ORDINUL 1802/2014 – Reglementărilor contabile 2015 (OMFP 1802/2014)
2015-01-01 – ABROGĂ: a) OMFP 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 766 şi 766 bis din 10 noiembrie 2009, cu modificările şi completările ulterioare; b) OMFP 2239/2011 pentru aprobarea Sistemului simplificat de contabilitate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 522 şi 522 bis din 25 iulie 2011.
2015-01-01 – Transpune partial Directiva 2013/34/UE – Noua Directivă Contabilă Europeană
2015-01-01 – Data intrarii in vigoare 1 ianuarie 2015
2014-12-29 – Publicat în Monitorul Oficial 963 din 30 Decembrie 2014
2014-10-23 – Proiect, Nota de fundamentare

Reglementările contabile 2015 prevad:
– formatul si continutul situatiilor financiare anuale,
– principiile contabile si regulile de recunoastere, evaluare, scoatere din evidenta si prezentare a elementelor in situatiile financiare anuale individuale,
– regulile de intocmire, aprobare, auditare/verificare, potrivit legii, si publicare a situatiilor financiare anuale,
– Planul de conturi general,
– continutul si functiunea conturilor contabile,
– reguli privind întocmirea situațiilor financiare anuale consolidate.

ORDINUL nr. 1802/2014 din 29 Decembrie 2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate

În temeiul art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare,

având în vedere prevederile art. 4 alin. (1) şi ale art. 44 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul finanţelor publice emite următorul ordin:

Art. 1.
Se aprobă Reglementările contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2.
Reglementările contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, prevăzute la art. 1, se aplică de entităţile prevăzute la pct. 3 din aceste reglementări.

Art. 3.
(1) Subunităţile fără personalitate juridică, care aparţin persoanelor juridice cu sediul în România, organizează şi conduc evidenţă contabilă proprie, astfel încât aceasta să permită determinarea informaţiilor şi a obligaţiilor prevăzute de lege, iar persoanele juridice cărora le aparţin să poată întocmi situaţii financiare anuale.

(2) Activitatea desfăşurată în străinătate de subunităţile fără personalitate juridică, care aparţin persoanelor juridice cu sediul în România, se include în situaţiile financiare ale persoanei juridice române şi se raportează pe teritoriul României, cu respectarea prevederilor Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate.

(3) În înţelesul prezentului ordin, prin subunităţi fără personalitate juridică, care aparţin persoanelor juridice cu sediul în România, se înţelege sucursale, agenţii, reprezentanţe sau alte asemenea unităţi fără personalitate juridică, înfiinţate potrivit legii.

(4) Persoanele desemnate ca reprezentant/împuternicit fiscal, potrivit Codului fiscal şi Codului de procedură fiscală, ţin contabilitatea proprie în funcţie de statutul lor de persoane fizice sau juridice, după caz. În cazul în care sunt persoane juridice, acestea întocmesc situaţii financiare anuale şi raportări contabile, potrivit Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(5) Din punct de vedere contabil, sediile permanente din România care aparţin unor persoane juridice cu sediul în străinătate reprezintă subunităţi fără personalitate juridică ce aparţin acestor persoane juridice şi au obligaţia întocmirii situaţiilor financiare anuale şi a raportărilor contabile cerute de Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. În situaţia în care persoana juridică cu sediul în străinătate îşi desfăşoară activitatea în România prin mai multe sedii permanente, situaţiile financiare anuale şi raportările contabile cerute de Legea contabilităţii nr. 82/1991 se întocmesc de sediul permanent desemnat să îndeplinească obligaţiile fiscale, acestea reflectând activitatea tuturor sediilor permanente.

Art. 4.
(1) În cazul asocierilor în participaţie încheiate între o persoană juridică română şi o persoană juridică străină, contabilitatea se ţine de către persoana desemnată de asociaţi, care răspunde potrivit legii.

(2) La organizarea şi conducerea contabilităţii asocierii în participaţie trebuie avute în vedere atât Reglementările contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, cât şi cerinţele care rezultă din alte prevederi legale.

(3) Reglementările contabile menţionate la alin. (2) se aplică, de asemenea, asocierilor în participaţie între persoane juridice străine (nerezidente), înregistrate în România. Pentru acestea, asociatul desemnat prin contractul de asociere să îndeplinească obligaţiile fiscale organizează şi conduce evidenţa contabilă a asocierii, astfel încât să se poată determina informaţiile şi obligaţiile prevăzute de lege, fără a întocmi situaţii financiare anuale.

Art. 5.
În aplicarea Reglementărilor contabile prevăzute la art. 1, entităţile trebuie să dezvolte politici contabile proprii care se aprobă de administratori. În cazul entităţilor care nu au administratori, politicile contabile se aprobă de persoanele care au obligaţia gestionării entităţii respective.

Art. 6.
În cazul entităţilor administrate în sistem dualist, potrivit legii, referirile la „administratori” din reglementările prevăzute la art. 1 se vor citi ca referiri la „membrii directoratului”.

Art. 7.
(1) O societate-mamă are obligaţia să întocmească situaţii financiare anuale consolidate atunci când sunt depăşite criteriile prevăzute la pct. 10 alin. (3) din reglementările prevăzute la art. 1, precum şi în cazul grupurilor mici şi mijlocii în care una dintre entităţile afiliate este o entitate de interes public.

(2) Entităţile care au obligaţia să întocmească situaţii financiare anuale consolidate pot întocmi aceste situaţii fie potrivit reglementărilor contabile prevăzute la art. 1, fie în baza Reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară, aplicabile societăţilor comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, nr. 1.286/2012, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 8.
În cazul în care aplicarea reglementărilor contabile prevăzute la art. 1 impune modificarea unor tratamente contabile, aceasta nu determină corecţii ale operaţiunilor contabile generate de evenimente anterioare intrării în vigoare a respectivelor reglementări.

Art. 9.
Sancţiunile aplicabile pentru încălcarea prevederilor Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate sunt cele prevăzute de Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 10.
Prezentul ordin intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2015. Entităţile care au ales un exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic aplică prevederile prezentului ordin de la începutul primului exerciţiu financiar astfel ales, care începe ulterior datei de 1 ianuarie 2015.

