ACTUALIZARE 24 decembrie 2013: Circulara MFP privind TVA cartele telefonice prepaid – completarea Circularei nr. 408436 din 02 septembrie 2013

ACTUALIZARE 13 septembrie 2013: Circulara MFP de completare a Circularei MFP 408436 – Aplicarea unitară a prevederilor OG 16/2013 şi OG 28/2013 privind TVA

Pe 3 septembrie 2013, MFP a publicat online în secţiunea InfoTVA Circulara nr. 408436/02.09.2013 privind aplicarea unitară a prevederilor fiscale referitoare la TVA introduse prin Ordonanţa Guvernului nr.16/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi prin Ordonanţa Guvernului nr.28/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare.

Redăm în continuare textul Circularei MFP 408436 din 02.09.2013 [PDF]:

logo-mfp
MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE
Cabinet Secretar de Stat
Nr. 408436/02.09.2013

Către
Direcţia generală regională a finanţelor publice …………………..

În vederea aplicării unitare a prevederilor fiscale referitoare la TVA introduse prin Ordonanţa Guvernului nr. 16/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi prin Ordonanţa Guvernului nr. 28/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, vă comunicăm următoarele:

I. Una dintre modificările instituite se referă la completarea art. 140 alin. (2) din Codul fiscal în sensul implementării, începând cu data de 1 septembrie a.c., a cotei reduse de TVA de 9% pentru livrarea următoarelor bunuri:

1. toate sortimentele de pâine precum şi următoarele specialităţi de panificaţie: cornuri, chifle, batoane, covrigi, minibaghete, franzeluţe şi împletituri, care se încadrează în grupa produse de brutărie la codul CAEN/CPSA 1071;

2. făină albă de grâu, făină semialbă de grâu, făină neagră de grâu şi făină de secară, care se încadrează la codul CAEN/CPSA 1061;

3. triticum spelta, grâu comun şi meslin, care se încadrează la codul NC 1001 99 00, şi secară care se încadrează la codul NC 1002 90 00, prevăzute în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului privind Nomenclatura tarifară şi statistică şi Tariful vamal comun, astfel cum a fost modificată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 927/2012 al Comisiei din 9 octombrie 2012.

În aplicarea acestor prevederi a fost emis Ordinul comun al viceprimministrului, ministrului finanţelor publice nr. 1436 din 26 august 2013 şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 852 din 26 august 2013 privind aplicarea cotei reduse de TVA de 9% pentru pâine şi specialităţi de panificaţie, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 543 din 28 august a.c.

Prin actul normativ mai sus menţionat au fost explicitate în detaliu noţiunile de pâine şi specialităţi de panificaţie, astfel încât să fie evitată aplicarea neunitară a cotei reduse de TVA de 9%.

Cota redusă de TVA de 9% se aplică pe întreg lanţul de comercializare,atât de producători, cât şi de comercianţi, persoane impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, pentru produsele care se încadrează în categoriile prevăzute la art. 140 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal astfel cum a fost modificat prin OG nr. 16/2013.

În ceea ce priveşte triticum spelta, grâul comun şi secara, categorii de cereale pentru a căror livrare în interiorul ţării se aplică cota redusă de TVA de 9%, prevăzută la art. 140 alin. (2) lit. g) pct. 3 din Codul fiscal, precizăm că acestea sunt supuse taxării inverse în condiţiile prevăzute la art. 160 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal. Prin urmare dacă atât furnizorul cât şi beneficiarul sunt persoane impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România conform art. 153 din Codul fiscal, se aplică taxarea inversă, respectiv beneficiarul determină taxa aferentă, care se evidenţiază în decontul prevăzut la art. 1562 din Codul fiscal, atât ca taxă colectată, cât şi ca taxă deductibilă, prin aplicarea cotei de TVA de 9 %.

Nu se aplică taxarea inversă prevăzută la art. 160 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal în situaţia în care beneficiarul nu este o persoană înregistrată în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, furnizorul (persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA în România conform art. 153 din Codul fiscal) colectează TVA aplicând cota redusă de TVA de 9% pentru livrările de astfel de produse în interiorul ţării.

