaptarea sistemului sportiv pentru persoanele cu handicap, pentru atragerea respectivei categorii de persoane către această disciplină.
  • Asigurarea unei traiectorii de tip „dublă carieră” sportivilor de performanţă, prin asigurarea educaţiei şi calificării într-o altă profesie, suplimentar carierei sportive, pentru a sprijini reintegrarea lor în societate.
  • Construirea de stadioane şi de baze sportive pentru disciplinele olimpice, conform cerinţelor Comitetului Olimpic Internaţional.
  • Înfiinţarea unor centre moderne de recuperare sportivă.
  • Menţinerea României printre primele 15 naţiuni ale lumii la Jocurile Olimpice – LONDRA 2012, precum si obţinerea unor rezultate de prestigiu la Campionatele Mondiale si Europene în anul 2012
  • Dezvoltarea sportului de masă şi a infrastructurii sportive.
  • Valorificarea economică a activităţilor sportive şi creşterea rolului managementului sportiv.
  • Creşterea rolului educaţiei fizice şi a sportului în şcoli.
  • Dezvoltarea resurselor umane din domeniul sportului şi sprijinirea sportului de performanţă.

CAPITOLUL 25. Apărare și securitate naţională

Stadiul actual

În domeniul apărării naţionale s-a reuşit dezvoltarea capacităţii de decizie şi acţiune a organismului militar în vederea afirmării intereselor României şi valorificării oportunităţilor în cadrul comunităţii europene, euro-atlantice şi internaționale.

Direcții de acțiune

  • Consolidarea profilului României în cadrul NATO și UE.
  • Menţinerea angajării în lupta împotriva terorismului prin continuarea participării la operaţiunile din Afganistan în cadrul ISAF (International Security Assistance Force).
  • Dezvoltarea contribuţiei României la Politica Europeană de Securitate şi Apărare din cadrul UE prin participarea la operaţia ATALANTA.
  • Creşterea contribuţiei la asigurarea securităţii şi stabilităţii regionale.
  • Adoptarea proiectului Strategiei Militare a României în Guvern, după aprobarea de către Parlamentul României a Cartei Albe a Apărării.
  • Stabilirea priorităţilor în achiziţiile de echipamente militare în funcţie de necesarul de capabilităţi critice şi de resursele financiare alocate.
  • Asigurarea unei coordonări optime a instituțiilor implicate în aplicarea managementului resurselor umane, prin programe integrate pentru toate instituțiile angrenate în activități din domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale.
  • Întărirea controlului parlamentar asupra forțelor armate și reglementarea mecanismelor de realizare a acestui control în conformitate cu valorile și principiile constituționale.

CAPITOLUL 26. Politici în domeniul relațiilor interetnice

Stadiul actual

În ultimii ani, situația minorităților din România s-a îmbunătățit în mod consistent, prin adoptarea unor reglementări în acord cu principiile europene privind drepturile minorităților. În anul 2008 România a ratificat Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare, iar în anul 2011 a depus primul raport periodic. Anual, Guvernul României finanțează prin bugetul de stat activitatea organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale. Prin Departamentul pentru Relații Interetnice, în anul 2011 au fost finanțate 79 de proiecte, s-au realizat în parteneriat ale 30 de programe, urmând ca finanțarea să fie asigurată în mod continuu și în anul 2012.

Principiul de bază în relaţiile interetnice trebuie să fie egalitatea deplină de drepturi şi şanse egale de afirmare a identităţii. Guvernul României se va implica în asigurarea dreptului de a-şi păstra, exprima şi dezvolta liber identitatea etnică pentru toţi cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale, astfel încât să se poată manifesta pe deplin în viaţa publică, în administraţie şi justiţie în sfera culturii, limbii, religiei, educaţiei, vieţii publice, în conformitate cu prevederile Constituţiei României, cu angajamentele României în procesul de integrare în Uniunea Europeană, precum şi cu documentele europene şi internaţionale în materie. Va fi stimulat efortul comun şi dialogul cu minorităţile naţionale în vederea îmbunătăţirii actului decizional şi afirmării identităţii etnice.