Art. 11.
La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă:

a) Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3.055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 766 şi 766 bis din 10 noiembrie 2009, cu modificările şi completările ulterioare;

b) Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.239/2011 pentru aprobarea Sistemului simplificat de contabilitate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 522 şi 522 bis din 25 iulie 2011.

Art. 12.
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul finanţelor publice, Darius-Bogdan Vâlcov

Bucureşti, 29 decembrie 2014
Nr. 1.802.

ANEXĂ – REGLEMENTĂRILE CONTABILE OMFP-1802bis-2014-Reglementari-contabile-2015-si-ANEXA

ANEXĂ

REGLEMENTĂRILE CONTABILE privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate

CAPITOLUL 1
Arie de aplicabilitate, definiţii şi categorii de entităţi raportoare
1. – (1) Prezentele reglementări prevăd formatul şi conţinutul situaţiilor financiare anuale, principiile contabile şi regulile de recunoaştere, evaluare, scoatere din evidenţă şi prezentare a elementelor în situaţiile financiare anuale individuale, regulile de întocmire, aprobare, auditare/verificare, potrivit legii, şi publicare a situaţiilor financiare anuale, Planul de conturi general, precum şi conţinutul şi funcţiunea conturilor contabile.

(2) Acestea stabilesc, de asemenea, reguli privind întocmirea situaţiilor financiare anuale consolidate.

2. – Prezentele reglementări transpun parţial prevederile Directivei 2013/34/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind situaţiile financiare anuale, situaţiile financiare consolidate şi rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi de abrogare a Directivelor 78/660/CEE şi 83/349/CEE ale Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 182 din data de 29 iunie 2013.
SECŢIUNEA 1.1
Arie de aplicabilitate
3. – Prezentele reglementări se aplică de către următoarele categorii de persoane ale căror valori mobiliare nu sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată (denumite în continuare entităţi):

a) societăţi:

– societăţile în nume colectiv;

– societăţile în comandită simplă;

– societăţile pe acţiuni;

– societăţile în comandită pe acţiuni şi

– societăţile cu răspundere limitată;

b) societăţile/companiile naţionale;

c) regiile autonome;

d) institutele naţionale de cercetare-dezvoltare;

e) societăţile cooperative şi celelalte persoane juridice care, în baza legilor speciale de organizare, funcţionează pe principiile societăţilor;

f) subunităţile fără personalitate juridică, cu sediul în România, care aparţin persoanelor juridice cu sediul în România, în condiţiile prevăzute de prezentele reglementări;

g) subunităţile fără personalitate juridică, cu sediul în străinătate, care aparţin persoanelor prevăzute la lit. a)–e), cu sediul în România, în condiţiile prevăzute de prezentele reglementări;

h) subunităţile din România care aparţin unor persoane juridice cu sediul în străinătate, în condiţiile prevăzute de prezentele reglementări;

i) grupurile de interes economic, înfiinţate potrivit legii.

4. – (1) Societăţile care au subunităţi organizează şi conduc contabilitatea astfel încât să fie disponibile informaţiile necesare privind activitatea desfăşurată de aceste subunităţi.

(2) În înţelesul prezentelor reglementări, subunităţile fără personalitate juridică, care aparţin persoanelor juridice cu sediul în România, reprezintă sucursale, agenţii, reprezentanţe sau alte asemenea unităţi fără personalitate juridică, înfiinţate potrivit legii.

5. – (1) Subunităţile fără personalitate juridică, care aparţin persoanelor juridice cu sediul în România organizează şi conduc evidenţă contabilă proprie, astfel încât aceasta să permită determinarea informaţiilor şi a obligaţiilor prevăzute de lege, iar persoanele juridice cărora le aparţin să poată întocmi situaţii financiare anuale.

(2) Activitatea desfăşurată în străinătate de subunităţile fără personalitate juridică, care aparţin persoanelor juridice cu sediul în România, se include în situaţiile financiare ale persoanei juridice române şi se raportează pe teritoriul României, cu respectarea prevederilor pct. 7 şi pct. 317–324 din prezentele reglementări.

(3) Persoanele desemnate ca reprezentant/împuternicit fiscal, potrivit Codului fiscal şi Codului de procedură fiscală, ţin contabilitatea proprie în funcţie de statutul lor de persoane fizice sau juridice, după caz. În cazul în care sunt persoane juridice, acestea întocmesc situaţii financiare anuale şi raportări contabile, potrivit Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(4) Din punct de vedere contabil, sediile permanente din România care aparţin unor persoane juridice cu sediul în străinătate reprezintă subunităţi fără personalitate juridică ce aparţin acestor persoane juridice şi au obligaţia întocmirii situaţiilor financiare anuale şi a raportărilor contabile cerute de legea contabilităţii. În situaţia în care persoana juridică cu sediul în străinătate îşi desfăşoară activitatea în România prin mai multe sedii permanente, situaţiile financiare anuale şi raportările contabile cerute de legea contabilităţii se întocmesc de sediul permanent desemnat să îndeplinească obligaţiile fiscale, acestea reflectând activitatea tuturor sediilor permanente.

6. – (1) În cazul asocierilor în participaţie încheiate între o persoană juridică română şi o persoană juridică străină, contabilitatea se ţine de către persoana desemnată de asociaţi, care răspunde potrivit legii.

(2) La organizarea şi conducerea contabilităţii asocierii în participaţie trebuie avute în vedere atât prezentele reglementări, cât şi cerinţele care rezultă din alte prevederi legale.

(3) Prezentele reglementări se aplică, de asemenea, asocierilor în participaţie între persoane juridice străine (nerezidente), înregistrate în România. Pentru acestea, asociatul desemnat prin contractul de asociere să îndeplinească obligaţiile fiscale organizează şi conduce evidenţa contabilă a asocierii, astfel încât să se poată determina informaţiile şi obligaţiile prevăzute de lege, fără a întocmi situaţii financiare anuale.

7. – (1) Contabilitatea se ţine în limba română şi în moneda naţională.

(2) Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se ţine atât în moneda naţională, cât şi în valută.

