ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 73/2013 privind ratificarea Scrisorii de intenţie semnate de autorităţile române la Bucureşti la 10 iunie 2013, aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 26 iunie 2013
2013-06-29 Publicată in M.Of. nr. 389 din 29.6.2013

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 73/2013 privind ratificarea Scrisorii de intenţie semnate de autorităţile române la Bucureşti la 10 iunie 2013, aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 26 iunie 2013

Având în vedere:

– faptul că în data de 26 iunie 2013 prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional s-a aprobat încheierea Aranjamentului stand-by de tip preventiv curent;

– necesitatea finalizării demersurilor legislative interne concomitent cu finalizarea Aranjamentului stand-by de tip preventiv curent

şi luând în considerare faptul că aceste elemente constituie o situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

 

Articol unic

Se ratifică Scrisoarea de intenţie*) semnată de autorităţile române la Bucureşti la 10 iunie 2013, aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 26 iunie 2013, prin care se modifică şi se completează Scrisoarea de intenţie semnată de autorităţile române la Bucureşti la 12 septembrie 2012, aprobată prin Decizia Consiliului directorilor executivi al Fondului Monetar Internaţional din 28 septembrie 2012, ratificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2013.

PRIM-MINISTRU VICTOR-VIOREL PONTA
Contrasemnează:
Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice, Daniel Chiţoiu
p. Ministrul delegat pentru buget, Enache Jiru, secretar de stat
Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Constantin Isărescu
Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean

 

Anexa

Bucureşti, 10 iunie 2013
Doamnei Christine Lagarde
Director general
Fondul Monetar Internaţional
Washington, DC, 20431
S.U.A.

Stimată Doamnă Lagarde,

Autorităţile din România îşi reafirmă angajamentul faţă de programul economic susţinut de Fondul Monetar Internaţional (FMI), Uniunea Europeană (UE) şi de Banca Mondială (BM). Din păcate, în ultima parte a anului 2012 au existat derapaje în implementarea programului. Consolidarea bugetară a continuat, dar mai multe criterii de performanţă stabilite pentru cea de-a şaptea şi cea de-a opta evaluare a programului au fost ratate şi programul reformelor structurale a înregistrat întârzieri. Suntem determinaţi să întreprindem măsurile corective descrise în Memorandumul de politici economice şi financiare (MPEF) ataşat, în mod deosebit prin accelerarea reformelor structurale planificate. Anticipăm o revenire a creşterii în anul 2013, după încetinirea din anul 2012. Economia noastră continuă să rămână vulnerabilă la evoluţiile externe, ceea ce impune continuarea implementării cu fermitate a politicilor şi menţinerea rezervelor fiscale, monetare şi a celor din sectorul financiar pentru a ne asigura protecţia faţă de riscuri.

Rezultatele noastre în ceea ce priveşte ţintele cantitative şi agenda reformelor structurale pentru evaluările şapte şi opt au fost mixte (MPEF tabelele 1 şi 2).

Criterii de performanţă cantitative şi ţinte indicative. Am îndeplinit două din cele cinci criterii de performanţă cantitative şi două din cele cinci ţinte indicative stabilite pentru finele lunii decembrie 2012. Au fost ratate criteriul de performanţă privind activele externe nete (AEN) ale Băncii Naţionale a României, cel privind soldul bugetului general consolidat şi cel privind arieratele bugetului de stat. Ţintele indicative stabilite pentru cheltuielile primare ale bugetului general consolidat, arieratele autorităţilor locale şi arieratele întreprinderilor de stat (/S) au fost de asemenea ratate. Se întreprind măsuri corective de îndeplinire a obiectivelor programului, aceste măsuri fiind descrise în MPEF ataşat. Inflaţia a depăşit intervalul interior al mecanismului de consultare pe inflaţie şi, conform prevederilor programului, au avut loc discuţii cu experţii FMI.

Criterii structurale de referinţă. Am îndeplinit criteriul structural de referinţă referitor la publicarea situaţiilor financiare ale spitalelor publice. Criteriul structural referitor la identificarea proiectelor prioritare la nivelul autorităţilor locale şi publicarea unei liste cu proiectele de prioritate redusă ce vor fi întrerupte se preconizează a fi implementat cu întârziere la începutul lunii iunie 2013, iar criteriul structural referitor la finalizarea unei definiţii detaliate a arhitecturii structurale a sistemului de raportare contabilă şi de Trezorerie se anticipează că va fi implementat cu întârziere în luna iunie 2013. Nu am îndeplinit criteriul structural privind semnarea unui contract cu un consultant de tranzacţie pentru privatizarea majoritară a complexului Oltenia. Am semnat ulterior, în luna mai 2013, un contract cu un consultant de tranzacţie pentru oferta publică iniţială de 15% din capitalul social al complexului Oltenia.

În cadrul documentului MPEF ataşat evidenţiem planurile de a continua să înaintăm pe calea îndeplinirii obiectivelor prevăzute în programul nostru macroeconomic. Pentru a avea timpul necesar implementării măsurilor corective propuse, am solicitat o prelungire a programului cu 3 luni, până la finele lunii iunie 2013. Având în vedere performanţa realizată de noi în cadrul programului susţinut de FMI, UE şi Banca Mondială, dar şi măsurile corective adoptate, Guvernul României şi Banca Naţională a României (BNR) solicită derogări pentru criteriile de performanţă neîndeplinite şi finalizarea evaluărilor şapte şi opt. Intenţia noastră este de a continua să tratăm acest acord ca pe un acord de tip preventiv. În Memorandumul tehnic de înţelegere (MTÎ) se explică modul de măsurare a ţintelor programului.

Considerăm că politicile prevăzute în scrisorile din 10 martie 2011, 9 iunie 2011, 14 septembrie 2011, 2 decembrie 2011, 28 februarie 2012, 8 iunie 2012, 12 septembrie 2012 şi în această scrisoare sunt adecvate pentru realizarea obiectivelor programului nostru economic. Suntem pregătiţi să luăm măsurile suplimentare ce se impun pentru a asigura realizarea acestor obiective. Ne vom consulta cu FMI şi Comisia Europeană (CE) înainte de a modifica măsurile incluse în această scrisoare şi MPEF ataşat sau de a adopta noi măsuri care s-ar abate de la scopurile programului şi vom pune la dispoziţia FMI şi a CE informaţiile necesare în vederea monitorizării programului.

Acordăm permisiunea noastră FMI şi CE pentru publicarea scrisorii de intenţie şi a anexelor la aceasta, precum şi a rapoartelor echipei aferente. Scrisoarea este transmisă în copie domnului Olli Rehn, comisar european pentru afaceri economice şi monetare şi euro.

Cu stimă,

/s
Daniel Chiţoiu,
viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice
/s
Mugur Constantin Isărescu,
guvernatorul Băncii Naţionale a României

 

ANEXA I

România: Memorandum de politici economice şi financiare

Evoluţii economice recente şi perspective

1. Creşterea reală a PIB a încetinit până la 0,7% în 2012, după ce în anul 2011 atinsese un nivel de 2,2% datorită unei recolte excepţionale. Cererea internă a încetinit pe fondul incertitudinii politice şi al recesiunii din zona euro ce a frânat exporturile. Totodată, condiţiile de iarnă grea au redus activitatea în primul trimestru, iar seceta a condus la o contractare drastică a producţiei agricole în trimestrul trei. Inflaţia IPC (headline) a crescut în semestrul doi al anului pe seama: creşterii, determinată de ofertă, a preţurilor volatile la alimente, a propagării deprecierii cursului de schimb din perioada mai–septembrie şi a unei creşteri a preţurilor mărfurilor la nivel internaţional. Inflaţia anuală a ajuns la 6 procente în luna ianuarie 2013, scăzând ulterior la 5,3 procente în luna aprilie. Inflaţia de bază (bază HICP) a crescut şi ea de la un nivel apropiat de 2% la începutul anului până la aproximativ 3%, reflectând propagarea preţurilor mărfurilor agroalimentare în preţurile alimentelor procesate şi o oarecare majorare a anticipaţiilor inflaţioniste, care s-a diminuat însă de atunci până la 2,4% în luna martie.

2. Pentru anul 2013, anticipăm o majorare a creşterii PIB la 1,6% datorită unei revigorări a cererii interne pe măsură ce nivelul de încredere s-a îmbunătăţit în urma alegerilor, se reiau rambursările de fonduri UE, structura bugetului este de natură să susţină această creştere şi producţia agricolă revine la niveluri normale. Contribuţia exporturilor nete este de aşteptat să rămână în continuare negativă, reflectând atât o creştere lentă a pieţelor de export, cât şi o cerere internă mai puternică. Datorită majorărilor preţurilor administrate la energie din prima parte a anului, inflaţia s-a menţinut peste 5 procente, dar se anticipează o scădere a acesteia până la limita superioară a intervalului revizuit de ţintire al băncii centrale de 2½ ± 1 procente până la finele anului. Se anticipează o menţinere a deficitului de cont curent sub 4% din PIB în anul 2013. Riscurile aferente perspectivei economice continuă să fie acelea de înregistrare a unor niveluri mai scăzute, generate mai ales de o activitate economică sub nivelul anticipat în zona euro şi de o absorbţie a fondurilor UE sub nivelurile proiectate. Implementarea cu fermitate a politicilor din program va fi, aşadar, esenţială pentru creşterea încrederii şi asigurarea unor rezerve de politici.

Politica fiscală

3. În anul 2012, un an electoral, deficitul fiscal s-a redus considerabil. Estimările indică un deficit (în termeni ESA) de sub 3% din PIB, un prim pas către ieşirea din Procedura de deficit excesiv a UE. Ţinta de deficit cash din cadrul programului a fost însă ratată, datorită în principal suspendării în a doua parte a anului a rambursărilor de fonduri UE la unele proiecte cu finanţare UE, ca urmare a unor iregularităţi din trecut identificate de către autorităţile române de audit. Încasările de impozite şi taxe au fost în linii mari cele planificate, reflectând parţial veniturile nerecurente obţinute din taxele de licenţe pentru telefonia mobilă ce au compensat valorile mai mici realizate la veniturile din TVA şi veniturile din impozitul pe venitul persoanelor fizice, în timp ce veniturile nefiscale s-au redresat datorită dividendelor considerabile. Am continuat să reducem numărul de angajaţi din sectorul public, dar cheltuielile curente au depăşit uşor plafonul din program datorită subvenţiilor majorate. Cheltuielile totale au fost mai mici decât nivelul anticipat deoarece am redus investiţiile finanţate din surse naţionale în favoarea unor cheltuieli mai mari pe proiectele cu finanţare UE şi a transferurilor destinate reducerii arieratelor. Cu toate acestea, ţinta stabilită pentru arieratele bugetului de stat a fost ratată cu foarte puţin. La nivelul autorităţilor locale, deşi am luat măsuri şi arieratele au început să scadă în ultimul trimestru al anului 2012, acestea se menţin totuşi peste ţinta prevăzută de program.

4. Bugetul pe anul 2013 vizează un deficit cash de 2,1% din PIB. Acesta este în concordanţă cu o reducere a deficitului structural ESA cu 0,5% din PIB, conform angajamentelor asumate prin Pactul UE de stabilitate şi creştere. Bugetul cuprinde măsuri de compensare a: (i) etapei a doua a procesului de readucere a salariilor din sectorul public la nivelurile anterioare crizei; (ii) restituirii contribuţiilor la fondul de sănătate plătite de pensionari; (iii) necesarului mai mare de cofinanţare naţională şi o rezervă pentru potenţiale corecţii financiare aferente proiectelor cu finanţare UE; şi (iv) implementării legii pensiilor din 2010, ce va avea ca rezultat creşterea cu 4% a pensiilor. Bugetul mai cuprinde şi o alocare semnificativă prevăzută pentru implementarea Directivei UE privind combaterea întârzierii în efectuarea plăţilor în tranzacţiile comerciale prin care se scurtează perioada de decontare a facturilor neplătite. Salariul minim se va majora de la 700 RON la 800 RON pe lună în două etape: s-a majorat cu 50 RON de la data de 1 februarie şi se va mai majora cu încă 50 RON de la data de 1 iulie. Bugetul include măsuri de îmbunătăţire a calităţii proiectelor de investiţii cu finanţare naţională printr-o mai bună prioritizare, precum şi măsuri de reorientare a resurselor către proiectele cu finanţare UE în paralel cu reducerea subvenţiilor. Am stabilit limite în buget pentru cheltuielile neeligibile realizate în cadrul proiectelor UE. A fost adoptat un pachet de măsuri pe parte de venituri (în valoare de 2,9 miliarde RON) prin care se urmăreşte întărirea bazei impozabile prin reducerea deductibilităţii fiscale, printr-o mai bună fiscalizare a agriculturii şi prin introducerea obligativităţii impozitului de 3% pe cifra de afaceri pentru companiile mici. Cotele taxelor pe proprietate şi ale accizelor au fost de asemenea majorate, în cadrul unui efort de a ţine pasul cu inflaţia. Performanţa fiscală în primul trimestru al anului 2013 a fost în concordanţă cu proiecţiile. Deşi împrumuturile nerambursabile au fost mai mici decât fusese estimat, am compensat această reducere prin limitarea strictă a cheltuielilor.

5. Vom reduce, ca acţiune prealabilă, arieratele bugetului de stat şi ale autorităţilor locale până la nivelurile stabilite pentru finele lunii decembrie 2012, înainte de eliminarea completă a acestora în cursul anului. Ca urmare a măsurilor adoptate spre sfârşitul anului 2012, arieratele au început să scadă atât la nivelul administraţiei centrale, cât şi la nivelul administraţiei locale. Cu toate acestea, facturi neplătite suplimentare au determinat ratarea ţintelor programului pentru autorităţile locale. Arieratele bugetului general consolidat au scăzut cu 641 milioane RON între finele lunii septembrie 2012 şi finele lunii decembrie 2012, ajungând la 0,14% din PIB (aproape integral la autorităţile locale). La ÎS monitorizate în cadrul programului, arieratele s-au situat la finele anului 2012 la 2% din PIB, peste plafonul indicativ din program stabilit la 1,5% din PIB.

