ORDONANTA DE URGENTA nr. 74/2013 din 26 iunie 2013 privind unele masuri pentru imbunatatirea si reorganizarea activitatii Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative
2013-06-29 – Data intrarii in vigoare: 29 Iunie 2013
2013-06-29 – Publicat în Monitorul Oficial nr. 389 din 29 iunie 2013
2013-06-14 – Proiect, nota de fundamentare

ORDONANTA DE URGENTA nr. 74/2013 din 26 iunie 2013 privind unele masuri pentru imbunatatirea si reorganizarea activitatii Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative

Având în vedere necesitatea consolidării cadrului legal privind lupta împotriva evaziunii,
ţinând seama de importanţa existenţei unui mecanism unic de control care să înlăture paralelismele şi să elimine astfel evaluarea fiscală diferită sau chiar contrară a aceleiaşi operaţiuni economice,
apreciind că neluarea de urgenţă a unor măsuri de îmbunătăţire a activităţii Ministerului Finanţelor Publice – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi a structurilor sale conduce la neîndeplinirea obiectivelor asumate de România, legate de rezolvarea problemei arieratelor, reducerea evaziunii fiscale şi creşterea veniturilor colectate,
având în vedere angajamentul asumat de România în raport cu Fondul Monetar Internaţional prin Scrisoarea suplimentară de intenţie transmisă în data de 8 iunie 2012, ratificată prin Legea nr. 205/2012 privind ratificarea Scrisorii de intenţie semnate de autorităţile române la Bucureşti la 9 iunie 2011, aprobată prin Decizia Consiliului directorilor executivi ai Fondului Monetar Internaţional din 27 iunie 2011, a Scrisorii de intenţie semnate de autorităţile române la Bucureşti la 14 septembrie 2011, aprobată prin Decizia Consiliului directorilor executivi ai Fondului Monetar Internaţional din 29 septembrie 2011, a Scrisorii de intenţie semnate de autorităţile române la Bucureşti la 2 decembrie 2011, aprobată prin Decizia Consiliului directorilor executivi ai Fondului Monetar Internaţional din 19 decembrie 2011, a Scrisorii de intenţie semnate de autorităţile române la Bucureşti la 28 februarie 2012, aprobată prin Decizia Consiliului directorilor executivi ai Fondului Monetar Internaţional din 21 martie 2012, şi a Scrisorii de intenţie semnate de autorităţile române la Bucureşti la 8 iunie 2012, aprobată prin Decizia Consiliului directorilor executivi ai Fondului Monetar Internaţional din 22 iunie 2012,
pentru a facilita implementarea proiectului de modernizare a administrării fiscale derulat cu sprijinul unui împrumut acordat de Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, precum şi pentru respectarea angajamentelor asumate prin DPL-DDO Development Policy Loan – Deferred Drawdown Option ratificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2012 privind ratificarea Acordului de împrumut (Împrumut pentru politici de dezvoltare cu opţiune de amânare a tragerii) între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 11 septembrie 2012, aprobată cu modificări prin Legea nr. 11/2013,
ţinând seama că elementele sus-menţionate constituie premisele unei situaţii extraordinare care impune adoptarea de măsuri imediate în vederea stabilirii cadrului normativ adecvat şi că neadoptarea acestor măsuri ar avea consecinţe negative asupra bugetului consolidat, reorganizarea fiind absolut necesară pentru reglementarea în mod unitar şi identificarea unor soluţii viabile de administrare de care să profite atât contribuabilii, cât şi administraţia fiscală,
în considerarea faptului că toate aceste elemente vizează interesul public şi constituie o situaţie de urgenţă,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

ART. 1
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, denumită în continuare Agenţia, se reorganizează ca urmare a fuziunii prin absorbţie şi preluarea activităţii Autorităţii Naţionale a Vămilor şi prin preluarea activităţii Gărzii Financiare, instituţie publică care se desfiinţează.

