Joi, 29 noiembrie 2012, Ministerul Finanţelor Publice a publicat online pe mfinante.ro, sectiunea Transoarenţă decizională, proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice.

Principalele modificări şi completările cuprinse în noul proiect, menţionate în Expunerea de motive publicată de MFP:

- Publicitate -

• O nouă abordare a modului de reflectare a fondurilor bugetare: 
Pentru corecta utilizare a creditelor de angajament aprobate prin buget în strânsă corelaţie cu creditele bugetare, atât acţiunile anuale, cât şi acţiunile multianuale vor fi reflectate în buget la nivel de credite de angajament cât şi credite bugetare.

Conform proiectului de act normativ angajarea se va face în limita creditelor de angajament aprobate prin buget, iar plata în limita creditelor bugetare, eliminându-se prevederea din vechea reglementare potrivit căreia pentru acţiunile anuale se pot angaja, ordonanţa şi efectua plăţi în limita creditelor bugetare.

• Definirea clară a conceptelor, termenilor şi expresiilor utilizate în cuprinsul legii integrate în contextul noii abordări bugetare:
– angajament bugetar;
– angajament legal;
– angajarea cheltuielilor;
– acţiuni multianuale;
– bugetul general consolidat şi cadrul bugetar pe termen mediu;
– credit de angajament;
– creditul bugetar;
– deficit calculat conform Sistemului European de Conturi, etc.
– virare de credite;
– redistribuire de credite.

Redefinirea unor noţiuni pentru a corespunde legislaţiei în vigoare:
– o nouă definire a noţiunii de compartiment financiar-contabil, a conducătorului compartimentului financiar-contabil, deoarece potrivit articolului 10 alineatul (2) din Legea contabilităţii nr.82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare se precizează că contabilitatea se organizează şi se conduce, de regulă, în compartimente distincte, conduse de către directorul economic, contabilul-şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie, care trebuie să aibă studii economice superioare. Funcţia de conducător al compartimentului financiar-contabil implică atribuţii şi responsabilităţi complexe care impun condiţii de studii conform Legii contabilităţii nr.82/1991, republicată cu modificările şi completările ulterioare, şi nu poate fi asimilată cu funcţia denumită generic contabil.
– stabilirea persoanelor la care ordonatorul de credite poate delega calitatea de ordonator de credite, stabilindu-se o excepţie şi anume conducătorul compartimentului financiar contabil care nu poate avea atât calitatea de conducător al acestui departament, cât şi calitatea de ordonator de credite, deoarece ar fi în incompatibilitate.
Redefinirea unor faze ale executiei bugetare pentru corelare cu celelalte notiuni din cuprinsul proiectului de act normativ
– astfel faza de lichidare a cheltuielii a fost reformulată cu atributiile pe care ordonatorul de credite le execută in cadrul acestei operatiuni, pentru stabilirea mai clară a acestora.
– faza de ordonanţare a cheltuielii a fost completată pentru a confirma faptul că nu pot fi ordonanţate cheltuieli care nu au fost lichidate.
Redefinirea calendarului bugetar în cadrul procedurii bugetare, corelat cu noile acte normative care au apărut după apariţia Legii nr.500/2002:
Stipularea unor termene precise pentru etapele procesului bugetar privite în relaţia cu procesul de elaborare a Programului Naţional de Reformă şi Programul de Convergenţă şi în corelaţie cu celelalte etape ale Semestrului European, cu recomandările şi liniile directoare adoptate pentru fiecare ţară de Consiliul European ce vor trebui să fie luate în consideraţie la elaborarea bugetului anual.
Astfel termenul de depunere a proiectului de buget la Parlament a fost decalat la 15 noiembrie, având în vedere ca în perioada octombrie – noiembrie Comisia Europeană elaborează prognoza de toamnă privind previziunile de creştere pentru fiecare ţară membră. Modificarea calendarului bugetar a ţinut seama şi de integrarea strategiei fiscal bugetare ca etapa a procesului bugetar, document de politica publică introdus de Legea nr. 69/2010, ale cărei priorităţi şi obiective vor fi luate în consideraţie în cadrul etapei de stabilire a limitelor de cheltuieli ce vor fi prezentate Guvernului până la 31 iulie a fiecarui an, faţă de termenul de 1 mai stipulat de vechea reglementare.

O serie de articole din Legea 500/2002 au fost redefinite pentru a fi corelate cu Legea 69/2010.

