ANAF: Necesitatea Noului Cod al Insolventei și practicile de cvasifraudare a bugetului si creditorilor

Agentția Națională de Administrare Fiscală – Serviciul Comunicare, Relaţii Publice şi Mass-Media – a transmis redactiei CFNET comunicatul de presa nr 1091296/07.10.2013 privind necesitatea Noului Cod al Insolventei, în contextul practicilor de cvasifraudare a bugetului de stat si a creditorilor de buna credinta. Redăm în continuare textul comunicatului.

C O M U N I C A T D E P R E S Ă
In ceea ce priveste noul cod al insolventei, va comunicam urmatoarele:

Noul Cod al Insolventei a aparut ca o necesitate in viata economica a societatilor in sensul protejarii intereselor atat a creditorilor, cat si a debitorilor aflati in procedura insolventei. S-a dovedit ca principiile Legii nr. 85/2006 privind reorganizarea societatilor comerciale au fost deturnate de la intentia de reglementare, devenind un instrument de ocolire si chiar de anulare a creantelor inscrise la masa credala.

De asemenea, prin noul cadru legal, sfera contribuabililor carora li se aplica principiile insolventei a fost extinsa si la regiile autonome, cunoscut fiind faptul ca exista situatii in care acestea pur si simplu acumuleaza datorii, iar masurile de executare silita si-au dovedit ineficienta.

Astfel, stiind ca pot beneficia de o prevedere legala care le permite sa ajusteze sau chiar sa anuleze creantele creditorilor, practica a consacrat doua situatii des intalnite in care debitorii de rea credinta actioneaza, dupa cum urmeaza:

1. planul de reorganizare se deruleaza pe o perioada de 3 ani, prevede achitarea tuturor creantelor, insa nu in transe egale, ci progresive, lasand ca ultima/ultimele transe sa fie cele mai insemnate din punctul de vedere al cuantumului acestora. Planul insa, nu este dus la bun sfarsit, odata cu inceperea obligatiei de a plati sume substantiale, debitoarea solicita intrarea in faliment, sau  pur si simplu sisteaza plata transelor, creditorii fiind astfel  obligati sa solicite intrarea in faliment. Dezavantajul unor astfel de metode este acela ca exista o perioada de timp, de regula aproape de 3 ani de zile, in care creditorii primesc sume nesemnificative, debitoarea continua sa-si desfasoare activitatea, fara insa a exista posibilitatea efectiva a reinsertiei acesteia in circuitul economic. Pur si simplu suntem in prezenta doar a unei amanari a falimentului si care, atrage dupa ea de cele mai multe ori falimentul si a unor creditori de buna credinta care au finantat activitatea unui debitor de rea credinta.
2. avand in vedere ca Legea 85/2006 reglementeaza votarea planului pe categorii de creditori, de cele mai multe ori creanta bugetara, chiar daca este vorba de un creditor majoritar, este defavorizata prin vot de categoriile de creanta nesemnificative, ajungand pana la reducerea acesteia la procente apropiate de 0%. Se ajunge la situatia paradoxala in care creditorul majoritar este doar un spectator care nu poate decat sa constate ca prin planul de reorganizare creanta sa certa, lichida si exigibila a fost pur si simplu anulata.

 

Ca si o consideratie generala, pana la data intrarii in vigoare a noului Cod al Insolventei  planul de reorganizare reprezenta un instrument eficient prin care debitoarea putea taia efectiv creantele creditorilor de buna credinta, ajungandu-se la situatia in care, orice debitor care nu mai dorea sa-si achite facturile si obligatiile, sa se foloseasca de umbrela insolventei pentru a-si regla contabilitatea si pentru a scapa de datorii. Reorganizarea nu mai era o masura de revitalizare a unui debitor, ci devenise preponderent o masura de cvasifraudare a bugetului de stat si al creditorilor de buna credinta.

