AGERPRES: Când va deveni operaţională noua Direcţie Antifraudă, ce structură de personal va avea, câţi comisari ai Gărzii Financiare vor intra în noua structură de control şi cum vor fi selectaţi?

Daniel Chiţoiu: Una dintre priorităţile mandatului meu o reprezintă restructurarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală /ANAF/, având drept scop îmbunătăţirea colectării veniturilor statului şi reducerea semnificativă a evaziunii fiscale în România. Ştim foarte bine că cele două obiective sunt greu de îndeplinit, dar sunt obiective asumate de mine la preluarea mandatului de ministru al Finanţelor. România, în prezent, este pe unul dintre ultimele locuri în Europa din punct de vedere al gradului de colectare a veniturilor ca pondere în PIB. Acest lucru se poate ameliora prin măsuri administrative şi legislative de îmbunătăţire a colectării şi reducere drastică a evaziunii.

- Publicitate -

Primele măsuri pe care le-am întreprins au fost de natură legislativă: modificarea Codului fiscal şi Codului de procedură fiscală în sensul transparentizării şi simplificării procedurilor de declarare şi de plată a obligaţiilor fiscale către bugetul general consolidat. Ne interesează să avem o relaţie de parteneriat între contribuabil şi administraţia fiscală, trebuie să eliminăm impresia că administraţia fiscală este un stăpân, iar contribuabilul trebuie să vină să se supună deciziilor luate de administraţia fiscală, uneori şi în mod abuziv. Dorim să avem o relaţie de parteneriat, în sensul de a veni în sprijinul contribuabilului, să-l îndrumăm, să-l asistăm ca să poată declara corect obligaţiile şi să le plătească. Pe de altă parte, avem şi economia subterană, economia neagră provenită din evaziunea şi frauda fiscală, cauzată atât de lacunele legislative, dar şi de modul de organizare şi funcţionare a administraţiei fiscale cu toate structurile, mai ales cele de control.

De 23 de ani, în România toate guvernele şi-au asumat ca obiectiv reducerea evaziunii şi îmbunătăţirea colectării veniturilor, dar observăm că România nu a putut să aibă un nivel al colectării veniturilor mai mare de 33,7-33,8% din PIB, realizat în 2008. A oscilat de-a lungul anilor undeva între 29% şi 33,8% din PIB. Dacă ne raportăm la nivelul sarcinii fiscale din România, al tuturor impozitelor şi taxelor, România este pe unul dintre primele locuri din punct de vedere al sarcinii fiscale, al presiunii fiscale – la impozit pe profit, pe venit, la TVA, la CAS-uri, care sunt printre cele mai ridicate din Europa, dar noi avem o problemă cu gradul de colectare. Avem o conformare voluntară a contribuabililor, adică plata de bunăvoie la buget, nu prin executare silită, undeva la 78-80%. Cele mai performante ţări au un grad de conformare voluntară între 95 şi 99,5%. Este vorba de ţările nordice – Finlanda, Danemarca.

Reducerea evaziunii fiscale din România are două paliere de atac din partea MFP şi ANAF: în primul rând o reorganizare administrativă a structurilor de control operativ, iar în al doilea rând un pachet de măsuri legislative. Garda Financiară, Direcţia de Control şi Supraveghere a Accizelor şi Operaţiunilor Vamale din cadrul ANV şi Direcţia de Investigaţie Fiscală din cadrul ANAF se reorganizează, se restructurează şi se va crea o singură structură de control operativ pe toate domeniile de activitate ANAF – fiscal, vamal, într-o singură structură, care se va numi Direcţia Naţională de Antifraudă Fiscală, care va reuni competenţele în domeniul combaterii evaziunii fiscale şi se va ocupa numai de marile reţele de evaziune fiscală şi de domeniile cu grad ridicat de risc fiscal. Va fi o structură organizată la nivel naţional şi nivel regional, dar şi structurile regionale vor avea subordonare naţională, pentru a elimina cât mai mult influenţa politicului în nominalizarea celor care lucrează în această structură.

Cei care vor lucra în noua structură vor fi profesionişti selectaţi atât din rândul actualilor salariaţi ai ANAF, dar ne interesează să aducem şi oameni noi, din afara sistemului, care, pe lângă testele privind experienţa profesională, vor trebui să treacă şi teste de integritate.