• Prevenirea apariţiei unor arierate în viitor nu se poate realiza până când un sistem de control al angajamentelor nu va fi funcţional pentru toate nivelurile administraţiei. Elaborăm o definiţie detaliată a arhitecturii structurale a sistemului ce integrează sistemul de raportare contabilă cu sistemul de plăţi al Trezoreriei, ce include modulul de control şi raportare a angajamentelor pentru toate nivelurile administraţiei. Am semnat deja un contract cu un consultant ce ne va ajuta să proiectăm sistemul şi activitatea este în curs de derulare. Am aprobat de asemenea actele normative prin care să se asigure controlul mai bun al angajamentelor bugetare de către ministerele ordonatoare.

• Arieratele la nivelul autorităţilor locale reprezintă o provocare esenţială. Vom adopta măsuri mai stricte de monitorizare şi aplicare a Legii finanţelor publice locale (LFPL). Sunt strict implementate măsuri care să permită: (i) utilizarea resurselor din cotele defalcate alocate autorităţilor locale în scopul achitării arieratelor; şi (ii) plata directă de către autorităţile centrale a arieratelor autorităţilor locale din cotele defalcate. Am achitat cea mai mare parte a arieratelor autorităţilor locale printr-un împrumut de 800 de milioane RON de la bugetul de stat, împrumut ce se va recupera din veniturile viitoare provenite din cotele defalcate şi din alte resurse proprii. Am realizat o inspecţie a arieratelor autorităţilor locale, în urma căreia s-a constatat că o parte semnificativă a arieratelor, 360 milioane RON, sunt sume contestate pentru unul dintre următoarele motive: nerespectarea dispoziţiilor sau reglementărilor legale relevante; facturare ori achiziţie inadecvată; sau lipsa evidenţelor privind efectuarea lucrărilor facturate. Aceste sume contestate nu vor fi luate în calculul sumei totale a arieratelor restante pe care le au autorităţile locale. Curtea de Conturi va audita sumele contestate şi hotărârea definitivă va fi validată de instanţele judecătoreşti. Am luat de asemenea o serie de măsuri menite să prevină apariţia în viitor a arieratelor, prin care ne vom asigura că: (i) autorităţile locale ce înregistrează arierate au majorat nivelul taxelor pe proprietate în concordanţă cu inflaţia; (ii) angajamentele aferente investiţiilor efectuate de autorităţile locale în cadrul proiectelor cofinanţate de la bugetul de stat sunt limitate la alocările prevăzute în buget; şi (iii) recenta Ordonanţă de urgenţă nr. 46/2013 privind procedura de insolvenţă a unităţilor administrativ-teritoriale este implementată. Introducerea legii privind copiata pentru spitale va contribui de asemenea la reducerea presiunilor de cheltuieli în spitalele de la nivel local prin încurajarea asistenţei medicale ambulatorii.

• În sectorul sanitar, taxa de clawback a generat venituri de 1,8 miliarde RON în anul 2012, utilizate integral pentru plata facturilor restante la medicamente. Am revizuit formula taxei de clawback în consultare cu industria farmaceutică. Toate veniturile obţinute din taxa de clawback vor fi utilizate pentru reducerea perioadelor de plată şi pentru a se asigura neacumularea de arierate la produsele farmaceutice. Pentru implementarea Directivei UE privind combaterea întârzierii în efectuarea plăţilor în tranzacţiile comerciale, ce a intrat în vigoare la finele lunii martie 2013, bugetul include o alocare de 3,5 miliarde RON pentru achitarea la timp a facturilor neplătite. În vederea eliminării arieratelor la spitale am alocat sume suplimentare de la buget.

• În ceea ce priveşte ÎS, am realizat progrese în reducerea arieratelor la unele dintre companiile monitorizate, prin operaţiuni de swap, de plată şi prin alte operaţiuni financiare. Cu toate acestea, am ratat ţinta indicativă pentru arieratele totale la finele lunii decembrie 2012 datorită acumulării de noi arierate mai ales în companiile feroviare de stat. Ne vom continua eforturile de reducere a arieratelor la ÎS (paragrafele 24, 25 şi 29).

6. Pentru a rezolva dezechilibrele financiare din sectorul sanitar suntem determinaţi să implementăm următoarele măsuri principale:

• În luna martie 2013 am început să introducem copiata, bazată pe o sumă fixă modestă în funcţie de serviciile oferite, în sectorul spitalicesc, excluzând serviciile de urgenţă.

• Pentru a controla cheltuielile şi a asigura câştiguri în termeni de eficienţă pe termen scurt, vom continua să revizuim lista pozitivă a medicamentelor care se decontează şi, în contractele-cadru cu furnizorii de servicii medicale, vom introduce mecanisme de reducere a perioadelor de spitalizare şi creşterea nivelului de utilizare a serviciilor ambulatorii. În anul 2012 am început să implementăm Planul naţional de paturi de spital şi am redus numărul de paturi de spital ce poate fi contractat. Nu vom introduce medicamente sau indicaţii noi în lista medicamentelor compensate fără a dispune de o evaluare interimară a tehnologiei sanitare (ETS) ce va deveni operaţională în luna iulie. În acest scop, vom finaliza instruirea propusă pentru ETS. Am început să implementăm sistemul de achiziţii al medicamentelor şi dispozitivelor medicale pentru spitale, pentru a realiza economii de costuri, şi vom evalua sistemul la finele anului 2013.

• Pentru a evita acumularea de arierate pe viitor în sectorul sanitar am transferat unele resurse financiare de la spitalele cu competenţe limitate către spitalele din reţeaua spitalelor regionale de urgenţă. Obiectivul va fi realizat prin ajustări ale tarifului pe caz ponderat, asigurându-ne în acelaşi timp că nu vor apărea arierate la celelalte spitale la care finanţarea a fost redusă. În acelaşi timp, vom amenda contractele managerilor de spitale în sensul prevederii posibilităţii ca aceştia să fie înlocuiţi în urma evaluărilor trimestriale în cazul în care spitalul înregistrează arierate timp de 3 luni consecutiv.

• Vom continua să monitorizăm bugetele spitalelor publice pentru a ne asigura că acestea corespund cu cheltuielile programate în bugetul general consolidat. În luna octombrie 2012 am început să publicăm online situaţiile financiare la zi ale tuturor spitalelor publice (criteriu structural de referinţă). Totodată, Ministerul Sănătăţii a început să efectueze audituri financiare obligatorii la spitalele publice şi audituri financiare ale modului în care sunt cheltuite fondurile publice.

• Vom continua implementarea noilor componente ale sistemului de tehnologia informaţiei în cadrul sectorului sanitar. Auditarea registrelor de asiguraţi a fost finalizată la finele anului 2012, această activitate urmând să fie continuată în acest an. Am început distribuirea cardurilor electronice de sănătate la finele anului 2012, cu întârziere, şi vom continua acest proces în anul 2013. Acestea vor ajuta la procesul de control al fraudelor şi abuzurilor din sistem, permiţând în acelaşi timp o mai bună monitorizare a cheltuielilor angajate. Un nou modul de prescripţii electronice pentru Sistemul informatic naţional sanitar a devenit funcţional în luna iunie 2012. Acesta va contribui la optimizarea comportamentului de prescriere şi eliberare a medicamentelor. Se fac eforturi în cadrul unui proiect finanţat din fonduri UE aflat în derulare pentru crearea unei baze de date sanitare centralizate care să conţină dosarele electronice de sănătate.

7. Ne continuăm eforturile de introducere a unor reforme cuprinzătoare în sectorul sanitar. În locul adoptării unei noi legi-cadru am elaborat un nou plan strategic, ce stabileşte obiectivele principale ale reformei şi termene de realizare. Planul strategic enumera de asemenea măsurile propuse pentru realizarea obiectivelor, iar legislaţia existentă va fi modificată în consecinţă. Vom publica dovezile justificative şi analizele de impact ale propunerilor de reformă. Reforma va viza eficientizarea cheltuielilor din sistemul sanitar din România, sporirea calităţii serviciilor şi deci a rezultatelor în materie de sănătate şi rezolvarea deficienţelor bugetare persistente. În acest sens, vom defini pachetul de servicii de bază ce va fi finanţat din bani publici în limitele fondurilor disponibile, vom deplasa furnizarea de servicii medicale dinspre sistemul spitalicesc către sistemul ambulatoriu şi către medicina primară, vom reevalua sistemul de finanţare a spitalelor, vom revizui programele naţionale de sănătate, vom îmbunătăţi cadrul de reglementare pentru furnizarea şi monitorizarea serviciilor de asistenţă medicală şi vom crea cadrul pentru o piaţă a asigurărilor private suplimentare. Pe parte de venituri, am început să lărgim baza de contribuţie la schema de asigurări de sănătate.

8. Continuăm să creştem eficienţa sistemului fiscal. În luna ianuarie 2013 am adoptat măsuri de introducere a plăţii TVA la încasarea facturii pentru companiile cu o cifră de afaceri anuală de până la 500.000 euro. Am implementat măsuri de lărgire a bazei de impunere în agricultură printr-un impozit prezumtiv, de limitare a deducerilor pentru impozitul pe profit şi de majorare a accizelor în scopul menţinerii valorii reale a acestora. A fost introdus un impozit obligatoriu de 3% pe cifra de afaceri pentru companiile mici cu o cifră de afaceri anuală de până la 65.000 euro. Am introdus de asemenea o taxă de solidaritate aplicată câştigurilor extraordinare realizate din dereglementarea preţurilor la gaze. Până la data de 1 iulie: (i) vom adopta măsuri de simplificare a schemelor de amortizare a mijloacelor fixe; (ii) vom revizui baza impozabilă pentru impozitele pe proprietate, acestea urmând a varia în funcţie de destinaţia proprietăţii, şi nu în funcţie de statutul juridic al proprietarului; şi (iii) vom începe elaborarea unei strategii pentru noul regim de impozitare în domeniul petrolului şi gazelor în perioada 2015–2024. Vom căuta de asemenea să asigurăm o mai bună corelare între cotele de accize la băuturile alcoolice şi conţinutul de alcool şi procesul de producţie. Înainte de finalizarea proiectului de buget pe anul 2014 se va realiza o analiză cuprinzătoare a sistemului de contribuţii sociale, având ca scop îmbunătăţirea colectării, lărgirea bazei de contribuţie şi limitarea scutirilor pentru a se asigura stimularea muncii şi a reduce diferenţa între nivelul salariilor anterior impunerii şi cel ulterior impunerii. Înainte de a aduce orice alte modificări sistemului fiscal ne vom consulta cu echipele FMI/CE.

9. Realizăm progrese în reforma cuprinzătoare a administraţiei fiscale (ANAF):

• Am aplicat criteriile de scoatere din evidenţe a plătitorilor mici de TVA şi am redus numărul total de contribuabili mici înregistraţi în scopuri de TVA cu peste 20% în perioada decembrie 2011–decembrie 2012. La finele anului 2012, numărul de contribuabili mici a fost de 154.300, faţă de 253.800 în anul anterior. În anul 2013 ne vom continua eforturile de reducere a numărului de mici contribuabili înregistraţi în scopuri de TVA.

• Am finalizat o listă de contribuabili persoane fizice cu averi mari (PFAM) pentru programul nostru destinat asigurării conformării şi o listă cu persoane fizice ce prezintă riscuri şi am demarat procedurile de verificare prealabilă. Au fost transmise scrisori de notificare amiabilă şi în prima jumătate a anului 2013 au început verificările. Pentru a dezvolta capacitatea, vom realiza programe de pregătire profesională cu asistenţa specialiştilor administraţiilor fiscale din ţările partenere şi cu asistenţă tehnică din partea FMI.

• Ca parte a procesului de restructurare şi modernizare a ANAF, consolidăm actualul număr de 221 unităţi fiscale în 8 direcţii regionale (până la mijlocul anului 2013) şi 47 de unităţi fiscale locale (până în anul 2015). Am convenit cu Banca Mondială un proiect de susţinere a modernizării administraţiei fiscale.

• ANAF a preluat colectarea contribuţiilor de sănătate datorate de persoanele fizice autorizate, conform calendarului, în luna iulie 2012. În luna decembrie 2012 am adoptat reglementările necesare pentru finalizarea integrării contribuţiilor sociale în cadrul proceselor de colectare fiscală ale ANAF şi pentru a permite contribuabililor persoane fizice ca din ianuarie 2013 să depună o singură declaraţie atât pentru impozitul pe venit, cât şi pentru contribuţiile sociale. Vom crea o bază de date centrală ce ne va permite să administrăm şi să evaluăm împreună cu autorităţile locale datele privind impozitele şi contribuţiile datorate bugetului general consolidat şi informaţiile despre proprietăţi.

10. Continuăm să avansăm în procesul de implementare a planurilor de acţiune bazate pe recomandările analizelor funcţionale realizate în anul 2011 împreună cu Banca Mondială la ministerele din administraţia centrală şi la agenţii. Am semnat majoritatea contractelor cu Banca Mondială pentru implementarea unui număr de acţiuni-cheie pe termen mediu şi lung. Totodată, prin Secretariatul General şi în coordonare cu Ministerul Finanţelor Publice (MFP), lucrăm cu Banca Mondială la elaborarea şi implementarea unui sistem de monitorizare şi evaluare a politicilor publice în concordanţă cu Programul de convergenţă şi Programul naţional de reformă, inclusiv pentru urmărirea implementării planurilor de acţiune. Pe baza analizelor funcţionale, vom elabora norme de personal pentru fiecare minister ordonator şi vom asigura o aplicare mai flexibilă a regulii de 1 la 7, menţinând în acelaşi timp nivelul cheltuielilor de personal aproape de 7% din PIB. Această activitate se va realiza sub coordonarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi MFP. Vom revizui de asemenea Legea salarizării unitare în vederea identificării blocajelor şi problemelor de implementare.