(3) Prin valută se înţelege altă monedă decât leul.
SECŢIUNEA 1.2
Definiţii
8. – În înţelesul prezentelor reglementări se aplică următoarele definiţii:

1.entităţi de interes public înseamnă societăţile/companiile naţionale, societăţile cu capital integral sau majoritar de stat şi regiile autonome;

2.interes de participare înseamnă drepturi în capitalul altor entităţi, reprezentate sau nu prin certificate, care, prin crearea unei legături durabile cu aceste entităţi, sunt destinate să contribuie la activitatea entităţii care deţine drepturile respective. Deţinerea unei părţi din capitalul unei alte entităţi reprezintă un interes de participare, dacă depăşeşte un prag procentual de 20%;

3.parte legată are acelaşi înţeles ca în standardele internaţionale de contabilitate adoptate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.606/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 19 iulie 2002 privind aplicarea standardelor internaţionale de contabilitate1.

Sunt avute în vedere prevederile secţiunii 6.4 „Părţi legate“;

4.active imobilizate înseamnă activele care sunt destinate să servească o perioadă îndelungată activităţile entităţii, respectiv mai mare de un an;

5.cifră de afaceri netă înseamnă sumele obţinute din vânzarea de produse şi prestarea de servicii după deducerea reducerilor comerciale şi a taxei pe valoarea adăugată şi a altor impozite direct legate de cifra de afaceri;

6.cost de achiziţie înseamnă preţul datorat şi eventualele cheltuieli conexe minus eventualele reduceri ale costului de achiziţie.

În acest sens, costul de achiziţie al bunurilor cuprinde preţul de cumpărare, taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care persoana juridică le poate recupera de la autorităţile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziţiei bunurilor respective.

În costul de achiziţie se includ, de asemenea, comisioanele, taxele notariale, cheltuielile cu obţinerea de autorizaţii şi alte cheltuieli nerecuperabile, atribuibile direct bunurilor respective.

Cheltuielile de transport sunt incluse în costul de achiziţie şi atunci când funcţia de aprovizionare este externalizată;

7.cost de producţie înseamnă preţul de achiziţie al materiilor prime şi al materialelor consumabile şi alte cheltuieli care pot fi atribuite direct bunului în cauză.

Costul de producţie sau de prelucrare al stocurilor, precum şi costul de producţie al imobilizărilor cuprind cheltuielile directe aferente producţiei, şi anume: materiale directe, energie consumată în scopuri tehnologice, manoperă directă şi alte cheltuieli directe de producţie, costul proiectării produselor, precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocată în mod raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora.

Costurile de conversie (prelucrare) a stocurilor includ costurile direct legate de unităţile produse, cum ar fi costurile cu manopera directă. De asemenea, ele includ şi alocarea sistematică a regiei fixe şi variabile de producţie generată de transformarea materialelor în produse finite. Regia fixă de producţie constă în acele costuri indirecte de producţie care rămân relativ constante, indiferent de volumul producţiei, cum sunt: amortizarea, întreţinerea secţiilor şi utilajelor, precum şi costurile cu conducerea şi administrarea secţiilor. Regia variabilă de producţie constă în acele costuri indirecte de producţie care variază direct proporţional sau aproape direct proporţional cu volumul producţiei, cum sunt materialele indirecte şi forţa de muncă indirectă.

Alocarea regiei fixe de producţie asupra costurilor de conversie se face pe baza capacităţii normale a instalaţiilor de producţie. Nivelul real de producţie poate fi folosit dacă se consideră că acesta aproximează capacitatea normală. Valoarea cheltuielilor cu regia fixă alocate fiecărei unităţi de producţie nu se majorează ca urmare a obţinerii unei producţii scăzute sau a neutilizării unor echipamente. Cheltuielile de regie nealocate sunt recunoscute drept cheltuială în perioada în care sunt suportate. În perioadele în care se înregistrează o producţie neobişnuit de mare, valoarea cheltuielilor cu regia fixă alocate fiecărei unităţi de producţie este diminuată, astfel încât stocurile să nu fie evaluate la o valoare mai mare decât costul lor. Regia variabilă de producţie este alocată fiecărei unităţi de producţie pe baza folosirii reale a instalaţiilor de producţie.

Un proces de producţie poate conduce la obţinerea simultană a mai multor produse, de exemplu, în cazul obţinerii produselor cuplate sau în cazul în care există un produs principal şi altul secundar. Atunci când costurile de conversie nu se pot identifica distinct, pentru fiecare produs în parte, acestea se alocă pe baza unei metode raţionale, aplicate cu consecvenţă. Alocarea se poate baza, de exemplu, pe valoarea de vânzare relativă a fiecărui produs, fie în stadiul de producţie în care produsele devin identificabile în mod distinct, fie în momentul finalizării procesului de producţie. Prin natura lor, majoritatea produselor secundare au o valoare nesemnificativă. În acest caz, ele sunt adesea evaluate la valoarea realizabilă netă şi această valoare se deduce din costul produsului principal. Ca urmare, valoarea contabilă a produsului principal nu diferă în mod semnificativ de costul său.

În situaţia în care anumite costuri (regii) generale sau costuri de proiectare a produselor pot fi identificate ca având legătură cu unele stocuri, acestea se includ în costul stocurilor respective.

În măsura în care prestatorii de servicii au stocuri, ei le evaluează la costurile lor de producţie. Aceste costuri constau, în primul rând, în manoperă şi în alte costuri legate de personalul direct angajat în furnizarea serviciilor, inclusiv personalul însărcinat cu supravegherea, precum şi în cheltuielile de regie de atribuit. Manopera şi alte costuri legate de vânzare şi de personalul angajat în administraţia generală nu se includ, ci sunt recunoscute drept cheltuieli în perioada în care sunt suportate. Costul stocurilor unui prestator de servicii nu include marjele de profit sau cheltuielile de regie neatribuibile, care sunt adesea încorporate în preţurile facturate de prestatorii de servicii.

În costul de producţie al bunului se include o proporţie rezonabilă din cheltuielile de regie fixe sau variabile atribuibile indirect bunului în cauză, în măsura în care acestea se referă la perioada de producţie. Includerea în costul stocurilor a regiilor generale poate fi adecvată în măsura în care reprezintă costuri suportate pentru a aduce stocurile în locul şi forma dorite.

În costul de producţie nu se includ costurile de distribuţie;

8.ajustări de valoare înseamnă ajustările destinate să ţină cont de modificările valorilor activelor individuale, stabilite la data bilanţului, indiferent dacă modificarea este definitivă sau nu.