AGERPRES: Câţi angajaţi va avea Direcţia Naţională de Antifraudă Fiscală?

Daniel Chiţoiu: Din evaluările făcute în momentul de faţă, noua structură va avea între 1.500 şi 2.000 de persoane la nivel naţional şi regional. Acest număr de personal va fi şi în funcţie de restructurarea-reorganizarea tuturor direcţiilor de finanţe publice judeţene /DGFP/. În acelaşi timp, vom face şi restructurarea la nivel judeţean. ANAF a semnat luna trecută şi a fost aprobat în Board-ul Băncii Mondiale /BM/ un proiect de reformă a administraţiei fiscale şi beneficiem de un împrumut BM de 70 milioane de euro. În paralel cu noua structură antifraudă se va face şi reorganizarea teritorială a ANAF, prin DGFP judeţene, şi în funcţie de numărul de locuri disponibilizate din această reorganizare teritorială putem să alocăm numărul pentru noua structură de antifraudă.

AGERPRES: Câţi comisari ai Gărzii Financiare vor intra în noua structură?

Daniel Chiţoiu: De la Garda Financiară, cei care vor lucra în noua structură vor trebui să treacă teste profesionale şi de integritate. Aproximativ jumătate ar putea să mai lucreze în noua structură, aproximativ, mai luăm în calcul un plus/minus de 10-15%. Ceilalţi vor fi reorientaţi conform pregătirii profesionale pe posturile vacante în cazul care acestea mai există în sistemul fiscal, iar restul vor fi disponibilizaţi, dar numărul celor care vor pleca acasă definitiv va fi nesemnificativ. Pentru fiecare cred că se poate găsi un loc în cadrul administraţiei fiscale la nivel judeţean sau central. Ei nu trebuie să rămână neapărat în locul în care au lucrat, pot să lucreze şi în alte judeţe sau în alte structuri ale administraţiei fiscale, conform pregătirii profesionale.

Procesul de reorganizare al ANAF va cuprinde şi direcţiile judeţene, în sensul că se vor crea structuri regionale care vor prelua toate structurile suport şi calitatea de ordonator de credite. Vor fi create opt direcţii regionale. 

AGERPRES: În ce stadiu se află procesul de operaţionalizare a noii structuri?

Daniel Chiţoiu: Actul normativ (ordonanţa de urgenţă – n.a.) îl avem elaborat, este în procedura de avizare la ministere, cred că peste două săptămâni va fi aprobat în Guvern şi să-l implementăm începând cu semestrul II, cu 1 iulie 2013. De asemenea, toate celelalte componente ale DGFP-urilor vor fi unificate cu structurile administraţiei fiscale municipale reşedinţă de judeţ şi din două structuri va rămâne o singură structură. Acum există DGFP şi administraţia fiscală municipală. Numărul funcţiilor de conducere se va reduce la jumătate, personalul din structurile suport se va reduce în proporţie de 60-70%. Locurile eliberate vor merge, în parte, spre noua structură antifraudă, o parte din posturi se vor desfiinţa.

AGERPRES: Când începeţi completarea structurii de personal al direcţiei antifraudă? Ce se întâmplă cu activităţile curente în acest timp? Când devine efectiv operaţională noua structură de control?

Daniel Chiţoiu: Începem popularea acestei noi structuri cu 1 iulie 2013. Activităţile pe care le desfăşoară în prezent cele trei structuri comasate vor fi preluate temporar de o structură ANAF să le poată urmări până la capăt, sunt lucrări în derulare, dosare în lucru de evaziune fiscală cu Parchetul, DNA, DIICOT, vor parcurge etapele, nu se vor închide aceste dosare. Sper ca până la 1 septembrie să fie completată schema de personal. În a doua etapă, noua structură va desfăşura şi activităţi de investigare şi cercetare penală, pe domeniul evaziunii fiscale, atribuţii pe care în prezent le au cei de la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor Economico-Financiare din cadrul Poliţiei Române.

AGERPRES: La cât este estimată evaziunea fiscală în România, domnule ministru?

