ACTUALIZARE 15 noiembrie 2013:  OUG 102/2013

Joi, 14 noiembrie 2013, Ministerul Finantelor Publice a publicat in sectiunea transparenta decizionala proiectul de Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Joi,  14 noiembrie 2013, Guvernul a aprobat o ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal [gov.ro]

Referințe anexate:
Proiect OUG 
Notă de fundamentare 

Potrivit proiectului de OUG, prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2014.

MFP prezintă în Nota de fundamentare principalele modificări și completări propuse:

I. Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal 

A. Titlul I „Dispoziţii generale”

1. Având în vedere că în situaţia persoanelor impozabile nestabilite şi neînregistrate în România obligaţia plăţii TVA revine beneficiarilor prevederile art. 11 din Codul fiscal se modifică în sensul reglementării regimului fiscal aplicabil doar în cazul tranzacţiilor efectuate de persoanele impozabile stabilite în România.

2. Pentru corelare cu dispoziţiile nou introduse la titlul IX3 „Impozitul pe construcţii”, se introduce această categorie de impozit în lista impozitelor reglementate de Codul fiscal. 

B. Titlul II „Impozitul pe profit”

1. Se propune schimbarea anului fiscal pentru contribuabilii care solicită modificarea exerciţiului financiar, potrivit prevederilor art.27 din Legea contabilităţii nr.82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, concomitent cu stabilirea de reguli corespunzătoare privind calculul, declararea şi plata impozitului pe profit datorat în anul fiscal de tranziţie, precum şi în anii următori.

2. Corelat cu prevederile art. 20 lit.e) şi h) potrivit cărora veniturile din lichidarea, respectiv veniturile din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română sau la o persoană juridică străină situată într-un stat cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri, reprezintă venituri neimpozabile, se propune instituirea aceluiaşi regim de neimpozitare şi pentru titlurile de participare primite ca urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se deţin titluri de participare, la momentul vânzării acestora, cu respectarea aceloraşi condiţii de deţinere.

3. Există, în prezent, state europene cu tradiţie în favorizarea înfiinţării de companii off-shore şi de tip holding, cum sunt, spre exemplu, Olanda, Luxemburg, Cipru, şi începând cu 1 ianuarie 2013, Letonia. Stimularea fiscală se realizează, în cazul acestor companii, prin neimpozitarea veniturilor din dividende precum şi a celor realizate din transferurile de acţiuni şi părţi sociale. În alte state sunt acordate scutiri pentru aceste tipuri de venituri, cu respectarea anumitor condiţii referitoare la deţineri minime de capital (5-10%) şi/sau la perioade minime de deţinere a participaţiei (1-2 ani).

Beneficiile acestui sistem provin din faptul că serviciile profesionale (juridice, comerciale, fiscale), cele din sectorul bancar sau din turismul de afaceri vor înregistra creşteri ale numărului de clienţi/beneficiari ai serviciilor furnizate. De asemenea, statele care instituie măsurile fiscale de stimulare a înfiinţării societăţilor de tip holding, atrag capital străin şi favorizează repatrierea/investirea  capitalului autohton în ţara respectivă.

Măsurile fiscale propuse, în acest sens, vizează:
– includerea în categoria veniturilor neimpozabile a veniturilor din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română sau la o persoană juridică străină situată într-un stat cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri, dacă la data vânzării/cesionării inclusiv, contribuabilul deţine pe o perioadă neîntreruptă de 1 an, minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice la care are titlurile de participare;
– includerea în categoria veniturilor neimpozabile a dividendelor primite de la o persoană juridică străină situată într-un stat terţ cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri, dacă persoana juridică română care primeşte dividendele deţine, la data înregistrării acestora potrivit reglementărilor contabile, pe o perioadă neîntreruptă de 1 an, minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice care distribuie dividende;
– în contextul acestor modificări, condiţiile de deţinere (minimum 10% din capitalul social şi perioada neîntreruptă de 1 an) au fost introduse, respectiv modificate şi pentru:
– scutirea dividendelor primite de o persoană juridică română de la altă persoană juridică română;
– scutirea dividendelor primite de o persoană juridică română de la altă persoană juridică stăină situată într-un stat membru;
– neimpozitarea dividendelor distribuite de o persoană juridică română unei alte persoane juridice române.
– scutirea veniturilor obţinute de o persoană juridică română din lichidarea unei alte persoane juridice.