De asemenea, desi legea prevedea obligatia achitarii datoriilor curente conform actelor din care rezulta, chiar si cele nascute in cursul unei reorganizari, de cele mai multe ori debitorii au ignorat plata creantelor curente, ajungandu-se la situatia paradoxala in care creantele nascute in cursul procedurii de insolventa sunt mai mari decat cele inscrise la masa credala. Devenise astfel evident, ca un astfel de plan nu poate fi unul de succes, decat eventual pentru debitori.

In ceea ce priveste sansele de reorganizare a unei societati comerciale in contextul noului cod al insolventei, cu referire directa la termenul de 1 an de zile, se poate lesne observa ca noul cod introduce si notiunea de pre-insolventa, perioada in care societatile comerciale pot beneficia de prevederile privind mandatul ad-hoc si concordatul preventiv, perioada in care procedura insolventei nu poate fi declansata. Astfel viata societara cunoaste o perioada de dificultate, pre-insolventa, si, in situatia agravarii acesteia societatea intra in procedura de insolventa. Scopul codului este de a preveni situatiile in care societatile debitoare s-ar sustrage de la plata obligatiilor, folosind o perioada lunga de timp in care devin “intangibile”, prin simpla intrare in procedura de insolventa si eventual derularea unui plan de reorganizare. Practica a dovedit ca societatile intrate in insolventa sunt incapabile sa deruleze in bune conditii un astfel de plan, procentul celor care acopera intreaga masa credala la finalul planului de reoganizare fiind inexistent, cel mult derizoriu.

Urmarind succesiunea titlurilor si a dispozitiilor legale, se poate concluziona ca desi exista doua etape, prima fiind aceea in care societatile sunt doar in dificultate, respectiv etapa preinsolventa, chiar si in cazul deschiderii procedurii de insolventa, debitorii au posibilitatea derularii unui plan de reorganizare pe o perioada de 1 an de zile, cu posibilitatea prelungirii acestuia cu 12 luni, fara a se depasi o perioada maxima de 2 ani. Facand un calcul simplu, rezulta ca o societate beneficiaza de o perioada suficienta pentru redresarea acesteia, de aproximativ 4 ani.

Aprobarea planului de catre categoriile de creditori, dar cu respectarea unui procent de cel putin 50% din creditori care voteaza in favoarea acestuia nu vine decat sa respecte principiul intregii proceduri de insolventa, in sensul ca orice decizie este luata de creditorii sau creditorul majoritar. In prezent, creditorul/creditorii majoritari pot lua doar anumite decizii, fiind lipsiti de orice posibilitate de a respinge un plan care ii defavorizeaza in mod flagrant si cu rea vointa.

Concluzionand si avand in vedere practica in materie, a devenit un fenomen generalizat practica societatilor comerciale care inteleg sa se relanseze prin implementarea unui plan de reorganizare bazat exclusiv pe taierea creantelor inscrise la masa credala. Se pune astfel intrebarea ce interes mai avea un debitor sa-si achite obligatiile, cunoscand faptul ca prin procedura de insolventa poate fi “scutit de plata datoriilor”? Efectul imediat al unor astfel de masuri a fost unul de domino, multi dintre creditori devenind la randul lor debitori, sau, societatile care activeaza in acelasi domeniu, sunt practic paralizate de practica neloiala, in sensul ca, neparcurgand o procedura de insolventa care sa le curete contabilitatea de datorii, nu pot face fata concurentei unui debitor care a implementat cu succes un astfel de plan. Rezulta de aici ca afectati erau in mod direct creditorii, care nu isi puteau recupera creantele, si in mod indirect, societatile care activeaza in acelasi domeniu de piata si care inevitabil nu vor putea face fata unei concurente scutite de plata datoriilor.