11. Absorbţia mai rapidă a fondurilor UE reprezintă o prioritate principală. Deşi am înregistrat unele progrese în absorbţia fondurilor UE, se impun eforturi suplimentare. Vom lua măsuri imediate pentru corectarea tuturor iregularităţilor trecute din sistem ce au condus anul trecut la corecţii financiare, mai ales în ceea ce priveşte problemele legate de achiziţiile publice. Ne vom asigura că toate sistemele şi procedurile corespund cerinţelor UE şi celor mai bune practici pentru a minimiza riscul unor viitoare derapaje. Unele programe continuă totuşi să fie întrerupte. Având în vedere riscul dezangajării, am continuat să realocăm resurse bugetare către proiecte de mare prioritate finanţate din fonduri UE acolo unde rambursările au fost întrerupte. Pentru a limita riscurile pentru buget, vom monitoriza îndeaproape cheltuielile neeligibile efectuate şi ne vom asigura că acestea se încadrează în limitele stabilite în buget. Rezultatele mai bune în materie de absorbţie certificată de fonduri UE se vor reflecta într-o flexibilitate sporită a alocărilor bugetare aferente proiectelor UE, cu încadrarea în ţintele bugetare stabilite. Totodată, ne vom intensifica eforturile pentru a impulsiona absorbţia şi lucrăm îndeaproape cu CE în direcţia simplificării procedurii, fapt ce va contribui la absorbţia mai rapidă a fondurilor până la nivelul beneficiarilor. Totodată, vom continua să implementăm în totalitate Planul de acţiuni prioritare din aprilie 2011 pentru absorbţia fondurilor structurale şi de coeziune.

12. Continuăm să îmbunătăţim portofoliul de investiţii cu toate proiectele guvernamentale pentru a asigura monitorizarea şi prioritizarea adecvată, astfel încât finanţarea să poată fi asigurată integral într-un orizont mediu de timp (3–5 ani). Vom asigura finanţarea integrală a programelor naţionale cofinanţate împreună cu bugetele locale şi neiniţierea de noi proiecte de acest tip. Noile proiecte de investiţii din resurse proprii vor fi strict limitate, iar în anul 2013 vor beneficia de prioritate proiectele ce pot fi finalizate în cursul unui an. Baza de date cu investiţii a fost iniţial actualizată în luna martie şi, conform Ordonanţei de urgenţă nr. 28/2013, va fi finalizată la începutul lunii iunie pentru a se identifica proiectele prioritare finanţate din fonduri bugetare şi fonduri UE (criteriu de referinţă structural). Pe baza acestui exerciţiu de prioritizare, am întrerupt proiectele de prioritate redusă. Vom lucra cu Banca Mondială, printr-un proiect finanţat din fonduri UE, la dezvoltarea capacităţii MFP de a elabora criterii pentru evaluarea şi monitorizarea proiectelor de investiţii.

13. Suntem determinaţi să consolidăm instituţiile fiscale în concordanţă cu angajamentele pe care ni le-am asumat prin Pactul fiscal. Elaborăm amendamente la Legea finanţelor publice şi Legea responsabilităţii fiscale în vederea adoptării unei reguli fiscale structurale şi a acţiunilor corective în conformitate cu prevederile UE. Vom depune totodată eforturi de dezvoltare a capacităţii Consiliului Fiscal.

14. Condiţiile de piaţă pentru finanţarea datoriei publice s-au îmbunătăţit considerabil datorită reducerii incertitudinii politice interne şi condiţiilor mai bune de pe pieţele externe. Am continuat să consolidăm rezervele fiscale şi ne-am realizat obiectivul de a avea un nivel de acoperire a necesarului brut de finanţare pe 4 luni cu scopul de a proteja finanţele publice împotriva unor şocuri externe neprevăzute. Dobânda netă plătită pentru aceste rezerve constituie un cost necesar al asigurării împotriva şocurilor. Ne continuăm eforturile de lărgire a bazei de investitori şi de sensibilizare a comunităţii internaţionale investiţionale. Includerea României în indicele pieţelor emergente majore va contribui la diversificarea bazei de investitori şi la consolidarea pieţelor de capital. Întreprindem un proiect finanţat din fonduri UE şi implementat cu asistenţă de la Banca Mondială al cărui scop este acela de consolidare a departamentului nostru de management al datoriei. Am publicat versiunea actualizată a strategiei de gestionare a datoriei pe perioada 2013–2015 în luna martie a anului 2013.

Politica monetară

15. Inflaţia IPC (headline inflation) a crescut în principal datorită preţurilor mai ridicate la produsele alimentare, în cea de a doua jumătate a anului 2012, ca urmare a recoltei sărace, depăşind în luna decembrie 2012 intervalul ţintit de 3±1%. Inflaţia a rămas peste 5% în primele luni ale anului 2013, ca urmare a efectelor de bază şi a majorărilor preţurilor administrate şi accizelor, dar ne aşteptăm să revină treptat la limita superioară a noului interval ţintit de 2,5±1%, în a doua jumătate a anului. Inflaţia de bază (baza HICP) a scăzut până la 2,4% în luna aprilie şi se preconizează că aceasta se va menţine scăzută tot restul anului, în principal datorită disipării presiunilor venite din partea preţurilor la produsele alimentare şi a output gapului persistent negativ.

16. Am menţinut rata de politică monetară la nivelul de 5,25% începând din luna mai a anului 2012, însă ratele interbancare au crescut şi au depăşit temporar rata de politică la finele lui 2012 după trecerea la un management ferm al lichidităţii. Ratele interbancare au scăzut din nou din luna ianuarie, odată cu reluarea de către BNR a unui management corespunzător al lichidităţilor în sistemul bancar. Ca o consecinţă a acţiunilor întreprinse de banca centrală pentru contracararea volatilităţii excesive pe piaţa cursului de schimb, cursul de schimb s-a stabilizat la mijlocul lunii octombrie, înainte de a se aprecia cu încă 3 procente de la finele lunii noiembrie, ca urmare a creşterii apetitului investitorilor faţă de activele româneşti, cu precădere titlurile de stat. Cu toate acestea, acţiunea BNR menită să limiteze volatilitatea ratei de schimb a condus şi la neîndeplinirea ţintei AEN la finele lunii decembrie, după luarea în considerare a factorului de ajustare la titlurile de stat emise pe pieţele externe. Am profitat ulterior de sentimentul îmbunătăţit al pieţei pentru a asigura un buffer corespunzător al rezervelor internaţionale, în paralel cu efectuarea rambursărilor substanţiale către FMI. Condiţiile de lichiditate s-au îmbunătăţit după prima perioadă a anului 2013, fapt datorat printre altele şi faptului că BNR a majorat şi ulterior a eliminat plafonul aferent tranzacţiilor de răscumpărare, în luna martie. Am restrâns de asemenea coridorul ratei dobânzii în jurul ratei de politică, de la ± 4% la ±3%, pentru a tempera volatilitatea ratei dobânzii pe piaţa interbancară de capital şi pentru a consolida transmiterea semnalului ratei de politică.

17. Riscurile asociate proiecţiilor inflaţiei sunt echilibrate, cu posibile devieri în oricare dintre direcţiile scenariului de bază, datorită unei volatilităţi mai mari a fluxurilor internaţionale de capital, ce continuă să impună o conduită de politică monetară prudentă, sprijinită de implementarea consecventă a mixului de politici macroeconomice. Actuala conduită de politică monetară pare să fie în linii generale potrivită, însă ea va fi ajustată la nevoie pentru a continua ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste, în paralel cu asigurarea menţinerii rezervelor internaţionale pe o traiectorie adecvată. Vom continua derularea operaţiunilor obişnuite de tip repo, pentru a asigura condiţiile corespunzătoare de lichiditate în sistemul bancar, odată cu sprijinirea unei bune funcţionări a pieţelor monetare şi consolidarea transmiterii semnalelor de politică monetară. Cerinţele privind rezervele minime sunt preconizate a rămâne neschimbate. Mai mult, în încercarea de a îmbunătăţi redistribuirea lichidităţilor în sectorul bancar, continuăm să încurajăm finalizarea acordurilor-cadru de răscumpărare, acord pentru care a fost întocmit un draft, precum şi a tuturor procedurilor necesare pentru a permite băncilor să se angajeze în tranzacţii de tip repo colateralizat pe piaţa interbancară.

Sectorul financiar

18. Sectorul bancar din România continuă să dispună de rezerve de capital şi provizioane încurajatoare, însă se confruntă cu presiuni persistente în ceea ce priveşte calitatea activelor şi determinate de efectele de contagiune din mediul internaţional. Criza din Cipru a avut până în prezent doar un impact limitat asupra sistemului bancar. Creşterea anuală a creditării, atât pentru persoanele juridice, cât şi pentru populaţie, a devenit negativă. Creditele neperformante (CNP) au crescut semnificativ, în principal datorită deteriorării mediului economic şi intensificării măsurilor de supraveghere, ajungând la 19,1% în martie 2013, comparativ cu 14,3% la finele lui 2011. Valoarea totală a provizioanelor prudenţiale la sfârşitul lunii martie era suficientă pentru a acoperi 102,6% din valoarea creditelor neperformante, în timp ce rata provizionării conform IFRS se situa la 78%. Auditul garanţiilor autorizat de BNR a evidenţiat un decalaj de provizionare de aproximativ 600 milioane euro (în jur de 1% din valoarea totală a portofoliului de credite şi parţial datorată fluxului curent de provizionare în perioada supusă examinării), care a fost eliminat în întregime. Profitabilitatea băncilor rămâne redusă, pe fondul unei pierderi sistemice globale în anul 2012, în principal ca urmare a majorării provizioanelor, slăbirii economiei şi bazei ridicate de costuri în cazul unor bănci. Totuşi, sistemul bancar a înregistrat un profit în primul trimestru din 2013. Capitalizarea sectorului bancar rămâne puternică, situându-se la nivelul de 15% la finele lunii martie 2013, deşi unele diferenţe au fost înregistrate între bănci. În general, depozitele populaţiei şi ale persoanelor juridice au crescut cu aproximativ 9% de la finele anului 2011. Deşi situaţia lichidităţilor s-a îmbunătăţit în sistemul bancar, condiţiile de finanţare rămân inegale în cazul unor bănci. Procesul de dezintermediere a băncilor cu capital străin a fost până în acest moment ordonat, finanţarea instituţiilor-mamă scăzând cu 13½% pe parcursul anului 2012 şi cu 8% în perioada ianuarie – aprilie 2013, însă riscurile legate de continuarea reducerii acestei finanţări rămân la un nivel ridicat şi ar putea constitui un impediment în privinţa creşterii creditării în situaţia în care cererea de creditare va creşte considerabil. Raportul credite acordate/depozite atrase s-a situat pe întregul sistem la aproximativ 114% la finele lunii martie 2013, fiind în scădere de la 117% la finele anului 2012.

19. BNR va continua să supravegheze intens sistemul bancar şi să adopte toate măsurile necesare pentru a asigura suficienţa capitalului şi lichidităţii băncilor, în special în lumina mediului economic incert care ar putea să genereze în continuare probleme unor bănci legat de profitabilitatea şi calitatea activelor. BNR va continua efectuarea testelor de stres periodice privind solvabilitatea şi lichiditatea în industria bancară. BNR, Fondul de garantare a depozitelor (FGD) şi MFP vor continua să coordoneze implementarea planurilor de pregătire operaţională şi a aranjamentelor pentru competenţele dobândite conform atribuţiilor acestora. Ca urmare a succesului exerciţiului de simulare pentru băncile-punte (bridge-bank), BNR va actualiza procedurile interne pentru băncile-punte. Pe baza finalizării acestor proceduri interne, detaliile cadrului actualizat de planificare pentru situaţii neprevăzute vor fi diseminate şi convenite cu experţii FMI şi CE. BNR elaborează în permanenţă planuri detaliate pentru situaţii neprevăzute.

20. În baza Memorandumului de înţelegere dintre BNR şi FGD, cele două instituţii au finalizat aranjamentele interne necesare pentru a permite accesul FGD la setul convenit de informaţii financiare şi prudenţiale relevante. Consiliul BNR a aprobat transferul datelor de la BNR la FGD în luna ianuarie 2013. FGD va căpăta cu rapiditate experienţă în analizarea informaţiilor financiare furnizate de BNR. Mai mult, FGD va separa funcţiile de soluţionare bancară şi lichidare în două departamente diferite, fiecare dintre ele cu politici şi proceduri interne specifice. FGD va îmbunătăţi de asemenea structura guvernantei managementului de vârf, în conformitate cu bunele practici internaţionale. Ca parte a aranjamentelor prudenţiale care vor continua să fie aplicate în 2013, filtrul prudenţial va fi păstrat în forma sa actuală, ţinând cont de evoluţia reglementărilor Uniunii Europene. În afara adoptării, în anul 2012, a măsurilor de reducere a creditelor în valută acordate populaţiei neacoperite faţă de riscul valutar, BNR a implementat şi alte măsuri cu scop similar care vizează creditarea persoanelor juridice în anul 2013, în concordanţă cu recomandările ESRB privind creditarea în valută.

21. BNR va continua să supravegheze îndeaproape practicile bancare pentru a evita practica de reîntinerire (evergreening), astfel încât să se asigure că provizionarea pentru pierderi din credite şi evaluarea garanţiilor conform IFRS, precum şi evaluarea riscului de credit al creditelor restructurate continuă să se menţină prudente şi în concordanţă cu cele mai bune practici internaţionale. BNR va continua să colecteze date de supraveghere periodice şi detaliate privind creditele restructurate, inclusiv cele acordate ÎS. Având în vedere povara considerabilă a CNP (credite neperformante), acolo unde este posibil, vom elimina impedimentele de restructurare a debitelor extrajudiciare ale populaţiei şi persoanelor juridice şi de soluţionare a creditelor neperformante. De asemenea, vom analiza opţiunile existente în interiorul cadrului IFRS, pentru a permite băncilor eliminarea mai devreme, din bilanţurile proprii, a împrumuturilor neperformante care au fost provizionate în totalitate (în concordanţă cu IAS 39 privind scoaterea din evidenţe a activelor financiare), inter alia prin clarificarea, împreună cu Asociaţia Română a Băncilor şi alte părţi implicate relevante, a regulilor contabile aplicabile scoaterii împrumuturilor din evidenţa contabilă.