• Introducerea unor prevederi referitoare la investiţiile publice, respectiv:
– Stabilirea mai clară a structurii programelor de investiţii publice;
– Informaţii privind programele de investiţii publice – în sensul ca ordonatorii principali de credite vor prezenta anual programul de investiţii publice pe surse de cheltuieli, pe capitole de cheltuieli şi detaliat pe clasificaţia economică, iar pentru fiecare obiectiv/proiect de investiţii inclus în programul de investiţii, informaţii financiare şi nefinanciare, conform formularelor aferente programelor de investiţii publice, anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite.
– Având în vedere actualul context macroeconomic, urmărindu-se flexibilizarea mecanismului de aprobare şi promovare a investiţiilor publice în cadrul procesului bugetar, prin prezentul proiect de act normativ se propune modificarea plafoanelor privind competenţele de aprobare a documentaţiilor aferente investiţiilor publice. Astfel, documentaţiile tehnicoeconomice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii noi, documentaţiile de avizare a lucrărilor de intervenţii, respectiv notele de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente celorlalte categorii de investiţii incluse la poziţia C – Alte cheltuieli de investiţii, care se finanţează, potrivit legii, din fonduri publice, se aprobă de către:
a) Guvern, pentru valori mai mari de 30 milioane lei;
b) ordonatorii principali de credite, pentru valori cuprinse între 5 milioane lei şi 30 milioane lei;
c) ceilalţi ordonatori de credite, pentru valori până la 5 milioane lei, cu acordul prealabil al ordonatorului principal de credite cu privire la necesitatea si oportunitatea investitiei.
– Totodată, se introduc noi reglementări cu privire la competenţele de reaprobare a documentaţiilor şi de sistare a execuţiei unui obiectiv/ proiect de investiţii sau a lucrărilor de intervenţii, precum şi a unor obiecte sau capacităţi din cadrul acestora.
– Au fost introduse prevederi referitoare la interzicerea efectuarii de cheltuieli pentru achiziţionarea şi/sau elaborarea studiilor de prefezabilitate, a studiilor de fezabilitate şi a altor studii aferente obiectivelor de investiţii, în oricare dintre următoarele situaţii:
a) dacă în ultimii 5 ani bugetari au fost întocmite şi înregistrate în contabilitate studii având acelaşi obiect; în această situaţie se procedează la actualizarea studiilor existente;
b) dacă obiectivul de investiţii publice nu va putea fi inclus în programul de investiţii publice în anul bugetar următor în condiţiile prevăzute de lege.
– In scopul întăririi disciplinei bugetare, in programul de investiţii publice vor fi introduse doar acele obiective/proiecte sau categorii de investiţii noi a căror finanţare poate fi asigurată integral, conform documentaţiilor tehnicoeconomice aprobate, în limitele de cheltuieli stabilite potrivit cadrului de cheltuieli pe termen mediu şi/sau strategiei fiscal-bugetare aprobate potrivit Legii responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, cu excepţia obiectivelor/proiectelor sau categoriilor de investiţii a căror finanţare este asigurată din fonduri externe nerambursabile, precum şi din fonduri externe rambursabile.

• Introducerea unor reguli de execuţie bugetară:
Stabilirea unor reguli privind virările si redistribuirile de credite bugetare şi a creditelor de angajament au în vedere asigurarea unui management mai flexibil al execuţiei bugetare în cadru bugetului aceluiaşi ordonator de credite, dar si între ordonatorii principali de credite.
– virările de credite bugetare şi credite de angajament sunt permise în cadrul bugetului aceluiaşi ordonator de credite fiind o operaţiune prin care se diminuează creditul de angajament şi/sau creditul bugetar de la o subdiviziune a clasificaţiei bugetare şi/sau program/proiecte şi programe cu finanţare din fonduri externe care prezintă disponibilităţi şi se majorează corespunzător o altă subdiviziune şi/sau program/ proiecte şi programe cu finanţare din fonduri externe la care fondurile sunt insuficiente, cu respectarea dispoziţiilor legale de efectuare a operaţiunilor respective;
– redistribuirile de credite de angajament şi bugetare sunt permise între ordonatorii de credite ai bugetului asigurărilor sociale de stat, precum şi între proiecte şi programe cu finanţare din fonduri externe între ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat/bugetului asigurărilor sociale de stat/bugetelor fondurilor speciale pentru întarirea disciplinei financiare cât şi pentru creşterea absorbţiei fondurilor europene;
– au fost introduse reguli privind virările de credite de angajament deoarece în contextul noii abordări, bugetul se prezintă atât la nivel de credite bugetare cât şi la nivel de credite de angajament;
– au fost majorate procentele destinate virărilor de credite, care se pot efectua în limita de 20% cumulat la nivelul unui an din prevederile capitolului bugetar la nivelul ordonatorului principal de credite, şi respectiv 10% din prevederile programului cumulat la nivelul unui an pentru a asigura o execuţie flexibilă a operaţiunilor ce trebuie finanţate prin buget;
– introducerea unor reguli noi privind repartizările de credite de angajament şi bugetare, în sensul că pentru asigurarea unei execuţii bugetare prudente la repartizare se vor reţine 10% din creditele bugetare şi creditele de angajament, definindu-se foarte clar unele excepţii:
a)cheltuielile de personal, inclusiv cheltuielile de personal care se regăsesc în structura altor subdiviziuni ale clasificaţiei bugetare;
b)cheltuielile acordate în bani de natura asistenţei sociale şi asigurărilor sociale, precum şi contribuţiilor de asigurări sociale aferente, cheltuielile cu bursele acordate din fonduri publice potrivit dispoziţiilor legale în vigoare;
c)cheltuielile cu datoria publică;
d)cheltuielile care decurg din obligaţii internaţionale;
e)sumele alocate ordonatorilor principali de credite din Fondul de rezervă bugetară la dispoziia Guvernului şi Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, care vor fi repartizate integral.