In ceea ce priveste in mod concret bugetul de stat, o alta practica consacrata indica faptul ca odata cu primirea avizului de inspectie fiscala, debitorii solicitau deschiderea procedurii de insolventa. Trebuie avut in vedere ca sumele solicitate la masa credala sunt cele rezultate din declaratiile depuse de contribuabili si neachitate la termen. Insa, de fiecare data, inspectiile fiscale au constatat nereguli mult mai grave, sumele efectiv multiplicandu-se. Insa durata unei inspectii fiscale nu poate fi anticipata, depinzand si de comportamentul si colaborarea contribuabilului, de cele mai multe ori rezultatul aparea dupa momentul deschiderii procedurii si implinirea termenului limita de inscriere la masa credala, lipsind astfel de efect decizia de impunere, ca si act constatator al obligatiilor la bugetul de stat. De asemenea, perioada insolventei, de cele mai multe ori ramanea neacoperita din punctul de vedere al inspectiei fiscale, fapt generator de pierderi fiscale.

Prin noul cod al insolventei, respectiv art. 102 alin. 1 a fost reglementata posibilitatea inscrierii la masa credala si a creantelor rezultate din rapoarte de inspectie fiscala, care privesc sume declarate in mod eronat sau voit de catre debitori, si care in prezent nu beneficieaza de o practica unitara la nivelul instantelor de judecata sau a practicienilor in insolventa.

In ceea ce priveste executarea creantelor curente in cursul procedurii de insolventa, acestea trebuiesc sa fie achitate pe masura ce iau nastere. Este evident ca o societate care nu isi poate sustine activitatea prin plata creantelor curente, nu va putea niciodata sa returneze datoriile istorice. Masura apare ca fiind una de bun augur, creditorii putand lua astfel masuri fata de debitoare, in masura in care aceasta din urma continua sa genereze pierderi. Modificarea adusa legislatiei in materie vine doar sa stopeze acumularea de datorii curente prin continuarea unei activitati defectuoase, atat in perioada de observatie cat si in perioada de reorganizare. Instrumentul pus la dispozitia creditorilor le da acestora posibilitatea de a recupera prin forte proprii creantele noi generate, debitoarea care desi aflata sub imperiul insolventei, este astfel tratata ca si o societatea care activeaza intr-un cadru normal. Altfel, s-ar crea numai beneficii in favoarea debitorilor aflati in procedura de insolventa, in detrimentul celorlalte societati comerciale care activeaza in viata economica. Acest principiu era reglementat si in Legea 85/2006, dar nu a fost aplicat in litera si spiritul acesteia, devenind doar o piedica in calea oricaror masuri la care ar fi putut apela un creditor de buna credinta (art. 154^2 – Orice decăderi, limitări, interdicţii ori altele asemenea instituite prin norme legale sau prevederi contractuale pentru cazul deschiderii procedurii de insolvenţă vor fi aplicabile doar de la data deschiderii falimentului. Dispoziţiile contrare se abrogă.)

Insolventa, in esenta trebuie sa creeze un echilibru intre interesele creditorilor si cele ale debitorilor, si nu sa devina un mod de a redresa un debitor prin efortul creditorilor de buna credinta, condamnati sa suporte din propria avere pierdererile generate de societatile carora le-au acordat suport in derularea relatiilor comerciale.

Insolventa a devenit un mod de a evita plata datoriilor acumulate, dar si un instrument de a ocoli plata creantelor curente, principiile insolventei fiind incalcate in sensul ca lacunele legislativiei actuale au devenit facilitati pentru debitori, generand un dezechilibru major in piata, cu impact direct asupra bugetului consolidat. Procentul celor care in perioada de observatie sau de reorganizare isi achita datoriile curente este foarte mic, devenind o exceptie plata acestora, in loc sa fie o regula. Impotriva acestei practici neloiale, creditorii nu puteau decat solicita formal plata acestora, facand o corespondenta inutila si fara efecte asupra incasarilor, respectiv diminuarii prejudiciului deja creat.

