ACTUALIZARE  23 ian 2013: OG 8/2013 – Modificarea şi completarea Codului fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale

Luni, 21 ianuarie 2013, Ministerul Finantelor Publice a publicat pe mfinante.ro, sectiunea Transparenţă decizională, proiectul de Ordonanţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

- Publicitate -

Potrivit Notei de fundamentare, impactul bugetar este o crestere a veniturilor bugetare cu 1,7 miliarde lei (400 mil EUR), iar modificările şi completările propuse sunt:

I. Codul fiscal
A. Titlul I „Dispoziţii generale”
Se propune completarea textului actual cu precizări referitoare la neaplicarea prevederilor unei convenţii pentru evitarea dublei impuneri în cazurile în care aceste instrumente juridice sunt folosite numai pentru a obţine avantaje fiscale.

B. Titlul II „Impozitul pe profit”
Se propun modificări şi completări care vizează:
1. Stabilirea valorii fiscale în cazul activelor biologice, necesară pentru calculul amortizării fiscale, precum şi a regimului fiscal al deprecierilor înregistrate cu ocazia evaluării acestora.

2. Obligaţia completării în registrul fiscal a tuturor veniturilor şi cheltuielilor luate în calcul la determinarea profitului impozabil, similar unei evidenţe ca cea contabilă, dar pentru scopuri fiscale, din care să rezulte direct profitul impozabil.

3. Majorarea deducerii suplimentare, la calculul profitului impozabil, pentru activităţi de cercetare-dezvoltare, prin creşterea procentului luat în calcul, de la 20% la 50% din cheltuielile eligibile.
Completarea reglementărilor existente cu prevederi care clarifică faptul că stimulentele fiscale:
• se acordă pentru activităţile de cercetare-dezvoltare care conduc la obţinerea de rezultate ale cercetării, valorificabile de către contribuabili, în folos propriu, efectuate atât pe teritoriul naţional, cât şi în statele membre ale Uniunii Europene şi în statele care aparţin Spaţiului Economic European.
• activităţile de cercetare-dezvoltare eligibile pentru acordarea deducerii suplimentare la determinarea profitului impozabil trebuie să fie din categoriile activităţilor de cercetare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică, relevante pentru activitatea industrială sau comercială desfăşurată de către contribuabili.
• stimulentele fiscale se acordă separat pentru activităţile de cercetare-dezvoltare din fiecare proiect desfăşurat.

4. Modificarea prevederilor art. 19^3 lit. b) pct. 1 din Codul fiscal în sensul evidenţierii în întregime a sumelor rezultate din actualizarea cu rata inflaţiei a mijloacelor fixe amortizabile şi a terenurilor în creditul contului rezultatul reportat din actualizarea cu rata inflaţiei a mijloacelor fixe amortizabile şi a terenurilor şi introducerea unor condiţii în vederea identificării acestor sume pentru a asigura impozitarea conform art. 22 alin.(5) din Codul fiscal, respectiv evidenţierea în soldul creditor al contului rezultatul reportat, analitic distinct.
Completarea prevederilor art. 19^3 lit. b) din Codul fiscal cu reguli referitoare la impozitarea sumelor rezultate din actualizarea cu rata inflaţiei a mijloacelor fixe amortizabile şi a terenurilor pentru situaţia în care nu sunt îndeplinite condiţiile de evidenţiere şi păstrare în soldul creditor al contului rezultatul reportat, analitic distinct, respectiv:
– sumele care au fost anterior deduse se impozitează la momentul utilizării potrivit art. 22 alin. (5); diminuarea soldului creditor al contului rezultatul reportat, analitic distinct, în care sunt înregistrate sumele din actualizarea cu rata inflaţiei a mijloacelor fixe amortizabile şi a terenurilor cu sumele rezultate din actualizarea cu rata inflaţiei a amortizării mijloacelor fixe se consideră utilizare a rezervei;
– sumele care sunt deduse ulterior prin intermediul amortizării fiscale sau al cheltuielilor privind activele cedate şi/sau casate, se impozitează concomitent cu deducerea amortizării fiscale, respectiv la momentul scăderii din gestiune a mijloacelor fixe şi terenurilor, după caz.