ART. 2
(1) Preluarea personalului Autorităţii Naţionale a Vămilor în cadrul Agenţiei sau în structurile subordonate, după caz, se va face în limita numărului de posturi aprobat, în condiţiile legii.
(2) Personalul din cadrul Autorităţii Naţionale a Vămilor va fi încadrat pe funcţii publice generale sau specifice, în limita numărului de posturi aprobat pentru Agenţie – aparat propriu şi structuri subordonate, în condiţiile legii.

ART. 3
(1) În cadrul Agenţiei se înfiinţează Direcţia generală antifraudă fiscală, structură fără personalitate juridică, cu atribuţii de prevenire şi combatere a actelor şi faptelor de evaziune fiscală şi fraudă fiscală şi vamală.
(2) Direcţia generală antifraudă fiscală este coordonată de un vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, numit prin decizie a prim-ministrului, şi condusă de un inspector general antifraudă, ajutat de inspectori generali adjuncţi antifraudă.
(3) În cadrul structurii centrale a Direcţiei generale antifraudă fiscală funcţionează pe lângă structurile de prevenire şi control Direcţia de combatere a fraudelor, care acordă suport tehnic de specialitate procurorului în efectuarea urmăririi penale în cauzele având ca obiect infracţiuni economico-financiare. În acest scop inspectorii antifraudă din cadrul acestei direcţii sunt detaşaţi în cadrul parchetelor, în condiţiile legii, pe posturi de specialişti.
(4) În exercitarea atribuţiilor de serviciu, inspectorii antifraudă din cadrul Direcţiei de combatere a fraudelor efectuează, din dispoziţia procurorului:
a) constatări tehnico-ştiinţifice, care constituie mijloace de probă, în condiţiile legii;
b) investigaţii financiare în vederea indisponibilizării de bunuri;
c) orice alte verificări în materie fiscală dispuse de procuror.

ART. 4
(1) Funcţiile utilizate de Direcţia generală antifraudă fiscală în realizarea atribuţiilor stabilite de lege sunt funcţii publice specifice de inspector antifraudă şi funcţii publice generale.
(2) Personalul care ocupă funcţii publice de inspector antifraudă are drepturi şi îndatoriri specifice de serviciu care se stabilesc prin statut special, aprobat prin lege.
(3) Personalul care ocupă funcţii publice de inspector antifraudă beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru funcţionarii publici. Prin hotărâre a Guvernului se vor stabili modul de constituire şi criteriile de repartizare a unui fond de stimulente salariale pe seama sumelor atrase suplimentar la bugetul de stat din activitatea desfăşurată.
(4) Poate fi numită în funcţia de inspector antifraudă persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (5) şi (7).
(5) Numirea personalului antifraudă se face pe bază de concurs sau examen, începând cu data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 13 alin. (1), organizat potrivit regulamentului aprobat prin hotărâre a Guvernului. Preşedintele şi vicepreşedintele comisiilor de concurs sau de examen vor fi vicepreşedintele Agenţiei care coordonează Direcţia generală antifraudă fiscală şi inspectorul general antifraudă.
(6) Numirea personalului antifraudă se face potrivit Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(7) Ocuparea funcţiilor publice în cadrul structurii antifraudă se face cu respectarea următoarelor condiţii minime:
a) absolvirea de studii universitare de licenţă cu diplomă, respectiv studii superioare, juridice sau economice, de lungă durată, cu diplomă de licenţă ori echivalentă;
b) promovarea evaluărilor psihologice complexe, organizate prin intermediul unităţilor specializate acreditate în condiţiile legii;
c) promovarea evaluărilor de integritate, inclusiv prin evaluarea personalului Direcţiei generale antifraudă fiscală din punct de vedere psihologic şi al comportamentului simulat, de către personal sau cabinete de specialitate, autorizate în condiţiile legii.
(8) Funcţionarilor publici care ocupă funcţii publice în cadrul structurii antifraudă li se consideră vechime în specialitatea studiilor absolvite întreaga perioadă în care îşi desfăşoară activitatea în structura antifraudă.
(9) În scopul efectuării cu celeritate şi în mod temeinic a activităţilor de descoperire şi de urmărire a infracţiunilor economico-financiare, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală, inspectorii antifraudă din cadrul Direcţiei de combatere a fraudelor îşi vor desfăşura activitatea în cadrul parchetelor, prin detaşare.
(10) Inspectorii antifraudă prevăzuţi la alin. (9) îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea exclusivă a conducătorului parchetului în cadrul căruia funcţionează.
(11) Numirea inspectorilor antifraudă în cadrul Direcţiei de combatere a fraudelor se face prin ordin al preşedintelui Agenţiei, cu avizul vicepreşedintelui Agenţiei care conduce Direcţia generală antifraudă fiscală şi al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar detaşarea acestora în funcţii se face prin ordin comun al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi al preşedintelui Agenţiei.
(12) Inspectorii antifraudă sunt detaşaţi în interesul serviciului pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea prelungirii detaşării în funcţie, cu acordul acestora.
(13) Detaşarea încetează înaintea împlinirii perioadei prevăzute la alin. (12) prin revocarea din funcţie dispusă prin ordin comun motivat al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi al preşedintelui Agenţiei.
(14) Pe durata detaşării la parchet inspectorii antifraudă din cadrul Direcţiei generale antifraudă fiscală nu pot primi de la organele ierarhic superioare din cadrul Agenţiei nicio însărcinare.
(15) Modul de exercitare a atribuţiilor privind cariera inspectorilor antifraudă pe durata detaşării la parchete se stabileşte prin legea privind statutul acestei categorii de funcţionari publici.