Daniel Chiţoiu: Cifrele sunt diferite, sunt şi evaluări făcute intern şi evaluări făcute de organizaţii internaţionale. Evaziunea fiscală oscilează între 4-5 şi 8-9 procente din PIB. Real nu putem să ştim, pentru că nu avem toate instrumentele necesare pentru evaluare, bazele de date şi aplicaţiile informatice pentru a da cifre mai exacte. Sunt nişte estimări. Pe mine mă interesează ca începând din acest an şi până la finalul mandatului să reducem această evaziune fiscală şi veniturile să crească cu cel puţin 0,5-1 procente din PIB pe an. Nu putem realiza totul dintr-odată, nu s-a realizat în 23 de ani, dar cred că acest nivel de 0,5-1 procent din PIB anual este un obiectiv realizabil, Cei de la BM sunt mai pesimişti – în cinci ani ei văd o creştere a colectării veniturilor bugetare de 3 puncte procentuale, eu vreau un ritm mai mare, de 5-6 puncte procentuale din PIB.

AGERPRES: Ce domenii principale va viza noua structură?

Daniel Chiţoiu: Domeniile cu grad ridicat de risc de evaziune fiscală sunt cele unde impozitele şi taxele sunt foarte mari ca sarcină fiscală şi unde câştigul este foarte mare – cu preponderenţă în domeniul produselor accizabile – alcool, produse petroliere, tutun, de asemenea în domeniul produselor cerealiere. Aici avem o zonă foarte mare nefiscalizată. Am încercat să fiscalizăm această zonă a cerealelor, la începutul anului am introdus impozitul pe veniturile obţinute din agricultură de persoanele fizice. Separat de măsurile administrative ANAF vom lua şi un pachet de măsuri legislative de reducere şi combatere a evaziunii fiscale, prin modificarea legii evaziunii şi fraudei fiscale, a legii societăţilor comerciale, legii insolvenţei, a Ordonanţei 15/1996 privind plăţile în numerar, cu rolul de a limita evaziunea fiscală.

Modificările vizează verificări şi inspecţii fiscale şi în procedura insolvenţei pentru că ştim că în ultimii ani societăţile comerciale, ca să nu-şi plătească obligaţiile faţă de buget şi faţă de creditori solicită insolvenţa voluntară şi în procedura insolvenţei voluntare nu poţi să mai execuţi firma respectivă, care nu îşi mai plăteşte obligaţiile faţă de buget şi faţă de terţi. Pe noi ne interesează ca şi în cazul acestei proceduri să găsim mecanismele necesare ca societăţile să nu abuzeze de această prevedere a insolvenţei voluntare.

La plăţile în numerar dorim să reducem actualele plafoane la jumătate în sensul de a elimina tranzacţiile în numerar, mai ales în zonele unde ştim că se produce evaziunea fiscală.

O altă măsură pe care mi-am dorit-o şi când am fost şef al ANAF este să modificăm legislaţia astfel încât să avem o recuperare a prejudiciului. În ultimii 23 de ani, toate structurile ANAF, împreună cu poliţia economică, Parchetul General, DNA au întocmit dosare, au cercetat, dar sumele recuperate sunt nesemnificative faţă de valoarea prejudiciului. Pe noi ne interesează recuperarea operativă a prejudiciului. Am găsit înţelegere la ministrul Justiţiei să modificăm legislaţia penală şi în domeniul evaziunii fiscale să putem recupera operativ prejudiciul. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care a crescut evaziunea fiscală în România, pentru că nimeni nu păţit nimic, iar în cazul celor care au fost condamnaţi nu s-a recuperat prejudiciul produs. Sunt şi persoane care preferă să ia amendă penală sau chiar să facă puşcărie 1-2 ani şi rămân cu banii.

AGERPRES: Ce măsuri aveţi în vedere? Veţi fi mai înţelegători cu cei care plătesc prejudiciul şi colaborează?

Daniel Chiţoiu: Dacă cel care a produs prejudiciul colaborează sau plăteşte poate să i se reducă pedeapsa sau poate să i se acorde o facilitate dacă se recuperează operativ prejudiciul. De exemplu, dacă a produs un prejudiciu prin neplata accizelor de un miliard de lei şi îi mai calculez penalităţi de încă un miliard, îl pot scuti de 50% din penalităţi dacă plăteşte prejudiciul. Trebuie să precizez însă că sancţionarea faptei penale va rămâne, nu va fi exonerat de sancţiunea penală, doar că poate fi mai uşoară în cazul în care colaborează şi plăteşte prejudiciul.

