Vineri, 2 martie 2012, liderii a 25 de tari din Uniunea Europeana, inclusiv Romania, au semnat la Bruxelles, Tratatului privind stabilitatea, coordonarea și guvernanta in cadrul Uniunii economice și monetare (Tratatul de Stabilitate fiscala / TSCG).

Compactul fiscal european este parte a Tratatului privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul Uniunii economice și monetare, tratat definitivat la sfarsitul lunii ianuarie 2012. Acest nou tratat semnat de toate statele UE, cu exceptia Regatului Unit și a Republicii Cehe, vizeaza consolidarea disciplinei fiscale la nivel european prin introducerea unor sanctiuni aplicate într-un mod mai automat și a unei supravegheri mai stricte a statelor membre.

Foarte pe scurt, noul tratat include cerinta ca bugetele nationale sa fie echilibrate sau in surplus. Aceasta cerinta va fi indeplinita daca deficitul structural anual nu va depasi 0,5 % din PIB. Statele membre vor avea obligatia de a introduce aceasta „norma privind un buget echilibrat” in sistemele lor juridice nationale, de preferinta la nivel constitutional. Termenul pentru indeplinirea acestei obligatii este de cel mult un an de la intrarea in vigoare a tratatului.

Daca o tara membra are datoria publica semnificativ sub 60% din PIB si riscurile la adresa sustenabilitatii finantelor publice pe termen lung sunt reduse, ea poate avea un deficit structural mai mare de 0.5% din PIB, dar nu mai mare de 1% din PIB.

In opinia dl. Ionut Dumitru, noua limita pentru deficitul structural impusa de pactul fiscal european va impune un control foarte strict asupra finantelor publice in Romania, acest lucru avand avantaje clare, dar si dezavantaje.

Economistul considera ca Romania a avut in trecut o politica fiscala discretionara prociclica, indisciplinata, accentuand dezechilibrele macroeconomice in loc sa le atenueze. Astfel, deficitul structural a crescut in mod inutil cand PIB-ul era peste nivelul potential, anuland astfel actiunea stabilizatorilor automati. Noua regula care limiteaza deficitul structural la 0.5% din PIB va conduce aproape la imposibilitatea practicarii unor politici fiscale prociclice si la o disciplina fiscala pronuntata, cea ce pentru o tara ca Romania, data fiind experienta istorica negativa, poate fi un avantaj semnificativ.

Dezavantajul noii reguli fiscale europene pentru Romania este in opinia dl. Ionut Dumitru faptul ca spatiul de manevra existent pentru a putea stimula economia in perioadele de recesiune va fi foarte redus.

Ministerul Finantelor Publice mentioneaza intr-un comunicat de presa ca tratatul vizeaza intarirea disciplinei fiscale, avand ca principalele elemente:
– Pozitia bugetara trebuie sa fie echilibrata sau in excedent. Aceasta regula se considera a fi respectata daca soldul structural anual respecta obiectivul bugetar pe termen mediu si nu depaseste 0,5% din PIB.
– Deficitul structural poate avea o valoare mai mare decat cea specificata mai sus, pana la maxim 1% din PIB, daca nivelul datoriei publice este semnificativ sub 60% din PIB si riscurile pentru sustenabilitatea finantelor publice pe termen lung sunt reduse.
– Regula bugetara se introduce prin dispozitii nationale cu forta juridica obligatorie si caracter permanent, de preferinta Constitutionale sau respectiv prin alt nivel care sa garanteze respectarea in integralitate in cadrul procesului bugetar national. Regulile mentionate trebuie sa fie in vigoare in legislatia nationala in termen de 1 an de la intrarea in vigoare a Tratatului.
– Statele care fac obiectul unei proceduri de deficit excesiv instituie programe de parteneriat bugetar si economic cu caracter obligatoriu, monitorizate de catre Comisia Europeana si Consiliul UE.
– Partile la Tratat asigura discutarea ex-ante a reformelor structurale majore pe care intentioneaza sa le adopte si, daca este cazul, sa se coordoneze in acest sens.

Referinte:
Tratatul de Stabilitate fiscala / TSCG semnat in 2 martie 2012
– articolul publicat de Ionut Dumitru – Compactul fiscal european. Implicatii asupra Romaniei – 13 februarie 2012
comunicat de presa MFP – 2 martie 2012