ART. 5
(1) Personalul Agenţiei care ocupă funcţii publice de inspector antifraudă poartă, în timpul serviciului, uniformă, însemne distinctive, ecusoane şi, după caz, armament şi alte mijloace tehnice utilizate ca mijloc individual de apărare, protecţie şi comunicare, care se atribuie gratuit. În anumite situaţii, în realizarea atribuţiilor de serviciu, inspectorii antifraudă pot îmbrăca ţinuta civilă.
(2) Dotarea cu armament se face în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, republicată, cu modificările ulterioare.
(3) Personalul prevăzut la alin. (1) este în permanenţă la dispoziţia serviciului.
(4) Normele generale şi speciale de dotare a personalului care ocupă funcţii publice de inspector antifraudă, însemnele distinctive, modelul ecusonului, uniformei, al legitimaţiei de control/serviciu şi al ordinului de serviciu se stabilesc prin hotărârea Guvernului prevăzută la art. 13 alin. (1).

ART. 6
(1) În exercitarea atribuţiilor de serviciu, personalul din cadrul Agenţiei care ocupă funcţii publice de inspector antifraudă este învestit cu exerciţiul autorităţii publice şi beneficiază de protecţie, potrivit legii.
(2) În îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, personalul prevăzut la alin. (1) are dreptul:
a) să efectueze controale în toate spaţiile în care se produc, se depozitează sau se comercializează bunuri şi servicii ori se desfăşoară activităţi care cad sub incidenţa actelor normative naţionale, inclusiv transpuse din legislaţia comunitară, în vigoare cu privire la prevenirea, descoperirea şi combaterea oricăror acte şi fapte care sunt interzise de acestea;
b) să verifice, în condiţiile legii, respectarea reglementărilor legale privind circulaţia mărfurilor pe drumurile publice, pe căi ferate şi fluviale, în porturi, gări, autogări, aeroporturi, interiorul zonelor libere, în vecinătatea unităţilor vamale, antrepozite, precum şi în alte locuri în care se desfăşoară activităţi economice;
c) să verifice legalitatea activităţilor desfăşurate, existenţa şi autenticitatea documentelor justificative în activităţile de producţie şi prestări de servicii ori pe timpul transportului, depozitării şi comercializării bunurilor şi să aplice sigilii pentru asigurarea integrităţii bunurilor;
d) să dispună măsuri, în condiţiile legislaţiei fiscale, cu privire la confiscarea, în condiţiile legii, a bunurilor a căror fabricaţie, depozitare, transport sau desfacere este ilicită, precum şi a veniturilor realizate din activităţi comerciale ori prestări de servicii nelegale şi să ridice documentele financiar-contabile şi de altă natură care pot servi la dovedirea contravenţiilor sau, după caz, a infracţiunilor;
e) să dispună, în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Codul de procedură fiscală), luarea măsurilor asigurătorii ori de câte ori există pericolul ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să îşi ascundă, să îşi înstrăineze ori să îşi risipească patrimoniul, iar dacă în desfăşurarea activităţii specifice constată împrejurări privind săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală în domeniul evaziunii fiscale, să sesizeze organele de urmărire penală;
f) să legitimeze şi să stabilească identitatea administratorilor entităţilor controlate, precum şi a oricăror persoane implicate în săvârşirea faptelor de fraudă şi evaziune fiscală şi vamală constatate şi să solicite acestora explicaţii scrise, după caz;