Aş vrea să menţionez însă reorganizarea ANAF şi din perspectiva creării unei relaţii de parteneriat cu contribuabilii, să perfecţionăm mecanismele de declarare şi de plată a obligaţiilor fiscale, să nu mai punem contribuabilii să stea cu orele în şir la cozi să îşi depună declaraţiile, să nu îi chemăm de 5-6 ori la administraţia fiscală cu diverse documente şi să le cerem în mod repetat aceleaşi documente, să putem avea evidenţe clare care să corespundă cu evidenţele contabile ale contribuabililor. Trebuie dezvoltat sistemul informatic şi centralizat astfel încât să avem o relaţionare pe cale informativă şi cât mai puţin prin prezenţa fizică. Centralizarea bazelor de date va simplifica şi procedurile de rambursare de TVA şi va facilita încadrarea în termene stabilite în Codul Fiscal. 80-90% din aparatul Inspecţiei Fiscale este arondat să facă verificări pe rambursări de TVA. Ei ar trebui să facă de fapt inspecţiile de fond, o dată la trei ani la IMM-uri, o dată la 5 ani la marii contribuabili.

În sistemul informatic vom verifica, prin centralizarea bazelor de date, dacă documentele sunt reale şi operaţiunile sunt reale, s-au înregistrat şi la furnizor şi la beneficiar sau s-a făcut exportul respectiv doar ca să poată beneficia de rambursare. Acest lucru se poate vedea şi din birou, pe sistem informatic. Acolo unde avem elemente, informaţii privind posibile solicitări de rambursare ilegală de TVA se va face controlul faptic.

AGERPRES: De mica evaziune, poate nesemnificativă, dar cu impact psihologic, cine se va ocupa?

Daniel Chiţoiu: Parte din aceşti inspectori nu se vor mai ocupa de rambursări de TVA, ci de IMM-uri şi mica evaziune fiscală.

AGERPRES: Unde vor fi cele opt direcţii regionale ale ANAF?

Daniel Chiţoiu: Nu am stabilit încă reşedinţele, dar, de principiu, se merge ca şi reşedinţă a direcţiei regionale acolo unde există Curţi de Apel, pentru că actele de control sunt contestate la Curţi de Apel şi trebuie să respectăm şi actualele regiuni de dezvoltare.

AGERPRES: Câte administraţii fiscale desfiinţaţi?

Daniel Chiţoiu: În prezent avem 215 administraţii fiscale plus şase la nivelul sectoarelor Bucureştiului, în total 221. În angajamentul cu FMI şi BM avem prevăzut ca începând cu 1 ianuarie 2015 să rămână o singură administraţie fiscală la nivelul judeţului, vor deveni 47. Acolo unde avem administraţii fiscale la nivelul oraşelor şi municipiilor care nu sunt reşedinţă de judeţ, locaţiile respective nu se desfiinţează, se desfiinţează ca şi structură organizatorică, se reduce numărul funcţiilor de conducere şi numărul activităţilor, dar rămân ca servicii sau puncte de lucru. Nu ne interesează să fugim de contribuabil ci să rămânem aproape, mai ales pentru activităţi curente.

AGERPRES: Ce modificări în materie de fiscalitate vor fi operate de la 1 iulie?

Daniel Chiţoiu: România este încă sub un angajament cu instituţiile financiare internaţionale. Avem un acord pe care dorim să îl încheiem cu succes în iunie, când scrisoarea intră în Board-ul FMI.

AGERPRES: Intră cu siguranţă în discuţia Board-ului FMI?

Daniel Chiţoiu: Da, sunt optimist. Toate angajamentele asumate, toate ţintele asumate, sunt sigur că le îndeplinim. În a doua parte a anului ne dorim, în funcţie de cum merge colectarea în acest prim semestru şi semnalele sunt pozitive, merg de la o lună la alta mai bine, să introducem la 1 iulie o cotă redusă de TVA pentru pâine. Nouă ne expira taxarea inversă la produsele cerealiere, am solicitat CE prelungirea, acum două săptămâni în Parlament a fost prelungită taxarea inversă şi ne interesează ca această taxă redusă să o introducem pe tot lanţul de panificaţie – cereale, făină, pâine. Mergem cu taxarea inversă până la moară şi de la moară încolo, pe lanţul de panificaţie, cu 9% până la vânzarea pâinii. Reducerea de la 24% la 9% a TVA pentru pâine are statistic un impact negativ, estimările sunt undeva la 250 milioane lei până la finalul anului.

