În ultimele săptămâni s-a reîntors în spațiul public ideea așa numitului ”impozit regresiv” – adus în discuție mai ales atunci când vine vorba de impozitarea salariaților cu venituri reduse. În această analiză vom demonstra că autoritățile au la îndemână și soluția și baza ei legală de-a ridica povara fiscală de pe salariile mici : simplu, și fără să bulversezi sistemul de impozitare.

De la ce pornim:

Inflația cumulată în perioada 2005 – 2013, interval în care deducerea personală a fost păstrată la valoarea inițială de 250 lei, a fost de 67,2%.
În mod normal, această sumă, care nu se impozitează la calculul impozitului pe venit, ar fi trebuit să fie indexată pentru a fi aceeași în termeni reali până la 418 lei. Valoare apropiată de indicatorul social de referință utilizat pentru acordarea beneficiilor sociale – 500 lei.
Pe parcursul guvernării Tăriceanu, deducerea de 250 lei a fost diminuată progresiv, până la anulare, pentru sumele între 1.000 lei și 3.000 lei și a dispărut complet peste această sumă. Așa s-a ajuns ca taxarea să fie efectiv mai mare la nivelul salariului mediu pe economie cu cota unică de 16%, decât cu fosta cotă progresivă între 18% și 40%.

Articol integral pe cursdeguvernare.ro – autor Marin Pana