Autor: Mihaela Hampu – Supervising Senior, Tax Advisory Services, Mazars
Companie | Linkedin | Articole de specialitateMihaela Hampu

Ca şi măsură pentru susţinerea mediului de afaceri din România, Guvernul a adoptat O.G. nr. 15/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal (denumită în continuare „Codul fiscal”), prin care, începând cu 1 ianuarie 2013 se va aplica în România sistemul de plată a TVA la încasarea facturii.

Acest sistem este obligatoriu numai pentru persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România conform art. 153 din Codul fiscal, care au sediul activităţii economice în România şi care au o cifră de afaceri anuală de maximum 2.250.000 de lei (aproximativ 500.000 de euro). Pentru restul persoanelor, aplicarea acestui sistem nu este obligatorie, dar nu este nici opţională.

Cifra de afaceri este constituită din valoarea totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere, precum şi din livrările de bunuri şi prestările de servicii neimpozabile în România, cu locul în afara României, conform prevederilor din Codul fiscal, de la art. 132 şi 133 (de exemplu: livrări de bunuri care sunt instalate în alt stat membru, prestări de servicii de consultanţă fiscală către persoane impozabile, servicii legate de bunuri imobile în cazul în care bunul imobil este situat în afara României). Aşadar, la calculul cifrei de afaceri pentru aplicarea sistemului TVA la încasare nu se iau în calcul livrările de bunuri şi prestările de servicii scutite de TVA fără drept de deducere (de exemplu: prestări de servicii de natură financiar-bancară, închirierea de bunuri imobile pentru care nu s-a optat pentru taxarea operaţiunii etc.). Până la data de 25 octombrie 2012 persoanele impozabile care se califică pentru aplicarea sistemului de TVA la încasare începând cu 1 ianuarie 2013 (mai exact persoanele care în perioada 1 octombrie 2011 – 30 septembrie 2012 au avut o cifră de afaceri mai mică sau egală cu 2.250.000 de lei) trebuie să depună la organele fiscale competente o notificare. Dacă persoanele eligibile pentru aplicarea sistemului de TVA la încasare nu depun această notificare, acestea vor fi înregistrate din oficiu în Registrul  persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare. Acest registru va fi public şi se va putea găsi pe site-ul ANAF. De asemenea, acest registru se va dovedi foarte util pentru societăţi, deoarece va putea face dovada dacă la un anumit moment o societate aplică sau nu sistemul TVA la încasare. O altă informare privind aplicarea sistemului TVA la încasare o constituie faptul că furnizorul va trebui să înscrie pe factură, menţiunea „TVA la încasare”. Totuşi, în practică, pot apărea situaţii în care furnizorii să înscrie eronat pe factura menţiunea „TVA la încasare”, aceştia aplicând sistemul normal de TVA. În această situaţie, vor prevala informaţiile din Registru.

Pentru contribuabilii care îndeplinesc condiţiile pentru aplicarea sistemului, exigibilitatea TVA nu se mai stabileşte conform regulilor generale (pentru care TVA era exigibilă la data faptului generator sau la data facturii/ data la care se încasează un avans dacă aceste evenimente au loc înainte de faptul generator).  Aceştia vor trebui să plătească TVA la stat la data încasării contravalorii totale sau parţiale a livrării de bunuri şi a prestării de servicii. Sistemul se aplică numai pentru operaţiunile pentru care încasarea se face prin bancă (nu se aplică pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii a căror contravaloare este încasată, parţial sau total, cu numerar). Conform regulilor generale privind exigibilitatea TVA, contribuabilii trebuiau să plătească TVA la stat şi în situaţia în care acest TVA nu era încasat de la beneficiarul bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, ceea ce putea genera un cash-flow negativ pentru contribuabilul furnizor sau prestator. Totuşi, pentru contribuabilii care aplică sistemul TVA la încasare, care nu au încasat de la beneficiari contravaloarea livrărilor de bunuri sau a prestărilor de servicii în termen de 90 de zile calendaristice de la data emiterii facturii, exigibilitatea TVA intervine în cea de-a 90-a zi calendaristică de la data emiterii facturii. Aceeaşi regulă nu se aplică însă şi în ceea ce priveşte dreptul de deducere al TVA, contribuabilii având dreptul la deducerea TVA numai din momentul în care efectuează plata (prin bancă), total sau parţial. Prin urmare, contribuabilii care colectează TVA  beneficiază de o amânare a obligaţiei de plată a TVA de maxim 90 zile, în timp ce, contribuabilii care au dreptul să deducă TVA îşi amână dreptul de deducere până la plata facturii; dacă perioada de încasare depăşeşte 90 de zile, câştigător la finalul zilei este tot Statul.