5. Stabilirea regimului fiscal pentru veniturile/cheltuielile înregistrate din evaluarea ulterioară a activelor biologice precum şi pentru dobânzile stabilite potrivit reglementărilor contabile în cazul achiziţiei mijloacelor fixe în baza unor contracte cu plata amânată.

6. Reglementarea nededucerii, la calculul profitului impozabil, pentru cheltuielile înregistrate în evidenţa contabilă, indiferent de natura lor, şi dovedite ulterior ca fiind legate de fapte de corupţie, potrivit legii;

7. Introducerea unei prevederi de clarificare a noţiunii de credit/împrumut necesară aplicării limitării cheltuielilor cu dobânzile şi în cazul anumitor tipuri de convenţii care generează astfel de cheltuieli.

8. Completarea regulilor de amortizare fiscală cu dispoziţii privind:
• deducerea cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor de transport persoane care au cel mult 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, existente sau care urmează să fie achiziţionate, în limita a 1.500 lei/lună, în concordanţă cu limitările existente în fiscalitatea altor state (SUA, Australia, Letonia, Austria, etc.)
• amortizarea activelor biologice, în sensul clasificării lor ca active amortizabile;
• considerarea imobilizărilor necorporale cu durată de viaţă nedeterminată ca active neamortizabile, similar tratamentului contabil.

9. Clarificarea modului de regularizare a impozitului pe profit datorat de persoanele juridice străine din transferul titlurilor de participare.

10. Se aduc precizări privind nereportarea creditului fiscal care nu a fost utilizat în anul în care impozitul străin a fost plătit.

C. Titlul III „Impozitul pe venit”
Se propun modificări şi completări care vizează:
1. Includerea în sfera veniturilor impozabile a veniturilor din silvicultură şi piscicultură şi impunerea acestora în conformitate cu regulile aplicabile veniturilor din activităţi independente pentru care venitul net anual se determină în sistem real, cu cota de impozit de 16%.

2. Extinderea impozitării indemnizaţiei, inclusiv orice alte sume de aceeaşi natură, primite de angajaţi pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, pentru partea care depăşeşte de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotărâre de guvern pentru personalul din instituţiile publice la nivelul tuturor angajaţilor.

3. Includerea în categoria veniturilor din salarii pe lângă sumele reprezentând salarii, diferenţe de salarii, actualizarea acestora cu indicele de inflaţie, şi a oricăror alte sume stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile.

4. Limitarea neimpozitării sumelor primite de angajaţi în condiţiile prevăzute de lege sau de contractul de muncă aplicabil, pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, ca indemnizaţii, inclusiv orice alte sume de aceeaşi natură, până la de 2,5 ori nivelul stabilit prin hotărâre de guvern pentru personalul din instituţiile publice, la nivelul tuturor angajaţilor. Menţinerea tratamentului fiscal aplicabil sumelor primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare.

5. Întrucât în baza convenţiilor de evitare a dublei impuneri statul străin în care se desfăşoară activitatea poate dobândi drept de impunere asupra aceloraşi venituri, măsura vizează eliminarea dublei impozitări a unui venit la acelaşi moment de către două state, administraţia fiscală română urmând să definitiveze impunerea acestor venituri.

6. Stabilirea modalităţii de calcul şi reţinere a impozitului pe veniturile din salarii, diferenţe de salarii, actualizarea acestora cu indicele de inflaţie precum şi orice alte sume, stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile, în conformitate cu reglementările legale în vigoare la data plăţii pentru veniturile realizate în afara funcţiei de bază, şi de virare a acestuia până la data de 25 a lunii următoare celei în care au fost plătite. Corelarea cu prevederile privind contribuţiile sociale în ceea ce priveşte termenul de virare a impozitului pentru veniturile respective.

7. Precizarea aplicării tratamentului fiscal al veniturilor din dividende şi pentru veniturile considerate dividende reprezentând sume plătite de o persoană juridică pentru bunurile sau serviciile furnizate în favoarea unui participant la persoana juridică, dacă plata este făcută de către persoana juridică în folosul personal al acestuia.