• Reformularea mai clară a unor articole.
– a fost reformulat articolul referitor la fişa financiară pentru corelare cu legea 69/2010;
– redefinirea clară a categoriilor de ordonatori de credite;
– au fost introduse precizări cu privire la obligaţiile de plată înregistrate la nivelul unui an, care trebuie să fie cel mult egale cu creditele bugetare aprobate, cu excepţia serviciilor privind furnizarea de utilităţi şi a drepturilor salariale la care obligaţiile înregistrate pot depăşi creditul bugetar cu diferenţa dintre cheltuielile lunii decembrie a anului curent şi cheltuielile lunii decembrie a anului precedent.

• Introducerea unor articole sau alineate noi pentru întărirea disciplinei bugetare, propuneri ce au fost formulate de către Curtea de Conturi a României. Din activitatea practică a Curții de Conturi, apare tot mai frecvent problema stabilirii culpei si în consecință, a obligării la plată, în situatia în care s-a stabilit vinovăţia, a persoanelor care au încălcat normele legale privind stabilirea, înregistrarea în evidența contabilă si fiscală şi urmărirea spre încasare la termenele prevăzute în actele normative, a impozitelor, taxelor si a altor venituri datorate bugetului general consolidat, respectiv a principiilor si regulilor privind cheltuirea fondurilor publice în conformitate cu principiile legalitătii, regularitătii, economicităţii, eficienţei si eficacităţii.
În acest context, trebuie reglementat de principiu şi mecanismul calculării dobânzilor/penalităților la creditele bugetare cheltuite nelegal pentru care se dispune recuperarea lor, restituirea la buget sau orice altă formă de abatere care implică imobilizarea fondurilor publice, precum și obligarea persoanei sau persoanelor răspunzătoare de producerea abaterii la plata dobânzilor/ penalităților aferente.Totodată, având în vedere că sunt venituri pentru care nu sunt stabilite termene de încasare în actele normative care le reglementează (ex. chirii din închirierea domeniului public), se propune reglementarea termenului de virare la bugetele publice a unor asemenea venituri.

In acest context au fost introduse două articole care privesc mecanismul calculării dobânzilor/penalităților la creditele bugetare cheltuite nelegal pentru care se dispune recuperarea lor, precum si regimul veniturilor cuvenite bugetelor publice care nu au termene stabilite prin actele normative care le reglementează.

Tot la propunerea Curţii de Conturi, pentru întărirea disciplinei bugetare, a fost introdusă o prevedere referitoare la subvenţiile, transferurile şi alte forme de sprijin financiar din partea statului, neutilizate până la închiderea anului, pentru care a fost instituită obligaţia restituirii prin temeiurile legale de acordare şi nerestituite până la data de 31 decembrie, care se vor supune calculului accesoriilor aplicabile pentru veniturile bugetare, pentru perioada cuprinsă între data de 31 decembrie şi data restituirii sumelor la buget.

• Introducerea unor prevederi referitoare la consecinţele neachitării arieratelor, respectiv în situaţia în care instituţiile publice finanţate de la bugetul de stat, de la bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, după caz, înregistrează arierate la sfârşitul lunii anterioare lunii pentru care solicită efectuarea de plăţi, unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului au obligaţia să nu opereze plăţi din conturile acestora, cu excepţia plăţilor pentru achitarea drepturilor salariale şi a contribuţiilor aferente acestora, respectiv pentru stingerea arieratelor, precum şi pentru plata ratelor de capital, dobânzilor, comisioanelor şi altor costuri aferente datoriei publice, prevedere ce are in vedere intarirea disciplinei financiare.