De asemenea, persoanele cu sediul activităţii economice în România, care se vor înregistra în scopuri de TVA în România conform art. 153 din Codul fiscal, începând cu anul 2013, vor fi automat înregistrate cu aplicarea sistemului de TVA la încasare. Dacă cifra e afaceri de 2.250.000 de lei este depăşită de către persoanele care aplică sistemul de TVA la încasare, acestea vor fi scoase din sistem, începând cu cea de-a treia perioadă fiscală (luna sau trimestrul, după caz) care urmează celei în care plafonul a fost depăşit. Până la sfârşitul perioadei fiscale următoare celei în care plafonul a fost depăşit persoana respectivă va fi obligată să aplice sistemul, chiar dacă a fost depăşit pragul privind cifra de afaceri.

O altă menţiune importantă este aceea că sistemul nu se aplică dacă beneficiarul este o persoană afiliată furnizorului.

Având în vedere că nu toate societăţile vor aplica sistemul de TVA la încasare, este foarte probabil ca în practică să apară probleme datorită tratamentului diferit privind TVA pe lanţul economic: vor exista societăţi care vor emite facturi atât către societăţi care aplică sistemul de TVA la încasare, cât şi către societăţi care nu aplică sistemul de TVA la încasare. De asemenea, vor fi societăţi care aplică sistemul de TVA la încasare, care vor emite facturi atât către societăţi care aplică sistemul de TVA la încasare, cât şi către societăţi care nu aplică acest sistem. De asemenea, pot apărea dificultăţi în ceea ce priveşte stabilirea modalităţii de plată a facturilor (cash sau prin bancă): pe factură să se menţioneze că plata se face prin bancă şi să se aplice sistemul TVA la încasare şi, în fapt, plata să se facă cash.

Redăm mai jos un exemplu cu privire la aplicarea sistemului TVA la încasare.
Câteva considerente despre noutatea anului 2013 - Sistemul TVA la încasare

Societatea B este o persoană impozabilă care aplică sistemul TVA la încasare, iar societăţile A şi C sunt persoane impozabile care nu aplică sistemul TVA la încasare. De asemenea, presupunem că achiziţiile societăţii A provin de la un furnizor care nu aplică sistemul.

Dacă în prima lună nu se fac plăţi ale facturilor emise, atunci vom avea următoarea situaţie:

Societatea A va avea TVA de plată (36-24 = 12) (Societatea A nu aplică sistemul, nu este afectată);

Societatea B nu deduce 36 de lei, nu plăteşte 48 lei (Societatea B aplică sistemul, nu deduce TVA fiindcă nu a plătit furnizorul A; nu colectează TVA fiindcă nu a încasat factura de la C);

Societatea C nu aplică sistemul, dar nu poate deduce 48 de lei, deoarece nu a plătit factura lui B. Totuşi, plăteşte 60 de lei (TVA colectată).

Deşi prevederile pentru modificarea Codului fiscal oferă detalii cu privire la implicaţiile şi consecinţele sistemului TVA la încasare, totuşi suntem de părere că, având în vedere amploarea şi impactul pe care îl va avea aplicarea acestui sistem începând cu anul viitor, mai sunt necesare clarificări suplimentare care ne aşteptăm să fie introduse prin modificarea Normelor Metodologice pentru aplicarea Codului fiscal. Cu cât aceste modificări vor apărea mai devreme, cu atât vor fi mai uşor de înţeles şi de implementat noile prevederi mai ales că va trebui să ne aşteptăm şi la modificarea implicită a formularelor de TVA.

 

Articol publicat in revista Curierul fiscal nr. 10/2012, preluat cu acordul editurii C.H. Beck.