4. Revizuirea regimului fiscal aplicabil cheltuielilor cu sponsorizarea, în sensul reglementării mecanismului de reportare şi deducere, în următorii 7 ani consecutivi, a sumelor care nu au putut fi scăzute în condiţiile art.21 alin.(4) lit.p) din Codul fiscal, din impozitul pe profit al anului fiscal respectiv. Prin instiuirea acestui mecanism se acordă dreptul de deducere, din impozitul de profit, pentru sumele aferente sponsorizării şi în cazul contribuabililor care înregistrează pierdere fiscală în anul efectuării sponsorizării. De asemenea, aceste prevederi au fost reformulate în sensul eliminării referinţelor exprese referitoare la categoriile de cheltuieli efectuate pentru încadrarea în limita care poate fi dedusă din impozitul pe profit, în cazul sponsorizării bibliotecilor de drept public, având în vedere faptul că, bibliotecile de drept public au autonomie administrativă şi profesională în ceea ce priveşte utilizarea surselor suplimentare de venituri în vederea dezvoltării acestora în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

5. Introducerea unor prevederi care să permită acordarea  dreptului de deducere a cheltuielilor cu dobânzile şi cu pierderea netă din diferenţele de curs valutar în cazul împrumuturilor transferate de la persoana juridică cedentă la persoana juridică beneficiară, corelat cu reglementarea condiţiilor în care acestea se reportează, în cazul contribuabililor care intră în reorganizare, potrivit legii .

6. Curtea de Justiţie a UE (denumită în continuare CJUE) a hotărât că o persoană juridică străină care desfăşoară activităţi într-un alt stat membru prin intermediul unui sediu permanent şi o persoană juridică rezidentă în acest stat sunt într-o situaţie comparabilă în scopul aplicării unui credit fiscal extern (şi a altor avantaje fiscale şi exonerări) şi, prin urmare, trebuie asigurată egalitatea de tratament fiscal.

De asemenea, în conformitate cu art. 49 al Tratatului de funcţionare al Uniunii Europene (TFUE) sunt interzise restricţiile privind libertatea de stabilire a resortisanţilor unui stat membru pe teritoriul altui stat membru iar în conformitate cu art. 54, societăţile constituite în conformitate cu legislaţia unui stat membru şi având sediul social, administraţia centrală sau locul principal de desfăşurare a activităţii în cadrul Uniunii sunt asimilate, în aplicarea prezentei subsecţiuni, persoanelor fizice resortisante ale statelor membre.

Pe cale de consecinţă, rezultă faptul că o persoană juridică cu sediul în România şi o persoană juridică cu sediul în alt stat membru, dar care desfăşoară activitate în România prin intermediul unui sediu permanent sunt, în scopuri fiscale, într-o situaţie comparabilă în mod obiectiv, România fiind obligată să acorde sediilor permanente de pe teritoriul său ale unor societăţi din alte state membre ale UE şi din statele SEE aceleaşi avantaje fiscale pe care le acordă societăţilor rezidente.

Se creează cadrul legal pentru ca veniturile impozitate în străinătate, incluse în profitul impozabil atribuibil sediului permanent din România al unei persoane juridice dintr-un stat membru al UE sau dintr-un stat din SEE, să beneficieze de avantajul fiscal al creditului fiscal extern acordat unei persoane juridice române. 