Pachetul de guvernanţă economică aprobat la nivelul Uniunii Europene, în speţă Directiva 2011/85/UE a Consiliului privind cerinţele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre aduce în prim plan necesitatea stabilirii unor prevederi privind definirea şi caracteristicile cadrelor bugetare ale statelor membre, pentru a asigura respectarea de către acestea a obligaţiei prevăzute în Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene, precum si din alte tratate ale Uniunii ratificate de România de a evita deficitele publice excesive.

In conformitate cu ordinea juridică comunitară, directiva nu are aplicabilitate directă în dreptul intern al statelor membre, fiind însoţită de acte legislative naţionale de transpunere, obligaţie ce incumbă statelor membre în temeiul art. 288 din Tratatul de functionare al Uniunii Europene ( ex articolul 249 din TCE) .
Evoluţiile economice recente au subliniat în special necesitatea stabilirii şi asumării mai puternice la nivel naţional a unor cerinţe uniforme în ceea ce priveşte normele și procedurile care alcătuiesc cadrele bugetare ale statelor membre.

Astfel, în conformitate cu prevederile Directivei 2011/85/UE a Consiliului privind cerinţele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre”, au fost introduse prevederi referitoare la programarea bugetară, la previziunile macroeconomice şi bugetare, a fost introdus şi definit conceptul de ,,cadru bugetar”, a fost definită noţiunea de „cadru bugetar pe termen mediu„.
– Prin prezentul proiect de act normativ se dispune ca planificarea bugetară elaborată de Ministerul Finanţelor Publice se bazează pe previziuni macroeconomice si bugetare, care sunt comparate cu previziunile cele mai recente ale Comisiei și, după caz, cu cele ale altor organisme internaţionale independente, diferenţele semnificative faţă de previziunile Comisiei fiind descrise şi motivate.
– Calitatea previziunilor macroeconomice şi bugetare oficiale este îmbunătăţită considerabil în urma unor evaluări periodice, independente, nepărtinitoare, cuprinzătoare și bazate pe criterii obiective. Potrivit prevederilor din actul normativ aceasta evaluare este realizată de Consiliul Fiscal/organele abilitate în acest scop.
– Ministerul Finanţelor Publice şi Comisia Naţională de Prognoză publică pe site, conform competenţelor lor legale, previziunile macroeconomice şi bugetare oficiale elaborate pentru planificarea bugetară.
– A fost introdus conceptul de cadru bugetar pe termen mediu care va determina o mai mare predictibilitate a indicatorilor bugetari, asigurarea continuităţii politicilor finanţate prin buget cu rol important asupra asigurării stabilităţii macroeconomice. Aprobarea legii bugetului anual este etapa cea mai importantă a procesului bugetar, pe parcursul ei statele membre adoptă decizii bugetare importante, majoritatea măsurilor fiscale având implicaţii bugetare care depăşesc ciclul bugetar anual. Un orizont de un an oferă, prin urmare, o bază nesigură pentru o politică bugetară solidă. Pentru a încorpora perspectiva bugetară multianuală a cadrului de supraveghere bugetară a Uniunii, planificarea legislației bugetului anual trebuie să se bazeze pe planificarea bugetară multianuală care decurge din cadrul bugetar pe termen mediu.

Introducerea unor prevederi referitoare la necesitatea obtinerii unui certificat de atestare a cunoştintelor dobândite în domeniul Sistemului European de Conturi şi al altor reglementări europene în domeniu, condiţie specifică obligatorie pentru ocuparea postului de conducător al compartimentului financiar contabil.

Abordarea bugetară pe baza de programe reprezintă o altă caracteristică a politicii bugetare din Romania:
– prevederile incluse in proiectul de act normativ referitoare la abordarea bugetară pe bază de programe vor determina ca politicile fiscale si bugetare sa fie orientate spre obiective, rezultate şi performanţă, fundament al procedurii bugetare europene.

Proiectele finantate din fondurile externe postaderare/ale altor donatori precum si din fonduri rambursabile reprezintă o coordonată prioritară a politicii Guvernului. In acest context, dipoziţiile referitoare la programarea bugetară/execuţia şi/sau controlul acestora vor fi reglementate, pe lângă legislaţia specifică privind managementul acestora, prin legea bugetară anuală pentru o mai mare flexibilitate în derularea lor cu scopul accelerării capacitătii de absorbţie.

Referinţe anexate:
Proiect Lege 
Expunere de motive

- Publicitate -