In revista Economie teoretica si aplicata [ECTA, Volumul XVIII / 2011, No. 8(561)], Adina Trandafir si Petre Brezeanu publica un articol cu titlul „Optimalitatea politicii fiscale in Romania din perspectiva curbei Laffer”

Un mod de a aborda optimalitatea politicii fiscale este cel cu ajutorul curbei Laffer, determinand corelatia dintre presiunea fiscala si veniturile fiscale realizate.

În 1776, A. Smith a stabilit ca ratele ridicate ale impozitelor vor distruge baza de impozitare. Acest concept a fost materializat de economistul american Arthur Laffer, care a construit o curba ce leaga rata de impozitare si baza impozabila.

Ideea de baza din spatele relatia dintre ratele de impozitare si veniturile fiscale este ca schimbarile in ratele de impozitare pot avea doua efecte asupra veniturilor: efectul aritmetic si efectul economic.

Efectul aritmetic se refera la faptul ca atunci cand rata fiscalitatii scade si veniturile fiscale (exprimate pe unitate de venit impozabil) vor scadea. În caz contrar, cand rata fiscalitatii creste, efectul aritmetic va face ca veniturile fiscale colectate pe unitate de venit impozabil sa creasca.

Efectul economic, insa, conduce la un impact pozitiv al scaderii ratei de fiscalitate asupra muncii si productiei si, deci, si asupra bazei de impozitare. În schimb, cresterea ratei fiscalitatii va avea un efect economic invers, de penalizare a participarii la activitatile impozabile. Astfel, efectul aritmetic va actiona intotdeauna invers fata de efectul economic. În momentul combinarii celor doua tipuri de efecte, consecintele modificarii ratei de fiscalitate asupra veniturilor fiscale nu mai sunt atat de evidente.

Cu alte cuvinte, cresterea taxelor peste un anumit nivel va determina diminuarea veniturilor colectate la buget, in loc sa majoreze aceste venituri. Explicatia este rationala: taxele mari descurajeaza initiativa privata si favorizeaza dezvoltarea economiei subterane si evaziunii fiscale.

Articolul abordeaza aceasta corelatie cu ajutorul curbei Laffer pentru veniturile fiscale realizate in Romania in perioada 2000-2010, evidentiand faptul ca economia romaneasca se situeaza in zona inadmisibila a pantei curbei, atat in analiza pe intreaga perioada, cat si in cea pe fiecare an in parte. Mai mult decat atat, acest rezultat releva existenta unor redistribuiri inutile de venit in economia romaneasca in perioada analizata.

Referinte:
– articol integral Optimalitatea politicii fiscale în Romania din perspectiva curbei Laffer