C. Titlul III „Impozitul pe venit”

1. În cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi independente  la care venitul net anual se determină pe baza contabilităţii în partidă simplă şi care beneficiază de deductibilitatea limitată a dobânzilor aferente împrumuturilor de la persoane fizice şi juridice, altele decât instituţiile care desfăşoară activitatea de creditare cu titlu profesional, se precizează condiţiile privind deductibilitatea acestor dobânzi, respectiv în limita nivelului dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României, pentru împrumuturile în lei, în vigoare la data restituirii împrumutului şi nivelul ratei dobânzii pentru împrumuturile în valută, prevăzută la art.23, alin.(5), lit. b) din Codul fiscal pentru corelarea cu prevederile Titlului II – Impozitul pe profit.

2. Potrivit noilor prevederi, pentru determinarea impozitului lunar în cazul beneficiarilor de venituri din salarii la locul unde se află funcţia de bază, cât şi pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, este permisă deducerea din venitul brut a contribuţiilor obligatorii aferente unei luni, indiferent de faptul dacă acestea sunt datorate în România sau într-un alt stat membru al UE, potrivit prevederilor UE sau a convenţiilor/acordurilor privind coordonarea sistemelor de securitate socială în care România este parte încheiate cu state din afara UE.

3. Potrivit noilor prevederi, în cazul în care arenda se exprimă în natură, iar  preţurile medii ale produselor agricole se modifică în cursul anului fiscal de realizare a venitului, evaluarea în lei a acestor venituri se face pe baza noilor preţuri care se aplică începând cu data de 1 a lunii următoare comunicării acestora către direcţiile generale regionale ale finanţelor publice.

4. Se abrogă prevederile referitoare la opţiunea contribuabililor de a determina venitului net din arendă în sistem real.

5. Precizări tehnice privind posibilitatea contribuabililor care realizează  venituri din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal, de a opta pentru determina venitului net din cedarea folosinţei bunurilor în sistem real, pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, altele decât veniturile din arendă.

6. Clarificări privind deducerea din veniturile realizate anual din categoria venituri din cedarea folosinţei bunurilor a contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate prevăzute la titlul IX2, indiferent dacă determinarea venitului net se efectuează în sistem real, pe baza normelor de venit sau prin utilizarea cotelor forfetare de cheltuieli.

7. Clarificare de natură tehnică privind neimpozitarea veniturilor obţinute de către persoanele fizice/membri asocierilor fără personalitate juridică din cultivarea terenurilor cu plante furajere graminee şi leguminoase pentru producţia de masă verde destinate furajării animalelor deţinute de contribuabilii pentru care venitul se determină pe baza normelor de venit sau care obţin venituri neimpozabile din activităţi agricole.

8. Clarificare de natură tehnică privind faptul că venitul anual din activităţi agricole se stabileşte pe bază de norme de venit pe unitatea de suprafaţă (ha)/cap de animal/familie de albine pentru categoriile de produse vegetale şi animalele prevăzute la art.72 alin.(2) din Codul fiscal.

9. Se abrogă prevederile referitoare la stabilirea normelor de venit corespunzătoare veniturilor din activităţi agricole pentru perioada impozabilă din anul fiscal 2013 cuprinsă între 1 februarie 2013 şi până la sfârşitul anului fiscal.

10. Precizări privind aplicarea unui regim fiscal unitar pentru veniturile din premii obţinute din promovarea produselor şi serviciilor din orice domeniu de activitate şi clarificarea tratamentului fiscal aplicabil în cazul veniturilor primite de persoanele fizice sub formă de materiale publicitare, pliante, mostre, puncte bonus, acordate cu scopul stimulării vânzărilor.

11. Clarificări privind faptul că orice venituri constatate de organele fiscale, în condiţiile Codului de procedură fiscală, a căror sursă nu a fost identificată se impun cu o cotă de 16% aplicată asupra bazei impozabile ajustate indiferent de procedurile şi metodele de reconstituire a veniturilor sau cheltuielilor.