Evaziunea fiscală în acest domeniu este însă atât de mare încât, dacă o reduci, automat nu ai o pierdere de venituri la buget. Toată lumea mai spune că nimeni nu va reduce preţul la pâine dacă se reduce TVA. Bine, poate în prima fază nu se reduce preţul, dar în prezent nu există un mediu concurenţial în domeniul producţiei de pâine pentru că aceia care nu plătesc TVA şi fac evaziune sunt mult mai avantajaţi decât cei care plătesc. În momentul când toată lumea plăteşte 9% se creează o piaţă concurenţială şi cel care vrea să producă mai mult trebuie să reducă preţul. S-ar putea ca în primele 2-3 luni să nu scadă preţul, dar pe măsură ce va exista o piaţă concurenţială preţul se va reduce. Cei 15% care rămân la nivelul firmelor vin, în parte, şi la buget – firmele se dezvoltă sau consumă şi plătesc alte impozite şi taxe.

Cei de la FMI sunt mai rezervaţi şi realişti şi spun că bugetul trebuie să fie echilibrat. Ei nu au luat în considerare însă îmbunătăţirea colectării din reducerea evaziunii.

Altă măsură este impozitul forfetar. Dorim să implementăm tot din semestrul II. La începutul anului am dorit să simplificăm impozitarea IMM-urilor pentru cei care au o cifră de afaceri sub 65.000 de euro şi conform directivei europene, implementate şi de România, au opţiune a să nu se înregistreze ca plătitori de TVA. Neplătind TVA am încercat să le simplificăm şi plata impozitului pe profit şi să plătească 3% pe cifra de afaceri.

Pe noi ne interesează ca în a doua parte a acestui an să facem o diferenţiere a acestui impozit forfetar pe câteva domenii de activitate unde considerăm că nu avem atâta personal să verificăm zi de zi, săptămână de săptămână, lună de lună, şi unde ştim că se produce acea mică evaziune fiscală: alimentaţie publică, domeniul hotelier, unele prestări de servicii.

Ne interesează un nivel al impozitului optim pentru ei, nu foarte mare, pentru că nu ni-l vor plăti, ci să poată şi IMM-urile să îl plătească şi noi să îl încasăm la timp.

AGERPRES: Acel impozit de 3% pe veniturile microîntreprinderilor se va reduce la 1,5% din semestrul II?

Daniel Chiţoiu: Acel 3% s-ar putea ca pentru unele domenii de activitate – comerţ sau în zona producţiei, unde rata profitului este mai mică – să îl reducem la un nivel sustenabil pentru operatorul economic, nu să-l ducem pe acesta în pierdere.

AGERPRES: Modificaţi sistemul de plată a TVA la încasarea facturii? 

Daniel Chiţoiu: Există foarte multe scrisori din partea diferitelor categorii de comercianţi sau contribuabili în care acest sistem TVA la încasare pentru unii a produs o distorsiune în ceea ce priveşte cashflow-ul, iar pe alţii i-a decapitalizat. Avem în vedere să modificăm această prevedere ţinând cont şi de faptul că în marea majoritate a statelor membre UE este opţională. Măsura a fost implementată cu gândul să venim în sprijinul contribuabililor, să îi ajutăm, nu să le creăm greutăţi. Din păcate, pentru o mare parte din ei am creat greutăţi, ori interesul nostru este de a nu menţine această stare de lucruri, ci de a o îmbunătăţi. Cred că s-ar putea să luăm această măsură de îmbunătăţire când facem şi celelalte modificări legislative, deci începând cu partea a doua a anului.

AGERPRES: Sunteţi optimist în privinţa încheierii acordului actual cu FMI. Vom respecta ţinta de arierate convenită cu FMI în cazul primăriilor?

Daniel Chiţoiu: La sfârşitul anului trecut aveam un stoc al arieratelor de 840 milioane lei. În cursul acestui an ne-am asumat cu FMI că vom reduce stocul de arierate până intră scrisoarea în Board, la 300 milioane lei. În primele trei luni din 2013 stocul de arierate a crescut pentru că erau obligaţii neachitate la termen care aveau 30-60 de zile întârziere şi când au acumulat 90 de zile au devenit arierate. Stocul a crescut la 1,15 miliarde lei în ianuarie, apoi la 1,23-1,24 miliarde lei în februarie.