În ceea ce priveşte codurile NC utilizate în cadrul art. 160 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal menţionăm că acestea sunt cele care figurau în nomenclatura combinată stabilită prin Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară şi statistică şi Tariful vamal comun. Ca urmare a modificării nomenclaturii combinate prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 927/2012 al Comisiei din 9 octombrie 2012 trebuie avute în vedere codurile NC astfel cum au fost modificate, corespunzătoare produselor prevăzute la art. 160 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, astfel:

Produs | Cod NC vechi | Cod NC nou
Grâu dur  | 1001 10 00  | 1001 11 00 şi 1001 19 00
Alac (Triticum spelta), destinat însămânţării  |  1001 90 10  | 1001 91 10
Grâu comun destinat însămânţăriic  |  ex 1001 90 91  |  ex 1001 91 20
Alt alac (Triticum spelta) şi grâu comun, nedestinate însămânţării  | e x 1001 90 99  | ex 1001 99 00
Secară  |  1002 00 00  | 1002
Orz  | 1003 00  | 1003
Porumb  | 1005  | 1005
Boabe de soia, chiar sfărâmate  | 1201 00  | 1201
Seminţe de rapiţă sau de rapiţă sălbatică, chiar sfărâmate  | 1205  | 1205
Seminţe de floarea-soarelui, chiar sfărâmate  | 1206 00  | 1206 00
Sfeclă de zahăr  | 1212 91  | 1212 91

II. O altă modificare recentă în domeniul TVA se referă la completarea categoriilor de operaţiuni pentru care se aplică mecanismul taxării inverse, prevăzute la art. 160 alin. (2) din Codul fiscal, cu următoarele:

– livrarea de energie electrică către un comerciant persoană impozabilă, stabilit în România conform art. 1251 alin. (2). Comerciantul persoană impozabilă reprezintă persoana impozabilă a cărei activitate principală, în ceea ce priveşte cumpărările de energie electrică, o reprezintă revânzarea acesteia şi al cărei consum propriu de energie electrică este neglijabil. Prin consum propriu neglijabil de energie electrică se înţelege un consum de maximum 1% din energia electrică cumpărată în perioada ianuarie – noiembrie a fiecărui an calendaristic. Se consideră că are calitatea de comerciant persoană impozabilă de energie electrică cumpărătorul care deţine licenţa pentru activitatea de operator al pieţei de energie electrică eliberată de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, pentru tranzacţiile pe piaţa pentru ziua următoare şi pe piaţa intrazilnică. De asemenea, se consideră că are calitatea de comerciant persoană impozabilă de energie electrică şi cumpărătorul care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
1. deţine o licenţă valabilă de furnizare a energiei electrice eliberată de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, care face dovada că respectivul cumpărător este un comerciant de energie electrică;
2. activitatea sa principală, în ceea ce priveşte cumpărările de energie electrică, o reprezintă revânzarea acesteia şi consumul său propriu din energia electrică cumpărată este neglijabil. În acest sens, trebuie să depună la organul fiscal competent, până pe data de 10 decembrie a fiecărui an, o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că îndeplineşte această condiţie, care este valabilă pentru toate achiziţiile de energie electrică efectuate în anul calendaristic următor. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală are obligaţia să afişeze pe site-ul său cel târziu până pe data de 31 decembrie a fiecărui an lista persoanelor impozabile care au depus declaraţiile respective. Pentru achiziţiile de energie electrică efectuate în anul în care cumpărătorul obţine o licenţă valabilă de furnizare a energiei electrice eliberată de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, care face dovada că respectivul cumpărător este un comerciant de energie electrică, cumpărătorul trebuie să transmită vânzătorului o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că activitatea sa principală, în ceea ce priveşte cumpărările de energie electrică, o reprezintă revânzarea acesteia şi consumul său propriu estimat din energia electrică cumpărată este neglijabil, care este valabilă până la data de 31 decembrie a anului respectiv.