Ajustările negative de valoare pot fi: ajustări permanente, denumite în continuare amortizări, şi/sau ajustări provizorii, denumite în continuare ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare, în funcţie de caracterul permanent sau provizoriu al ajustării respective;

9.societate-mamă înseamnă o entitate care controlează una sau mai multe filiale;

10.filială înseamnă o entitate controlată de o societate-mamă, inclusiv orice filială a societăţii-mamă care le conduce;

11.grup înseamnă o societate-mamă şi toate filialele acesteia;

12.entităţi afiliate înseamnă două sau mai multe entităţi din cadrul unui grup;

13.entitate asociată înseamnă o entitate în care o altă entitate are un interes de participare şi ale cărei politici de exploatare şi financiare fac obiectul unei influenţe semnificative exercitate de cealaltă entitate. Se consideră că o entitate exercită o influenţă semnificativă asupra altei entităţi dacă deţine cel puţin 20% din drepturile de vot ale acţionarilor sau asociaţilor respectivei entităţi. Ca urmare, existenţa unei entităţi asociate presupune îndeplinirea cumulativă a două condiţii, respectiv deţinerea unui interes de participare în cealaltă entitate şi exercitarea influenţei semnificative asupra politicilor de exploatare şi financiare ale acesteia;

14.prag de semnificaţie înseamnă statutul informaţiilor în cazul în care se poate anticipa în mod rezonabil că omiterea sau prezentarea eronată a acestora influenţează deciziile pe care utilizatorii le adoptă pe baza situaţiilor financiare ale entităţii. Pragul de semnificaţie al elementelor individuale se evaluează în contextul altor elemente similare.
SECŢIUNEA 1.3
Categorii de entităţi raportoare
9. – (1) În funcţie de criteriile de mărime, entităţile prevăzute de prezentele reglementări se grupează în trei categorii, astfel: microentităţi; entităţi mici; entităţi mijlocii şi mari.

(2)Microentităţile sunt entităţile care, la data bilanţului, nu depăşesc limitele a cel puţin două dintre următoarele trei criterii:

a) totalul activelor: 350 000 EUR;

b) cifra de afaceri netă: 700 000 EUR;

c) numărul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 10.

Pentru această categorie de entităţi se aplică, de asemenea, prevederile cap. 12 „Dispoziţii privind scutirile şi restricţiile aplicabile scutirilor“.

(3)Entităţile mici sunt entităţile care, la data bilanţului, nu se încadrează în categoria microentităţilor şi care nu depăşesc limitele a cel puţin două dintre următoarele trei criterii:

a) totalul activelor: 4 000 000 EUR;

b) cifra de afaceri netă: 8 000 000 EUR;

c) numărul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50.

(4)Entităţile mijlocii şi mari sunt entităţile care, la data bilanţului, depăşesc limitele a cel puţin două dintre următoarele trei criterii:

a) totalul activelor: 4 000 000 EUR;

b) cifra de afaceri netă: 8 000 000 EUR;

c) numărul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50.

10. – (1) În funcţie de criteriile de mărime, grupurile se împart în două categorii, astfel: grupuri mici şi mijlocii, respectiv grupuri mari.

(2) Grupurile mici şi mijlocii sunt grupurile constituite din societăţile-mamă şi filialele care urmează să fie incluse în consolidare şi care, pe bază consolidată, nu depăşesc limitele a cel puţin două dintre următoarele trei criterii la data bilanţului societăţii-mamă:

a) totalul activelor: 24 000 000 EUR;

b) cifra de afaceri netă: 48 000 000 EUR;

c) numărul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 250.

(3) Grupurile mari sunt grupurile constituite din societăţile-mamă şi filialele care urmează să fie incluse în consolidare şi care, pe bază consolidată, depăşesc limitele a cel puţin două dintre următoarele trei criterii la data bilanţului societăţii-mamă:

a) totalul activelor: 24 000 000 EUR;

b) cifra de afaceri netă: 48 000 000 EUR;

c) numărul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 250.

(4) Determinarea valorii criteriilor de mărime prevăzute la prezentul punct se bazează doar pe indicatorii corespunzători societăţii-mamă şi filialelor cuprinse în consolidare. La stabilirea criteriilor de mărime, societatea-mamă poate să nu ia în considerare filialele pe care intenţionează să le excludă din consolidare în baza oricărei situaţii prevăzute la pct. 504.

11. – În scopul determinării limitelor legate de totalul activelor şi de cifra de afaceri netă, prevăzute la pct. 10, nu se efectuează nici compensarea prevăzută la pct. 508 alin. (1) şi nici eventualele eliminări ca urmare a aplicării prevederilor pct. 512 alin. (1).

12. – (1) Atunci când, la data bilanţului, o entitate depăşeşte sau încetează să mai depăşească limitele a două dintre cele trei criterii menţionate la pct. 9, acest fapt afectează aplicarea derogărilor prevăzute de prezentele reglementări numai dacă acest lucru are loc în două exerciţii financiare consecutive.

(2) O societate-mamă întocmeşte situaţii financiare anuale consolidate începând cu primul exerciţiu financiar în care sunt depăşite criteriile de mărime prevăzute la pct. 10, cu respectarea condiţiilor prevăzute la cap. 8 „Situaţii financiare anuale consolidate şi rapoarte consolidate“.

(3) Atunci când, la data bilanţului, un grup depăşeşte sau încetează să mai depăşească limitele a două dintre cele trei criterii menţionate la pct. 10, acest fapt are incidenţă asupra aplicării derogărilor prevăzute de prezentele reglementări numai dacă acest lucru are loc în două exerciţii financiare consecutive.

13. – (1) O entitate analizează permanent, pentru fiecare dată a bilanţului, dacă a depăşit, respectiv a încetat să depăşească criteriile de mărime corespunzătoare.

(2) Entitatea schimbă categoria în care se încadrează doar dacă în două exerciţii financiare consecutive depăşeşte sau încetează să depăşească criteriile de mărime. Ca urmare, modificarea criteriilor de mărime nu determină automat încadrarea entităţii într-o nouă categorie.