Direcţii de acţiune:

  • Combaterea discriminării şi promovarea toleranţei.
  • Promovarea valorilor diversităţii culturale, etnice, lingvistice și religioase, inclusiv prin acțiuni afirmative.
  • Încurajarea dialogului interetnic.
  • Eliminarea oricărei forme de extremism, şovinism, antisemitism.
  • Îmbunătăţirea situaţiei romilor şi continuarea politicilor de reducere a decalajelor dintre populaţia romă şi societatea în ansamblu.
  • Crearea cadrului legal privind extinderea utilizării limbii materne în administraţie;
  • Adoptarea demăsuri guvernamentale, inclusiv acte normative pentru punerea în aplicare a prevederilor legii privind ratificarea Cartei Europene a limbilor regionale sau minoritare.
  • Guvernul va sprijini în continuare adoptarea proiectului de lege privind statutul minorităţilor naţionale din România.
  • Sprijinirea demersurilor la nivelul Uniunii Europene ce vizează crearea unui cadru comun de acțiune în domeniul relațiilor interetnice.
  • Implementarea noii strategii naționale pentru romi, în conformitate cu strategia-cadru a Uniunii Europene.
  • Sprijinerea Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale şi adaptarea cadrului legislativ în vederea facilitării absorbţiei fondurilor europene de către Instituţie.
  • Pentru continuarea şi consolidarea protecţiei sectoriale a drepturilor minorităţilor naţionale, în acord cu cerinţele integrării României în Uniunea Europeană, se au în vedere următoarele direcţii de acţiune:
    • Lărgirea cadrului existent al învăţământului în limba maternă pe specialităţi şi niveluri de instruire – primar, profesional, gimnazial, universitar prin aplicarea noii legi a educației.
    • Consolidarea cadrului instituţional necesar reprezentării proporţionale şi consultării politice a minorităţilor la nivel legislativ şi executiv, atât la nivel naţional, cât şi la nivel local.
    • Asigurarea unor programe în limba maternă la radio şi televiziune pentru toate minorităţile naţionale, în special pentru comunitatea maghiară, astfel încât să se asigure satisfacerea nevoilor culturale şi de comunicare în limba maternă la nivel naţional.
    • Asigurarea condiţiilor pentru conservarea şi dezvoltarea patrimoniului confesional.

Pentru a se realiza eficient aceste obiective, este necesară orientarea resurselor financiare spre proiecte viabile. în acest sens se vor avea în vedere:

  • Finanţarea unor activităţi specifice pe bază de proiecte și programe de dezvoltare culturală şi interculturală specifice, atât la nivel comunitar, cât şi la nivel naţional.
  • Promovarea diversităţii culturale în scopul eliminării prejudecăţilor şi recunoaşterea valorilor comune.
  • Sprijinirea şi încurajarea programelor regionale, a accesului la fonduri de dezvoltare comunitare, în vederea realizării unei dezvoltări durabile în zone tradiţionale.

Problematica legată de comunitatea romilor reprezintă un domeniu aparte, care necesită atât eforturi pe plan intern, cât şi corelarea cu eforturile europene de eliminare a decalajelor în societate, în special în urma aprobării Strategiei-cadru la nivelul Uniunii Europene. Considerăm necesare punerea în aplicare a recentei aprobate strategii guvernamentale pentru 2012-2020, precum şi implementarea unor programe specifice, menite să asigure îmbunătăţirea substanţială a situaţiei romilor, prin:

  • Consolidarea structurilor de implementare a strategiei naţionale pentru romi la nivel local.
  • Realizarea unui parteneriat viabil între structurile administraţiei publice şi comunităţilor de romi.
  • Rezolvarea problemelor legate de dreptul de proprietate asupra terenurilor şi locuinţelor deţinute de romi şi implementarea unor programe de reabilitare a locuinţelor din zonele locuite de romi prin asigurarea energiei electrice, a apei potabile, a canalizării, a gazului metan, a salubrităţii.
  • Eficientizarea măsurilor ce vizează aspecte sectoriale (accesul pe piaţa muncii, promovarea de activităţi generatoare de venit, accesul la servicii medicale, reducerea abandonului şcolar, promovarea valorilor artistice, crearea unor programe de educaţie civică, prevenirea infracţionalităţii).
  • Implementarea în bune condiții a Acordului Cadru privind Contribuția Financiară Elvețiană în ceea ce privește fondul tematic de sprijinirea comunităților de romi.

ANEXĂ. Proiecţia indicatorilor macroeconomici pentru perioada 2012-2015


2012

2013

2014

2015

Produsul intern brut – miliarde lei –

595,0

633,0

673,8

717,5

– creştere reală, % –

2,1

3,4

3,6

3,9

din care, valoarea adăugată brută în:
– Industrie

2,9

3,7

3,9

4,1

– Agricultură, silviculturǎ, pisciculturǎ, exploatare forestierǎ

0,0

0,9

1,5

1,9

– Construcţii

4,2

4,9

5,0

5,1

– Servicii

1,5

3,2

3,4

3,9

Consumul final

1,8

2,2

2,5

2,8

Consumul individual efectiv al gospodăriilor

1,8

2,2

2,6

2,9

Consumul colectiv efectiv al administraţiei publice

1,5

1,8

2,0

2,5

Formarea brută de capital fix

4,8

7,2

8,0

7,8

Export de bunuri şi servicii

7,4

8,3

7,5

7,2

Import de bunuri şi servicii

7,7

7,9

7,7

7,3

Export de bunuri milioane euro

50.285

56.570

63.755

71.915

11,0

12,5

12,7

12,8

Import de bunuri (CIF) milioane euro

60.970

68.650

77.435

87.425

11,3

12,6

12,8

12,9

Import de bunuri (FOB) milioane euro

56.275

63.365

71.475

80.695

11,3

12,6

12,8

12,9

Soldul balanţei comerciale – (FOB-FOB) milioane euro

-5.990

-6.795

-7.720

-8.780

– (FOB-CIF)

-10.685

-12.080

-13.680

-15.510

Contul curent milioane euro

-5.835

-6.415

-6.865

-7.670

– % din PIB

-4,2

-4,3

-4,3

-4,5

Creşterea preţurilor de consum
– sfârşitul anului, %

3,5

2,8

2,5

2,3

– medie anuală, %

3,0

2,9

2,8

2,5

Deflatorul PIB

3,6

2,9

2,8

2,5

Cursul de schimb mediu – lei/euro

4,26

4,22

4,20

4,17

Numărul mediu de salariaţi (BFM) – mii persoane

4.550

4.600

4.655

4.720

– %

0,7

1,1

1,2

1,4

Numărul de şomeri înregistraţi (la sfârşitul anului)- mii persoane

410

400

385

365

– rata şomajului înregistrat – %

4,5

4,3

4,1

3,9

Populaţia ocupată totală (AMIGO), mii persoane

9.325

9.425

9.545

9.675

0,9

1,1

1,3

1,4

Număr mediu de salariaţi (AMIGO), mii persoane

6.220

6.275

6.345

6.425

0,7

0,9

1,1

1,3

Şomeri BIM (AMIGO) , mii persoane

720

700

670

660

– rata şomajului BIM, %

7,2

6,9

6,6

6,4

Câştigul salarial mediu brut – lei

2.117

2.210

2.310

2.410

– %

4,5

4,4

4,5

4,3

Câştigul salarial mediu net – lei

1.540

1.606

1.677

1.749

– %

4,2

4,3

4,4

4,3

Câştigul salarial real – %

1,2

1,4

1,6

1,8

Sursa: Comisia Naţională de Prognoză, februarie 2012

 

sursa: via mediafax.ro

- Publicitate -