Pentru perioada ianuarie 2011-iulie 2013, va comunicam urmatoarele date aflate in evidenta organelor fiscale care administreaza societatile aflate in  insolventa la nivelul intregului teritoriu, date care ilustreaza fara putinta de tagada sustinerile noastre:

	TOTAL AN 2011		TOTAL AN 2012		6 LUNI 2013
	NUMAR CERERI	VALOAREA CREANTELOR ÎNSCRISE LA MASA CREDALĂ (mil lei)	NUMAR CERERI	VALOAREA CREANTELOR ÎNSCRISE LA MASA CREDALĂ (mil lei)	NUMAR CERERI	VALOAREA CREANTELOR ÎNSCRISE LA MASA CREDALĂ (mil lei)
Cereri introductive noi depuse de către ANAF	4.070	3.535,81	4.422	2.941,50	2.419	1.347,29
Cereri admitere pt procedura deschisa de către debitor sau alti creditori	15.147	3.501,59	19.732	4.038,19	10.998	8.328,48
Cereri de modificare a creanţelor înscrise la masa credală	0	0,00	1.248	431,34	1.223	357,89
Cereri înscrieri în tabelul suplimentar	1.670	346,94	936	301,53	1.753	390,05
TOTAL	20.887	7.384,34	26.338	7.712,56	16.393	10.423,71

Din analiza celor de mai sus, mai rezulta ca organele fiscale nu sunt cele care initiaza procedurile de insolventa, decat in masura in care sunt in prezenta unor societati de tip fantoma sau cu profil evazionist si asupra carora masurile de executare silita nu au avut niciun efect.

Verificand cele de mai sus, desi creditorul fiscal este privit intodeauna ca fiind un creditor incomod, rezulta ca organele fiscale au solicitat, in medie, pe perioada analizata, doar in aproximativ 19 % din cazuri deschiderea procedurilor de insolventa, fapt ce confirma ca de cele mai multe ori debitorii sunt cei care isi deschid singuri procedura.

Dupa cum se poate observa din situatia prezentata, sumele inscrise la masa credala au crescut de la an la an, constatandu-se efectiv o crestere exploziva la nivelul primelor 6 luni ale anului 2013, constituind echivalentul unei luni de incasari bugetare.

Situaţia sumelor recuperate de la societăţile aflate în procedura insolvenţei in anul 2011 – 2012 – 6 luni 2013

Perioada	Sume recuperate (mil. lei )
2011	430,47
2012	445,33
6 luni 2013	271,97

 

SITUAŢIA CREANŢELOR RĂMASE NERECUPERATE DE LA CONTRIBUABILII RADIAŢI ÎN URMA APLICĂRII PROCEDURII INSOLVENŢEI

PERIOADA	TOTAL CREANŢE ÎNSCRISE LA MASA CREDALĂ AFERENTE SOCIETĂŢILOR RADIATE mil.lei	SUMA RAMASĂ DE RECUPERAT (pierdere fiscala) DE LA SOCIETĂŢILE RADIATE mil.lei	GRAD DE RECUPERARE
2011	4.145,35	3.993,10	3,67%
2012	5.008,18	4.730,12	5,55%

 

Aplicand dispozitiile Legi nr. 85/2006, conform celor de mai sus, se constata ca gradul de recuperare a sumelor datorate bugetului consolidat nu a depasit procentul de 6%, rezultand un impact major asupra gradului de colectare.

Avand in vedere procentul sumelor care sunt recuperate la bugetul de stat in cazul procedurilor de insolventa, rezulta un prejudiciu nerecuperabil cu influente negative majore asupra proiectiilor bugetare, creditorii, in cazul nostru cei bugetari, fiind lipsiti de orice masuri de protectie, aparand un dezechilibru major in tratamentul aplicat prin dispozitiile Legii nr. 85/2006.

Cat priveste distorsionarile produse asupra mediului economic generate de debitorii aflati “benevol” in procedura de insolventa acestea sunt in opinia noastra incomensurabile.