8. Revizuirea sistemului de impozitare a veniturilor din activităţi agricole prin aplicarea următoarelor reguli:
8.1. extinderea sferei veniturilor impozabile prin includerea celor din creşterea şi exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animală, în stare naturală precum şi a veniturilor din silvicultură şi piscicultură;
8.2. determinarea venitului anual pentru veniturile din activităţi agricole numai pe baza normelor anuale de venit şi eliminarea modalităţii de determinare a venitului net anual în sistem real, pe baza datelor din contabilitate în partidă simplă;
8.3. determinarea venitului net anual în sistem real, pentru veniturile din silvicultură şi piscicultură potrivit regulilor de impunere proprii veniturilor din activităţi independente;
8.4. precizarea veniturilor neimpozabile din cadrul categoriei ;
8.5. stabilirea nivelului normelor de venit pentru perioada impozabilă din anul fiscal 2013 cuprinsă între 1 februarie 2013 şi până la sfârşitul anului fiscal;
8.6. începând cu anul fiscal 2014, normele de venit se stabilesc de către direcţiile teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, se aprobă şi se publică de către direcţiile generale ale finanţelor publice teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, până cel târziu la data de 15 februarie a anului pentru care se aplică aceste norme de venit.
8.7. unificare cotei de impozit de 16% pentru veniturile din activităţi agricole, impozitul stabilit de organul fiscal competent, fiind impozit final;
8.8. depunerea declaraţiei la organul fiscal competent până la data de 25 mai inclusiv, a anului fiscal pentru anul în curs, indiferent dacă activitatea se desfăşoară individual sau într-o formă de asociere. În cazul în care activitatea începe să se desfăşoare după dat de 25 mai declaraţia se depune în termen de 15 zile inclusiv de la data la care contribuabilul începe să desfăşoare activitatea;
8.9. organul fiscal competent stabileşte impozitul anual datorat şi emite decizia de impunere;
8.10. plata impozitului se efectuează către bugetul de stat în două rate egale astfel:
a) 50% din impozit până la data de 25 septembrie inclusiv;
b) 50% din impozit până la data de 25 noiembrie inclusiv.
Din impozitul virat la bugetul de stat nu se distribuie cote defalcate către bugetele locale;
8.11. precizarea unor reguli tranzitorii aplicabile veniturilor realizate în perioada impozabilă cuprinsă între 1 ianuarie 2013 şi 1 februarie 2013.

D. Titlul IV^1 „Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor”
Reglementările vizează:
1. schimbarea opţiunii în obligaţie la plata impozitului pe veniturile micro întreprinderilor pentru persoanele juridice române care îndeplinesc cumulativ condiţiile menţionate în titlul IV^1, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent;

2. limita veniturilor obţinute pentru care se intră în sistemul microîntreprinderilor este de 65.000 euro;

3. pentru anul 2013, sunt obligate la plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor începând cu 1 februarie 2013 şi persoanele juridice române plătitoare de impozit pe profit care la data de 31 decembrie 2012 îndeplinesc condiţiile prevăzute de acest sistem de impunere;

4. persoanele juridice care au realizat venituri între 65.001 euro şi 100.000 euro şi care au optat pentru acest sistem de impunere potrivit reglementărilor legale în vigoare până la modificările aduse prin proiectul de ordonanţă, păstrează acest regim de impozitare pentru anul 2013;

5. persoanele juridice nou-înfiinţate sunt obligate să plătească impozit pe veniturile microîntreprinderilor începând cu primul an fiscal;

6. s-au făcut precizări în legătură cu depunerea declaraţiei de menţiuni privind intrarea şi ieşirea din sistemul de impunere privind microîntreprinderile.

E. Titlul V „Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi şi impozitul pe reprezentanţele firmelor străine înfiinţate în România”
1. Începând cu 1 ianuarie 2011 sunt scutite de impozit în România veniturile din dobânzi şi redevenţe plătite unei întreprinderi asociate din Uniunea Europeană sau A.E.L.S., ceea ce impune abrogarea literei a) a alineatului 2, din articolul 116.

