Miercuri, 4 iunie 2014, Ministerul Finantelor Publice a publicat în secțiunea transparență decizională proiectul de Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiare.

Prin proiectul de OUG se propune introducerea unei facilități pentru plata creditelor de către persoanele cu venituri brute lunare sub 2.000 lei. MFP prezintă în Nota de fundamentare următoarele modificări:

I. Reglementări privind introducerea unui mecanism de restructurare a creditelor

Se propune introducerea unui mecanism de restructurare a creditelor şi se stabilesc condiţiile care trebuiesc îndeplinite cumulativ în cazul restructurării acestora, în vederea acordării deducerii speciale pentru credite. 

II. Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal 

A. Titlul III „Impozitul pe venit”

1. Se propune revizuirea  sistemului de acordare a deducerilor pentru persoanele fizice care desfăşoară o activitate dependentă şi care realizează venituri din salarii, la funcţia de bază,  în sensul acordării unei deduceri speciale lunare pentru credite restructurate ce va fi luată în calcul la stabilirea bazei impozabile.

Pentru a beneficia de deducerea specială lunară pentru credite restructurate, contribuabilii respectivi  trebuie să realizeze venituri brute din salarii prevăzute la art. 55 altele decât alin. (2)-(4), la funcţia de bază sau venituri brute din pensii de până la 2.000 lei , inclusiv, în fiecare lună a perioadei impozabile în care se acordă deducerea.

2. Persoanele fizice, titulare ale unor contracte de credite supuse restructurării conform legii, primite de la unul sau mai mulţi  împrumutători, au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere specială pentru credite, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile, numai pentru veniturile din salarii realizate la locul unde se află funcţia de bază.

3. Împrumutător/ împrumutători, pot fi: instituţiile de credit, (persoane juridice române şi  sucursalele instituţiilor de credit persoane juridice străine), instituţii financiare nebancare (persoane juridice române şi sucursalele instituţiilor financiare străine)  înscrise în Registrul general, care optează pentru restructurarea creditelor.

4. Deducerea se acordă lunar, începând cu drepturile reprezentând venituri din salarii şi pensii, aferente lunii ianuarie 2016,  pentru o singură sursă de venit şi reprezintă rata din perioada de prelungire a duratei iniţiale a creditului (art. I, art.2 alin.(1) lit. c),  nu mai mult de 900 lei, în anumite condiţii, pe baza documentelor justificative emise de împrumutător.

5. Obligaţia acordării deducerii speciale pentru credite revine angajatorului/plătitorului de venituri din pensii. Deducerea se acordă şi contribuabililor  care au obligaţia de a  declara  şi de a plăti impozit lunar, la bugetul de stat  până la data de 25 a lunii urmîtoare celei pentru care s-a realizat venitul, pe baza documentelor justificative emise de împrumutător.

6. În cazul contribuabililor care realizează venituri din pensii la stabilirea venitului impozabil din pensii se va  deducere, în ordine următoarelor:

–       contribuţii sociale obligatorii calculate, reţinute şi suportate de persoana fizică;

–       suma neimpozabilă lunară de 1.000 lei;

–       deducerea specială pentru credite.

7. Facilitatea fiscală propusă are următoarele scopuri:

a)      stimularea creșterii economice, prin majorarea consumului populației în cadrul formării produsului intern brut;

b)      majorarea venitului disponibil pe o perioadă limitată pentru populația cu venituri aflate sub nivelul salariului mediu pe economie, precum și diminuarea pentru această categorie a efortului cu plata serviciului datoriei la bănci și IFN;

c)      îmbunătățirea eficienței utilizării lichidității existente în sistemul financiar;

d)     crearea condițiilor pentru temperarea ritmului de creștere a riscului de credit din sistem și îmbunătățirea calității portofoliilor instituțiile de credit și IFN.

8. Contribuabilul va primi o facilitate fiscală din partea statului român, astfel încât efortul de plată a datoriilor către bănci și IFN, în creștere ca urmare a necesității restituirii sumelor amânate la plată, să se diminueze. Facilitatea fiscală se va acorda pe cel mult doi ani, atâta timp cât debitorul își onorează corespunzător serviciul datoriei.

9. Asemenea măsuri prin care guvernele au intervenit direct în sprijinul debitorilor s-au practicat relativ frecvent în Europa de la începutul crizei De exemplu, în Marea Britanie, în anul 2008, s-a implementat o măsură prin care se permite amânarea plății dobânzilor, iar măsura a fost susținută prin garanții de stat pentru creditori. În Croația s-au inițiat aplicat facilități din partea statului pentru rambursarea mai bună a creditelor ipotecare în valută. În Islanda s-au implementat măsuri pentru subvenționarea eforturilor populației cu dobânda pentru o perioadă de doi ani, finanțată printr-o facilitate fiscală acordată băncilor. O concluzie importantă a eficienței măsurilor aplicate în unele țări din Europa privind facilitățile acordate debitorilor, concluzie prezentată în raportul FMI din aprilie 2012 este că reducerea serviciului datoriei populației a avut efecte favorabile asupra consumului populației și asupra creșterii economice

10. Principalele avantaje ale facilității fiscale acordate populației îndatorate sunt:

  1. majorarea veniturilor la bugetul de stat (TVA, accize, taxe vamale etc.), în special în primii doi ani de la momentul aplicării măsurii, pe canalul creșterii consumului;
  2. stimularea majorării venitului disponibil, a consumului și a creșterii economice fără costuri fiscale imediate
  3. majorarea veniturilor disponibile ale populației vor conduce și la creșterea depozitelor bancare;
  4. îmbunătățirea disciplinei la plată în economie, prin stimularea debitorilor de a-și onora mai responsabil serviciul datoriei;
  5. fructificarea mai bună a lichidităților existente în prezent în sistemul financiar;
  6. creșterea șanselor de recuperare a creditelor neperformante din portofoliul băncilor și al IFN, precum și de reducere a riscului de credit, în special în primii doi ani de la momentul aplicării măsurii, ca urmare a diminuării serviciului datoriei aferent debitorilor cu venituri sub salariul mediu pe economie;
  7. reducerea presiunii de creştere a salariilor şi pensiilor ca urmare a creşterii venitului rămas disponibil.

11. Eventualele consecințe nefavorabile ale aplicării acestei măsuri nu sunt de natură să conducă la destabilizarea echilibrelor macroeconomice și nici să diminueze credibilitatea partenerilor externi în economia românească.

Referințe anexate:
Proiect Ordonanţă de urgenţă  – publicat în data de 04.06.2014
Notă de fundamentare 

3 COMENTARII