Documentul elaborat şi asumat de Guvern cuprinde următoarele propuneri de măsuri/direcţii de acţiune ( începând cu pagina 78):

FINANŢE

Fiscalitatea şi bugetul statului trebuie subordonate obiectivului fundamental al dezvoltării economice. Filozofia finanţelor publice trebuie pusă în acord cu principiile dezvoltării economice sănătoase, bazată pe construirea unui sector privat puternic, autonom în raport cu puterile politice, capabil să genereze prosperitate, securitate socială şi să dinamizeze inclusiv reformele din sfera sectorului public.

Obiective fundamentale
Un sistem european performant al finanţelor publice – eficient, transparent, previzibil, care să conducă la creşterea veniturilor bugetare prin lărgirea bazei de impozitare, şi nu prin creşterea poverii fiscale asupra economiei
Asigurarea stabilităţii macroeconomice şi a sustenabilităţii datoriei publice, prin continuarea consolidării fiscale.
Simplificarea sistemului de taxe şi crearea predictibilităţii într-un cadru fiscal-bugetar stimulativ pentru dezvoltarea mediului economic privat şi public
Creşterea calităţii finanţelor publice, întărirea disciplinei şi a guvernanţei fiscale, precum şi reducerea deciziei discreţionare în politicile fiscale şi bugetare, în condiţiile aceloraşi reguli ale jocului pentru toţi contribuabilii
Diminuarea corupţiei prin decuplarea clientelei politice de la banul public şi transparentizarea folosirii acestuia, în paralel cu regândirea achiziţiilor publice în baza criteriilor de oportunitate, prioritate, eficienţă
Creşterea rapidă a potenţialului de convergenţă cu UE poate fi realizată numai prin continuarea procesului dezinflaţionist, consolidarea sistemului finanţelor publice şi menţinerea în limite sustenabile a deficitului extern.
Pe termen mediu, un cadru investiţional competitiv îşi va demonstra viabilitatea prin atragerea unui volum crescut de investiţii străine, iar pe termen lung, obiectivul prioritar constă în susţinerea capitalului autohton autentic, într-un efort de reindustrializare privată a României.
În acelaşi timp, în dimensiunea sa financiar-bugetară, modelul economic de dezvoltare va fi axat pe investiţii publice de antrenare, acele investiţii menite să susţină infrastructura, agricultura şi dezvoltarea rurală, energia şi tehnologia avansată.
Promovăm parteneriatul public-privat, ca mecanism esenţial de atragere a finanţărilor pentru marile proiecte de infrastructură
Dezvoltăm sistemul informatic integrat naţional pentru execuţia bugetară în timp real.
Generalizăm sistemul SEAP – sistemul electronic de achiziţii publice, pentru toate achiziţiile publice la nivel central şi local. Astfel, vom ataca frontal corupţia care a ajuns în ultimii ani să sufoce economia şi să retrogradeze România în ochii Uniunii Europene.
Obiectivul economic fundamental al programului este crearea de locuri de muncă. Statul nu creează direct locuri de muncă, ci doar asigură, printr-un cadru instituţional stimulativ, mediul economic necesar creării de locuri de muncă.

Stimularea sectorului privat şi crearea de locuri de muncă

Direcţii de acţiune în orizontul 2014-2016
● Simplificăm fiscalitatea şi sporim competitivitatea fiscală a mediului de afaceri prin:
a) reducerea generală a impozitării; b) lărgirea bazei de impozitare; c) simplificarea sistemului de taxe; d) creşterea colectării veniturilor bugetare; e) reducerea evaziunii fiscale.
● Revenirea la un nivel de TVA de 19%, pe măsură ce cadrul fiscal-bugetar o va permite.
● Păstrăm plafonul de 16% şi introducem, pe parcursul mandatului, în măsura în care cadrul fiscal-bugetar o va permite, impozitul diferenţiat pe venitul salarial cu deductibilităţi fiscale: cote de 8%, 12% şi 16%, ce vor fi stabilite pe grile de venit.
● Aliniem la media europeană redevenţele încasate de stat ca urmare a concesionării activelor statului.
● Scutirea de impozitare, a profitului reinvestit, în utilaje şi echipamente tehnologice, în măsura în care cadrul fiscal – bugetar o va permite.
● Stimularea mediului de afaceri în limite admisibile pentru stabilitatea macroeconomică, prin simplificarea procedurilor şi debirocratizarea pentru micii întreprinzători.
● Analizam extinderea reducerii TVA la alte categorii de produse alimentare de la 24% la 9%. Stimulăm astfel producătorii interni şi reducem evaziunea fiscală din zona produselor alimentare.
● Reducem CAS cu 5 puncte procentuale pentru angajatori, în măsura în care cadrul fiscal – bugetar o va permite.
● Reducem cheltuielile cu birocraţia şi fiscalitatea, prin desfiinţarea unor tarife, avize, autorizaţii şi prin simplificarea cadrului legislativ.
● Accelerăm absorbţia fondurilor europene, prin crearea unei structuri centrale responsabile de coordonarea autorităţilor de management, prin simplificarea şi unificarea cadrului legislativ.
● Consolidarea CEC şi EXIMBANK. Specializarea obiectului de activitate (EXIMBANK – pentru promovarea exporturilor şi stimularea dezvoltării industriale, CEC – pentru finanţarea agriculturii, a IMM-urilor, a micilor întreprinzători şi activităţilor independente)
● Adoptăm o nouă lege pentru întreprinderile mici şi mijlocii, care are la baza transpunerea în legislaţia românească a legii europene privind întreprinderile mici din Europa, Small Business Act (SBA).
● Implementăm programarea bugetară multianuală pe proiecte şi programe, care va aduce economii importante la buget şi va creşte gradul de predictibilitate şi eficienţa cheltuielilor publice.
● Adoptarea legislaţiei care să stimuleze utilizarea tranzacţiilor electronice şi reducerea semnificativă a operaţiunilor cu numerar, măsură care va avea ca efect imediat creşterea veniturilor impozabile ale contributorilor şi reducerea evaziunii fiscale.

PROGRAM DE GUVERNARE PONTA 3 – document integral

1 COMENTARIU