22. Ne vom asigura că aranjamentele de ordin legislativ şi instituţional privind autoritatea integrată de reglementare a sectorului financiar nonbancar, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), vor fi revizuite pentru a respecta cele mai bune practici internaţionale, mai ales în ceea ce priveşte calificările profesionale minime impuse membrilor Consiliului ASF şi conflictul de interese. Legea prin care se amendează Legea nr. 503/2004 privind falimentul societăţilor de asigurare a fost adoptată prin Legea nr. 139/2013 în luna mai. Pentru că menţinerea disciplinei creditării în rândul debitorilor contribuie în mod semnificativ la îmbunătăţirea stabilităţii financiare, vom face toate eforturile pentru a evita adoptarea iniţiativelor legislative (cum ar fi, de exemplu, propunerile privind legea insolvenţei personale şi legea colectării datoriilor sau modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 50/2010), care ar submina disciplina creditării. În acest sens, am iniţiat un studiu de impact şi consultare publică cu toate părţile relevante, pe tema legii procedurale de aplicare a Codului civil, cu precădere privitor la prevederile legate de clauzele abuzive din contractele de împrumut, premergător adoptării acestei legi.

Reforme structurale

A.Reforme strategice şi de reglementare în sectoarele transporturi şi energie

23. Reforma comprehensivă a sectoarelor transporturi şi energie reprezintă un element crucial al acestui program economic de creştere şi majorare a investiţiilor. În sectorul transporturi urmărim îmbunătăţirea calităţii serviciilor şi extinderea reţelei pentru a promova investiţiile şi valorifica poziţia geografică favorabilă. Exploatarea rezervelor importante de energie implică o mai mare participare a sectorului privat, care ar aduce investiţii semnificativ mai mari.

24. În sectorul de cale ferată am rambursat principalul la arieratele către furnizorii de electricitate şi am asigurat renunţarea la penalităţile asociate printr-un împrumutat garantat de stat de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. O condiţie-cheie a acestui împrumut a fost numirea unui consiliu de administraţie şi a unei echipe de management profesioniste la compania de infrastructură (CFR Infrastructură). Însă am demis consiliul după câteva luni, deoarece nu am fost mulţumiţi de planul administrativ întocmit de acesta. Vom încerca să evităm pe viitor astfel de situaţii. Arieratele s-au reacumulat repede, reflectând astfel problemele sistemice din sectorul feroviar. Pe lângă afectarea funcţionării corespunzătoare a economiei, arieratele pot fi un obstacol în obţinerea electricităţii de către companiile feroviare, odată cu dereglementarea pieţei de electricitate.

25. În vederea stopării acumulării arieratelor şi pregătirilor pentru dereglementarea în totalitate a preţurilor la electricitate, implementăm măsuri semnificative de restructurare. Pachetul majoritar al companiei de marfă (CFR Marfă) este în proces de vânzare către un investitor strategic. A fost numit un consiliu de administraţie şi o conducere profesionistă la operatorul de cale ferată pentru pasageri (CFR Călători). Am modificat formula de calcul al subvenţiei acordate pentru obligaţia de serviciu public (OSP) companiei de călători şi am eliminat din această obligaţie trenurile intercity şi internaţionale, pentru a încuraja astfel compania de călători să majoreze încasările din vânzarea biletelor şi pentru a facilita plata de către CFR Călători către CFR Infrastructură a tarifului de utilizare a liniilor de cale ferată. Având aproximativ 1.000 kilometri linie deja închiriaţi, compania de infrastructură feroviară va închide restul de 230 kilometri linie din segmentele de cale ferată cu cea mai redusă recuperare a costurilor pentru a aduce reţeaua feroviară totală aflată în administrarea CFR Infrastructură la 15.500 kilometri linie. Recunoaştem faptul că aceste măsuri reprezintă doar un început. În mod special, vom sprijini eforturile consiliilor de administraţie şi ale echipelor de conducere ale companiilor de infrastructură şi călători de a reduce costurile şi majora veniturile. Odată ce acumularea de noi arierate va fi stopată, vom avea în vedere o nouă operaţiune financiară pentru a elimina stocul de arierate al acestor companii.

26. Am realizat progrese în implementarea reformei cadrului de reglementare în sectorul transporturi. Începând cu luna februarie 2013, cadrul revizuit va permite companiei CFR Infrastructură să stabilească în mod independent taxele de utilizare a infrastructurii. Organismul de reglementare în domeniul feroviar a devenit mai independent odată cu scoaterea reprezentanţilor Ministerului Transporturilor din consiliul de supraveghere către sfârşitul anului 2012. De asemenea, în concordanţă cu cerinţele legislaţiei UE, până la finele anului 2013 se vor stabili schemele de performanţă pentru reducerea întârzierilor şi întreruperilor de trafic între CFR Infrastructură, pe de o parte, şi CFR Călători şi CFR Marfă, pe de altă parte. Mai mult, facilităţile pentru reducerea costurilor unitare şi a taxelor au fost introduse în CFR Infrastructură.

27. În sectorul energie am demarat implementarea cadrului de reglementare pe care l-am stabilit pentru îmbunătăţirea eficienţei acestui sector. Legea privind asigurarea independenţei ANRE a fost promulgată în luna octombrie 2012. Am implementat primele 3 etape ale procesului de dereglementare a preţurilor la electricitate, în concordanţă cu foaia de parcurs convenită prin care se prevede dereglementarea totală a preţurilor la electricitate pentru consumatorii industriali până la 1 ianuarie 2014, iar pentru consumatorii casnici până la 31 decembrie 2017. Preţurile reglementate la electricitate au fost majorate cu aproximativ 5% de la 1 ianuarie 2013. Am majorat de asemenea preţurile la gaze cu 5% pentru consumatorii industriali începând cu 1 februarie 2013, deşi am realizat acest lucru cu o uşoară întârziere faţă de momentul planificat. Intenţionăm să implementăm ceea ce a mai rămas din foaia de parcurs pentru dereglementarea preţurilor reglementate la gazul natural conform planificării, pentru a finaliza dereglementarea preţurilor pentru consumatorii industriali până cel târziu la 31 decembrie 2015, iar pentru cei casnici până cel târziu la 31 decembrie 2018. Vom transmite rapoarte de progres trimestriale privind implementarea foilor de parcurs atât pentru gazul natural, cât şi pentru electricitate. Am aprobat de asemenea o ordonanţă de urgenţă prin care se majorează venitul minim garantat şi ajutoarele familiale începând cu luna iulie, pentru a proteja mai bine gospodăriile cele mai vulnerabile de majorarea preţurilor la electricitate şi gaze.

28. Ne propunem să dezvoltăm în continuare cadrul de preţuri şi reglementare în sectorul energie prin adoptarea paşilor următori:

• Se va aplica în continuare mecanismul de transmitere a electricităţii şi gazelor achiziţionate de către companiile de furnizare, în conformitate cu cadrul de reglementare, în scopul sporirii investiţiilor în acest sector. Pentru a alinia mai bine preţurile reglementate actuale ale gazului natural la consumatorul final cu costul efectiv al furnizării şi distribuţiei, am majorat tarifele pentru consumatorii industriali cu 10% şi pentru consumatorii casnici cu 5% în septembrie 2012. În aprilie 2013 am publicat pentru consultări noile tarife de transmisie în sectorul gazelor naturale şi până la mijlocul lunii mai am publicat cadrul pentru a treia perioadă de reglementare şi noile tarife de distribuţie la gaze. Suntem în curs de revizuire a sustenabilităţii schemelor de susţinere pentru energia regenerabilă.

• Avansăm în procesul de consolidare a OPCOM ca platformă de tranzacţionare. ANRE a aprobat un nou instrument de tranzacţionare a electricităţii adaptat nevoilor marilor consumatori. Pentru ca acest instrument de tranzacţionare să devină funcţional, a fost introdus un set de proceduri şi criterii de precalificare pentru vânzători şi pentru cumpărători, inclusiv un model standard de contracte. OPCOM a lansat în luna decembrie o nouă platformă de tranzacţionare a gazelor naturale prin intermediul modului de testare/instruire a participanţilor şi va demara operaţiunile de tranzacţionare după primirea licenţei de la ANRE1. Intenţionăm de asemenea să stabilim reguli şi proceduri pentru operarea pieţei de gaze naturale, inclusiv pentru piaţa zilei următoare şi pentru pieţele de echilibrare până în luna iulie 2013.

• În concordanţă cu obligaţiile de stat membru al Uniunii Europene, suntem pregătiţi să demarăm negocierile pentru Acordul interguvernamental cu Rusia şi ne vom strădui să avansăm pe calea diversificării ofertei de gaze naturale. Eliminăm treptat restricţiile de export implicite existente în paralel cu implementarea foii de parcurs pentru dereglementarea preţurilor la gaze. Am înregistrat progrese în construirea infrastructurii fizice la graniţa româno-ungară şi vom crea posibilitatea fluxurilor inverse la interconectorii de gaze până la finele anului 2013. Am început procesul de unbundling certificat al reţelelor de transmisie pentru gaze şi electricitate în concordanţă cu legislaţia europeană. Procesul preliminar de certificare a operatorilor de transport (Transgaz şi Transelectrica) a fost demarat prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data de 1 aprilie 2013.

B.Întreprinderile de stat

29. A fost atinsă ţinta indicativă stabilită pentru finele anului 2012 privind soldul operaţional al companiilor aflate sub monitorizare, dar ţinta de arierate a fost ratată. De atunci, arieratele s-au redus semnificativ ca urmare a intrării Oltchim în insolvenţă şi a lichidării C.N. Huilei şi Termoelectrica. Companiile de stat aflate în competenţa unităţilor specializate de control financiar din cadrul MFP vor transmite bugetele pe 2013 pentru analiză în conformitate cu prevederile legii bugetului. Aceste bugete transmise vor include ţintele cantitative care vor reflecta obiectivele de restructurare pe termen mediu. Vom monitoriza trimestrial performanţa ţinând cont de aceste ţinte. MFP a întocmit şi a publicat un raport privind performanţa ÎS în anul 2011. Atât MFP, cât şi ministerele de linie relevante au elaborat şi vor publica până la finele lunii mai 2013 rapoarte pentru companiile de stat din portofoliile proprii, incluzând o analiză a tendinţelor de proprietate, exploatare şi financiare, în concordanţă cu prevederile art. 58 din Ordonanţa Guvernului nr. 109/2011.

30. Am intensificat eforturile de accelerare a reformei ÎS axându-ne pe vânzarea acţiunilor deţinute la Transgaz, Oltchim, Romgaz, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica (companii aflate în portofoliul Ministerului Economiei), precum şi la CFR Marfă şi Tarom (companii aflate în portofoliul Ministerului Transporturilor) şi suntem decişi să evităm orice alte întârzieri în finalizarea vânzărilor de acţiuni.

• Am lansat procedura pentru privatizarea Oltchim la finele lunii august (acţiune prealabilă contând pentru a şasea evaluare), însă ofertantul câştigător nu a dispus de resursele financiare pentru a realiza vânzarea şi am plasat compania în insolvenţă în luna ianuarie. Consecinţa acestui fapt va fi o reducere semnificativă a companiei, intenţia noastră fiind de a privatiza oricare parte a companiei care va ieşi din insolvenţă. Am transmis un raport privind principalii paşi implementaţi de administratorul judiciar pentru restructurarea companiei.

• În luna septembrie 2012 am depus la Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare documentele de licitaţie publică pentru oferta publică secundară (SPO) a acţiunilor deţinute de stat în compania Transgaz. După redepunerea documentaţiei am derulat procedura de ofertă publică secundară pentru acţiunile SPO Transgaz în luna aprilie (acţiune prealabilă).

• Intenţionăm să respectăm criteriul de referinţă structural (jumătatea lunii martie 2013) stabilit pentru vânzarea acţiunilor Romgaz şi Hidroelectrica, deşi cu întârziere.

– Am angajat în luna ianuarie consultantul pentru realizarea evaluării deţinerilor de gaze naturale ale companiei Romgaz, o etapă a cărei finalizare, la recomandarea consultantului de tranzacţie, ar trebui finalizată înainte de lansarea ofertei publice iniţiale (OPI). Suntem angajaţi ferm să lansăm OPI pentru Romgaz înainte de finele lunii octombrie 2013.

– Progrese considerabile au fost realizate de administratorul judiciar în procesul de restructurare a companiei Hidroelectrica în procedură de insolvenţă. Administratorul judiciar a anulat toate contractele sub preţul pieţei încheiate cu firmele de tranzacţionare în domeniul energiei, a renegociat 400 de contracte comerciale, a stopat finanţarea proiectelor de investiţii în care generarea energiei este o componentă secundară şi a demarat negocierile cu sindicatele pentru contractele colective de muncă în vederea unei mai bune stimulări a performanţei şi reducerii costurilor cu forţa de muncă. Hidroelectrica rămâne în procedură de insolvenţă. Totodată, vom adopta o hotărâre a Guvernului, în concordanţă cu toate procedurile necesare, pentru o ofertă publică iniţială de 10% din acţiunile Hidroelectrica imediat după ce va fi rezolvată situaţia juridică a acesteia.

• Noul complex energetic Oltenia joacă un rol esenţial în securitatea energetică a României. [Am semnat un contract cu un consultant de tranzacţie la începutul lunii mai 2013 (acţiune prealabilă) pentru o IPO de 15 procente din capitalul social până la finele lunii octombrie 2013. Având în vedere investiţiile de mari proporţii de care are nevoie Complexul Oltenia, vom reevalua paşii viitori referitori la sporirea implicării sectorului privat prin parteneriate mixte sau prin privatizarea majoritară către un investitor strategic.]

• Pentru CFR Marfă, pregătirile sunt avansate pentru vânzarea pachetului majoritar către un investitor strategic. Am publicat anunţul de privatizare în aprilie, vom ţine o licitaţie publică pentru selectarea investitorului câştigător în luna iunie şi intenţionăm să iniţiem contractul de vânzare-cumpărare a acţiunilor pe data de 21 iunie 2013 (acţiune prealabilă). Intenţionăm să încheiem tranzacţia în cel mai scurt timp, odată ce vor fi îndeplinite toate condiţiile prevăzute în contractul de vânzare-cumpărare.

• Privatizarea minoritară a companiei Tarom (OPS pentru 20%) va avea loc după îmbunătăţirea rezultatelor operaţionale şi financiare ale companiei de către noul management şi noul consiliu de administraţie al companiei, pentru creşterea atractivităţii companiei faţă de investitorii potenţiali.

• Am semnat un contract cu un consultant de tranzacţie pentru vânzarea a cel puţin 10% din acţiunile companiei Nuclearelectrica prin IPO până la finele lunii octombrie 2013.