(3) Prin două exerciţii financiare consecutive se înţelege exerciţiul financiar precedent celui pentru care se întocmesc situaţiile financiare anuale şi exerciţiul financiar curent, pentru care se întocmesc situaţiile financiare anuale.

14. – În scopul aplicării prevederilor pct. 12 alin. (1) se reanalizează numărul de componente ale situaţiilor financiare anuale, astfel:

a) o entitate care a întocmit situaţii financiare anuale prevăzute la pct. 20 alin. (2) va întocmi situaţiile financiare anuale prevăzute la pct. 21 numai dacă în două exerciţii financiare consecutive depăşeşte limitele a două dintre cele trei criterii prevăzute la pct. 9;

b) o entitate care a întocmit situaţiile financiare anuale prevăzute la pct. 21 va întocmi situaţii financiare anuale prevăzute la pct. 20 alin. (2) numai dacă în două exerciţii financiare consecutive nu depăşeşte limitele a două dintre cele trei criterii prevăzute la pct. 9.

O analiză similară se efectuează şi de către microentităţi.

Ca urmare, pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale, încadrarea în criteriile de mărime prevăzute de prezentele reglementări se efectuează la sfârşitul exerciţiului financiar, pe baza indicatorilor determinaţi din situaţiile financiare ale exerciţiului financiar precedent celui de raportare şi a indicatorilor determinaţi pe baza datelor din contabilitate şi a balanţei de verificare încheiate la sfârşitul exerciţiului financiar curent, utilizându-se cursul de schimb valutar publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la data de 19 iulie 2013.

15. – Totalul activelor menţionat la pct. 9 şi 10 constă în valoarea totală a activelor, aşa cum apare prezentată la lit. A–C de la „Active“ din formatul bilanţului prevăzut la pct. 132 sau din formatul bilanţului prescurtat prevăzut la pct. 451.
CAPITOLUL 2
Dispoziţii şi principii generale
SECŢIUNEA 2.1
Dispoziţii generale
16. – Situaţiile financiare anuale constituie un tot unitar.

17. – Obiectivul situaţiilor financiare anuale îl constituie furnizarea de informaţii despre poziţia financiară, performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie ale unei entităţi, utile unei categorii largi de utilizatori.

18. – (1) Elementele direct legate de evaluarea poziţiei financiare, reflectate prin bilanţ, sunt activele, datoriile şi capitalurile proprii.

(2) În înţelesul prezentelor reglementări:

a) un activ reprezintă o resursă controlată de către entitate ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru entitate. Un activ este recunoscut în contabilitate şi prezentat în bilanţ atunci când este probabilă realizarea unui beneficiu economic viitor de către entitate şi activul are un cost sau o valoare care poate fi evaluat/evaluată în mod credibil;

b) o datorie reprezintă o obligaţie actuală a entităţii ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice. O datorie este recunoscută în contabilitate şi prezentată în bilanţ atunci când este probabil că o ieşire de resurse încorporând beneficii economice va rezulta din decontarea unei obligaţii prezente şi când valoarea la care se va realiza această decontare poate fi evaluată în mod credibil;

c) capitalurile proprii reprezintă interesul rezidual al acţionarilor sau asociaţilor în activele unei entităţi după deducerea tuturor datoriilor sale.

(3) Beneficiile economice reprezintă potenţialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de numerar sau echivalente de numerar către entitate. Această contribuţie se reflectă fie sub forma creşterii intrărilor de numerar, fie sub forma reducerii ieşirilor de numerar, de exemplu, prin reducerea costurilor de producţie.

Astfel, potenţialul poate fi unul productiv, atunci când activul este utilizat separat sau împreună cu alte active pentru prestarea de servicii ori producerea de bunuri destinate vânzării de către entitate. De asemenea, potenţialul poate îmbrăca forma convertibilităţii în numerar sau echivalente de numerar.

19. – (1) Elementele direct legate de evaluarea performanţei financiare, prin intermediul contului de profit şi pierdere, sunt veniturile şi cheltuielile.

(2) În înţelesul prezentelor reglementări, termenii de mai jos au următoarele semnificaţii:

a)veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor;

b)cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari.

(3) Veniturile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci când se poate evalua în mod credibil o creştere a beneficiilor economice viitoare legate de creşterea valorii unui activ sau de scăderea valorii unei datorii. Recunoaşterea veniturilor se realizează simultan cu recunoaşterea creşterii de active sau reducerii datoriilor (de exemplu, creşterea netă a activelor, rezultată din vânzarea produselor sau serviciilor, ori descreşterea datoriilor ca rezultat al anulării unei datorii).

(4) Cheltuielile sunt recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci când se poate evalua în mod credibil o diminuare a beneficiilor economice viitoare legate de o diminuare a valorii unui activ sau de o creştere a valorii unei datorii. Recunoaşterea cheltuielilor are loc simultan cu recunoaşterea creşterii valorii datoriilor sau reducerii valorii activelor (de exemplu, drepturile salariale angajate sau amortizarea echipamentelor).

20. – (1) Microentităţile întocmesc situaţii financiare anuale în condiţiile prevăzute la secţiunea 12.1 „Scutiri pentru microentităţi“.

(2) Entităţile prevăzute la pct. 9 alin. (3) întocmesc situaţii financiare anuale care cuprind:

– bilanţ prescurtat,

– cont de profit şi pierdere,

– notele explicative la situaţiile financiare anuale.

(3) Bilanţul prescurtat are formatul prevăzut la pct. 451.

(4) Opţional, entităţile prevăzute la pct. 9 alin. (3) pot întocmi situaţia modificărilor capitalului propriu şi/sau situaţia fluxurilor de trezorerie.

21. – Entităţile prevăzute la pct. 9 alin. (4), precum şi entităţile de interes public întocmesc situaţii financiare anuale care cuprind:

– bilanţ;

– cont de profit şi pierdere;

– situaţia modificărilor capitalului propriu;

– situaţia fluxurilor de trezorerie;

– notele explicative la situaţiile financiare anuale.

22. – (1) În cazul entităţilor nou-înfiinţate, acestea pot întocmi pentru primul exerciţiu financiar de raportare situaţiile financiare anuale prevăzute fie la pct. 20, fie la pct. 21 sau în formatul aplicabil microentităţilor.

