Pe 13 septembrie 2013, MFP – Ministerul Finanțelor Publice a publicat online în secţiunea InfoTVA Circulara nr. 408538 din 12 septembrie 2013 referitoare la completarea Circularei nr. 408436 din 02 septembrie 2013 privind aplicarea unitară a prevederilor fiscale referitoare la TVA introduse prin Ordonanţa Guvernului nr.16/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi prin Ordonanţa Guvernului nr.28/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare.

Redăm în continuare textul Circularei MFP 408538 din 12 septembrie 2013 [PDF]

logo-mfp
MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE
Cabinet Secretar de Stat
Nr. 408538/12.09.2013

Către
Direcţia generală regională a finanţelor publice …………………..

În completarea circularei nr. 408436 din data de 02 septembrie 2013 emisă în vederea aplicării unitare a prevederilor fiscale referitoare la TVA introduse prin Ordonanţa Guvernului nr. 16/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi prin Ordonanţa Guvernului nr. 28/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, vă comunicăm următoarele aspecte privind serviciile de restaurant şi catering:

Aşa cum am menţionat în Circulara nr. 408436/02.09.2013, începând cu data de 1 septembrie 2013 se aplică cota redusă de TVA de 9% pentru livrările de pâine şi produse de panificaţie în conformitate cu prevederile art. 140 alin. (2) lit. g) pct.1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

În acest context, în vederea aplicării corespunzătoare a cotelor de TVA, considerăm că se impune a se face o distincţie clară între livrările de pâine şi produse de panificaţie şi prestările de servicii de restaurant şi catering, prin identificarea diferențelor dintre acestea din perspectiva stabilirii tratamentului fiscal adecvat pentru fiecare dintre aceste operaţiuni.

În acest sens, considerăm relevante prevederile pct. 142 din Normele metodologice de aplicare a Titlului VI al Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora atât serviciile de restaurant, cât şi cele de catering sunt caracterizate printr-un complex de activităţi în care predomină serviciile, iar furnizarea de hrană şi/sau de băuturi este doar o componentă. Serviciile de restaurant constau în furnizarea, la locaţia prestatorului, de hrană preparată sau nepreparată şi/sau băuturi pentru consum uman, însoţite de suficiente servicii aferente care să permită consumul imediat, în timp ce serviciile de catering constau în aceleaşi activităţi, desfăşurate însă în afara locaţiei prestatorului.

Prevederi similare se regăsesc şi în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 282/2011 al Consiliului din 15 martie 2011 de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată. Obiectivul Regulamentului (UE) nr. 282/2011 este de a asigura aplicarea uniformă a actualului sistem TVA, prin stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a anumitor dispoziţii ale Directivei 2006/112/CE, care reprezintă principala componentă a acquis-ului comunitar în materie de TVA.

Subliniem faptul că dispoziţiile acestui regulament sunt obligatorii din punct de vedere juridic şi se aplică direct în toate statele membre.

Astfel, articolul 6 din Regulamentul (UE) nr. 282/2011 stipulează următoarele :

(1) Serviciile de restaurant și de catering reprezintă servicii care constau în furnizarea de produse alimentare și/sau de băutură, preparate sau nepreparate, pentru consumul uman, însoțită de servicii conexe suficiente care să permită consumul imediat al acestora. Furnizarea de produse alimentare și/sau de băutură este numai unul dintre elementele unui întreg în care predomină serviciile. Serviciile de restaurant constau în prestarea unor astfel de servicii în spațiile prestatorului, iar serviciile de catering constau în prestarea unor astfel de servicii în afara localurilor prestatorului.
(2) Furnizarea de produse alimentare și/sau de băuturi, preparate sau nu, fie cu transport, fie fără, dar fără vreun alt serviciu conex nu se consideră a fi servicii de restaurant sau catering în sensul alineatului (1).