Exemple de societati aflate in procedura de insolventa si sume solicitate la masa credala pentru dosare semnificative aflate pe rolul instantelor de judecata, in proceduri de insolventa deja deschise sau a caror deschidere a fost solicitata de organele fiscale:

	Debitor	instanta	nr. dosar	creanta
1	PIKON DEN SRL	TRIB GIURGIU		156.895.250
2	CONSTRUCTII FEROVIARE MOLDOVA	TRIBUNALUL IASI	5864/99/2012	144.459.924
3	CET IASI	TRIB IASI	2177/99/2012	120.226.100
4	ENERGOCONSTRUCTIA SA	TMB	1284/3/2012	92.695.162
5	AGRI COMMODITIES	TRIBUNALUL CONSTANTA		92.288.225
6	DUCTIL STEEL SA	Trib Buzau	1576/114/2013	83.957.102
7	GILSOM COM SRL	TRIBUNALUL DOLJ	15652/63/2011	83.404.865
8	S.C. UMERVA S.A.	BUCURESTI	5418/3/2012	75.691.909
9	SC FORADEX SA	Tribunalul Bucuresti	14605/3/2011	67.344.449
10	COMPANIA DE TRANSPORT FEROVIAR	TRIBUNALUL BUCURESTI	31627/3/2011	66.473.765
11	INTERCOM CEREAL SRL	TRIB CONSTANTA		61.885.198
12	MULTIPLEX INTERNATIONAL SRL	TRIB TIMIS	1462/30/2011	54.004.850
13	SPOTCAR EUROPE	PRAHOVA	301/105/2012	50.679.699
14	MANMAR AGRICO	Trib. Timis	3676/30/2011	48.635.980
15	MECHEL TARGOVISTE	TRIBUNALUL DAMBOVITA	1906/120/2013	48.602.705
16	Flenco International Real Group SRL	TRIB CONSTANTA		41.122.878
17	TRUST LF TRADE SRL	Tribunalul vrancea	2559/91/2013	41.007.874
18	CONSTRUCTII FEROVIARE BUCURESTI SA	TRIB BUCURESTI	43210/3/2012	39.334.170
19	ARTEMA FRUCT	Trib. Ilfov	3240/3/2011	37.508.834
20	DELTA GRAIN SRL	TRIB CONSTANTA		36.818.787
21	REALITATEA MEDIA	BUCURESTI	58935/3/2011	36.046.603
22	AGRISCO	CONSTANTA		34.486.923
23	SC NON MARY IMPEX SRL	TB SATU MARE	5010/83/2012	34.136.732
24	REISTEM GRUP SRL	Trib. Dolj	13605/63/2011	33.622.726
25	PROTECTOR INTERNATIONAL	Trib. Hunedoara	3209/97/2011	33.550.014
26	S.C. BIJAS GROUP S.R.L.	CLUJ		32.743.713
27	CHICKEN CAM	GIURGIU	2254/122/2012	32.354.460
28	INTERFRUCT	TRIBUNALUL ILFOV	746/93/2013	32.148.696
29	AMG OIL SRL	Trib Constanta	8005/118/2011	31.671.728
30	ASOCIATIA CLUBUL DE FOTBAL OTELUL GALATI	TRIB GALATI	524/121/2013	30.442.354
31	ALL CEREAL BEST TEAM	TRIBUNALUL HUNEDOARA		29.937.989
32	GELSOR	Trib. Bucuresti	10320/3/2011	29.604.338
33	SC GINFORMATIC SRL	Tribunalul Galati	4270/121/2011	28.056.652
34	AFT CEHIA SRL	TB MARAMURES	8802/100/2012	27.899.720
35	SC UZTEL SA	Trib. Prahova	4732/105/2011	26.502.005
36	S.C. ALFA CEREALE S.R.L.	TRIBUNALUL CONSTANŢA		25.312.361
37	COMPANIA DE SUPRAVEGHERE IG SRL POSTA CALNAU	BUZAU		25.212.473
38	SC VICTORY EXPERIENCE SRL	TB. CONSTANTA		24.371.677
