Regimul fiscal de tip holding

Din 2014, prin reglementarea regimului fiscal de tip holding, România a devenit la fel de prietenoasă ca Cipru sau Olanda, potrivit CAPITAL.

România are, în premieră, prevederi fiscale de tip holding. Este vorba de un regim simplu care îndeplineşte cele două condiţii minimale necesare pentru funcţionarea holdingului: – scutiri de impozit pe câştigurile de capital şi pe dividende.
În acelaşi timp, nu sunt impozitate nici veniturile din lichidare obţinute de societatea holding din vânzarea titlurilor de participare în filialele pe care le deţine. Relaxarea ar putea impulsiona stabilirea holdingurilor în România. Investitorii români care, până acum, îşi căutau jurisdicţii mai favorabile ca să-şi înregistreze businessurile, preferând ţări ca Cipru sau Olanda, au motive să-şi dezvolte afacerile în ţară. Desigur, noutăţile fiscale vizează investiţiile de interes strategic care au ca scop dezvoltarea, și nu pe cele speculative. Din această cauză, majoritatea ţărilor cu regim holding impun praguri minime de deţinere a acţiunilor pentru a scuti de impozit dividendele. De exemplu, Olanda are o cotă de 5%, iar Cipru, de 1%. România a ales să impună deţinerea a cel puţin 10% din acţiuni într-o filială de la care se încasează dividende. Totodată, a stabilit şi o perioadă minimă de deţinere de un an.tabel-companii-offshore

Sursa: Articol CAPITAL: România, un nou paradis fiscal?

Alex Milcev, partener Ernst&Young:

„Începând din 2014, România a intrat în concurenţa fiscală internaţională prin acest regim de tip holding. Colegii din Marea Britanie şi Statele Unite au fost foarte interesaţi de această schimbare. Datorită noului regim, România a fost pusă pe harta investitorilor care vor avea în minte facilităţile fiscale când vor lua deciziile. În România, modificarea nu a fost prea mult discutată, dar este foarte importantă pentru oamenii de afaceri“.

Ruxandra Jianu, partener Biriş Goran Legal Tax:

„În contextul în care au apărut cele două modificări – scutirea de impozit pe câştigurile de capital şi cea pe dividende -, se oferă o foarte bună oportunitate investitorilor români să păstreze capitalul în România, care poate deveni interesantă şi pentru domicilieri noi de holdinguri ale investitorilor străini atâta timp cât impozitul pe profit este la un nivel scăzut, de 16%“.

Legea holdingului din Parlament

În paralel cu modificările aduse fiscalităţii, în Parlament se află un proiect de lege a holdingului care ar putea îmbunătăţi şi mai mult climatul investiţional. Într-un scenariu ideal, regimul de tip holding permite transferul de resurse intragrup fără bariere operaţionale sau legale și fără niciun cost. Din acest punct de vedere, o modificare esenţială, aşteptată încă de oamenii de afaceri şi prevăzută în proiectul legii holdingului din Parlament, este consolidarea fiscală a profiturilor intragrup. Astfel, pierderile şi profiturile societăţillor care formează grupul s-ar putea cumula, iar impozitul s-ar aplica pe diferenţa dintre acestea.

Procedura parlamentară: PL-x nr. 305/2010 – Proiect de Lege privind holdingurile

Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România

„Scutirile de impozit pe dividende şi capital sunt un prim pas. Am pus un picior în uşă, acum sperăm să se deschidă uşa de tot. Încă ne lipseşte consolidarea fiscală care ar elibera sume în scop investiţional“.

Regimul de tip holding

CIPRU
– impozit pe profit 10%, TVA 15 %
– nu se impozitează dividendele
– există consolidare fiscală (cumularea profiturilor şi pierderilor din grup)nr-companii-offshore
– nu există impozite la aportul de capital social sau la majorarea acestuia
– nu se impozitează transferul de părţi sociale
– nu există impozit la vânzarea acţiunilor
– sistem dezvoltat de tratate de evitare a dublei impuneri

ROMANIA
plusuri
– scutire de impozit pentru câştigurile de capital (vânzarea titlurilor de participare, veniturilor din dividende și veniturilor din lichidare )
– impozit de 16% pe profit şi venit
– reţea extinsă de tratate de evitare a dublei impuneri
– lege modernă a societăţilor comerciale
minusuri
– lipseşte consolidarea fiscală în grup
– soluţiile fiscale anticipate şi acordurile de preţ în avans se obţin foarte greu
– legislaţie instabilă şi nepredictibilă
condiții:
beneficiarul (persoana juridică română) deține minim 10% din capitalul social al societății respective pe o perioadă neîntreruptă de un an.