2. Se aplică cota de 16% şi pentru veniturile din servicii prestate în afara României daca veniturile sunt platite într-un stat cu care România are încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informaţii dar nerezidentul nu face dovada rezidenţei sale.

3. Se intoduce o cotă majorată de impozit, respectiv de 50% pentru veniturile din prestarea de servicii în România sau în afara României, dividende, dobanzi, comisioane, redevenţe şi din exercitarea unei profesii libere plătite într-un stat cu care România nu are încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informaţii.

F. Titlul VI „Taxa pe valoarea adăugată”
1. Se transpun prevederile Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 17 decembrie 2012, nr. 2012/794/UE, de autorizare a Bulgariei şi a României pentru a aplica măsuri de derogare de la articolul 5 din Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, pentru stabilirea locului operaţiunilor legate de înreţinerea, repararea şi traversarea podului Calafat – Vidin.

2. Se elimină prevederile art. 137 alin. (1) lit.e) din Codul fiscal potrivit cărora baza de impozitare este considerată valoarea de piaţă în cazul schimbului şi, în general, atunci când plata se face parţial ori integral în natură sau atunci când valoarea plăţii pentru o livrare de bunuri ori o prestare de servicii nu a fost stabilită de părţi sau nu poate fi uşor stabilită, întrucât acestea contravin prevederilor Directivei 2006/112/CE referitoare la stabilirea bazei de impozitare a TVA aşa cum rezultă din jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, respectiv Hotărârea CJUE în cauza C-549/11.

3. Pentru a preveni evaziunea fiscală se transpun prevederile opţionale ale art. 80 din Directiva 2006/112/CE, care permit statelor membre utilizarea preţului de piaţă între părţile afiliate în anumite situaţii prevăzute în mod expres.
Astfel, pentru livrarea de bunuri sau prestarea de servicii pentru care beneficiarul este o persoană afiliată furnizorului/prestatorului, baza de impozitare este considerată valoarea de piaţă în situaţiile prevăzute de directivă, respectiv:
– atunci când contrapartida este mai mică decât valoarea de piaţă , iar beneficiarul livrării sau al prestării nu are drept complet de deducere; În acestă situaţie, utilizarea unui preţ mai mic între părţile afiliate determină pe total o deducere supradimensionată a taxei pe valoarea adăugată, întrucât furnizorul deduce taxa aferentă achiziţiilor sale la un preţ real (mai mare), colectează o taxă mai mică, iar beneficiarul care nu are drept de deducere are o sumă mai mică de TVA nededusă;
– atunci când contrapartida este mai mică decât valoarea de piaţă, iar furnizorul sau prestatorul nu are un drept complet de deducere şi livrarea sau prestarea este scutită fără drept de deducere; În acest caz, prin utilizarea unui preţ mai mic pentru tranzacţia scutită fără drept de deducere, şi utilizarea unor preţuri mai mari pentru operaţiunile taxabile, furnizorul îşi poate majora artificial pro rata de deducere şi, implicit taxa dedusă;
– atunci când contrapartida este mai mare decât valoarea de piaţă, iar furnizorul sau prestatorul nu are drept complet de deducere. Utilizarea unui preţ mai mare decât valoarea de piaţă între părţile afiliate atunci când furnizorul nu are drept integral de deducere, determină mutarea spre beneficiarul afiliat a dreptului de deducere pentru o valoare mai mare, astfel încât să poată compensa, sau chiar depăşi taxa nededusă de furnizor.
Transpunerea acestei prevederi din Directiva 2006/112/CE este opţională şi va trebui comunicată spre informare Comitetului TVA din cadrul Comisiei Europene.

4. În vederea alinierii la prevederile art. 86 alin. (1) lit.b) din Directiva 2006/112/CE se includ în baza de impozitare pentru importul de bunuri şi cheltuielile care decurg din transportul către alt loc de destinaţie din Comunitate, în cazul în care locul respectiv este cunoscut la momentul la care intervine faptul generator.

5. Pentru alinierea la Directiva 2006/112/CE şi Decizia Curţii Europene de Justiţie în cauza C-326/99 se includ în cadrul operaţiunilor scutite de TVA operaţiunile constând în acordarea cu plată pe o anumită perioadă a unor drepturi reale, precum dreptul de uzufruct şi superficia, asupra unui bun imobil.