Am prevăzut un plafon de 800 milioane lei de împrumuturi pentru autorităţile locale, pentru achitarea arieratelor. În prima fază am alocat 500 milioane lei, am suplimentat până la 680 milioane lei, acum două săptămâni am ridicat acest plafon la 800 milioane lei. Săptămâna aceasta s-au mai acordat împrumuturi de încă 120 milioane lei. Săptămâna trecută am alocat din fondul de rezervă bugetară la dispoziţia premierului 70 milioane lei pentru achitarea arieratelor în domeniul sănătăţii, altele decât le avea Casa de sănătate. Sperăm ca până săptămâna viitoare, până la mijlocul lunii iunie, când trebuie să dăm ultimele date către FMI, să fim cu stocul de arierate în jurul ţintei asumate cu FMI. Obiectivul nostru a fost de a achita aceste arierate şi pentru deblocarea economiei, a circuitelor financiare.

AGERPRES: Sunteţi în program cu execuţia bugetară?

Daniel Chiţoiu: Execuţia merge conform programului. Interesul a fost de a aloca cât mai multe resurse financiare pentru prefinanţare şi cofinanţare la proiectele din fonduri europene. Am avut mari probleme de când am preluat mandatul pentru că au fost presuspendate toate programele operaţionale sectoriale, iar banii de la UE au venit cât mai puţini. A trebuit să suplinim cu efort bugetar, cu prefinanţări. În primele 3 -4 luni am acordat împrumuturi din Trezorerie şi din Fondul de dezvoltare de 3,5 miliarde pentru plata în contul fondurilor europene.

Indicatorii economici sunt îmbucurători în acest an. Noi am luat în considerare o creştere economică estimată pesimist la 1,6%, vom depăşi acest nivel, ne ducem la 2%, cred că şi producţia agricolă va avea un rol pozitiv în creşterea economică. Mai mult, în alţi ani chiar dacă aveam creştere în zona agriculturii, nu aveam şi o creştere proporţională a veniturilor pe buget, dar anul acesta vom avea şi o contribuţie a agriculturii la creşterea veniturilor bugetare datorită reglementării impozitului pe veniturile agricole datorat de persoanele fizice şi asociaţiile familiale, care va fi plătit în ultima parte a anului, după ce îşi încasează subvenţia de la bugetul de stat.

AGERPRES: Înseamnă că rectificarea bugetară din vară va fi una pozitivă?

Daniel Chiţoiu: Rectificarea va avea mai multe componente, ţinem cont de evoluţia economică a României, de evoluţia colectării, de modificările legislative, dar şi de realocări între ordonatorii principali de credite. Rectificarea bugetară va fi în a doua parte a lunii iulie, sper să fie pozitivă, cu creştere de venituri şi realocare pentru investiţii.

AGERPRES: Ce ministere ar putea primi bani în plus la rectificarea bugetară?

Daniel Chiţoiu: Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei. Toate ministerele au solicitări de majorare a bugetelor iniţiale. 

AGERPRES: Încasările din impozitul pe profit sunt sub programul pe 2013. Ultimele date arată aceeaşi situaţie?

Daniel Chiţoiu: Se menţine scăderea la încasările din impozitul pe profit, influenţa cea mai mare la neîncasarea impozitului pe profit o are sectorul bancar, în sensul că impozitul pe profit plătit de sectorul bancar este foarte redus, pentru că sistemul bancar a beneficiat de anumite prevederi legislative astfel încât să îşi introducă pe costuri creditele neperformante. Aceasta a avut un efect puternic în profiturile lor şi în impozitul pe care l-au plătit. Li s-au redus profiturile pentru că s-au limitat în ultimii ani de zile să nu mai finanţeze economia, ci să aştepte şi să cumpere titluri de stat şi să nu aibă niciun risc. Bineînţeles că profiturile obţinute sunt foarte mici din diferenţa de dobândă, mai bine ar căuta soluţii să finanţeze economia, să câştige mai mult şi atunci şi profiturile lor vor fi mai mari şi impozitele plătite la stat la fel, mai mari.

AGERPRES: Când revine Misiunea FMI în România?

Daniel Chiţoiu: După aprobarea scrisorii în Board, în iunie. Misiunea FMI va veni în România în a doua parte a lunii iulie.

AGERPRES: Ce economii se fac la buget din scăderea randamentelor titlurilor de stat?