12. Precizări privind faptul că şi în cazul veniturilor din silvicultură şi piscicultură pierderea fiscală anuală înregistrată, se reportează şi se compensează cu venituri obţinute din aceeaşi sursă de venit din următorii 5 ani fiscali.

13. Eliminarea prevederii referitoare la plăţile anticipate în cazul veniturilor din arendă, întrucât au fost abrogate prevederile referitoare la opţiunea contribuabililor de a determina venitului net din arendă în sistem real.

14. Introducerea unor prevederi referitoare la termenul scadent al obligaţiei de plată stabilită în urma verificărilor organelor de inspecţie fiscală, respectiv că acest termen este termenul limită prevăzut pentru emiterea deciziilor anuale de impunere stabilit prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

15. În vederea soluţionării cauzei de infringement declanşate împotriva României, au fost introduse prevederi referitoare la reguli de stabilire a bazei de calcul a veniturilor impozabile pentru persoanele fizice rezidente într-un stat membru al UE sau într-un stat din SEE, astfel încât persoana fizică rezidentă într-unul din statele membre ale UE sau într-unul din statele din SEE beneficiază de aceleaşi deduceri ca şi persoanele fizice rezidente, la stabilirea bazei de calcul pentru veniturile impozabile obţinute din România.

Deducerile menţionate se acordă în limita stabilită prin legislaţia română în vigoare pentru persoana fizică rezidentă, dacă persoana fizică rezidentă într-unul din statele membre ale UE sau într-unul din statele din SEE prezintă documente justificative şi dacă acestea nu au fost deduse în statul de rezidenţă al persoanei fizice.

Prevederile de mai sus nu se aplică persoanelor fizice rezidente într-unul din statele membre ale UE sau într-unul din statele din SEE cu care România nu are încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informaţii.

16. Au fost introduse prevederi referitoare la precizarea tratamentului fiscal aplicabil veniturilor obţinute din străinatate de către persoanele fizice române, venituri de natură similară celor obţinute din România, în situaţia  în care acestea din urmă sunt venituri neimpozabile, în sensul că se aplică acelaşi tratament fiscal ca şi pentru cele obţinute din România.

17. Au fost introduse dispoziţii tranzitorii privind veniturile din arendare realizate în anul 2013, pentru care determinarea venitului net anual a fost efectuată în sistem real, în sensul că obligaţiile fiscale sunt cele prevăzute în legislaţia în vigoare la data realizării acestora. 

D. Titlul IV1 „Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor”

1. Având în vedere dificultăţile întâmpinate de persoanele juridice care au ca obiect de activitate consultanţa şi managementul, legat de aplicarea sistemului de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor, dar care nu realizează din activitatea desfăşurată, astfel de venituri, se impune modificarea condiţiilor de încadrare a unei persoane juridice române, în categoria microîntreprinderilor, în sensul introducerii condiţiei de ieşire din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor dacă ponderea veniturilor realizate din consultanţă şi management este peste 20%.

2. Pentru evitarea interpretărilor în ceea ce priveşte natura subvenţiilor primite de microîntreprinderi care pot fi acordate, atât pentru acoperirea unor cheltuieli, cât şi pentru efectuarea unor investiţii în active, sunt introduse clarificări de natură tehnică, în sensul că se scad din baza impozabilă a acestor contribuabili veniturile din subvenţii, indiferent de destinaţia acestora.

3. Având în vedere principiile luate în calcul la construcţia bazei impozabile pentru sistemul de impozitare, stabilită pe baza veniturilor realizate de microîntreprinderi, potrivit art.1127 din Codul fiscal, se stabileşte ca veniturile reprezentând diferenţele de curs valutar generate independent de activitatea contribuabilului, să nu fie impozitate pentru întreaga sumă înregistrată în evidenţa contabilă a microîntreprinderii, ci, în mod similar cu regimul fiscal aplicabil persoanelor juridce plătitoare de impozit pe profit, să fie impozitată numai diferenţa favorabilă dintre veniturile din diferenţe de curs valutar şi cheltuielile din diferenţe de curs valutar. La finele anului fiscal, se va include în baza impozabilă, în mod corespunzător, diferenţa favorabilă de curs valutar.