6. În cazul bunurilor furate, se prevede obligativitatea ajustării TVA la momentul constatării lipsei în gestiune şi se introduc prevederi noi care permit anularea ajustării taxei în cazul dovedirii acestuia prin hotărâre judecătorească definitivă, conform recomandărilor Ministerului Justiţiei.

7. În cazul persoanelor impozabile care nu au sediul activităţii economice în România cărora li s-a anulat înregistrarea datorită faptului că au depus deconturi în care nu au evidenţiat nicio livrare/prestare sau achiziţie, se permite reînregistrarea în scopuri de TVA chiar dacă o cerere în acest sens este depusă după 180 de zile de la data anulării înregistrării.Aceste persoane desfăşoară activităţi economice în statul în care au sediul activităţii economice, iar în România pot desfaşura ocazional operaţiuni pentru care sunt obligate să se înregistreze în scopuri de taxă. Între aceste operaţiuni s-ar putea regăsi şi livrări intracomunitare de bunuri care, în lipsa înregistrării în scopuri de TVA a persoanei impozabile, nu ar putea fi declarate în declaraţia recapitulativă şi, implicit, în VIES, sistem pe baza căruia sunt urmărite tranzacţiile intracomunitare.

8. Se includ în Codul fiscal, la recomandarea Ministerului Justiţiei, prevederi din care să rezulte că în cazul stocării electronice a facturilor, inclusiv a celor care au fost convertite din format hârtie în format electronic, nu este obligatorie aplicarea prevederilor Legii nr.135/2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică.

9. Se introduce posibilitatea depunerii unei declaraţii de către persoanele impozabile cărora li s-a anulat înregistrarea în scopuri de TVA, pentru:
– reflectarea taxei care trebuie plătită sau după caz, recuperată de la bugetul de stat, atunci când se emit facturi de regularizare sau se ajustează baza de impozitare pentru operaţiuni realizate înainte de anularea înregistrării;
– reflectarea taxei care trebuie plătită de persoanele care au aplicat sistemul TVA la încasare, dacă încasarea contravalorii facturilor emise sau termenul limită de 90 de zile de la data emiterii facturii, intervine după anularea înregistrării în scopuri de TVA, când persoana impozabilă nu mai depune decontul de taxă.

10. Se stabileşte regimul pe care trebuie să-l aplice beneficiarii operaţiunilor realizate de persoanele obligate să intre în sistemul TVA la încasare sau să părăsească sistemul, pe perioada cuprinsă între data de la care aveau obligaţia să aplice sistemul până la data înregistrării din oficiu şi, respectiv de la data la care aveau obligaţia să înceteze aplicarea sistemului până la radierea din oficiu, în funcţie de informţiile publicate în Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVAla încasare.Totodată se stabileşte regimul aplicabil în cazul înregistrărilor/radierilor, din eroare, în/din Registrul persoanelor care aplică sistemul TVA la încasare, astfel încât aceste erori să nu afecteze persoanele în cauză.

11. Se instituie cadrul legal pentru radierea din Registrul operatorilor intracomunitari a persoanelor impozabile care nu prezintă certificatele de cazier judiciar ale noilor administratori şi/sau asociaţi, în vederea evitării situaţiilor în care astfel de persoane pot desfăşura operaţiuni intracomunitare, chiar dacă au administratori sau asociaţi noi împotriva cărora s-a pus în mişcare acţiunea penală sau care au înscrise în cazierul judiciar infracţiuni în legătură cu operaţiuni intracomunitare.