39	SC MOLDOMOBILA ROMANIA SA	TB-S VII	in curs de depunere	23.772.963
40	S.C. NYDAWA OIL S.R.L.	Tribunalul Alba	5799/107/2011	23.226.526
41	BALCZER GROUP	Trib. Constanta	8332/118/2011	23.203.306
42	S.C. OLTCHIM S.A.	Tribunalul Valcea	887/90/2013	22.440.231
43	SGT PROIECT STAR SRL	TRIB CONSTANTA	7205/118/2012	22.354.129
44	SC FEIER IMPEX SRL	TRIB. MURES	670/1371/2013	21.194.334
45	OLIMPIC GRUP SRL	TRIB GALATI	2216/103/2013	21.080.336
46	SC TREISON CONVEX SRL	TB HUNEDOARA	2617/97/2012	20.065.167
47	CONTREAL SERV SRL	TRIB BIHOR	7866/111/2012	20.039.024
48	ALWAYS REBORN SRL	TMB		19.144.887
49	COMSID SRL	TRIB HUNEDOARA	8180/97/2012	19.088.065
50	MOLDOCOM	TRIBUNALUL VALCEA	10265/90/2012	18.870.982
51	EURO PET IND SRL TARGU MURES	TRIBUNALUL MURES		18.837.097
52	ALFAROM QUANTUM SR	TMB	11709/3/2012	18.504.533
53	SC ILIUDICRIS SRL	TB HARGHITA	2425/96/2012	18.426.737
54	MALYCRON GRUP SRL	TRIBUNALUL BUCURESTI	17157/3/2012	18.181.481
55	COIFER IMPEX SRL	BUCURESTI	16179/3/2013	17.748.451
56	BIO TRIPON OIL	BIHOR		17.676.777
57	TRANSPORT EURO SRL	VALCEA	1811/111/2013	17.676.777
58	Ateliere Centrale SA	HUNEDOARA	815/97/2012	17.666.494
59	OBFIIRCOM WOOFER SRL	TRIB CALARASI	271/116/2013	17.337.918
60	PRODUCŢIE METAL	TRIB GORJ	175/95/2011	17.306.654
61	FRIDAY IMPEX	DOLJ	2922/63/2013	17.198.907
62	GLOBAL 2000 SRL	TRIB CONSTANTA		16.940.380
63	RIPENSIA	TRIBUNALUL TIMIS	3949/30/2012	16.731.630
64	S.C. RAPIMIZO S.R.L.	CONSTANTA		16.670.750
65	DUMATRUCKS	TRIBUNALUL BUCURESTI	45882/3/2012	16.644.858
66	ROMSTRADE	TRIBUNALUL GIURGIU	92/122/2012	16.644.858
67	BALDONE 2001 IMPEX SRL	TRIB CONSTANTA		16.423.733
68	MT TUDOR IMPEX SRL	BUCURESTI	19280/3/2013	16.261.867
69	C & C MH CONFORT SRL	TRIBUNALUL MEHEDINTI	9465/101/2012	16.199.362
70	AT TRANS COMERCIAL SRL	TRIB MURES	2237/1371/2011	15.956.104
71	VINALCOOL SA BUCURESTI	TMB	65/3/2012	15.771.945
72	SC ZG PROIECT SOLID DEVELOPER S.R.L.	TRIBUNALUL ARGES	36/1259/2012	15.689.105
73	HERMITAGE DELIVERY SRL	TRIB TIMIS		15.646.485
74	SC MIHNEA BRATI SRL	TB-S VII	45763/3/2012	15.640.450
75	LEMN CONSTRUCT FORESTA	TRIBUNALUL ARGES	886/1259/2011	15.509.757
76	SC SINTEL DESIGN SRL	TB BUZAU	5368/114/2012	15.288.278
77	BIO COMBUSTIBIL DISTRIBUTION SRL	Trib. Prahova	3013/105/2011	15.006.643
78	ECO PETROLEUM	TRIBUNALUL CONSTANTA	3407/118/2013	14.922.320
79	ADEVARUL HOLDING SRL	TRIBUNALUL BUCURESTI	42130/3/2012	14.848.282
80	VALAHIA TRANSPORT	TRIBUNALUL GIURGIU		14.774.460
81	S.C. GOSCOMLOC S.A. Husi	Tribunalul Vaslui	1042/89/2011	14.558.304