Deoarece modalitatea actuală de înregistrare a reducerilor comerciale acordate/primite ulterior facturării, de către o microîntreprindere, nu reduc, respectiv nu măresc, automat baza de impozitare, se propune scăderea, respectiv adăugarea, după caz, din/la baza impozabilă, a acestor reduceri comerciale . 

E. Titlul V „Impozitul pe veniturile obţinute din România de persoane nererezidente”

1. Restrângerea sferei de aplicare a prevederilor Directivei 2011/96/EU – privind regimul fiscal comun care se aplică societăţilor-mamă şi filialelor acestora din diferite state membre şi Directivei 2003/49/EC – privind un sistem comun de impozitare aplicabil plăţilor de dobânzi şi redevenţe efectuate între societăţi asociate din state membre diferite – aplicarea directivelor numai pentru statele Uniunii Europene, nu şi pentru statele AELS (Islanda, Liechtenstein şi Norvegia), deoarece nu există o listă a societăţilor care sunt beneficiar efectiv al dividendelor, respectiv al dobânzilor şi redevenţelor, similară cu cea pentru ţările Uniunii Europene.

2. Reducerea perioadei de deţinere a minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice române de la 2 ani la 1 an pentru acordarea scutirii de impozit a veniturilor de natura dividendelor plătite de persoanele juridice române către persoane juridice nerezidente similar cu prevederea care va fi introdusă pentru persoane juridice române care primesc dividende de la o filială a sa, în contextul favorizării societăţilor de tip holding. 

F. Titlul VI Taxa pe valoarea adăugată

1. Excluderea din baza de impozitare a TVA aferentă serviciilor de leasing a costului cu asigurarea bunului care face obiectul contractului de leasing, atunci când acest cost este recuperat de societăţile de leasing prin refacturare de la utilizatori.

2. Potrivit noilor prevederi, nu se va ajusta TVA în cazul bunurilor pierdute, distruse sau furate, în toate situaţiile în care pierderea, distrugerea sau furtul bunurilor sunt demonstrate corespunzător.

3. Compatibilizarea prevederilor actuale referitoare la rambursarea TVA către persoanele impozabile nestabilite în România cu aquis-ul comunitar în domeniu, respectiv Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al TVA, în sensul eliminării obligaţiei prezentării dovezii plăţii TVA în vederea rambursării.

4. Potrivit noilor prevederi, se va ajusta baza de impozitare a TVA în cazul desfiinţării totale sau parţiale a contractului pentru livrarea de bunuri sau prestarea de servicii, desfiinţarea contractului acoperind atât situaţiile în care acest lucru se produce ca urmare a unui acord între părţi, cât şi situaţiile generate ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, sau ca urmare a unui arbitraj.

5. Compatibilizarea prevederilor privind scutirea de TVA pentru achiziţiile intracomunitare de bunuri cu prevederile Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al TVA, astfel încât potrivit noilor prevederi se va aplica scutirea de TVA în cazul achiziţiilor intracomunitare de bunuri numai atunci  când acestea vor fi realizate de persoane impozabile nestabilite în România dacă acestea vor avea dreptul la rambursarea integrală a taxei care s-ar datora dacă achiziţiile nu ar fi scutite, conform prevederilor referitoare la rambursarea taxei către persoane impozabile nestabilite în România.