31. Facem de asemenea progrese în procesul de pregătire pentru privatizare a altor ÎS.

• Am aprobat o hotărâre a Guvernului în luna februarie şi vom semna un contract cu un consultant de tranzacţie pentru vânzarea pachetului majoritar la Electrica (o companie de stat de distribuţie, furnizare şi servicii de electricitate) până la finele lunii iulie 2013. Intenţionăm să finalizăm tranzacţia până la finele lunii noiembrie 2013.

• Fuzionarea noului producător de energie Hunedoara cu cele 4 mine viabile ale C.N. Huilei a fost demarată odată cu publicarea Deciziei Consiliului de administraţie privind planul de fuzionare în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, din data de 24 mai 2013; aşadar, se anticipează că fuzionarea va avea loc până la finele lunii iulie 2013. Pentru pregătirea privatizării majoritare a companiei rezultate în urma fuzionării, am aprobat o hotărâre a Guvernului în luna februarie pentru vânzarea pachetului majoritar Hunedoara prin majorare de capital către un investitor strategic şi în luna martie am semnat un contract cu un consultant juridic pentru privatizare. După fuzionare vom trece la privatizarea companiei. Dacă nu va exista interes din partea niciunui investitor, intenţionăm să trecem compania în insolvenţă.

• În pofida tuturor eforturilor pe care le-am depus, niciun investitor strategic nu a depus vreo ofertă pentru Poşta Română. Prin urmare, vor prelungi procesul de privatizare până la finele anului 2013.

• Am plasat C.N. a Huilei şi Termoelectrica în procedură de lichidare odată cu publicarea deciziilor AGA privind dizolvarea şi lichidarea voluntară în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, la începutul lunii aprilie 2013.

32. În baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011, este în curs de aprobare de către Parlament legea privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor de stat, cu modificările cerute de Guvern. Modificările stabilesc o listă negativă limitată de 3 companii exceptate de la prevederile legii din raţiuni legate de apărare, ordine publică şi securitate naţională. Prin aceste modificări se solicită de asemenea întreprinderilor de stat implementarea prevederilor de numire a consiliilor de administraţie profesioniste şi a directorilor generali şi finalizarea acestui proces în termen de cel mult 9 luni. Mai mult, modificările vor specifica faptul că numirea membrilor în consiliile de administraţie şi a managerilor interimari se va face doar pe o perioadă limitată şi vor fi prevăzute sancţiuni pentru nerespectarea prevederilor legale.

33. Legea guvernantei corporative prevede numirea consiliilor de administraţie şi a managerilor profesionişti la întreprinderile de stat aflate în proces de monitorizare care rămân majoritare de stat. Vom selecta membrii consiliilor şi managerii doar pe baza listelor de candidaţi eligibili întocmite de firmele independente angajate pentru a ne sprijini în acest proces. Admitem că orice alt demers ar submina credibilitatea programului de reformă în rândul publicului larg şi al potenţialilor investitori. În plus, nu vom interveni în implementarea planurilor administrative, a planurilor de management sau în operaţiunile zilnice ale întreprinderilor de stat unde au fost numite consilii profesionale. Am făcut progrese recente în procesul de numire a consiliilor de administraţie şi a conducerilor profesioniste la întreprinderile de stat monitorizate, inclusiv numirea consiliului de administraţie şi conducerii companiei Poşta Română. Printre celelalte măsuri implementate se numără următoarele:

• La Hidroelectrica, după finalizarea procedurilor de insolvenţă va fi numit un consiliu profesionist de supraveghere. Am numit un director general şi vom numi un nou consiliu de supraveghere la Complexul Oltenia. Pentru a accelera procesul, am încheiat un acord-cadru cu un număr de 5 consorţii precalificate pentru ofertarea pe pachete de companii în vederea întocmirii listelor de candidaţi. Romgaz, Transgaz şi Nuclearelectrica s-au aflat în primul pachet de companii şi pentru aceste companii s-au numit consiliul şi conducerea profesioniste. Toate numirile au fost publicate pentru o totală transparenţă.

• Pentru companiile de stat aflate la Ministerul Transporturilor am angajat o firmă de resurse umane pentru selectarea candidaţilor eligibili pentru consiliul director şi conducerea a 11 firme din portofoliu. Am făcut numirile pentru consilii şi conducere la CFR Infrastructură, Tarom, CFR Marfă (interimar) şi CFR Călători. Pentru alte firme ne-am dublat eforturile şi am finalizat numirea consiliului şi managementului profesional în concordanţă cu prevederile legii guvernantei corporative până la finele lunii iunie 2013.

34. În conformitate cu Legea nr. 132/2012, toate contractele bilaterale noi ale producătorilor de electricitate se vor încheia în mod transparent şi nediscriminatoriu prin intermediul OPCOM (pentru electricitate) şi prin alte proceduri competitive (pentru gaze naturale), iar termenii contractuali vor fi publicaţi. Totodată, am introdus reglementări pentru publicarea obligatorie a clauzelor-cheie (contrapartidă, preţ, volum şi durată) din contractele derulate pe platforma OTC de către întreprinderile de stat.

C.Alte reforme structurale

35. Continuăm să facem progrese în implementarea noii legislaţii privind piaţa muncii şi asistenţa socială. Noul Cod al muncii a îmbunătăţit în mod semnificativ funcţionarea pieţei muncii. Aproape o treime din contractele noi sunt încheiate pe perioadă determinată. Vom continua monitorizarea implementarea Legii dialogului social, asigurându-ne că toate amendamentele vor fi implementate prin consultare cu părţile implicate printr-un proces legislativ normal, şi vom continua cooperarea cu Organizaţia Internaţională al Muncii (OIM) pentru a asigura respectarea convenţiilor OIM de către noua legislaţie.

36. Având în vedere şomajul ridicat în rândul populaţiei tinere din România, vom modifica legislaţia actuală pentru a îmbunătăţi tranziţia tinerilor către piaţa muncii sub umbrela noului Plan naţional de locuri de muncă. Aceste măsuri se concentrează în principal pe dezvoltarea pregătirii profesionale şi pe facilitarea uceniciei. Luăm de asemenea măsuri pentru consolidarea sistemului naţional de învăţământ vocaţional, care pot fi suportate din fonduri structurale şi de coeziune UE. Vom elabora de asemenea un pachet cuprinzător de reformă de reducere a nivelului ridicat de impozitare a muncii, pachet ce urmează a fi implementat într-o manieră neutră sub aspectul veniturilor.

37. Ne vom coordona cu toate celelalte părţi relevante implicate pentru implementarea accelerată a recomandărilor incluse în Raportul Băncii Mondiale cu privire la standardele şi codurile privind insolvenţă şi drepturile creditorilor, odată ce raportul va fi finalizat. Pe lângă adoptarea cu modificări a codului privind insolvenţă, implementarea eficientă a amendamentelor va fi de o importanţă crucială.

Tabelul 1. România: Ţinte cantitative în cadrul Programului

    2010 2011 2012
decembrie realizat martie realizat iunie realizat septembrie realizat decembrie realizat martie realizat iunie realizat septembrie program septembrie realizat decembrie program decembrie preliminar
I. Criterii cantitative de performanţă
1. Plafonul variaţiei cumulate a activelor externe nete (milioane euro)1/2 20,026 119 1896 292,8 -457 1.696 -457 -267 -243 633 -317
2. Plafonul soldului cumulat al bugetului general consolidat (milioane lei)3 -33.621 -5.254 -11.260 -13.685 -23.837 -3.421 -7.631 -10.470 -8.257 -14.770 -17.430
3. Limita stocului arieratelor bugetului de stat şi sistemului de asigurări sociale (miliarde lei) 0,19 0,15 0,11 0,10 0,09 0,14 0,15 0,04 0,18 0,02 0,027
4. Limita garanţiilor bugetului general consolidat emise de la finele lui 2008 (valoare nominală, în miliarde lei) 7,6 8,1 6,0 5,8 6,5 7,0 7,7 14,0 8,3 14,0 9,8
II. Criterii de performanţă permanente
5. Neacumularea de arierate la datoria externă 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
III. Consultări pe inflaţie
6. Rata inflaţiei la 12 luni în preţuri de consum
Interval exterior (limita superioară) ………. ………. ………. ………. ………. ………. 5,9 ………. 5,6
Interval interior (limita superioară) ………. ………. ………. ………. ………. ………. 4,9 ………. 4,6
Punct central 8,0 8,0 7,9 3,5 3,1 2,4 2,0 3,9 5,3 3,6 5,0
Interval interior (limita inferioară) ………. ………. ………. ………. ………. ………. ………. 2,9 ………. 2,6
Interval exterior (limita inferioară) ………. ………. ………. ………. ………. ………. ………. 1,9 ………. 1,6
IV. Ţinte orientative
7. Limita cheltuielilor primare curente ale bugetului general consolidat (exclusiv fonduri UE şi asistenţă socială, milioane lei) 131.938 30.670 62.578 94.133 128.317 30.921 63.968 99.000 96.595 133.700 134.330
8. Plafonul soldului operaţional (venituri fără impozite şi dobânzi), exclusiv subvenţiile, pentru ÎS principale (definite în MTÎ) (miliarde lei)4 -6,8 -0,7 -1,8 -2,4 -2,0 -0,4 1,4 -2,7 -2,3 -3,2 -2,2
9. Limita stocului de arierate al ÎS principale (definite în MTÎ) (miliarde lei) 17,9 19,2 19,7 18,5 14,9 16,2 12,4 12,4 12,7 8,9 11,5
10. Limita stocului arieratelor bugetelor locale (miliarde lei) 0,91 0,82 0,81 0,82 0,75 0,82 1,17 0,75 1,32 0,30 0,84
11. Limita execuţiei Programului PNDI (milioane lei)4 66 67 700 67 1.000 210

Tabelul 2. România: Performanţe pentru evaluările şapte şi opt

Măsura Data vizată Comentariu
Acţiuni prealabile
1. Reducerea arieratelor bugetului de stat la 0,02 miliarde RON De aşteptat să fie îndeplinită1/
2. Reducerea arieratelor autorităţilor locale la 0,3 miliarde RON De aşteptat să fie îndeplinită1/
3. Semnarea unui contract de vânzare-cumpărare cu investitorul strategic desemnat câştigător pentru vânzarea pachetului majoritar la CFR Marfă În curs de realizare1/
4. Lansarea licitaţiei pentru o ofertă publică secundară de 15% din acţiunile deţinute de stat la Transgaz Îndeplinită
5. Semnarea unui contract cu un consultant de tranzacţie pentru o ofertă publică iniţială (IPO) de 15% din capitalul social al Complexului Oltenia Îndeplinită
Criterii cantitative de performanţă
1. Plafon active externe nete 31 decembrie 2012 Neîndeplinit
2. Plafonul soldului total al bugetului general consolidat 31 decembrie 2012 Neîndeplinit
3. Limita arieratelor interne ale bugetului de stat şi sistemului asigurărilor sociale 31 decembrie 2012 Neîndeplinit
4. Limita garanţiilor bugetului general consolidat 31 decembrie 2012 Îndeplinit
5. Neacumularea de arierate externe la plată 31 decembrie 2012 Îndeplinit
Ţinte cantitative indicative
1. Limita cheltuielilor primare curente ale bugetului general consolidat 31 decembrie 2012 Neîndeplinit
2. Plafonul soldului operaţional al principalelor ÎS 31 decembrie 2012 Îndeplinit
3. Limita stocului de arierate la ÎS 31 decembrie 2012 Neîndeplinit
4. Limita stocului de arierate ale autorităţilor locale 31 decembrie 2012 Neîndeplinit
5. Limita execuţiei programului PNDI 31 decembrie 2012 Îndeplinit
Interval de consultare pe inflaţie
Interval interior 31 decembrie 2012 Depăşit
Interval exterior 31 decembrie 2012 Îndeplinit
Criterii de referinţă structurale
1. Actualizarea bazei de date cu proiectele de investiţii pentru a se identifica proiectele prioritare ale autorităţilor locale finanţate din fonduri bugetare şi fonduri UE şi publicarea unei liste a proiectelor cu prioritate redusă ce vor fi întrerupte 30 septembrie 2012 Neîndeplinit
2. Publicarea situaţiilor financiare la zi ale tuturor spitalelor publice pe pagina de web a Ministerului Sănătăţii 31 octombrie 2012 Îndeplinit
3. Semnarea contractului cu consultantul juridic şi de tranzacţie pentru privatizarea majoritară a Complexului Oltenia 30 noiembrie 2012 Neîndeplinit
4. Finalizarea unei definiri detaliate şi a structurii arhitecturii sistemului integrat de raportare contabilă şi plăţi de trezorerie 31 decembrie 2012 Neîndeplinit
5. Organizarea de IPO pentru acţiunile deţinute de stat la Romgaz şi Hidroelectrica 15 martie 2013 Neîndeplinit

 

ANEXA II

România: Memorandum tehnic de înţelegere

1. Prezentul memorandum tehnic de înţelegere (MTÎ) defineşte variabilele incluse în criteriile de performanţă cantitative şi în ţintele indicative specificate în Memorandumul de politici economice şi financiare (MPEF), premisele principale, metodele care vor fi utilizate pentru evaluarea performanţei programului şi obligaţiile în materie de raportare în vederea asigurării unei monitorizări adecvate a evoluţiilor economico-financiare. Criteriile de performanţă cantitative şi ţintele indicative, precum şi criteriile de performanţă structurale pentru anii 2011 şi 2012 sunt prezentate în tabelele 1 şi, respectiv, 2 ale MPEF.

2. În accepţiunea programului, ratele de schimb ale leului românesc (RON) faţă de euro se stabilesc la RON 4,2848 = 1 €, faţă de dolarul SUA la RON 3,2045 = 1 $, faţă de yenul japonez la RON 3,9400 = 100 ¥ şi faţă de lira sterlină la RON 4,9673 = 1 £, ratele fiind cele postate pe website-ul Băncii Naţionale a României (BNR) la data de 31 decembrie 2010. Ratele de schimb faţă de alte valute, acolo unde sunt aplicabile, vor fi de asemenea acelea postate pe website-ul BNR în data de 31 decembrie 2010.