82	SC LKV TIR SRL	TB BOTOSANI		14.545.613
83	SC ROM FERMETAL COLECT SRL	TRIBUNALUL GIURGIU	2838/122/2012	14.242.472
84	SC ABO MIX SA	TB SATU MARE	11061/83/2012	14.164.008
85	MANGALIA SA	TRIB CONSTANTA	348/118/2013	14.035.615
86	S.C. QUIXSTAR LOGISTICS S.R.L.	TRIBUNALUL CONSTANŢA		13.998.062
87	MELANIA RO SRL	TRIB BIHOR	2085/111/2013	13.797.947
88	SC CRIN AGRO ECOPROD SRL	TRIBUNALUL SPECIALIZAT ARGES	861/1259/2012	13.756.528
89	S.C. UTON S.A.	TRIBUNALUL BACĂU	257/110/2013	13.656.236
90	DIESEL ONE	HUNEDOARA	7432/97/2012	13.627.835
91	SC MYTHOS TM IMPEX SRL	TRIBUNALUL ARAD		13.556.435
92	IRIS COMPANY SA	TMB	25854/3/2012	13.531.771
93	S.C. CONSULT MEDIA METCONSTRUCT S.R.L.	GIURGIU		13.403.552
94	DELTA SEEDS SRL	TRIB CONSTANTA		13.312.718
95	S.C. DONI PROD 2007 S.R.L.	TRIB CONSTANTA		13.198.504
96	CARERAS COMPANY SRL	TRIB CONSTANTA	271/118/2013	12.955.596
97	VERGATO SASO SRL	TRIB OLT		12.955.358
98	N.M. CONSTRUCT SRL	TIMIS	8738/30/2012	12.890.812
99	S.C. ANVELO COMPLEX S.R.L.	HUNEDOARA	2112/103/2012	12.830.066
100	SC MARFRUCT UNION SRL	TB CONSTANTA	8434/118/2012	12.822.734
101	ALMECOM 2006	TRIBUNALUL GIURGIU		12.805.892
102	OIL PROVEST	CONSTANTA	10192/118/2012	12.805.154
103	GF PACT SRL	Trib. Constanta	7776/118/2011	12.640.326
104	PC SORT TRADE	TRIBUNALUL ARAD	5827/108/2012	12.430.492
105	SC TEI CON SRL	TB ILFOV	1660/93/2013	12.391.132
106	ROSIGNOLIA TRANS SRL	TRIBUNALUL CALARASI	3239/116/2012	12.294.661
107	GAAD INTEREXP SRL	CONSTANTA		12.232.120
108	ARCOM GRUP 2008 SRL	TRIBUNALUL GIURGIU	1914/122/2011	12.213.237
109	AURA CRISTAL SRL	TRIBUNALUL CALARASI	1969/116/2012	12.152.694
110	S.C. AGROPROIECT MONDIAL COMPANY S.R.L.	TRIB IALOMIŢA	2879/98/2012	12.112.844
111	R.H.S. COMPANY SA	BUCUREŞTI	9294/3/2012	12.014.484
112	CLAUDIA CONCEPT SRL	TRIBUNALUL ILFOV	485/93/2012	11.984.352
113	MIGA IMPEX SA	TRIB GIURGIU	2738/122/2012	11.962.912
114	VINTEERVIEL	TRIBUNALUL GIURGIU	93/122/2012	11.923.611
115	STEIN BUILDING SRL	TRIB BRASOV		11.883.039
116	GENERAL CORAL INTERAGRO	TRIBUNALUL TIMIS		11.666.742
117	TEHNO CONSTRUCT SUD VEST SRL	TRIB GIURGIU	7446/95/212	11.642.227
118	SC SAMUS MEX SA	TB CLUJ	671/1285/2012	11.634.012
119	SC IRALSTIM SRL	TB GIURGIU	2375/122/2012	11.559.765
120	CLIFF BLAXTER	BISTRITA NASAUD	2544/112/2012	11.520.755
121	INIK D.A.A.C. STAR	CONSTANTA	11660/118/2012	11.429.087
122	BAMBYNKTRADE	BOTOSANI		11.355.843
123	SC SARMEX SA	TB SATU MARE	2131/83/2012	11.350.511
124	EMARY SRL	TRIBUNALUL HUNEDOARA	4919/97/2012	11.209.026