(2) Pentru al doilea exerciţiu financiar de raportare, aceste entităţi analizează indicatorii determinaţi din situaţiile financiare ale anului precedent şi indicatorii determinaţi pe baza datelor din contabilitate şi a balanţei de verificare încheiate la sfârşitul exerciţiului financiar curent, întocmind situaţii financiare anuale în funcţie de criteriile de mărime înregistrate.

(3) Prevederile prezentului punct nu se aplică entităţilor de interes public.

23. – Situaţiile financiare anuale se întocmesc în mod clar şi în concordanţă cu prevederile prezentelor reglementări.

24. – Situaţiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziţiei financiare şi a profitului sau pierderii entităţii.

25. – Dacă aplicarea prevederilor prezentelor reglementări nu este suficientă pentru a oferi o imagine fidelă a activelor, a datoriilor, a poziţiei financiare şi a profitului sau pierderii entităţii, în notele explicative la situaţiile financiare sunt furnizate informaţiile suplimentare necesare pentru respectarea cerinţei respective.

26. – Dacă, în cazuri excepţionale, aplicarea unei prevederi din prezentele reglementări este incompatibilă cu obligaţiile prevăzute la pct. 24 şi 25, dispoziţia respectivă nu se aplică, pentru a oferi o imagine fidelă a activelor, a datoriilor, a poziţiei financiare şi a profitului sau a pierderii entităţii. Neaplicarea unei astfel de dispoziţii se prezintă în notele explicative la situaţiile financiare, împreună cu o explicaţie a motivelor şi a efectelor sale asupra activelor, datoriilor, poziţiei financiare şi a profitului sau pierderii entităţii.

27. – Ministerul Finanţelor Publice şi alte autorităţi de reglementare pot solicita entităţilor mijlocii şi mari să prezinte în situaţiile financiare anuale unele informaţii suplimentare faţă de cele care trebuie prezentate în concordanţă cu prezentele reglementări.
SECŢIUNEA 2.2
Publicările cu caracter general
28. – Documentul care conţine situaţiile financiare trebuie să precizeze denumirea entităţii raportoare, precum şi informaţii referitoare la:

a) registrul comerţului la care este păstrat dosarul entităţii, împreună cu numărul de înmatriculare al entităţii în registrul în cauză;

b) forma juridică a entităţii, adresa sediului social şi, după caz, faptul că entitatea este în lichidare.
SECŢIUNEA 2.3
Caracteristicile calitative ale informaţiilor financiare
29. – Pentru ca informaţiile financiare să fie utile, ele trebuie să fie relevante şi să reprezinte exact ceea ce îşi propun să reprezinte. Utilitatea informaţiilor financiare este amplificată dacă acestea sunt comparabile, verificabile, oportune şi inteligibile.

30. – Caracteristicile calitative fundamentale sunt relevanţa şi reprezentarea exactă.
Relevanţă
31. – Informaţiile financiare relevante sunt cele care au capacitatea de a ajuta utilizatorii de informaţii în luarea deciziilor.

32. – (1) Informaţiile financiare au capacitatea de a ajuta utilizatorii de informaţii în luarea unor decizii dacă au valoare predictivă, valoare de confirmare sau ambele.

(2) Informaţiile financiare au valoare predictivă dacă pot fi utilizate ca intrări în procesele aplicate de utilizatori pentru a previziona rezultate viitoare. Pentru a avea valoare predictivă informaţiile financiare nu trebuie să reprezinte o previziune sau o prognoză. Informaţiile financiare cu valoare predictivă sunt folosite de utilizatori pentru realizarea propriilor predicţii.

(3) Valoarea predictivă şi valoarea de confirmare a informaţiilor financiare sunt în strânsă legătură. Informaţiile care au valoare predictivă au adesea şi valoare de confirmare. De exemplu, informaţiile privind veniturile pentru anul curent, care pot fi utilizate ca bază pentru prognozarea veniturilor în anii viitori, pot fi comparate cu previziunile efectuate în anii anteriori, pentru exerciţiul curent. Rezultatele acestor comparaţii pot ajuta utilizatorii să corecteze şi să îmbunătăţească procesele care au fost utilizate pentru realizarea acelor previziuni.
Prag de semnificaţie
33. – Pragul de semnificaţie este un aspect al relevanţei specific unei entităţi bazat pe natura sau mărimea sau pe ambele a elementelor la care se referă informaţiile raportate de entitate. În consecinţă, prezentele reglementări nu specifică un nivel cantitativ pentru pragul de semnificaţie şi nu predetermină ce ar putea fi semnificativ într-o anumită situaţie.
Reprezentare exactă
34. – Situaţiile financiare anuale descriu fenomenele economice în cuvinte şi cifre. Pentru a fi o reprezentare exactă, o descriere trebuie să fie completă, neutră şi fără erori.

35. – O descriere completă include toate informaţiile necesare pentru ca un utilizator să înţeleagă fenomenul descris, inclusiv explicaţiile necesare. De exemplu, o descriere completă a unui grup de active include cel puţin o descriere a naturii activelor respective, o descriere numerică a tuturor activelor şi o menţiune privind descrierea numerică (de exemplu, costul iniţial sau valoarea justă). Pentru unele elemente o descriere completă poate să impună explicaţii privind faptele semnificative referitoare la calitatea şi natura elementelor, factorilor şi circumstanţelor care ar putea să le afecteze calitatea şi natura, şi procesul utilizat pentru a determina descrierile numerice.

36. – O descriere neutră este cea care nu suportă influenţe în selecţia şi prezentarea informaţiilor financiare. O descriere neutră nu este denaturată, ponderată, accentuată, neaccentuată sau manipulată în alt fel pentru a creşte probabilitatea ca informaţiile financiare să fie primite favorabil sau nefavorabil de către utilizatori. Informaţii neutre nu înseamnă informaţii fără scop sau fără influenţă asupra comportamentului acestora. Informaţiile financiare relevante sunt, prin definiţie, cele care au capacitatea de a genera o diferenţă în deciziile luate de către utilizatori.