3. În accepţiunea programului, bugetul general consolidat include entităţile definite în bugetul pe anul 2012. Acestea sunt: guvernul central (bugetul de stat, trezoreria, entităţile de stat autofinanţate incluse în buget etc.), autorităţile locale, fondurile de asigurări sociale (pensii, sănătate şi şomaj) şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România. Prezenta definiţie a bugetului general consolidat include de asemenea orice fonduri noi sau alte programe speciale bugetare şi extrabugetare care ar putea fi create pe parcursul perioadei programului pentru a desfăşura operaţii de natură fiscală, aşa cum se defineşte în Manualul FMI pentru statisticile financiare guvernamentale 2001. Autorităţile vor informa imediat experţii FMI cu privire la crearea oricărui astfel de fond sau program nou. După cum se precizează în MPEF ¶12 de mai jos, această definiţie va fi extinsă pentru a include şi întreprinderile de stat incluse în bugetul general consolidat în cadrul ESA95, după finalizarea evaluării efectuate de către Eurostat şi implementarea cu succes a sistemului de monitorizare de către Ministerul Finanţelor Publice.

Criterii de performanţă cantitative, ţinte indicative, banda de consultare pe inflaţie şi criterii de performanţă permanente

A.Limita privind variaţia activelor externe nete

4. În accepţiunea programului, activele externe nete (AEN) sunt definite ca AEN ale BNR minus obligaţiile Trezoreriei faţă de Fondul Monetar Internaţional (FMI).

5.AEN ale BNR sunt definite ca valoarea în euro a activelor externe brute ale BNR (inclusiv rezervele minime obligatorii ale băncilor comerciale menţinute la BNR) minus pasivele externe brute ale BNR şi vor fi măsurate pe baza definiţiilor operaţionale ale BNR, şi nu a celor contabile. Activele şi pasivele externe denominate în non-euro vor fi convertite în euro la ratele de schimb ale programului.

6.Activele externe brute ale BNR se definesc ca incluzând deţinerile de DST ale BNR, poziţia rezervei ţării la FMI, deţinerile de numerar, titluri şi depozite în străinătate în valute străine convertibile. Se exclud din rezervă: (i) aurul şi alte metale preţioase; (ii) activele în valute neconvertibile; (iii) active nelichide; (iv) orice active care sunt angajate, colateralizate sau se află sub o altă obligaţie, dacă acestora nu le este asociat şi un pasiv extern brut; (v) creanţe asupra rezidenţilor; şi (vi) creanţe în valută decurgând din instrumente derivate în monede străine vizavi de moneda naţională (cum ar fi futures, forwards, swaps şi options).

7.Pasivele externe brute ale BNR se definesc ca toate pasivele în valute străine faţă de rezidenţi şi nerezidenţi, inclusiv angajamentele de vânzare de valute străine decurgând din instrumente derivate (cum ar fi futures, forwards, swaps şi options), şi tot creditul nerambursat de la FMI, dar excluzând: (i) depozitele în valută ale băncilor legate de rezervele minime obligatorii; şi (ii) depozitele în valută ale Guvernului la BNR. Prezenta definiţie are ca scop aducerea conceptului de pasive externe mai aproape de definiţia balanţei de plăţi, pe care se bazează ţintele.

Limita pentru variaţia cumulată a activelor externe nete de la începutul anului 2011 şi 2012 (în milioane euro)1

  2010 2011 2012
  decembrie martie iunie septembrie decembrie decembrie martie iunie septembrie decembrie
  stoc realizat realizat realizat realizat stoc realizat realizat realizat realizat
Variaţia cumulată a AEN 20.026 1192 1.896 293 -4573 19.569 1.6964 4575 2436 3177
Poziţia din Memorandum: Active externe brute 32.432 996 2.793 1.206 464 32.897 1.662 -496 -854 -1.821

8. Ţintele AEN vor fi ajustate în sus (în jos) cu întregul cuantum al surplusului (deficitului) realizat faţă de proiecţia de bază din plasamentul de obligaţiuni externe al MFP. Ţintele AEN vor fi de asemenea ajustate (i) în sus (în jos) cu surplusul (deficitul) din tragerile în cadrul programului legate de proiecţia de bază [(tragerile în program se definesc ca trageri externe de la creditorii oficiali (Banca Mondială– BM şi Uniunea europeană (UE)] care sunt utilizabile pentru finanţarea bugetului de stat total şi (ii) în sus cu creşterea rezervelor minime obligatorii ale băncilor comerciale menţinute la BNR faţă de finele lui decembrie 2011 (6.037 milioane €), măsurate la ratele de schimb ale programului.

Tragerile externe din Program – Proiecţii de bază (în milioane euro)1

  2011 2012
  martie iunie septembrie decembrie martie iunie septembrie decembrie
Variaţie cumulată în cadrul programului extern 1.200 1.650 2.050 2.050 0 0 0 0
Variaţie cumulată în plasamentele externe de obligaţiuni ale MFP 1.000 1.150 2.500 2.500 2.500

B.Mecanismul de consultare pentru rata inflaţiei la 12 luni

9. Intervalele de consultare trimestriale pentru rata inflaţiei la 12 luni în preţuri de consum [(aşa cum sunt măsurate de indexul preţurilor de consum (IPC) publicat de Institutul Naţional de Statistică] sunt specificate mai jos. În cazul în care rata inflaţiei IPC an-la-an se află în afara intervalelor exterioare specificate mai jos, autorităţile vor efectua o consultare cu FMI cu privire la politicile propuse ca răspuns înainte de a solicita alte trageri în cadrul programului. În plus, BNR va avea discuţii cu experţii FMI în cazul în care rata inflaţiei IPC an-la-an se situează în afara intervalelor interioare specificate pentru finele fiecărui trimestru în tabelul de mai jos.

  Intervalul de consultare pe inflaţie
  2010 2011 2012
  decembrie martie iunie septembrie decembrie martie iunie septembrie decembrie
  realizat realizat realizat realizat realizat realizat realizat ţintă ţintă
Interval exterior (limita superioară)
Interval interior (limita superioară)
Efectiv/Punct central 7,9 8,0 8,0 3,5 3,1 2,4 2,0 5,3 5,0
Interval interior (limita inferioară)
Interval exterior (limita inferioară)

C.Criteriu de performanţă privind soldul bugetului general consolidat

10. Deficitul bugetar va fi monitorizat trimestrial prin soldul cash al bugetului general consolidat în clasificarea GFS 1986. Autorităţile se vor consulta cu experţii FMI cu privire la măsurile de corecţie în cazul unor derapaje ale veniturilor şi finanţării guvernamentale.

11. Începând cu criteriul de performanţă de la finele lunii martie 2012, deficitul bugetar va fi măsurat de deasupra liniei, utilizându-se datele execuţiei bugetare. Cheltuielile vor include valoarea lucrărilor executate în cadrul contractelor încheiate în Programul naţional de dezvoltare a infrastructurii (PNDI).

12. Odată ce sistemul de raportare pentru întreprinderile de stat (ÎS) va fi pe deplin funcţional, ţinta de deficit bugetar va fi modificată în conformitate cu definiţia extinsă a bugetului general consolidat, ce va include următoarele ÎS: C.N. de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – S.A., Metrorex – S.A., Administraţia Fluvială Dunărea de Jos, CFR – Călători, C.N. Huilă Petroşani – S.A., S.N. a Cărbunelui Ploieşti– S.A., C.N. Radiocomunicaţii Constanţa, S.C. Intervenţii Feroviare, CFR Infrastructură, S.C. Termoelectrica – S.A., Societatea Naţională Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu, S.C. Electrificare – S.A., C.N. Administraţia Canalelor Navigabile Constanţa – S.A., S.C. C.N. Romarm, Şantierul Naval Mangalia – S.A., Societatea Feroviară de Turism SFT CFR, S.C. Uzina Mecanică Orăştie, S.C. Avioane Craiova – S.A., S.C. Petromin – S.A., S.C. Construcţii Aeronautice – S.A., S.C. Sanevit 2003 – S.A., S.C. Uzina AutoMecanică – S.A. Moreni, S.C. Terom – S.A., S.N. Plafar – S.A., S.C. Nicolina – S.A.

13. Ministerul Finanţelor Publice (MFP) va furniza de asemenea date lunare pentru a măsura deficitul sub linie. Soldul bugetului general consolidat măsurat sub linie va include:

+(i) finanţarea externă netă, excluzând câştigurile şi pierderile din reevaluare;
+(ii) variaţia creditului intern net din sistemul financiar, excluzând câştigurile şi pierderile din reevaluarea depozitelor denominate în valute străine şi incluzând ajustări pentru:
+(a) fonduri UE primite şi necheltuite încă (plăţi în avans);
+(b) cereri de rambursare ale Guvernului din fonduri UE;
+(c) obligaţii ale Fondului Proprietatea neplătite încă;
+(iii) variaţia stocului de titluri de stat emise, net de schimbările de reevaluare;
+(iv) variaţii nete ale altor finanţări.

Din care: (a) finanţare temporară pentru proiecte UE;

(b) rambursări de la UE pentru proiecte cu finanţare UE.

14. Dacă diferenţa dintre deficitul bugetului general consolidat măsurat deasupra liniei şi sub linie este mai mare de 200 milioane lei pe fiecare trimestru pe parcursul anilor 2011 şi 2012, MFP se va consulta cu experţii FMI.

15. Criteriul de performanţă pentru soldul bugetului general consolidat la finele lunii septembrie 2012 (măsurat cumulativ de la începutul anului) va fi ajustat în jos cu valoarea cu care cheltuielile de capital (inclusiv cheltuieli aferente fondurilor UE şi planurilor de reducere a arieratelor, dar exclusiv lucrări executate în cadrul contractelor din PNDI) depăşesc 25.150 milioane lei, respectiv până la o limită de 700 milioane lei. Criteriul de performanţă pentru soldul bugetului general consolidat pentru finele lunii iunie 2012 şi finele lunii septembrie (măsurat cumulativ de la începutul anului) va fi ajustat în jos cu suma unui împrumuţ-punte destinat eliminării arieratelor la CFR Infrastructură, în limită de 900 milioane lei.

D.Criteriu de performanţă limitând emiterea de garanţii guvernamentale către sectorul privat nefinanciar şi întreprinderile publice

16. Emiterea de garanţii guvernamentale către sectorul privat nefinanciar şi către întreprinderile publice va fi limitată pe parcursul duratei programului. Plafonul este stabilit la 14 miliarde RON, dar poate fi ajustat în sus cu până la 9,6 miliarde RON pentru garanţii destinate finanţării proiectului Nabucco. Pe parcursul misiunilor de evaluare viitoare vor fi renegociate ţinte revizuite pentru a se permite garanţii publice rezonabile în contextul privatizării pachetelor majoritare de acţiuni la întreprinderile de stat şi al securitizării arieratelor interne.

Plafon pentru garanţiile din bugetul general consolidat nou-emise de la finele anului 2008 până la: (în miliarde lei)
Finele lui decembrie 2010 (realizat) 7,6
Finele lui martie 2011 (realizat) 8,1
Finele lui iunie 2011 (realizat) 6,0
Finele lui septembrie 2011 (realizat) 5,8
Finele lui decembrie 2011 (realizat) 6,5
Finele lui martie 2012 (realizat) 7,0
Finele lui iunie 2012 (realizat) 7,7
Finele lui septembrie 2012 (realizat) 8,3
Finele lui decembrie 2012 (realizat) 9,8

E.Criteriu de performanţă privind stocul de arierate interne al bugetului de stat şi sistemului de asigurări sociale

17. Criteriul de performanţă stabilit cu privire la stocul de arierate la nivelul bugetului de stat şi al fondurilor sociale (definite în ¶3 mai sus) are în vedere eliminarea lor pe durata programului. Stocul va fi măsurat net de arieratele interguvernamentale, dar Guvernul va raporta atât arieratele brute, cât şi arieratele nete. În caz de necesitate, Guvernul va lua măsurile corective pentru a preveni acumularea de noi arierate. În accepţiunea programului, arierate înseamnă sume de plată trecute de scadenţă cu 90 de zile (în conformitate cu definiţia cheltuielilor din ESA95).

Stocul de arierate la nivelul bugetului de stat şi al fondurilor sociale (în miliarde lei)
Finele lui decembrie 2010 (realizat) 0,19
Finele lui martie 2011 (realizat) 0,15
Finele lui iunie 2011 (realizat) 0,11
Finele lui septembrie 2011 (realizat) 0,10
Finele lui decembrie 2011 (realizat) 0,09
Finele lui martie 2012 (realizat) 0,14
Finele lui iunie 2012 (realizat) 0,15
Finele lui septembrie 2012 (realizat) 0,18
Finele lui decembrie 2012 (realizat) 0,03

F.Criterii de performanţă permanente privind neacumularea de arierate externe la nivelul bugetului general consolidat

18. La nivelul bugetului general consolidat nu se vor acumula arierate la plăţile externe pe durata programului. În accepţiunea acestui criteriu de performanţă, un arierat la plată externă va fi definit ca o plată a bugetului general consolidat care nu a fost efectuată în termen de 7 zile de la data scadenţei. Criteriul de performanţă se va aplica pe bază permanentă.

G.Ţinta indicativă privind cheltuielile curente primare ale bugetului general consolidat

19. Ţinta indicativă privind cheltuielile curente primare ale bugetului general consolidat este definită ca incluzând cheltuielile de personal, cheltuielile cu bunurile şi serviciile exclusiv fonduri UE (specificate în categoria de împrumuturi externe nerambursabile), subvenţii, transferuri către entităţi publice, pensii (categoria de asistenţă socială din bugetul asigurărilor sociale), ajutorul de stat şi alte cheltuieli din categoria alte transferuri, Fondul de rezervă şi alte cheltuieli clasificate în tabelele de raportare lunară. Cifrele realizate (faţă de care se va compara ţinta) vor include plăţile aferente planurilor de reducere a arieratelor.