g) să reţină documente, în condiţiile Codului de procedură fiscală, să solicite copii certificate de pe documentele originale, să preleveze probe, eşantioane, mostre şi alte asemenea specimene şi să solicite efectuarea expertizelor tehnice necesare finalizării actului de control. Analiza şi examinarea probelor, eşantioanelor şi mostrelor, precum şi expertizele tehnice se fac în laboratoare de specialitate agreate, cheltuielile privind efectuarea acestora, inclusiv cele legate de depozitarea şi manipularea mărfurilor confiscate fiind suportate din fondurile special alocate prin bugetul de venituri şi cheltuieli;
h) să constate contravenţiile şi să aplice sancţiunile corespunzătoare, potrivit competenţelor prevăzute de lege;
i) să aplice măsurile prevăzute de normele legale, să verifice din punct de vedere fiscal, să documenteze, să întocmească acte de control operativ planificat sau inopinat privind rezultatele verificărilor, să aplice măsurile prevăzute de normele legale şi să sesizeze organele competente în vederea valorificării constatărilor;
j) să oprească mijloacele de transport, în condiţiile legii, pentru verificarea documentelor de însoţire a bunurilor şi persoanelor transportate;
k) să solicite, în condiţiile legii, date sau, după caz, documente, de la orice entitate privată şi/sau publică, în scopul instrumentării şi fundamentării constatărilor cu privire la săvârşirea unor fapte care contravin legislaţiei în vigoare în domeniul financiar fiscal şi vamal;
l) în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu să poarte uniformă, să păstreze, să folosească şi să facă uz de armamentul şi mijloacele de apărare din dotare, în condiţiile legii;
m) să utilizeze mijloacele auto purtând însemne şi dispozitive de avertizare sonore şi luminoase specifice, în condiţiile legii;
n) să constituie şi să utilizeze baze de date, inclusiv ale altor instituţii publice, necesare pentru prevenirea evaziunii fiscale, infracţiunilor economico-financiare şi a altor fapte ilicite în domeniul fiscal şi vamal. Accesul la bazele de date ale altor instituţii sau persoane juridice se face pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă şi cu respectarea dispoziţiilor legale privind protecţia datelor cu caracter personal şi informaţiile clasificate, condiţiile concrete urmând a fi stabilite prin protocoale încheiate cu respectivele instituţii sau persoane;
o) să efectueze verificări necesare prevenirii şi descoperirii faptelor de fraudă şi evaziune fiscală şi vamală;
p) să efectueze operaţiuni de control tematic.

ART. 7
(1) Funcţiile publice de execuţie specifice utilizate în cadrul Agenţiei, pentru birourile vamale de frontieră şi de interior, sunt următoarele:
a) funcţii publice de execuţie din clasa I: inspector vamal;
b) funcţii publice de execuţie din clasa a II-a: agent vamal;
c) funcţii publice de execuţie din clasa a III-a: controlor vamal.
(2) Funcţiile publice specifice de conducere sunt:
a) şef birou vamal;
b) şef adjunct birou vamal;
c) şef de tură.
(3) Funcţiile publice specifice utilizate în cadrul Agenţiei pentru Direcţia generală antifraudă fiscală sunt următoarele:
a) funcţii de execuţie din clasa I: inspector antifraudă;
b) funcţii publice de conducere: inspector general antifraudă, inspector general adjunct antifraudă, inspector şef antifraudă.
(4) Prin derogare de la prevederile Legii nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, inspectorul general antifraudă şi inspectorii generali adjuncţi antifraudă se numesc prin decizie a prim-ministrului.