Aşa cum rezultă din prevederile Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal şi din cele ale Regulamentului (UE) nr. 282/2011, furnizarea de produse alimentare (de exemplu pâine sau produse de panificaţie) este numai unul dintre elementele componente ale serviciilor de restaurant şi de catering.

Având în vedere cele menţionate, faptul că începând cu data de 1 septembrie 2013 pentru livrările de pâine şi produse de panificaţie se aplică cota de TVA de 9% nu este un element de natură a influenţa cota de TVA aplicabilă serviciilor de restaurant şi catering, pentru care nu s-a redus cota de TVA şi pentru care se aplică în continuare cota standard de TVA de 24%, inclusiv în situaţia în care acestea au în componenţă şi furnizarea de pâine sau de produse de panificaţie.

Din perspectivă fiscală şi implicit şi din punct de vedere al aplicării cotei de TVA, nu se analizează distinct fiecare dintre elementele componente ale prestării serviciilor de restaurant sau de catering (care de altfel constituie un întreg din punct de vedere fiscal aşa cum rezultă din dispoziţiile Regulamentului (UE) nr. 282/2011), întrucât o astfel de abordare ar conduce la o divizare artificială a operaţiunilor, în speţă a prestărilor de servicii, şi la încălcarea prevederilor legislaţiei naţionale şi europene şi totodată a jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

Chiar dacă pe facturile sau pe bonurile fiscale emise clienţilor pentru prestarea serviciilor de restaurant sau de catering se evidenţiază în mod distinct elementele componente ale serviciului prestat (care pot include şi pâinea sau produsele de panificaţie), pentru prestările de servicii, şi implicit pentru toate componentele acestora, care aşa cum am arătat mai sus nu se analizează distinct din punct de vedere fiscal, se aplică în continuare cota standard de TVA de 24%.

O altă implicaţie ce derivă din calificarea serviciilor de restaurant ca şi prestări de servicii din punct de vedere al TVA, chiar dacă au în componenţă şi furnizarea anumitor bunuri, o constituie tratamentul fiscal aplicabil în cazul acordării gratuite a acestor servicii.

În acest sens, considerăm că se impun unele clarificări pentru evitarea anumitor confuzii în special în contextul introducerii de la data de 1 ianuarie 2013 a plafonului de 100 de lei pentru cadourile de mică valoare acordate gratuit în cadrul acţiunilor de protocol.

Astfel, fiind considerate prestări de servicii din punct de vedere al legislaţiei în domeniul TVA, acordarea gratuită a serviciilor de restaurant nu intră sub incidenţa plafonului de 100 de lei pentru cadourile de mică valoare acordate gratuit în cadrul acţiunilor de protocol, prevăzut la pct. 6 alin. (10) lit. a) din Normele metodologice date în aplicarea art. 128 alin. (8) lit. f) din Codul fiscal, aşa cum se menţionează de altfel şi la pct. 7 alin. (7) din norme. Prin urmare, pentru serviciile de restaurant acordate gratuit în cadrul acţiunilor de protocol, operatorii economici nu colectează TVA conform prevederilor art. 129 alin. (5) lit. a) din Codul fiscal coroborate cu prevederile pct. 7 alin. (7) din norme, dacă fac dovada că serviciile sunt acordate gratuit în scopuri legate de activitatea economică a persoanei impozabile.

Conform principiilor ce derivă din legislaţia naţională şi din jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, pentru aplicarea prevederilor art. 129 alin. (5) lit. a) din Codul fiscal este obligaţia persoanei impozabile să demonstreze că serviciile acordate gratuit în cadrul acţiunilor de protocol sunt realizate în scopuri legate de activitatea economică a acesteia.

Dan MANOLESCU SECRETAR DE STAT
Bogdan Iulian HUŢUCĂ Mariana VIZOLI
DIRECTOR GENERAL DIRECTOR GENERAL ADJUNCT
Elena – Oana IACOB ŞEF SERVICIU
Mirabela LAZĂR EXPERT

Referințe anexate:
Circulara-MFP-408538_paine_energie.PDF