(1) Cand situatia fiscala a uneia sau a mai multor persoane supuse impunerii este in interesul comun sau complementar a doua sau mai multe state membre, aceste state pot conveni sa desfasoare verificari simultane pe teritoriile lor, astfel incat sa poata schimba informatiile astfel obtinute ori de cate ori un astfel de schimb de informatii este mai eficient decat efectuarea de verificari numai de catre unul dintre statele membre.
(2) Autoritatea competenta din fiecare stat membru va identifica in mod arbitrar persoanele supuse impozitarii, pe care intentioneaza sa le propuna pentru o verificare simultana. Aceasta autoritate competenta va comunica autoritatilor competente responsabile din celelalte state membre vizate cazurile care, din punctul sau de vedere, ar fi subiectul unei verificari simultane. Aceasta autoritate competenta va comunica motivele sale in ceea ce priveste alegerea cazurilor, cat mai mult posibil, prin comunicarea informatiilor care au condus la luarea deciziei pentru o verificare simultana.
Autoritatea competenta va specifica perioada de timp in care se vor derula operatiunile de control.
(3) Autoritatea competenta din fiecare stat membru vizat va decide daca doreste sa ia parte la operatiuni de verificari simultane. La primirea unei propuneri pentru o verificare simultana, autoritatea competenta va confirma acordul sau va comunica refuzul sau, motivat, celeilalte autoritati.
(4) Fiecare autoritate competenta din statele membre vizate va numi un reprezentant, care va avea responsabilitatea supravegherii si coordonarii activitatii de control.

1 COMENTARIU