Variaţia cumulată a cheltuielilor curente primare ale bugetului general consolidat1 (în milioane lei)
Finele lui decembrie 2010 (realizat) 131.938
Finele lui martie 2011 (realizat) 30.670
Finele lui iunie 2011 (realizat) 62.578
Finele lui septembrie 2011 (realizat) 94.133
Finele lui decembrie 2011 (realizat) 128.317
Finele lui martie 2012 (realizat) 30.910
Finele lui iunie 2012 (realizat) 64.046
Finele lui septembrie 2012 (realizat) 96.595
Finele lui decembrie 2012 (realizat) 134.300

H.Ţintă indicativă privind execuţia Programului naţional de dezvoltare a infrastructurii

20. Se stabileşte o ţintă indicativă pentru lucrările executate în cadrul PNDI.

Plafonul valorii lucrărilor executate în cadrul programului PNDI1 (în milioane lei)
Finele lui martie 2012 (realizat) 66,10
Finele lui iunie 2011 (realizat) 67,45
Finele lui septembrie 2012 (realizat) 67,00
Finele lui decembrie 2012 (realizat) 210,00

I.Ţintă indicativă privind arieratele la nivelul bugetelor locale

21. Ţinta indicativă privind stocul de arierate interne la nivelul bugetelor locale are în vedere neacumularea de noi arierate şi reducerea lor pe durata programului. În caz de necesitate, Guvernul va lua măsurile corective pentru a preveni acumularea de noi arierate. În accepţiunea programului, arierate înseamnă sume de plată trecute de scadenţă cu 90 de zile (în conformitate cu definiţia cheltuielilor din ESA95).

Stocul de arierate la nivelul bugetelor locale (în miliarde lei)
Finele lui decembrie 2010 (realizat) 0,91
Finele lui martie 2011 (realizat) 0,82
Finele lui iunie 2011 (realizat) 0,81
Finele lui septembrie 2011 (realizat) 0,82
Finele lui decembrie 2011 (realizat) 0,75
Finele lui martie 2012 (realizat) 0,82
Finele lui iunie 2012 (realizat) 1,17
Finele lui septembrie 2012 (realizat) 1,32
Finele lui decembrie 2012 (realizat) 0,84

J.Absorbţia fondurilor UE

22. Contribuţia din fonduri UE menţionată în condiţionalitatea Memorandumului de înţelegere (MTÎ) cu Comisia Europeană va fi măsurată luând în calcul cheltuielile eligibile din fondurile structurale şi de coeziune (FSC) şi din Fondul european agricol şi de dezvoltare rurală (FEADR).

K.Monitorizarea întreprinderilor publice

23. Întreprinderile de stat sunt definite ca fiind toate companiile, institutele de cercetare şi regiile autonome în care ponderea cumulată a capitalului public este de peste 50% inclusiv, deţinut direct sau indirect de autorităţile locale ori centrale.

24. S-a stabilit o ţintă indicativă trimestrială pentru anul 2011 pentru soldul agregat operaţional (EBIT – earnings before interest and taxes – câştiguri înainte de dobânzi, impozite şi taxe), exclusiv subvenţii, acumulat pe an calendaristic, pentru următoarele întreprinderi publice: C.N. Căi Ferate CFR – S.A., C.N. de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – S.A., C.N. a Huilei – S.A., C.N. Poşta Română – S.A., Complexul Energetic Turceni – S.A., S.C. Filiala de întreţinere şi Servicii Energetice „Electrica Serv“ – S.A., S.C. Metrorex – S.A., S.N. de Transport Feroviar „CFR Marfă“ – S.A., S.N. Transport „CFR Călători“ – S.A., C.N. Tarom – S.A., S.C. Electrocentrale Bucureşti – S.A., S.C. Electrica Furnizare Transilvania Nord – S.A., S.C. Oltchim – S.A., S.C. Termoelectrica – S.A., SN a Lignitului Oltenia – S.A., S.C. Electrificare CFR – S.A., S.C. Intervenţii Feroviare – S.A., S.C. Telecomunicaţii C.F.R. – S.A. Datele vor fi furnizate împreună cu rezultatele operaţionale de către companie. Rezultatele realizate au fost următoarele:

Limita soldului agregat operaţional1/2 (în miliarde lei)
Finele lui decembrie 2010 (realizat) -6,8
Finele lui martie 2011 (realizat) -0,7
Finele lui iunie 2011 (realizat) -1,8
Finele lui septembrie 2011 (realizat) -2,4
Finele lui decembrie 2011 (realizat) -2,0

25. Se stabileşte o ţintă indicativă trimestrială pentru anul 2012 pentru soldul agregat operaţional (EBIT – earnings before interest and taxes – câştiguri înainte de dobânzi, impozite şi taxe), exclusiv subvenţii, acumulat pe an calendaristic, pentru următoarele întreprinderi publice: C.N. de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – S.A., S.C. Metrorex – S.A., C.N. Căi Ferate CFR – S.A. (inclusiv S.C. Intervenţii Feroviare – S.A.), S.C. Electrificare CFR – S.A., S.C. Telecomunicaţii C.F.R. – S.A., S.N. Transport Feroviar de Călători „CFR Călători“ – S.A., S.N. de Transport Feroviar de Marfă „CFR Marfă“ – S.A., C.N. Tarom – S.A., S.C. Oltchim – S.A., C.N. a Huilei – S.A., S.C. Termoelectrica – S.A., S.C. Electrocentrale Deva – S.A., S.C. Electrocentrale Paroşeni – S.A., S.C. Electrocentrale Galaţi – S.A., S.C. Electrocentrale Bucureşti – S.A., S.C. Complexul Energetic Oltenia – S.A., S.C. Hidroelectrica, S.C. Electrica – S.A., C.N. Poşta Română – S.A. Datele vor fi furnizate împreună cu rezultatele operaţionale de către companie. Ţintele vor fi următoarele:

Limita soldului agregat operaţional1 (în miliarde lei)
Finele lui martie 2012 (realizat) -0,4
Finele lui iunie 2012 (realizat) -1,4
Finele lui septembrie 2012 (realizat) -1,9
Finele lui decembrie 2012 (preliminar) -2,1

26. În eventualitatea în care una dintre aceste companii este lichidată ori pachetul său majoritar este privatizat sau este comasată cu o companie nelistată mai sus, ţinta agregată menţionată mai sus va fi ajustată cu ţinta iniţială a soldului operaţional pentru acea companie. În eventualitatea în care una dintre companiile menţionate mai sus este divizată într-o nouă companie, ambele companii vor rămâne sub monitorizare. În eventualitatea în care mai multe dintre companiile de mai sus sunt comasate, companiile nou-create vor rămâne sub monitorizare.

27. Se stabileşte o ţintă indicativă trimestrială pentru anul 2011 pentru stocul de arierate al întreprinderilor de stat enumerate la ¶24 de mai sus. Datele vor fi furnizate la nivel de companie. Rezultatele realizate au fost următoarele:

Plafonul stocului de arierate1 (în miliarde lei)
Finele lui decembrie 2010 (realizat) 17,9
Finele lui martie 2011 (realizat) 19,2
Finele lui iunie 2011 (realizat) 19,7
Finele lui septembrie 2011 (realizat) 18,5
Finele lui decembrie 2011 (realizat) 14,9

28. Se stabileşte o ţintă indicativă trimestrială pentru anul 2012 pentru stocul de arierate al întreprinderilor de stat enumerate la ¶25. Datele vor fi furnizate la nivel de companie. Ţintele vor fi următoarele:

Plafonul stocului de arierate (în miliarde lei)
Finele lui martie 2012 (realizat) 16,0
Finele lui iunie 2012 (realizat) 12,4
Finele lui septembrie 2012 (realizat) 12,7
Finele lui decembrie 2012 (preliminar) 11,5

29. În eventualitatea în care una dintre aceste companii este lichidată ori pachetul său majoritar este privatizat sau este comasată cu o companie nelistată mai sus, ţinta agregată menţionată mai sus va fi ajustată cu ţinta iniţială de arierate a acelei companii. În eventualitatea în care una dintre companiile menţionate mai sus este divizată într-o nouă companie, ambele companii vor rămâne sub monitorizare. În eventualitatea în care mai multe dintre companiile de mai sus sunt comasate, companiile nou-create vor rămâne sub monitorizare.

L.Management privat la principalele întreprinderi de stat

30. În conformitate cu cele menţionate în ¶32 şi ¶33 din MPEF, se vor selecta echipe de management privat cel puţin la următoarele întreprinderi de stat: (i) S.N. Nuclearelectrica, (ii) C.N. Căi Ferate CFR – S.A. (inclusiv S.C. Intervenţii Feroviare – S.A.), (iii) S.C. Complexul Energetic Oltenia – S.A., (iv) S.C. Electrica – S.A., (v) S.C. Hidroelectrica, (vi) S.N. Romgaz, (vii) S.N. Transport Feroviar de Călători „CFR Călători“ – S.A. şi (viii) S.N. Transgaz.

31. Totodată, se are în vedere selectarea de echipe de management privat în cursul anului 2012 pentru următoarele societăţi suplimentare: (i) C.N. Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – S.A., (ii) C.N. Telecomunicaţii CFR – S.A., (iii) S.C. Electrificare CFR – S.A., (iv) C.N. Tarom – S.A., (v) S.C. Transport cu Metroul Bucureşti – S.A. „Metrorex“ şi (vi) S.N. de Transport Feroviar de Marfa „CFR Marfă“ – S.A.

Cerinţe de raportare

A.Cerinţe de raportare pentru acţiunile prealabile

32. Pentru acţiunea prealabilă referitoare la Transgaz, lansarea licitaţiei va presupune listarea la Bursa de Valori Bucureşti a ofertei publice secundare pentru 15% din acţiuni. Acţiunea prealabilă referitoare la CFR Marfă presupune finalizarea unui acord de vânzare-cumpărare cu investitorul strategic câştigător pentru o proporţie majoritară a capitalului social la CFR Marfă. Acţiunea prealabilă referitoare la Complexul Oltenia presupune semnarea unui contract cu un consultant de tranzacţie pentru o IPO de 15% din capitalul social al Complexului Oltenia.

B.Cerinţe de raportare

33. Performanţa în cadrul programului va fi monitorizată în baza datelor furnizate FMI şi CE de BNR şi MFP, după cum este prezentat în tabelul de mai jos. Autorităţile vor transmite cu promptitudine experţilor FMI şi CE orice revizuiri de date, precum şi orice alte informaţii necesare pentru monitorizarea acordului cu FMI şi cu CE.

România: Furnizarea de date către FMI şi CE

Articol Periodicitate
De furnizat de Ministerul Finanţelor Publice
Date lunare preliminare privind conturile bugetului general consolidat, inclusiv întreprinderile publice definite pe baza ESA95 Lunar, la data de 25 a lunii următoare
Date finale trimestriale privind execuţia proiectelor în cadrul Programului naţional de dezvoltare a infrastructurii Trimestrial, la data de 25 a lunii următoare
Date finale trimestriale privind conturile bugetului general Trimestrial, date cash, în a 35-a zi după termen
consolidat, inclusiv întreprinderile publice definite pe baza ESA95 Trimestrial, date accrual, în a 55-a zi după termen
Deficitul bugetului general consolidat utilizând definiţia ESA95 Trimestrial, cu un decalaj de 3 luni
Date preliminare privind finanţarea sub linie pentru bugetul general consolidat Lunar, cu un decalaj de nu mai mult de 35 de zile după termen
Date finale trimestriale privind finanţarea sub linie pentru bugetul general consolidat Trimestrial, nu mai târziu de 45 de zile după termen
Total sume de plată şi arierate totale ale bugetului general Preliminar lunar, în decursul lunii următoare
consolidat, inclusiv bugete locale Trimestrial, în termen de 55 de zile
Stocul de arierate externe ale bugetului administraţiei centrale Zilnic, cu un decalaj de nu mai mult de 7 zile
Datoria publică şi garanţii guvernamentale nou-emise Lunar, în termen de o lună
Date lunare preliminare privind cheltuielile primare ale bugetului general consolidat, net de fonduri UE Date lunare preliminare în termen de 25 de zile
Date finale trimestriale privind cheltuielile primare ale bugetului general consolidat, net de fonduri UE Trimestrial, în termen de 35 de zile după termen
Date preliminare privind soldul operaţional, profiturile, stocul de arierate şi cheltuielile de personal pentru fiecare dintre principalele întreprinderi publice definite la ¶22 Trimestrial, în termen de 30 de zile
Date finale privind soldul operaţional, profiturile, stocul de arierate şi cheltuielile de personal pentru fiecare dintre principalele întreprinderi publice definite la ¶22 Trimestrial, la finele lunii mai pentru anul precedent şi la finele lunii august pentru primul semestru al anului curent
Date privind granturile pentru proiecte UE (rambursări şi avansuri), cheltuieli de capital şi subvenţii acoperite de avansurile UE sau eligibile pentru rambursări UE legate de proiecte sprijinite de UE, convenite specific cu UE Lunar, în termen de 3 săptămâni de la finele fiecărei luni
Soldul contului curent general al Trezoreriei Statului în RON Lunar, în termen de două săptămâni de la finele fiecărei luni
Soldul celor două conturi în valută utilizate pentru finanţarea bugetară şi pentru răscumpărarea datoriei publice (media şi finele perioadei) Lunar, în termen de două săptămâni de la finele fiecărei luni
Soldul încasărilor din privatizări înregistrate în contul Trezoreriei Statului, detalii despre sume revendicate din aceste încasări şi ieşirile nete proiectate Lunar, în termen de două săptămâni de la finele fiecărei luni
I Raportarea progreselor înregistrate în implementarea analizei funcţionale a administraţiei publice din România Trimestrial, se va transmite cu două săptămâni înaintea fiecărei misiuni pentru fiecare dintre cele 12 ministere
De furnizat de Banca Naţională a României
Date privind activele externe nete, pe componente, atât conform ratei de schimb din program, cât şi a celei reale Săptămânal, în fiecare zi de luni după săptămâna de raportare şi cu un decalaj de 3 zile lucrătoare în cazul datelor de final de trimestru
Date privind analiza monetară în formatul convenit cu experţii FMI Lunar, în termen de 30 de zile de la finele lunii
Schema plăţilor contractuale externe ale sectorului bancar scadente în următoarele 4 trimestre, dobândă şi amortizare (pentru împrumuturile pe termen mediu şi lung) Lunar, 45 de zile după finele fiecărei luni
Schema plăţilor contractuale externe ale sectorului corporatist scadente în următoarele 4 trimestre, dobândă şi amortizare (pentru împrumuturile pe termen mediu şi lung) Lunar, 45 de zile după finele fiecărei luni
Stocul datoriei externe pe termen scurt ale băncilor şi corporaţiilor Lunar, 45 de zile după finele fiecărei luni
Balanţa de plăţi în formatul FMI utilizat actualmente pentru raportare Lunar, 45 de zile după finele fiecărei luni
Expunerea (depozite, împrumuturi, împrumuturi subordonate) ale: (i) băncilor-mamă străine către subsidiarele lor din România; (ii) IFI; şi (iii) alţi creditori către bănci din România (în monedă naţională şi străină) Lunar, 20 de zile după finele fiecărei luni
Indicatori ai stării de sănătate financiară1 Lunar, 45 de zile după finele fiecărei luni
Rezervele valutare, inclusiv informaţii privind intervenţiile pe piaţa valutară şi swap-urile efectuate de BNR Bilunar
FMI şi CE vor fi imediat informate în cazul unei pierderi bruşte de rezerve ce depăşeşte 600 milioane euro sau dacă stocul de rezerve valutare scade sub plafonul de 23 miliarde euro Imediat după apariţia evenimentului