6. Compatibilizarea prevederilor privind aplicarea scutirii de TVA pentru anumite operaţiuni în cazul navelor atribuite navigaţiei în largul mării şi care sunt utilizate pentru transportul  de călători/bunuri cu plată sau pentru activităţi comerciale, industriale sau de pescuit, precum şi în cazul navelor utilizate pentru salvare ori asistenţă pe mare sau pentru pescuitul de coastă, cu prevederile art. 148 lit. a) ale Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al TVA, astfel cum au fost interpretate acestea de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene  în dosarul C-197/12.

7. Excluderea din sfera ajustărilor de TVA pentru bunurile de capital a situaţiilor în care achiziţia bunurilor face obiectul limitării la 50% a dreptului de deducere. Modificarea are în vedere faptul că limitarea la 50% a dreptului de deducere a TVA pentru anumite bunuri are în vedere tocmai faptul că acestea nu sunt utilizate exclusiv în scopul desfăşurării activităţii economice, prin urmare în astfel de situaţii nu se mai impune şi ajustarea TVA deductibile din aceleaşi considerente.

8. Potrivit noilor prevederi, vor avea obligaţia înregistrării în scopuri de TVA şi persoanele impozabile care au sediul activităţii economice în România şi realizează sau intenţionează să realizeze o activitate economică ce implică operaţiuni financiar-bancare şi de asigurare scutite de taxă cu drept de deducere, în cazul în care cumpărătorul ori clientul este stabilit în afara Comunităţii sau în cazul în care aceste operaţiuni sunt în legătură directă cu bunuri care vor fi exportate într-un stat din afara Comunităţii.

G. Titlul VII „Accize şi alte taxe speciale”

1. Se interzice vânzarea de ţigarete către persoane fizice la un preţ mai mic decât preţul de vânzare cu amănuntul declarat, fapta fiind sancţionată cu amendă de la 20.000 lei la 100.000 lei.

2. Având în vedere descrierea situaţiei existente se propun reglementări de ordin tehnic privind reducerea valorii garanţiilor maxime, precum şi precizarea faptului că nivelul garanţiei reduse pentru antrepozitarii autorizaţi nu poate fi mai mic decât nivelul garanţiei minime.

3. Se propun modificări care vizează interzicerea practicării vânzărilor cu prime în cazul tutunului prelucrat şi alcoolului şi băuturilor alcoolice supuse regimului de marcare prin timbre sau banderole, prevăzute la art.20661.

Practicarea acestui tip de vânzare de către contribuabili va constitui contravenţie şi va fi sancţionată cu amendă de la 20.000 la 100.000 lei, precum şi cu confiscarea produselor, iar în situaţia în care acestea au fost vândute, confiscarea sumelor rezultate din aceste vânzări.

Pentru a evita practicarea de preţuri foarte mici ca urmare a interzicerii vânzărilor cu prime a alcoolului şi băuturilor alcoolice, precum şi a tutunului prelucrat, în cazul vânzărilor cu preţ redus a acestor produse nu se poate practica un preţ mai mic decât costurile ocazionate de producerea, importul sau desfacerea produselor accizabile vândute, la care se adaugă acciza şi taxa pe valoarea adăugată. În caz contrar, contribuabulii care nu respectă această prevedere legală vor fi sancţionaţi corespunzător, respectiv amendă de la 20.000 la 100.000 lei, precum şi cu confiscarea produselor, iar în situaţia în care acestea au fost vândute, confiscarea sumelor rezultate din aceste vânzări.

4. Urmare a rezultatelor negocierilor Guvernului cu Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi Comisia Europeană, din data de 4 noiembrie 2013 a fost convenit ca în în situaţia în care cursul de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, este mai mic decât cursul de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul anterior anului precedent , valoarea în lei a accizelor şi a impozitului la ţiţeiul din producţia internă, datorate bugetului de stat, stabilite potrivit titlului VII în echivalent euro pe unitatea de măsură, se determină prin transformarea sumelor exprimate în echivalent euro, pe baza cursului de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul anterior anului precedent, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, valoare care se actualizează cu media anuală a indicelui preţurilor de consum calculată în luna septembrie din anul precedent, comunicată oficial de Institutul Naţional de Statistică, până la data de 15 octombrie. Pentru anul 2014, media anuală a indicelui preţurilor de consum calculată în luna septembrie a anului 2013 este de 104,77%.