În regim tranzitoriu, conform art. V din OG nr. 28/2013, prin excepţie de la prevederile art. 160 alin. (2) lit. e) pct. 2 din Codul fiscal pentru achiziţiile de energie electrică efectuate începând cu 1 septembrie 2013 şi până la finalul anului 2013, cumpărătorul trebuie să transmită vânzătorului o declaraţie pe propria răspundere care va fi valabilă până la 31 decembrie 2013 inclusiv, din care să rezulte că activitatea sa principală, în ceea ce priveşte cumpărările de energie electrică, o reprezintă revânzarea acesteia şi consumul său propriu din energia electrică cumpărată este neglijabil, respectiv este de maximum 1% din energia electrică cumpărată în perioada ianuarie – iulie 2013.

– transferul de certificate verzi, astfel cum sunt definite la art. 2 lit. h) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

În vederea aplicării corecte a prevederilor legale, precizăm că taxarea inversă se aplică doar pentru transferul de certificate verzi între persoane impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, nu şi în situaţia în care furnizorii de energie care au obligaţia de a achiziţiona astfel de certificate îşi recuperează cheltuiala cu aceste certificate de la consumatorii finali de energie chiar dacă aceştia sunt persoane impozabile înregistrate în scopuri de TVA.

Astfel, potrivit prevederilor art. 8 alin. (4) din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în factura de energie electrică transmisă consumatorilor finali de către furnizori, valoarea certificatelor verzi se facturează separat faţă de tarifele/preţurile pentru energia electrică, precizându-se temeiul legal. Această valoare reprezintă produsul dintre valoarea cotei anuale obligatorii de achiziţie de certificate estimate de către ANRE, cantitatea de energie electrică facturată şi preţul mediu ponderat al certificatelor verzi tranzacţionate pe pieţele centralizate de certificate verzi în cele mai recente 3 luni de tranzacţionare încheiate.

Prin urmare, furnizorii de energie nu transferă certificate verzi către consumatorii finali de energie, ci îşi recuperează costul generat de achiziţionarea certificatelor verzi de la consumatori. Suma recuperată de furnizor de la un consumator nu reprezintă contravaloarea unui anumit număr de certificate verzi, ci este produsul unor factori, printre care şi cantitatea de energie livrată.

Astfel, rezultă din prevederile legale care reglementează modul de funcţionare a acestui sistem de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie că furnizorul nu transferă certificate verzi către consumator, ci îşi recuperează de la acesta un cost generat de livrarea de energie.

Având în vedere prevederile art. 137 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, potrivit cărora baza de impozitare a TVA este constituită din tot ceea ce constituie contrapartida obţinută sau care urmează a fi obţinută de furnizor ori prestator din partea cumpărătorului, […], precizăm că certificatele verzi facturate de furnizorii de energie catre consumatorii de energie reprezinta o parte din contrapartida obţinută sau care urmează a fi obţinută de furnizor din partea consumatorului de energie şi, în consecinţă, este inclusă în baza de impozitare a TVA, chiar dacă este evidenţiată distinct în factură, pentru aceste sume aplicându-se acelaşi regim al TVA aplicabil livrării de energie.

În final, menţionăm că mecanismul taxării inverse prevăzut la art. 160 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal pentru livrarea de energie electrică se aplică numai în situaţia în care furnizorul este o persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA în România conform art. 153 din Codul fiscal, iar beneficiarul este o persoană impozabilă stabilită şi înregistrată în scopuri de TVA în România conform art. 153 din Codul fiscal.

În situaţia în care beneficiarul livrării de energie nu este stabilit în România, chiar dacă este înregistrat în scopuri de TVA în România potrivit art. 153 din Codul fiscal, nu sunt aplicabile prevederile art. 160 din Codul fiscal întrucât locul livrării de energie nu este considerat din punct de vedere al TVA în România, conform prevederilor art. 132 alin. (1) lit. e) şi f) din Codul fiscal. În acest caz, operaţiunea nu este impozabilă în România, ci în statul în care este stabilit beneficiarul sau, după caz, în statul în care beneficiarul utlizează şi consumă efectiv energia.

Dan MANOLESCU
SECRETAR DE STAT

Referinţe anexate:
Circulara-MFP-408436-2013-TVA-reduce-paine-energie

3 COMENTARII