G. Titlul VII „Accize şi alte taxe speciale”
Respectarea angajamentelor asumate de România prin Scrisoarea de intenţie adresată FMI, respectiv:
Corelarea cotelor de accize pentru bere şi băuturi fermentate, altele decât bere şi vin, cu conţinutul de alcool şi procesul de producţie.
Astfel, pentru berea/baza de bere din amestecul cu băuturi nealcoolice, la care ponderea gradelor Plato provenite din malţ, cereale malţificabile şi/sau nemalţificabile este mai mică de 30%, se va percepe o acciză suplimentară de 10 euro/hl de produs. În acelaşi timp, pentru băuturile fermentate, altele decât bere şi vinuri, la care ponderea de alcool absolut (100%) provenită din fermentarea exclusivă a fructelor, sucurilor de fructe şi sucurilor concentrate de fructe este mai mică de 50% se va percepe o acciză suplimentară de 25 euro/hl de produs.

De asemenea, proiectul vizează creşterea nivelului accizelor pentru bere de la 0,748 euro/hl/grad Plato la 0,8228 euro/hl/grad Plato.
Pentru berea realizată de micii producători de bere, acciza va creşte de la 0,43 euro/hl/grad Plato la 0,473 euro/hl/grad Plato.
În acelaşi sens, se propune devansarea cu trei luni a calendarului de creştere a nivelului accizei totale la ţigarete, calendar prevăzut în anexa 6 de la Titlul VII din Codul fiscal.
În ceea ce priveşte lupta continuă privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale din domeniul alcoolului, se propune diminuarea tentaţiei de a utiliza alcoolul etilic scutit de la plata accizelor pentru obţinerea băuturilor alcoolice, deci evitarea plăţii acestui impozit. În acest context se propune sancţionarea faptei descrise anterior cu amendă contravenţională cuprinsă între 20.000 lei şi 100.000 lei.

H. Titlul IX „Impozite şi taxe locale”
1. Se stabileşte faptul că trebuiesc îndeplinite două condiţii de către autorităţile administraţiei publice locale ca să se poată aplica prevederile alin. 1 din Ordonanţa Guvernului 1/2013:
a) să nu aibă înregistrate în evidenţele fiscale locale, la data de 31 decembrie 2012, arierate;
b) reducerile de impozite să nu afectează veniturile proprii ale bugetelor locale.

2. Se acorda un termen de 15 de zile de la data adoptării ordonanţei în care autoritaţile publice locale care înregistrează arierate sa adopte noi hotărâri privind impozitele şi taxele locale datorate pentru anul 2013, la nivelulrile stabilite conform H.G. nr. 2013/2012.

3. Se acordă posibilitatea persoanelor fizice care au achitat deja impozitele şi taxele locale pentru anul 2013 şi achită integral până la data de 30 septembrie 2013 diferenţele rezultate, să beneficieze de bonificaţia prevăzută de lege şi adoptată prin hotărâre a consiliului local pentru anul 2013.

I. Titlul IX^2 „Contribuţii sociale obligatorii”
1. Se includ în baza de calcul a contribuţiilor sociale indemnizaţiile primite pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, pentru partea care depăşeşte limita a de 2,5 ori nivelul stabilit prin hotărâre de guvern pentru personalul din instituţiile publice, la nivelul tuturor angajaţilor.

2. Se reglementează obligativitatea depunerii declaraţiei (D112) şi a plăţii contribuţilor sociale obligatorii în cazul persoanelor fizice care obţin venituri din salarii de la angajatori din state care nu intră sub incidenţa regulamentelor Uniunii Europene privind coordonarea sistemelor de securitate socială sau din state cu care România nu are încheiate acorduri ori convenţii în domeniul securităţii sociale, precum şi în cazul persoanelor fizice române care obţin venituri din salarii, ca urmare a activităţii desfăşurate la misiuni diplomatice/posturi consulare acreditate în România, pentru situaţiile în care angajatorii şi misiunile/posturile respective nu îndeplinesc obligaţiile declarative şi cele privind calculul, reţinerea şi virarea contribuţiilor sociale individuale.

3. S-au efectuat corelări cu modificările Titlului III şi totodată, s-a lărgit sfera veniturilor asupra cărora se datorează contribuţie de asigurări sociale de sănătate, cu:
– veniturile realizate de persoanele fizice din cultura plantelor, de pe suprafeţele de teren situate peste limita care asigură necesităţile de trai ale unei familii;
– veniturile realizate din creşterea şi valorificarea în stare naturală a animalelor şi a produselor de origine animală;
– veniturile obţinute din silvicultură şi piscicultură.