125	LIFE METAL S.R.L.	CONSTANTA		11.092.224
126	S.C. FAST SEB AUTO S.R.L.	TRIBUNALUL SPECIALIZAT CLUJ		10.978.374
127	LIVIANDRE PRODCOM SRL	TMB	451/3/2013	10.853.803
128	PROMPT RETAIL	Trib. Bihor	6854/111/2011	10.699.644
129	MUSIC & EVENTS COMPANY BUSINESS SRL	TRIBUNALUL BUCURESTI	47903/3/2012	10.669.968
130	CAREXIMA SRL	TRIBUNALUL BRASOV		10.551.854
131	SC AGRISTAN SRL	TB DOLJ	15295/63/2012	10.514.946
132	SC TEHNOUTILAJ SA	TRIBUNALUL BUCURESTI		10.338.114
133	PADANALIS	TRIBUNALUL DOLJ		10.331.460
134	SC SABINA&MARA DISTRIBUTION SRL	TB IALOMITA	920/98/2012	10.264.582
135	MURBAL SRL CRAIOVA	DOLJ	8445/63/2012	10.034.620
136	SOMES SA	TRIBUNALUL SPECIA;IZAT CLUJ	79/1285/2013	8.311.000
137	DOBROGEA GRUP	TRIBUNALUL CONSTANTA	1691/118/2013	7.986.730
138	MIDAL LEASING IFN	Trib. Bucuresti	16207/3/2011	7.232.156
139	TERMICA SUCEAVA	TRIBUNALUL SUCEAVA	6758/86/2013	6.802.294
140	SC CONIMPEX COMPANY SRL	TB- S VII	5108/3/2012	6.802.091
141	SC STAFF COLLECTION SRL	TB- S VII	1118/3/2012	6.551.484
142	INDUSTRIAL MONTAJ GRUP	VALCEA	1208/90/2012	6.306.636
143	EURO MGA PRODUCT SRL	Trib. Bucuresti	12329/3/2011	6.301.628
144	ICIM ARAD	TRIBUNALUL ARAD	2613/108/2012	5.959.900
145	SC QUEEN INVESTMENT INC SRL	TB- S VII	18358/3/2012	5.487.978
146	CAN SERV SRL	BUCURESTI	16167/3/2012	4.836.999
147	S.C. LAMINORUL S.A.	Tribunalul Braila	1233/113/2013	4.677.333
148	DALEX IMPEX SRL	Trib. Cluj	1239/1285/2011	4.463.903
149	BEST CAR LEASING IFN	Trib. Sibiu	1625/85/2011	4.044.917
150	SC CORSSA SRL	TB- S VII	1115/3/2012	3.788.173
151	SC MOZZART GAMING SRL	TB-S VII	32226/3/2012	3.632.236
152	SC MINIMAX DISCOUNT SRL	TB ILFOV	217/93/2012	3.146.503
153	Ro-Credo	Triubunalul Constanta	1755/118/2013	2.805.429
154	EURPREFABRICATE	Trib Timis	2298/30/2013	2.263.899
155	SC STAICONS COMPANY SRL	TB CARAS-SEVERIN	3065/115/2013	2.236.158
156	INSERV SA	Tribunalul Maramures	221/100/2013	2.109.487
157	ROSEGUR SA	TMB	9582/3/2013	1.667.621
158	ARMAX SRL	TRIB BRAILA	4612/113/2012
159	S.C. NYKAD ION COMPACT S.R.L.	TRIBUNALUL OLT

 

Nota*
Informatiile din tabelul de mai sus sunt prezentate cu titlu de exemplu, sumele sunt cele solicitate de organele fiscale in vederea inscrierii la masa credala, iar sumele acceptate, precum si alte date se regasesc in Buletinul Procedurilor de Insolventa si in evidentele instantelor de judecata (pentru cereri de deschidere a procedurii de insolventa asupra carora nu s-a pronuntat instanta inca).

 

 

SERVICIUL COMUNICARE, RELAŢII PUBLICE ŞI MASS-MEDIA