37. – Reprezentarea fără erori înseamnă că nu există erori sau omisiuni în descrierea fenomenelor, iar procesul utilizat pentru a genera informaţiile raportate a fost selectat şi aplicat fără erori.
Aplicarea caracteristicilor calitative fundamentale
38. – Comparabilitatea, verificabilitatea, oportunitatea şi inteligibilitatea sunt caracteristici calitative care amplifică utilitatea informaţiilor relevante şi reprezentate exact.<.p>
Comparabilitate
39. – (1) Informaţiile privind o entitate raportoare sunt mult mai utile dacă pot fi comparate cu informaţii similare despre alte entităţi şi cu informaţii similare despre aceeaşi entitate aferente unei alte perioade sau date.

(2) Comparabilitatea este una dintre caracteristicile calitative care permite utilizatorilor să identifice şi să înţeleagă similitudinile şi diferenţele dintre elemente. Spre deosebire de celelalte caracteristici calitative, Comparabilitatea nu se referă la un singur element. O comparaţie necesită cel puţin două elemente.

40. – (1) Consecvenţa, deşi este legată de comparabilitate, nu este identică cu aceasta. Consecvenţa se referă la utilizarea aceloraşi metode pentru aceleaşi elemente, fie de la o perioadă la alta în cadrul unei entităţi raportoare, fie într-o singură perioadă pentru entităţi diferite. Comparabilitatea este scopul; consecvenţa ajută la atingerea acestui scop.

(2) Comparabilitatea nu presupune uniformitate. Pentru ca informaţiile să fie comparabile, aspectele similare ca natură trebuie să fie prezentate similar, iar aspectele diferite trebuie să fie prezentate diferit.

41. – (1) Este posibil să se obţină un anumit grad de comparabilitate prin satisfacerea caracteristicilor calitative fundamentale. O reprezentare exactă a unui fenomen economic relevant trebuie, în mod firesc, să aibă un anumit grad de comparabilitate cu o reprezentare exactă a unui fenomen economic relevant similar al unei alte entităţi raportoare.

(2) Deşi un fenomen economic unic poate fi reprezentat exact în multiple moduri, permiterea unor metode contabile alternative pentru acelaşi fenomen economic diminuează comparabilitatea (de exemplu: evaluarea imobilizărilor corporale la cost sau la valoarea reevaluată).
Verificabilitate
42. – (1) Verificabilitatea ajută în a asigura utilizatorii că informaţiile reprezintă exact fenomenele economice pe care îşi propun să le reprezinte. Prin verificabilitate se înţelege că diferiţi observatori independenţi şi în cunoştinţă de cauză ar putea ajunge la un consens cu privire la faptul că o anumită descriere este o reprezentare exactă.

(2) Verificarea poate fi directă sau indirectă. Verificarea directă se referă la verificarea unei valori sau a altor reprezentări prin observare directă, de exemplu, prin numărarea banilor. Verificarea indirectă se referă la verificarea intrărilor pentru un model, o formulă sau o altă tehnică şi la recalcularea rezultatelor prin utilizarea aceleiaşi metodologii. Un exemplu îl reprezintă verificarea valorilor contabile ale stocurilor prin verificarea intrărilor (cantităţi şi costuri) şi prin recalcularea stocurilor finale prin utilizarea aceloraşi ipoteze privind fluxul costurilor (de exemplu, utilizarea metodei primul intrat, primul ieşit).

(3) În unele cazuri, se poate să nu fie posibilă verificarea unor explicaţii şi informaţii cu caracter previzional până într-o perioadă viitoare sau chiar deloc. Pentru a ajuta utilizatorii să decidă dacă doresc să utilizeze respectivele informaţii, ar fi, în mod normal, necesar să se prezinte ipotezele fundamentale, metodele de compilare a informaţiilor şi alţi factori şi alte circumstanţe care susţin informaţiile.
Oportunitate
43. – Oportunitatea înseamnă că informaţiile sunt disponibile factorilor decizionali pentru ca aceştia să ia decizii în timp util. În general, cu cât sunt mai vechi informaţiile, cu atât sunt mai puţin utile. Totuşi, unele informaţii pot să rămână oportune mult timp după sfârşitul perioadei de raportare deoarece, de exemplu, unii utilizatori ar putea fi nevoiţi să identifice şi să aprecieze tendinţele.
Inteligibilitate.
44. – Clasificarea, caracterizarea şi prezentarea în mod clar şi concis a informaţiilor le fac pe acestea inteligibile

45. – (1) Unele fenomene sunt complexe în mod inerent şi nu pot fi transformate în fenomene uşor de înţeles. Excluderea informaţiilor privind aceste fenomene din rapoartele financiare ar conduce la situaţia ca aceste rapoarte să fie incomplete.

(2) Rapoartele financiare sunt întocmite pentru utilizatorii care dispun de cunoştinţe suficiente privind activităţile de afaceri şi economice şi care studiază şi analizează informaţiile cu atenţia cuvenită.

Totuşi, prezentarea rapoartelor financiare trebuie astfel efectuată încât să permită înţelegerea lor de către diferitele categorii de utilizatori a informaţiilor cuprinse în acestea.

(3) Rapoartele financiare întocmite de entităţi se referă atât la situaţiile financiare anuale propriu-zise, cât şi la celelalte documente făcute publice odată cu acestea.
Aplicarea caracteristicilor calitative amplificatoare
46. – Caracteristicile calitative amplificatoare, respectiv comparabilitatea, verificabilitatea, oportunitatea şi inteligibilitatea, trebuie maximizate în măsura în care acest lucru este posibil. Totuşi, caracteristicile calitative amplificatoare, fie individual, fie în grup, nu pot face informaţiile utile dacă respectivele informaţii sunt irelevante sau nu sunt reprezentate exact.
SECŢIUNEA
Principii generale de raportare financiară
47. – Evaluarea reprezintă procesul prin care se determină valoarea la care elementele situaţiilor financiare sunt recunoscute în contabilitate şi prezentate în bilanţ, respectiv bilanţul prescurtat, şi în contul de profit şi pierdere.

48. – Elementele prezentate în situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate sunt recunoscute şi evaluate în conformitate cu principiile generale prevăzute de prezentele reglementări.

49. – (1) Principiul continuităţii activităţii. Trebuie să se prezume că entitatea îşi desfăşoară activitatea pe baza principiului continuităţii activităţii. Acest principiu presupune că entitatea îşi continuă în mod normal funcţionarea, fără a intra în stare de lichidare sau reducere semnificativă a activităţii.