ART. 8
(1) La orice acţiune de control participă minimum 2 inspectori antifraudă.
(2) La acţiunile de control cu grad sporit de periculozitate, echipele de control pot fi însoţite de membri ai subunităţilor specializate de intervenţie rapidă aflate în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, în condiţiile stabilite prin protocol încheiat între acesta şi Agenţie.
(3) La constatarea unor împrejurări privind săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală în domeniul financiar-fiscal sau vamal se întocmesc procese-verbale şi acte de control în baza cărora sesizează organele de urmărire penală cu privire la faptele constatate.
(4) Împreună cu actul de sesizare se trimit organelor de urmărire penală: procesul-verbal sau actul de control încheiat potrivit prevederilor alin. (3), documentele ridicate în condiţiile art. 6 alin. (2) lit. d) şi explicaţiile scrise solicitate în condiţiile art. 6 alin. (2) lit. f), precum şi alte înscrisuri care au valoare probatorie de înscrisuri în procesul penal.

ART. 9
Agenţia, în cazurile în care există indicii temeinice de săvârşire a unor fapte prevăzute de legea penală, poate să solicite Ministerului Afacerilor Interne să asigure personalul necesar pentru protecţia şi siguranţa operaţiunilor desfăşurate de funcţionarii publici în realizarea actului de control. Personalul necesar se asigură din cadrul subunităţilor specializate de intervenţie rapidă. Condiţiile concrete şi modalităţile în care personalul subunităţilor specializate de intervenţie rapidă participă la acţiunile de control se stabilesc prin protocol de Ministerul Afacerilor Interne şi Agenţie.

ART. 10
(1) Începând cu data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzută la art. 13 alin. (1) se înfiinţează în subordinea Agenţiei direcţiile generale regionale ale finanţelor publice, instituţii publice cu personalitate juridică, şi care sunt conduse, prin derogare de la dispoziţiile Legii nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de un director general, funcţionar public.
(2) Direcţiile generale regionale ale finanţelor publice se înfiinţează prin transformarea direcţiei generale a finanţelor publice a judeţului în care va fi stabilit sediul direcţiei generale regionale, prin fuziunea prin absorbţie a celorlalte direcţii generale judeţene ale finanţelor publice din aria de competenţă stabilită potrivit prevederilor alin. (3).
(3) Oraşele în care au sediul direcţiile generale regionale ale finanţelor publice, aria de competenţă a acestora, precum şi lista direcţiilor generale judeţene ale finanţelor publice care se reorganizează ca direcţii generale regionale ale finanţelor publice se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(4) Direcţiile generale regionale ale finanţelor publice, înfiinţate potrivit prevederilor alin. (3), preiau activitatea şi competenţele tuturor direcţiilor generale judeţene ale finanţelor publice absorbite din aria de competenţă, precum şi a tuturor structurilor teritoriale subordonate acestora.
(5) Direcţiile generale regionale ale finanţelor publice preiau prin fuziune prin absorbţie direcţiile regionale pentru accize şi operaţiuni vamale, direcţiile judeţene şi a municipiului Bucureşti pentru accize şi operaţiuni vamale din aria de competenţă stabilită potrivit prevederilor alin. (3).
(6) Modul de organizare şi funcţionare a direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice, precum şi a structurilor subordonate ale acestora se stabileşte prin ordin al preşedintelui Agenţiei, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice, în cazul structurilor coordonate metodologic de structurile de specialitate din aparatul propriu al ministerului.
(7) Direcţiile generale judeţene ale finanţelor publice care se reorganizează prin fuziune prin absorbţie în cadrul direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice îşi pierd personalitatea juridică.
(8) Personalul direcţiilor generale ale finanţelor publice, precum şi personalul direcţiilor regionale pentru accize şi operaţiuni vamale, direcţiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti pentru accize şi operaţiuni vamale, care se reorganizează prin fuziune prin absorbţie, se preia în cadrul direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice, în limita numărului de posturi aprobat, în condiţiile legii.