CODUL FISCAL
ART. 20 Venituri neimpozabile
Următoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:
a) dividendele primite de la o persoană juridică română sau de la o persoană juridică străină plătitoare de impozit pe profit sau a unui impozit similar impozitului pe profit, situată într-un stat terţ, astfel cum acesta este definit la art. 20^1 alin. (3) lit. c), cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri, dacă persoana juridică română care primeşte dividendele deţine, la persoana juridică română sau la persoana juridică străină din statul terţ, la data înregistrării acestora potrivit reglementărilor contabile, pe o perioadă neîntreruptă de 1 an, minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice care distribuie dividende;
b) diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se deţin titluri de participare. Acestea sunt impozabile la data cesionării, transmiterii cu titlu gratuit, retragerii capitalului social sau lichidării persoanei juridice la care se deţin titlurile de participare, cu excepţia celor aferente titlurilor de participare pentru care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la lit. e) şi h);
c) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile, veniturile din restituirea ori anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere pentru care nu s-a acordat deducere, precum şi veniturile reprezentând anularea rezervei înregistrate ca urmare a participării în natură la capitalul altor persoane juridice;

e) veniturile din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română sau la o persoană juridică străină situată într-un stat cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri, dacă la data vânzării/cesionării inclusiv contribuabilul deţine pe o perioadă neîntreruptă de un an minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice la care are titlurile de participare. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi veniturile din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română de o persoană juridică rezidentă într-un stat cu care România nu are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri;

h) veniturile din lichidarea unei alte persoane juridice române sau unei persoane juridice străine situate într-un stat cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri, dacă la data începerii operaţiunii de lichidare, potrivit legii, contribuabilul deţine pe o perioadă neîntreruptă de 1 an minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice supuse operaţiunii de lichidare.

ART. 20^1 Regimul fiscal al dividendelor primite din statele membre ale Uniunii Europene
(1) După data aderării României la Uniunea Europeană sunt, de asemenea, neimpozabile şi:
a) dividendele primite de o persoană juridică română, societate-mamă, de la o filială a sa situată într-un stat membru, dacă persoana juridică română întruneşte cumulativ următoarele condiţii:
1. plăteşte impozit pe profit, potrivit prevederilor titlului II, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări;
2. deţine minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice situate într-un alt stat membru, care distribuie dividendele;
3. la data înregistrării venitului din dividende deţine participaţia minimă prevăzută la pct. 2, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 1 an.
NOTĂ: se aplică pentru dividendele înregistrate de persoana juridică română/sediul permanent din România al persoanei juridice străine distribuite de o filială situată într-un stat membru, respectiv pentru dividendele plătite de o persoană juridică română unei alte persoane juridice română, după data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă nr. 102/2013.
Sunt, de asemenea, neimpozabile şi dividendele primite de persoana juridică română prin intermediul sediului său permanent situat într-un stat membru, în cazul în care persoana juridică română îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute la pct. 1 – 3;
b) dividendele primite de sediile permanente din România ale unor persoane juridice străine din alte state membre, societăţi-mamă, care sunt distribuite de filialele acestora situate în state membre, dacă persoana juridică străină întruneşte, cumulativ, următoarele condiţii:
1. are una dintre formele de organizare prevăzute la alin. (4);
2. în conformitate cu legislaţia fiscală a statului membru, este considerată a fi rezident al statului membru respectiv şi, în temeiul unei convenţii privind evitarea dublei impuneri încheiate cu un stat terţ, nu se consideră că are sediul fiscal în afara Uniunii Europene;
3. plăteşte, în conformitate cu legislaţia fiscală a unui stat membru, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări, impozit pe profit sau un impozit similar acestuia;
4. deţine minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice situate într-un alt stat membru, care distribuie dividendele;
5. la data înregistrării venitului din dividende de către sediul permanent din România, persoana juridică străină deţine participaţia minimă prevăzută la pct. 4, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 1 an.
NOTĂ: se aplică pentru dividendele înregistrate de persoana juridică română/sediul permanent din România al persoanei juridice străine distribuite de o filială situată într-un stat membru, respectiv pentru dividendele plătite de o persoană juridică română unei alte persoane juridice română, după data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă nr. 102/2013.

(2) Prevederile alin. (1) lit. a) şi b) nu se aplică profiturilor repartizate persoanelor juridice române, respectiv sediilor permanente din România ale unor persoane juridice străine dintr-un stat membru, în legătură cu lichidarea unei filiale dintr-un stat membru.
(…)