 

ANEXĂ

Măsuri de îmbunătăţire a rezultatelor întreprinderilor de stat monitorizate

Ministerul Transporturilor

• Desemnarea membrilor consiliului de administraţie şi a managerilor profesionişti la CFR Marfă (interimari) şi CFR Călători până la finele lunii februarie 2013

• Numirea membrilor consiliului de administraţie şi a managerilor profesionişti la CFR Telecomunicaţii, CFR Electrificare şi Metrorex până la finele lunii martie 2013 şi

• Asigurarea numirii acestora dintre persoanele incluse pe lista scurtă de candidaţi calificaţi selectaţi de o companie independentă de resurse umane, în conformitate cu prevederile legii privind guvernanţa corporatistă (109/2011)

C.N. Căi Ferate CFR – S.A. „CFR Infrastructură“ (inclusiv sucursalele)

• Închirierea restului de 230 kilometri-linie de pe segmentele feroviare cu cea mai slabă recuperare a costurilor, pentru a se aduce totalul reţelei feroviare aflate în administrarea CFR Infrastructură la 15.500 kilometri-linie până la finele lunii martie 2013

• Semnarea unui contract cu evaluatorii pentru realizarea şi finalizarea unui inventar şi a unei evaluări a activelor private până la finele lunii martie 2013, în vederea finalizării evaluării până la finele lunii iunie 2013

• Elaborarea planului de afaceri până la finele lunii martie şi

• Realizarea unui studiu al raţiunii economice de existenţă a CFR Electrificare şi CFR Telecomunicaţii şi demararea procesului de contopire a acestora în CFR Infrastructură, de privatizare sau lichidare a companiilor în baza acestui studiu până la mijlocul lunii aprilie 2013

S.N. de Transport Feroviar de Marfă „CFR Marfă“ – S.A.

• Aprobarea strategiei de privatizare pentru vânzarea pachetului majoritar al companiei către un investitor strategic la începutul lunii februarie 2013

• Publicarea anunţului de privatizare până la mijlocul lunii martie 2013 şi

• Desfăşurarea unei licitaţii publice pentru selectarea ofertantului câştigător şi finalizarea unui acord de vânzare-cumpărare cu ofertantul câştigător până pe 20 iunie 2013

S.N. Transport Feroviar de Călători „CFR Călători“ – S.A.

• Reducerea volumelor de tren aflate în contractul de servicii personale cu 10% până la mijlocul lunii mai 2013

Ministerul pentru Societatea Informaţională

C.N. Poşta Română – S.A.

• Încercarea de obţinere a aprobării Comisiei Europene (CE) pentru privatizarea majoritară către un investitor strategic prin majorare de capital

• Publicarea anunţului de privatizare până la finele lunii februarie 2013, cu condiţia aprobării CE menţionate mai sus

• Stabilirea unei liste de investitori eligibili la începutul lunii aprilie prin aplicarea criteriilor de preeligibilitate investitorilor interesaţi

• Selectarea investitorului pe baza ofertelor finale depuse, până la mijlocul lunii mai 2013 şi

• Semnarea unui contract de privatizare până la mijlocul lunii iunie 2013

Ministerul Economiei

Transgaz

• Depunerea documentaţiei de licitaţie publică la Comisia Naţională de Valori Mobiliare (CNVM)*) pentru oferta publică secundară (SPO) de 15% din acţiunile deţinute de stat la Transgaz până la mijlocul lunii martie 2013

• Numirea membrilor consiliului de administraţie şi a managerilor profesionişti din lista scurtă de candidaţi calificaţi selectaţi de o firmă independentă de resurse umane până la mijlocul lunii aprilie 2013 şi

• Lansarea licitaţiei pentru o a doua ofertă publică pentru 15% din acţiunile statului până la mijlocul lunii aprilie 2013

S.C. Oltchim

• Plasarea în procedură de insolvenţă până la finele lunii ianuarie 2013

• Transmiterea unui raport cu privire la principalii paşi întreprinsi de administratorul judiciar pentru restructurarea companiei până la mijlocul lunii aprilie 2013 şi

• Nici Oltchim şi nici Guvernul nu vor achiziţiona rafinăria de la Arpechim.

S.N. Romgaz

• Semnarea contractului cu consultantul pentru evaluarea rezervelor de gaze naturale deţinute până la finele lunii ianuarie 2013

• Numirea echipei de management şi a membrilor consiliului de administraţie profesionişti dintr-o listă scurtă de candidaţi calificaţi selectaţi de o firmă independentă de resurse umane până la mijlocul lunii aprilie 2013

• Finalizarea evaluării rezervelor de gaze naturale deţinute până la finele lunii iunie 2013 şi

• Lansarea unei oferte publice iniţiale (IPO) de 15% din acţiunile deţinute de stat la Romgaz până la finele lunii octombrie 2013

S.C. Hidroelectrica – S.A.

• Vânzarea integrală a electricităţii neangajate în contractele bilaterale sau pe piaţa reglementată pe OPCOM

• Numirea echipei de management şi a membrilor consiliului de administraţie profesionişti dintr-o listă scurtă de candidaţi calificaţi selectaţi de o firmă independentă de resurse umane până la finele lunii martie 2013

• Adoptarea unei hotărâri a Guvernului, în conformitate cu toate procedurile legale, pentru o IPO de 10% din acţiunile deţinute de stat la Hidroelectrica până la mijlocul lunii martie 2013

• Lansarea IPO foarte rapid după ieşirea Hidroelectrica din insolvenţă

S.C. Complexul Energetic Oltenia – S.A.

• Adoptarea unei hotărâri a Guvernului până la finele lunii februarie 2013 pentru o IPO de 15% din capital

• Numirea echipei de management şi a membrilor consiliului de administraţie profesionişti dintr-o listă scurtă de candidaţi calificaţi selectaţi de o firmă independentă de resurse umane până la mijlocul lunii aprilie 2013

• Semnarea unui contract cu un consultant de tranzacţie pentru IPO până la mijlocul lunii aprilie 2013 şi

• Lansarea IPO până la finalul lunii octombrie 2013

S.N. Nuclearelectrica

• Semnarea unui contract cu un consultant de tranzacţie până la finele lunii februarie 2013 pentru o IPO de cel puţin 10% din acţiunile deţinute de stat

• Numirea echipei de management şi a membrilor consiliului de administraţie profesionişti dintr-o listă scurtă de candidaţi calificaţi selectaţi de o firmă independentă de resurse umane până la mijlocul lunii aprilie 2013 şi

• Publicarea prospectului de IPO până la mijlocul lunii octombrie 2013, în vederea lansării IPO până la finele lunii octombrie 2013

S.C. Electrica – S.A.

• Adoptarea unei hotărâri a Guvernului până la finele lunii februarie 2013 pentru vânzarea pachetului majoritar de acţiuni deţinute de stat la Electrica

• Semnarea contractului cu un consultant de tranzacţie pentru vânzarea pachetului majoritar până la finele lunii aprilie 2013

• Numirea echipei de management şi a membrilor consiliului de administraţie profesionişti dintr-o listă scurtă de candidaţi calificaţi selectaţi de o firmă independentă de resurse umane până la finele lunii aprilie 2013 şi

• Lansarea vânzării pachetului majoritar de acţiuni în vederea finalizării privatizării până la finele lunii noiembrie 2013

S.C. Hunedoara – S.A.

• Adoptarea unei hotărâri a Guvernului până la finele lunii februarie 2013 pentru vânzarea pachetului majoritar de acţiuni deţinute de stat la S.C. Hunedoara – S.A.

• Semnarea contractului cu consultantul juridic pentru privatizarea majoritară până la finele lunii martie 2013

• Comasarea companiei create prin comasarea anterioară a minelor viabile de la C.N. a Huilei – S.A. în S.C. Hunedoara – S.A. până la finele lunii mai 2013

• Trecerea la vânzarea pachetului majoritar de acţiuni odată finalizată comasarea. Dacă nu există interes din partea investitorilor, plasarea companiei în insolvenţă

C.N. a Huilei – S.A.

• Depunerea cererii de lichidare până la finele lunii ianuarie 2013

S.C. Termoelectrica – S.A.

• Depunerea cererii de lichidare până la finele lunii ianuarie 2013

S.C. Electrocentrale Bucureşti – S.A.

• Angajarea unui consultant care să evalueze dacă o concesionare în comun a activelor RADET Bucureşti şi ELCEN ar genera rezultate operaţionale şi investiţii mai bune şi

• Agrearea cu Primăria Bucureşti a strategiei de rezolvare a arieratelor pe care le are RADET Bucureşti la ELCEN Bucureşti

 

 

Note de subsol:

Traducere.

Noile reglementări de acordare a licenţelor şi autorizaţiilor pentru gaze vor fi adoptate de ANRE în urma unui proces amplu de consultare până la finele lunii mai 2013. Această reglementare va fi publicată numai după abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 784/2000. Doar ulterior OPCOM şi/sau alte companii au posibilitatea de a solicita licenţă comercială.

Cifra aferentă lunii decembrie 2010 reprezintă stocul.

Ţinta pentru septembrie este ajustată în jos cu 67 milioane euro pentru a reflecta plasamentul sub nivelul anticipat al obligaţiunilor în euro şi ţinta este ajustată în sus cu 50 milioane euro pentru a reflecta nivelul peste aşteptări al rezervelor minime obligatorii deţinute de băncile comerciale la BNR.

Ţinta pentru decembrie 2012 este ajustată în sus cu 1.433 milioane euro pentru a reflecta plasamentul peste nivelul anticipat al obligaţiunilor în euro.

Cifre cumulate pe parcursul anului calendaristic (de exemplu, cifra din martie 2011 este cumulată de la 1 ianuarie 2011). Ţinta de deficit pentru septembrie 2012 este ajustată cu 770 de milioane RON la 10.470 milioane RON pentru împrumutul la CFR Infrastructură.

Datele de realizări sunt ajustate pentru PNDI (67,5), împrumutul la CFR Infrastructură (770) şi diferenţa cash-accrual UE (239) la finele lunii septembrie.

Datele de realizări la finele lunii decembrie 2012 includ PNDI (210 milioane RON) şi diferenţa cash-accrual UE (2.447 milioane RON).

Cifre cumulate în cursul anului calendaristic (de exemplu, cifra din martie 2012 este cumulată de la 1 ianuarie 2012.)

Echipa va raporta cu privire la stadiul acestor acţiuni prealabile într-o completare înainte de întâlnirea Comitetului.

Echipa va raporta cu privire la stadiul acestor acţiuni prealabile într-o completare înainte de întâlnirea Comitetului.

Echipa va raporta cu privire la stadiul acestor acţiuni prealabile într-o completare înainte de întâlnirea Comitetului.

CP = criteriu de performanţă; date la finele lunii. Fluxurile sunt cumulative de la începutul aceluiaşi an calendaristic (de exemplu, cifra din martie 2012 este cumulativă începând din 1 ianuarie 2012). Stocurile anului curent sunt obţinute prin adăugarea rulajelor la stocul final al anului precedent.

CP îndeplinit cu o ajustare pentru suma de 300 milioane de euro virată de Banca Mondială.

CP îndeplinit cu o ajustare pentru emisiunea de obligaţiuni denominate în euro în valoare de 1.000 milioane euro.

CP îndeplinit cu o ajustare în sus de 533 milioane euro datorită emisiunii de euroobligaţiuni peste nivelul anticipat al MFP.

CP îndeplinit cu o ajustare în jos de 817 milioane euro datorită emisiunii de euroobligaţiuni sub nivelul anticipat al MFP şi o ajustare în sus cu 10 milioane euro datorită rezervelor minime obligatorii deţinute la BNR de băncile comerciale, peste nivelul anticipat.

CP îndeplinit cu o ajustare de 67 milioane euro datorită emisiunilor de euroobligaţiuni sub nivelul anticipat al MFP şi o ajustare de 50 milioane euro datorită rezervelor minime obligatorii deţinute la BNR de băncile comerciale, peste nivelul anticipat.

CP ratat cu o ajustare pentru emisiunile de euroobligaţiuni peste nivelurile anticipate cu 1.433 milioane euro.

Fluxurile sunt cumulative de la începutul aceluiaşi an calendaristic (de exemplu, cifra din martie 2012 este cumulativă din ianuarie 2012).

Cifre cumulate pe parcursul anului calendaristic (de exemplu, cifra din martie 2012 este cumulativă începând cu 1 ianuarie 2012).

Cifre cumulate pe parcursul anului calendaristic (de exemplu, cifra din martie 2012 este cumulativă începând cu 1 ianuarie 2012).

Cifre cumulate pe parcursul anului calendaristic (de exemplu, cifra din martie 2011 este cumulativă începând din 1 ianuarie 2011).

Cifrele preliminare la finele lunii septembrie şi finele lunii decembrie exclud soldul operaţional al S.C. Electrica Furnizare Transilvania Nord – S.A.

Cifre cumulate pe parcursul anului calendaristic (de exemplu, cifra din martie 2012 este cumulativă începând din 1 ianuarie 2012).

Datele din execuţie la finele lunii septembrie 2011 şi datele preliminare pentru finele lunii decembrie 2011 exclud arieratele companiei S.C. Electrica Furnizare Transilvania Nord – S.A.

Datele privind solvabilitatea vor fi furnizate trimestrial.

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 874 din 21 decembrie 2012, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 113/2013, atribuţiile şi prerogativele Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare au fost preluate de către Autoritatea de Supraveghere Financiară.