Daniel Chiţoiu: Categoric sunt efecte pozitive, dar costurile cu dobânzile la datoria publică nu scad imediat, ci pe viitor, pe perioada acestor angajamente. Se pot estima sute de milioane de euro economii ca urmare a reducerii randamentelor la împrumuturi, atât pe piaţa internă cât şi pe piaţa externă. Reducerea randamentelor se datorează creşterii credibilităţii României în faţa investitorilor români şi străini şi îmbunătăţirii indicatorilor macroeconomici.

AGERPRES: Ce mai au autorităţile de făcut până la intrarea scrisorii în Board-ul FMI?

Daniel Chiţoiu: Am îndeplinit acţiunile prioritare asumate cu FMI, cu excepţia CFR Marfă, care are deadline-ul (termenul final) pe 21 iunie. În jurul datei de 20 iunie trebuie să avem declarat câştigătorul la CFR Marfă, toate celelalte acţiuni – listarea Transgaz, arierate – le avem îndeplinite, reformele structurale, procedurile de listare la Romgaz, Nuclearelectrica, de vânzare a pachetului majoritar de 51% la Electrica, de listare a 15% prin majorare de capital la Oltenia. Suntem în calendarul asumat cu organismele financiare internaţionale – au fost selectaţi consultanţii de privatizare, consultanţii juridici şi procesele sunt în derulare astfel încât să le îndeplinim în a doua parte a anului. Menţionez şi introducerea managementului profesionist la companii, există o efervescenţă în ultimul timp, au fost selectate firmele de recrutare profesională pentru selecţia Board-ului companiilor cu capital majoritar de stat, reducerea arieratelor companiilor de stat, tăierea contractelor oneroase cu clientela politică, alocarea sumelor pentru a acorda subvenţii consumatorilor vulnerabili, pentru creşterea preţului la gaze.

AGERPRES: Care va fi în continuare relaţia României cu FMI?

Daniel Chiţoiu: Eu cred că în viitor România trebuie să aibă un acord de parteneriat cu instituţiile financiare internaţionale, pentru credibilitatea pe pieţele financiare şi în rândul investitorilor. Cred că viitorul acord va fi tot unul preventiv, nu vom avea nevoie de bani de la FMI, ne împrumutăm pe piaţa liberă, în străinătate şi în România, la un nivel al randamentului foarte mic şi cel mai redus după 1990 încoace. Nu avem motive de îngrijorare, dacă mai încheiem un acord cu FMI nu este pentru că vom avea greutăţi în viitor, ci ca o garanţie că reformele economice, mai ales cele structurale, merg înainte şi vor avea coerenţă.

AGERPRES: Ce solicitări mai aveţi din partea mediului de afaceri?

Daniel Chiţoiu: Legislaţia holding-ului şi reducerea CAS. Vrem să introducem prevederile holding-ului din punct de vedere al impozitului pe profit şi pe dividende odată cu celelalte modificări de la 1 iulie 2013, dar cu aplicare din 2014. Sperăm să reducem de anul viitor CAS. 

AGERPRES: Între reducerea CAS şi a TVA din 2014, s-a optat pentru reducerea CAS? 

Daniel Chiţoiu: Nu s-a luat decizia politică. Avem două măsuri majore de reducere a fiscalităţii, revenirea TVA şi reducerea CAS pentru angajator cu 5 puncte procentuale. Trebuie să vedem care are mai mare impact în economie, de stimulare economică, de reducere a evaziunii fiscale, dar şi de creştere economică. În funcţie de analizele făcute, decizia politică va fi undeva în toamnă. 

AGERPRES: Reuşeşte statul să privatizeze Poşta Română?

Daniel Chiţoiu: La Poşta Română investitorii nu au depus oferte poate şi speriaţi de valoarea foarte mare a arieratelor, mai ales că în ultimul timp ANAF a stabilit sume suplimentare printr-un act de control. Acele sume vor putea fi însă eşalonate la plată, pentru că nu aveai altă soluţie decât să bagi compania în insolvenţă. Investitorii nu au avut timpul necesar să facă due dillingence, să vadă starea reală a companiei. Ca atare, noi ne dorim să obţinem avizul CE de a converti în acţiuni sau de a şterge anumite arierate, să o facem mult mai pretabilă privatizării.

sursa: AGERPRES

- Publicitate -