Prin această prevedere se urmăreşte păstrarea valorii reale a încasărilor din accize, ţinând cont şi de inflaţie.

5. Totodată, a fost convenită şi o creştere a accizelor cu 7 eurocenţi/litru, la produsele energetice utilizate drept combustibil pentru motor, respectiv pentru benzină cu plumb, benzină fără plumb, motorină şi kerosen.

H. Titlul IX „Impozite şi taxe locale”

1. Ţinând cont de faptul că, în prezent, Standardele internaţionale de raportare financiară sunt aplicate şi de alte entităţi decât instituţiile de credit, prevederile art. 253 alin. (51) au fost adaptate în mod corespunzător.

2. Având în vedere dificultăţile financiare ale autorităţilor locale şi creşterea autonomiei locale în luarea deciziilor, ca măsură de protecţie a mediului de afaceri, limita maximă a cotelor adiţionale de 20% a fost menţinută numai pentru persoanele juridice.

I. Titlul IX2„Contribuţii sociale obligatorii”

Corelare cu prevederile referitoare la eliminarea opţiunii pentru determinarea venitului net din arendă în sistem real.

J. Titlul IX3 „Impozitul pe construcţii”

Având în vedere angajamentele referitoare la eficientizarea sistemului fiscal asumate de Guvernul României, precum şi necesitatea adoptării unor noi măsuri urgente în vederea extinderii bazei de impozitare se propune introducerea unui nou titlu în Codul fiscal cuprinzând măsuri economice care să asigure stabilitatea financiară a economiei constând în:
a) instituirea unui impozit asupra valorii construcţiilor, altele decât clădirile pentru care se datorează impozit pe clădiri potrivit titlului IX din Codul fiscal;
b) direcţionarea acestui impozit către bugetul de stat.

Pentru atingerea obiectivului propus, noul titlul din Codul fiscal instituie norme juridice clare privind contribuabilii care au obligaţia plăţii impozit asupra valorii construcţiilor, respectiv modalitatea de calcul, declarare şi plată a acestuia, astfel încât contribuabilii să poată urmări şi înţelege corect sarcina fiscală ce le revine.

În categoria construcţiilor, astfel cum sunt prevăzute în grupa 1 din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, sunt cuprinse şi clădirile astfel cum sunt acestea definite şi impozitate conform titlului IX din Codul fiscal.

Astfel, în înţelesul Titlului IX, clădirea este orice construcţie situată deasupra solului şi/sau sub nivelul acestuia, indiferent de denumirea ori de folosinţa sa, şi care are una sau mai multe încăperi ce pot servi la adăpostirea de oameni, animale, obiecte, produse, materiale, instalaţii, echipamente şi altele asemenea, iar elementele structurale de bază ale acesteia sunt pereţii şi acoperişul, indiferent de materialele din care sunt construite. Încăperea reprezintă spaţiul din interiorul unei clădiri.

În sinteză, noul titlu stabileşte următoarele reguli:

contribuabili:
a) persoane juridice române;
b) persoane juridice străine care desfăşoară activitate prin  intermediul unui sediu permanent în România;
c) persoanele juridice cu sediu social în România înfiinţate potrivit legislaţiei europene;

excepţii:
a) institutele naţionale de cercetare-dezvoltare;
b) instituţiile publice;
c) asociaţiile, fundaţiile şi celelalte persoane juridice fără scop patrimonial.

Exceptarea institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare este susţinută atât de faptul că unele dintre acestea sunt instituţii publice potrivit legii, precum şi de necesitatea stimulării competenţei ştiinţifice şi tehnologice în domeniile de interes naţional.