ART. 11
(1) Patrimoniul, arhiva, prevederile bugetare, execuţia bugetară până la data reorganizării şi orice alte bunuri ale Autorităţii Naţionale a Vămilor şi ale direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene sunt preluate de Agenţie şi direcţiile generale regionale ale finanţelor publice, după caz.
(2) Procedurile aflate în derulare la nivelul Autorităţii Naţionale a Vămilor, precum şi la nivelul direcţiilor generale ale finanţelor publice care se reorganizează vor fi continuate de Agenţie, respectiv de direcţiile generale regionale ale finanţelor publice, după caz, care se subrogă în drepturile şi obligaţiile acestora, actele îndeplinite anterior rămânând valabile.
(3) Pentru litigiile aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, indiferent de faza de judecată, Agenţia şi direcţiile generale regionale ale finanţelor publice se subrogă în toate drepturile şi obligaţiile Autorităţii Naţionale a Vămilor şi ale direcţiilor generale ale finanţelor publice, după caz, şi dobândesc calitatea procesuală a acestora, începând cu data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzută la art. 13 alin. (1). De la aceeaşi dată, în litigiile în care direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene au fost mandatate să asigure reprezentarea structurilor ierarhic superioare, calitatea de reprezentant al acestora se transmite către direcţia generală regională a finanţelor publice care a preluat activitatea direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene respective.
(4) Protocoalele de predare-preluare vizează predarea-preluarea patrimoniului, arhivei, prevederilor bugetare, execuţiei bugetare şi se încheie în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 13 alin. (1). Protocolul de predare-primire privind execuţia bugetară se efectuează pe baza instrucţiunilor aprobate prin ordin al preşedintelui Agenţiei, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice.

ART. 12
Până la încheierea protocoalelor prevăzute la art. 11 alin. (4), finanţarea autorităţilor şi instituţiilor publice care fac obiectul prezentei ordonanţe de urgenţă se asigură din bugetele ordonatorilor de credite existenţi înainte de reorganizarea Agenţiei, potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă.

ART. 13
(1) Organizarea, modul de funcţionare, numărul de posturi al Agenţiei, inclusiv cele aferente structurii antifraudă, precum şi alte aspecte determinate de aplicarea măsurilor de reorganizare prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă se reglementează prin hotărâre a Guvernului în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(2) Încadrarea personalului Agenţiei în numărul maxim de posturi aprobat şi în noua structură organizatorică se face în termenele şi cu respectarea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare.

ART. 14
În vederea realizării atribuţiilor, pentru prevenirea actelor şi faptelor de evaziune şi fraudă fiscală, Agenţia efectuează controlul operativ şi inopinat cu privire la:
a) respectarea actelor normative în scopul prevenirii, descoperirii şi combaterii oricăror acte şi fapte de evaziune fiscală şi fraudă fiscală şi vamală;
b) respectarea normelor de comerţ, urmărind prevenirea, depistarea şi înlăturarea evaziunii fiscale şi fraudelor fiscale şi vamale;
c) modul de producere, depozitare, circulaţie şi valorificare a bunurilor, în toate locurile şi spaţiile în care se desfăşoară activitatea operatorilor economici;
d) participarea, în colaborare cu organele de specialitate ale altor ministere şi instituţii specializate, la acţiuni de depistare şi combatere a activităţilor ilicite care generează fenomene de evaziune şi fraudă fiscală şi vamală.

ART. 15
(1) Agenţia, în exercitarea atribuţiilor proprii, încheie, ca urmare a controalelor efectuate, procese verbale de control/acte de control pentru stabilirea stării de fapt fiscale, pentru constatarea şi sancţionarea contravenţiilor, precum şi pentru constatarea împrejurărilor privind săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală.
(2) Bunurile intrate în proprietatea privată a statului ca urmare a activităţii Agenţiei se valorifică potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Agenţia va delega reprezentanţi în comisiile constituite conform Ordonanţei Guvernului nr. 14/2007, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi participă la activitatea de valorificare a bunurilor confiscate.