II. Codul de procedură fiscală
1. Stabilirea unei reguli speciale de estimare în cazul contribuabililor care au obligaţia de a depune declaraţia privind venitul asigurat la sistemul public de pensii.
Astfel, se propune ca regulă specială de estimare, estimarea pe baza venitului minim reglementat la art. 296^22 din Codul fiscal, respectiv de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat (regula generală de estimare prevede folosirea de metode de estimare aprobate de preşedintele ANAF).
În acest fel se asigură corelarea regulilor procedurale cu regulile din dreptul material (art. 296^21 şi 296^22 din Codul fiscal).

2. Majorarea termenului prevăzut la art. 78^1 alin. (9), de la 3 zile la 5 zile, în scopul aplicării unitare a prevederilor legale de către organele fiscale şi în vederea stabilirii unui termen obiectiv de înscriere în registru, raportat şi la modalităţile de comunicare a actelor administrative fiscale.

3. Instituirea obligaţiei contribuabilului de a depune o declaraţie de patrimoniu şi de venituri în scopul clarificării situaţiei fiscale personale.
Totodată se propune stabilirea, prin ordin al ministrului finanţelor publice, a elementelor de patrimoniu şi de venituri ce trebuie declarate de persoana supusă verificării, ţinând cont şi de faptul că există categorii de venituri pentru care contribuabilul are deja obligaţia de a le declara. În această declaraţie urmează a fi incluse veniturile neimpozabile (ex. donaţii, moşteniri care nu se declară la organul fiscal) precum şi veniturile impozabile în regim de reţinere la sursă.

4. Reglementarea unui termen special (de 6 luni, respectiv 12 în cazul în care sunt necesare informaţii din străinătate) în ceea ce priveşte durata efectuării verificării situaţiei fiscale personale, având în vedere că verificarea situaţiei fiscale personale prin utilizarea metodelor indirecte reprezintă o activitate laborioasă, pe de o parte, iar pe de altă parte persoanele fizice (care nu desfăşoară activităţi economice sau profesii libere) nu sunt obligate să păstreze documentele justificative privind veniturile sau cheltuielile. Acest termen este raportat şi la practica europeană. (ex. în Franţa termenul este de 12 luni iar în Marea Britanie termenul este nelimitat).

5. Instituirea unor reguli derogatorii care să permită contribuabilului depunerea/corectarea declaraţiilor fiscale precum şi efectuarea impunerii de către organul fiscal, având în vedere că procedura de verificare a situaţiei fiscale personale implică resurse importante atât în ceea ce priveşte organul fiscal cât şi contribuabilul.

6. Reglementarea dreptului organelor fiscale de a emite decizie de încetare a procedurii de verificare şi în situaţia în care, persoana verificată depune/corectează declaraţiile fiscale, după comunicarea avizului de verificare, iar organul fiscal constată că nu mai există diferenţă semnificativă, în scopul corelării cu prevederile art. 109^3 alin. (2).

7. Având în vedere că la 1 februarie 2013 intră in vigoare Noul Cod de procedură civilă care, la art. 623, exclude din sfera de competenţă a executorului judecătoresc titlurile executorii privind venituri ale bugetului general consolidat, este necesară corelarea prevederilor din Codul de procedură fiscală cu Noul Cod de procedură civilă.

8. Instituirea unor reguli care să excepteze de la stingere creanţele fiscale pentru care este suspendată executarea silită prin depunerea unei scrisori de garanţie bancară.

9. Reglementarea unui termen de 5 zile în care terţul poprit să înştiinţeze organul de executare dacă nu datorează nicio sumă debitorului, în scopul îmbunătăţirii activităţii de colectare a creanţelor fiscale.

10. Reglementarea unei sancţiuni pentru nerespectarea obligaţiei de depunere a declaraţiei de patrimoniu şi de venituri ţinând cont de faptul că s-a instituit o asemenea obligaţie în sarcina persoanei supusă verificării situaţiei fiscale personale.

Documente, Referinţe anexate:
Proiect Ordonanţă 
Notă de fundamentare

- Publicitate -

1 COMENTARIU