În ceea ce priveşte exceptarea instituţiilor publice s-a avut în vedere faptul că instituirea acestui impozit ar fi generat un impact bugetar nul în condiţiile în care bugetul ar fi inclus pe partea de cheltuieli valoarea impozitului datorat de instituţia respectivă, iar pe partea de venituri aceeaşi valoare, respectiv a impozitului de încasat de la instituţia respectivă.

Exceptarea asociaţiilor, fundaţiile şi celelalte persoane juridice fără scop patrimonial a avut în vedere faptul că, în general, construcţiile deţinute de acestea nu sunt utilizate, pentru desfăşurarea activităţilor economice, ci pentru activităţi de interes general, comunitar sau nonpatrimonial.

– baza impozabilă este reprezentată de valoarea construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, evidenţiată contabil în soldul debitor al conturilor corespunzătoare construcţiilor, din care se scade:
a) valoarea clădirilor, inclusiv valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru clădirile închiriate, luate în concesiune, aflate în administrare ori în folosinţă, pentru care se datorează impozit pe clădiri, conform titlului IX din Codul fiscal, de către contribuabil sau proprietar, după caz;
b) valoarea construcţiilor şi a lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru construcţiile, aflate sau care urmează să fie trecute în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ teritoriale;
c) valoarea construcţiilor reprezentând terase pe arabil, plantaţii pomicole şi viticole conform subgrupei 1.2.9. din grupa 1 a Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.2139/2004, cu modificările ulterioare.

Exceptarea valorii teraselor pe arabil, plantaţiilor pomicole şi viticole are în vedere creşterea competitivităţii agriculturii româneşti în vederea fructificării potenţialului agricol real al României.

Scăderea din baza impozabilă a valorilor menţionate la lit.a) se efectuează şi în situaţia în care consiliul local a acordat scutire de la plata impozitului pe clădiri conform titlului IX din Codul fiscal.

Această deducere din baza impozabilă a avut în vedere atât evitarea dublei impuneri cât şi stimularea agenţilor economici care administrează construcţii din domeniul public de a continua efectuarea de lucrări de consolidare, modernizare sau extindere.

– declararea şi plata: impozitul asupra valorii construcţiilor se datorează începând cu 01 ianuarie 2014 iar calculul şi declararea acestuia se efectuează de către contribuabili anual, până la data de 25 mai, inclusiv, a anului pentru care se datorează impozitul. Plata se efectuează în două rate egale, până la data de 25 mai şi 25 septembrie, inclusiv;

cota: 1,5%

– impozitul asupra valorii construcţiilor reprezintă venit la bugetul de stat.

II. Legea minelor nr.85/2003

Prin adoptarea prezentului prouiect de act normativ, cotele de redevenţă, atât cele în cotă procentuală din valoarea producţiei miniere, cât şi cele stabilite ca echivalent euro pe unitate de producţie minieră vor fi majorate cu 25%, începând de la data intrării în vigoare a actului normativ, cu excepţia cotei procentuale a redevenţei pentru metale nobile, în cazul cărora majorarea urmează să fie de 50% faţă de cota procentuală în vigoare.

Aplicabilitatea cotelor, astfel majorate, are în vedere toate actele de concesiune în baza cărora se pot realiza activităţi miniere de exploatare, respectiv licenţele de concesiune/dare în administrare pentru exploatare, licenţele de concesiune/dare în administrare pentru explorare, cu exploatare experimentală, precum şi permisele de exploatare.

 

2 COMENTARII

  1. […] OUG nr. 102/2013 – Modificarea şi completarea Codului fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale 2014-01-01 – Data intrării în vigoare 01 ianuarie 2013 2013-11-15 – Publicata in M.Of. nr. 703 din 15.11.2013 2013-11-14 – Proiect, Nota de fundamentare, aprobare în Guvern […]