ART. 16
Procedura de întocmire, forma şi conţinutul proceselor-verbale încheiate de structura antifraudă se stabilesc prin ordin al preşedintelui Agenţiei.

ART. 17
(1) În cuprinsul actelor normative în vigoare următoarele denumiri se înlocuiesc, după cum urmează:
a) „Autoritatea Naţională a Vămilor” cu „Agenţia Naţională de Administrare Fiscală”;
b) „direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene, Direcţia generală a finanţelor publice a municipiului Bucureşti, direcţiile regionale pentru accize şi operaţiuni vamale, direcţiile judeţene şi a municipiului Bucureşti pentru accize şi operaţiuni vamale” cu „direcţiile generale regionale ale finanţelor publice”.
(2) Actele normative în care sunt prevăzute instituţiile publice care se reorganizează ori îşi schimbă raporturile de subordonare sau de coordonare, după caz, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, se modifică în mod corespunzător.

ART. 18
Până la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 13 alin. (1), activitatea Autorităţii Naţionale a Vămilor este supusă dispoziţiilor cuprinse în actele normative privind organizarea şi funcţionarea acesteia.

ART. 19
(1) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzută la art. 13 alin. (1) se abrogă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2003 privind organizarea Gărzii Financiare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 712 din 13 octombrie 2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi Hotărârea Guvernului nr. 1.324/2009 privind organizarea şi funcţionarea Gărzii Financiare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 24 noiembrie 2009, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Cu data prevăzută la alin. (1), Garda Financiară se desfiinţează.
(3) Eliberarea din funcţie a personalului se va realiza cu respectarea procedurilor prevăzute de lege pentru fiecare categorie de personal.
(4) Patrimoniul, arhiva, prevederile bugetare, execuţia bugetară până la data desfiinţării şi orice alte bunuri ale Gărzii Financiare sunt preluate de Agenţie, pe baza de protocol, încheiat în termenul prevăzut la alin. (1).
(5) Procedurile aflate în derulare la nivelul Gărzii Financiare vor fi continuate de Agenţie, care se subrogă în drepturile şi obligaţiile acesteia, actele îndeplinite anterior rămânând valabile.
(6) Pentru litigiile aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, indiferent de faza de judecată, Agenţia se subrogă în toate drepturile şi obligaţiile Gărzii Financiare şi dobândeşte calitatea procesuală a acesteia.

ART. 20
(1) Ordinele şi instrucţiunile emise în temeiul actelor normative de organizare şi funcţionare a Agenţiei, a Autorităţii Naţionale a Vămilor şi a Gărzii Financiare îşi păstrează valabilitatea, în măsura în care nu contravin dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă.
(2) Orice alte acte normative se modifică corespunzător, conform prezentei ordonanţe de urgenţă.
(3) Agenţia se subrogă în drepturile şi obligaţiile Autorităţii Naţionale a Vămilor şi Gărzii Financiare de la momentul fuziunii prin absorbţie, respectiv de la momentul desfiinţării.
(4) Direcţiile generale regionale ale finanţelor publice se subrogă în drepturile şi obligaţiile structurilor absorbite prin fuziune, de la momentul fuziunii.

