Consiliul fiscal a publicat pe 6 iulie Opinia asupra proiectului de Ordonanță de Urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal (reducerea contribuțiilor de asigurări sociale cu 5 pp. la angajator). Ulterior, proiectul de OUG a devenit LEGE și a fost adoptată de Parlament, momentan fiind la Președenție pentru promulgare.

România ocupă poziția a patra în regiune – considerând contribuțiile cumulate datorate de angajat și angajator

Statele considerate în analiză sunt: Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia, Ungaria.
Din perspectiva strictă a nivelului contribuțiilor pentru sistemul de pensii, România se situează pe prima poziție (din nouă țări) cu 31,3% (o cotă de 20,8% suportată de angajator, respectiv o cotă de 10.5% suportată de angajat), la o distanță de circa 3 pp. de următoarea clasată (Republica Cehă).

În cazul României, spre deosebire de celelalte țări din Europa Centrală și de Est, contribuțiile sociale nu sunt plafonate decât în cazul contribuției de asigurări sociale, iar plafonul este unul relativ înalt (5 salarii medii brute), ceea ce face ca povara fiscală pe muncă generată de acestea să fie chiar mai mare în termeni relativi.

Definind povara fiscală ca raport între totalul sumelor datorate statului pentru un salariat (impozit pe venit și contribuții sociale) și cheltuiala totală cu salariatul respectiv (de la nivelul contului de profit și pierdere al unei firme), aceasta apare în cazul României ca fiind foarte aproape de media eșantionului considerat, obligațiile datorate statului reprezentând circa 45% din sumele totale plătite de angajator pentru fiecare salariat. Cu excepția Bulgariei (nivel foarte scăzut al poverii), Slovaciei, Sloveniei și Ungariei (nivel ridicat al poverii), restul statelor din ECE se situează la niveluri foarte apropiate de media eșantionului.
consiliulfiscal_ro_opinie_reducere_cas-povara-fiscala

Consiliul fiscal consideră că reducerea CAS cu 5 puncte procentuale nu este sustenabilă fără a afecta poziţia fiscală a României.

Consiliul fiscal apreciază că adoptarea propunerii legislative de reducere a CAS cu 5 pp. la angajator, deși în mod cert dezirabilă din perspectiva mediului de afaceri, nu este posibilă în condițiile respectării angajamentului de consolidare fiscală asumat (ce incumbă din tratatele europene) fără identificarea unor măsuri compensatorii de dimensiuni echivalente (deci de amploare), reprezentate de majorări/extinderi de bază de impozitare și/sau de reducerea unor cheltuieli.

Consiliul fiscal a examinat cele trei surse de compensare a impactului enumerate în nota de fundamentare a actului normativ, și anume:
1. plusul de venituri aferent impozitului pe construcții speciale: acesta a fost deja consumat la nivelul anului curent prin amânarea cu trei luni a implementării accizei suplimentare la carburanți, precum și prin decizia de restituire a unei părți din aceasta către marii transportatori;
2. acciza suplimentară la carburanți;
3. efectele de runda a doua (creșterea conformării voluntare, investițiilor, etc.); Nota de fundamentare se limitează doar a le enunța, fără a oferi o cuantificare a acestora. Consiliul precizează că este foarte dificil de estimat cuantumul acestora în lipsa unor simulări pe baza unui model macroeconomic complet, capabil să surprindă modificările în comportamentul firmelor și consumatorilor de natură să genereze variații favorabile (comparativ cu scenariul de bază) la nivelul celorlalte agregate de venituri bugetare (contribuții sociale, impozit pe venit, impozit pe profit, TVA). Consiliul fiscal apreciază că efectele de runda a doua au potențialul de a fi consistente și că într-un scenariu rezonabil ar putea diminua impactul negativ al propunerii legislative la nivelul deficitului bugetar (incluzând aici și spațiul fiscal generat în anii următori de diferența favorabilă de la nivelul încasărilor din impozitul pe construcții speciale) de la nivelurile de runda întâi până la niveluri de 3-4 mld. de lei anual.

„În condițiile în care propunerea legislativă ar fi adoptată fără măsuri de compensare a efectelor bugetare negative, nu numai că atingerea obiectivului pe termen mediu în anul 2015 apare drept virtual imposibilă, dar ar exista un risc ridicat de înregistrare a unui derapaj major în politica fiscal-bugetară, de natură să apropie periculos poziția bugetară de pragul de declanșare a procedurii de deficit excesiv (3% din PIB)” se menționează în raaaportul Consiliul Fiscal.

DOCUMENTE ANEXATE:
Opinia Consiliului fiscal – 20140706-Consiliul-fiscal-opinie_reducere_cas

1 COMENTARIU