ART. 21
Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 19 aprilie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 5, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„Art. 5. – (1) Activitatea autorităţii vamale se exercită prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi structurile subordonate.”
2. La articolul 6, alineatul (1) se abrogă.
ART. 22
Ordonanţa Guvernului nr. 86/2003 privind unele reglementări în domeniul financiar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 624 din 31 august 2003, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 609/2003, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 18, alineatul (4) va avea următorul cuprins:
„(4) Agenţia este condusă de un preşedinte cu rang de secretar de stat, numit prin decizie a prim-ministrului. Preşedintele Agenţiei este ajutat în activitatea sa de 3 vicepreşedinţi cu rang de subsecretar de stat, numiţi prin decizie a prim-ministrului. Vicepreşedinţii exercită atribuţiile delegate de preşedintele Agenţiei. Răspunderile şi atribuţiile vicepreşedinţilor se stabilesc prin ordin al preşedintelui Agenţiei. Preşedintele Agenţiei beneficiază de prevederile art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 32/1998 privind organizarea cabinetului demnitarului din administraţia publică centrală, aprobată cu modificări prin Legea nr. 760/2001, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul că în cadrul Agenţiei, în subordinea preşedintelui Agenţiei se organizează şi funcţionează cabinetul demnitarului. Prin derogare de la art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 32/1998, aprobată cu modificări prin Legea nr. 760/2001, cu modificările şi completările ulterioare, în subordinea vicepreşedinţilor se organizează şi funcţionează cabinetul demnitarului. Numărul maxim de posturi din cabinetul preşedintelui şi vicepreşedinţilor Agenţiei este cel prevăzut de Ordonanţa Guvernului nr. 32/1998, aprobată cu modificări prin Legea nr. 760/2001, cu modificările şi completările ulterioare, pentru funcţia de secretar de stat din cadrul ministerelor, în cazul preşedintelui, şi pentru conducătorii organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale, cu rang de secretar de stat, în cazul vicepreşedinţilor.”
2. Articolul 21 va avea următorul cuprins:
„Art. 21. – (1) Prin atribuţiile încredinţate, Agenţia asigură: administrarea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor venituri bugetare date prin lege în competenţa sa, aplicarea politicii şi legislaţiei vamale şi exercitarea atribuţiilor de autoritate vamală, precum şi controlul operativ şi inopinat privind prevenirea, descoperirea şi combaterea oricăror acte şi fapte care au ca efect frauda şi evaziunea fiscală, precum şi a altor fapte date prin lege în competenţa sa.
(2) Agenţia controlează, de asemenea, modul de producere, depozitare, circulaţie şi valorificare a bunurilor, în toate locurile şi spaţiile în care se desfăşoară activitatea operatorilor economici.
(3) Agenţia poate, la solicitarea procurorului, să efectueze constatări cu privire la faptele care constituie încălcări ale dispoziţiilor şi obligaţiilor a căror respectare o controlează, întocmind procese-verbale, prin care poate estima prejudiciul cauzat aferent operaţiunilor verificate, acte procedurale care constituie mijloace de probă, potrivit legii.
(4) Împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor se poate formula plângere potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.”

ART. 23
Prin derogare de la prevederile art. 22 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, aprobată prin Legea nr. 227/2009, cu modificările şi completările ulterioare, se autorizează Agenţia să ocupe prin recrutare posturile vacante necesare funcţionării structurii antifraudă.

ART. 24
După articolul 120 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se introduce un nou articol, articolul 120^1, cu următorul cuprins:
„Art. 120^1. – În cadrul parchetelor îşi pot desfăşura activitatea specialişti în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum şi în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală.

ART. 25
(1) Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc preia, după caz, în limita numărului de posturi aprobat, în condiţiile legii, de la Ministerul Finanţelor Publice, aparat central, de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, precum şi de la structurile teritoriale şi unităţile subordonate acesteia un număr de până la 120 persoane, precum şi prevederile bugetare aferente cheltuielilor de personal.
(2) Drepturile salariale ale personalului preluat conform alin. (1) se stabilesc prin asimilare, în mod corespunzător, cu cele ale personalului din cadrul structurilor din care provin.
(3) Se autorizează Ministerul Finanţelor Publice să introducă modificările corespunzătoare în bugetul propriu şi în bugetul Secretariatului General al Guvernului pe anul 2013, la propunerea ordonatorilor principali de credite, pe baza protocolului de predare-preluare.

PRIM-MINISTRU VICTOR-VIOREL PONTA
Contrasemnează: ————–
Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice, Daniel Chiţoiu
p. Ministrul delegat pentru buget, Enache Jiru, secretar de stat
Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, Nicolae-Liviu Dragnea
Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, Mariana Câmpeanu
Ministrul afacerilor interne, Radu Stroe
Bucureşti, 26 iunie 2013.
Nr. 74.
——-

4 COMENTARII