(2) O entitate nu va întocmi situaţiile financiare anuale pe baza principiului continuităţii activităţii dacă organele de conducere stabilesc după data bilanţului fie că intenţionează să lichideze entitatea sau să înceteze activitatea acesteia, fie că nu există nicio altă variantă realistă în afara acestora. Aceste prevederi nu se aplică situaţiilor financiare anuale întocmite de entităţile absorbite în cadrul unui proces de fuziune sau de divizare, potrivit legii.

Deteriorarea rezultatelor din exploatare şi a poziţiei financiare, ulterior datei bilanţului, indică nevoia de a analiza dacă presupunerea privind continuitatea activităţii este încă adecvată.

(3) Dacă administratorii unei entităţi au luat cunoştinţă de unele elemente de nesiguranţă legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a-şi continua activitatea, aceste elemente trebuie prezentate în notele explicative. În cazul în care situaţiile financiare anuale nu sunt întocmite pe baza principiului continuităţii, această informaţie trebuie prezentată, împreună cu motivele care au stat la baza deciziei conform căreia entitatea nu îşi mai poate continua activitatea. Evenimentele sau condiţiile ce necesită prezentări de informaţii pot apărea şi ulterior datei bilanţului.

(4) Entităţile aflate în lichidare, potrivit legii, prezintă acest fapt în declaraţia care însoţeşte situaţiile financiare anuale. În scopul prezentării bilanţului, acestea procedează la reclasificarea creanţelor pe termen lung în creanţe pe termen scurt, respectiv a datoriilor pe termen lung în datorii pe termen scurt.

50.Principiul permanenţei metodelor. Politicile contabile şi metodele de evaluare trebuie aplicate în mod consecvent de la un exerciţiu financiar la altul.

51. – (1) Principiul prudenţei. La întocmirea situaţiilor financiare anuale, recunoaşterea şi evaluarea trebuie realizate pe o bază prudentă şi, în special:

a) în contul de profit şi pierdere poate fi inclus numai profitul realizat la data bilanţului;

b) sunt recunoscute datoriile apărute în cursul exerciţiului financiar curent sau al unui exerciţiu precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanţului şi data întocmirii acestuia;

c) sunt recunoscute deprecierile, indiferent dacă rezultatul exerciţiului financiar este pierdere sau profit. Înregistrarea ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare se efectuează pe seama conturilor de cheltuieli, indiferent de impactul acestora asupra contului de profit şi pierdere.

(2) Activele şi veniturile nu trebuie să fie supraevaluate, iar datoriile şi cheltuielile, subevaluate. Totuşi, exercitarea prudenţei nu permite, de exemplu, constituirea de provizioane excesive, subevaluarea deliberată a activelor sau veniturilor, dar nici supraevaluarea deliberată a datoriilor sau cheltuielilor, deoarece situaţiile financiare nu ar mai fi neutre şi nu ar mai avea calitatea de a fi credibile.

52. – În afara sumelor recunoscute în conformitate cu pct. 51 alin. (1) lit. b), trebuie recunoscute toate datoriile previzibile şi pierderile potenţiale care au apărut în cursul exerciţiului financiar respectiv sau în cursul unui exerciţiu precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanţului şi data întocmirii acestuia.

53. – (1) Principiul contabilităţii de angajamente. Efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc (şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit) şi sunt înregistrate în contabilitate şi raportate în situaţiile financiare ale perioadelor aferente.

(2) Trebuie să se ţină cont de veniturile şi cheltuielile aferente exerciţiului financiar, indiferent de data încasării veniturilor sau data plăţii cheltuielilor. Astfel, se vor evidenţia în conturile de venituri şi creanţele pentru care nu a fost întocmită încă factura (contul 418 „Clienţi – facturi de întocmit“), respectiv în conturile de cheltuieli sau bunuri, datoriile pentru care nu s-a primit încă factura (contul 408 „Furnizori – facturi nesosite“). În toate cazurile, înregistrarea în aceste conturi se efectuează pe baza documentelor care atestă livrarea bunurilor, respectiv prestarea serviciilor (de exemplu, avize de însoţire a mărfii, situaţii de lucrări etc.).

(3) Veniturile şi cheltuielile care rezultă direct şi concomitent din aceeaşi tranzacţie sunt recunoscute simultan în contabilitate, prin asocierea directă între cheltuielile şi veniturile aferente, cu evidenţierea distinctă a acestor venituri şi cheltuieli.

(4) Principiul contabilităţii de angajamente se aplică inclusiv la recunoaşterea dobânzii aferente perioadei, indiferent de scadenţa acesteia.

54. – (1) Principiul intangibilităţii. Bilanţul de deschidere pentru fiecare exerciţiu financiar trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului financiar precedent.

(2) În cazul modificării politicilor contabile şi al corectării unor erori aferente perioadelor precedente, nu se modifică bilanţul perioadei anterioare celei de raportare.

(3) Înregistrarea pe seama rezultatului reportat a corectării erorilor semnificative aferente exerciţiilor financiare precedente, precum şi a modificării politicilor contabile nu se consideră încălcare a principiului intangibilităţii.

55.Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de datorii. Componentele elementelor de active şi de datorii trebuie evaluate separat.

56. – (1) Principiul necompensării. Orice compensare între elementele de active şi datorii sau între elementele de venituri şi cheltuieli este interzisă.

(2) Toate creanţele şi datoriile trebuie înregistrate distinct în contabilitate, pe bază de documente justificative.

(3) Eventualele compensări între creanţe şi datorii faţă de aceeaşi entitate efectuate cu respectarea prevederilor legale pot fi înregistrate numai după contabilizarea creanţelor şi veniturilor, respectiv a datoriilor şi cheltuielilor corespunzătoare.

În situaţia de la alin. (3), în notele explicative se prezintă valoarea brută a creanţelor şi datoriilor care au făcut obiectul compensării.

(4) În cazul schimbului de active, în contabilitate se evidenţiază distinct operaţiunea de vânzare/scoatere din evidenţă şi cea de cumpărare/intrare în evidenţă, pe baza documentelor justificative, cu înregistrarea tuturor veniturilor şi cheltuielilor aferente operaţiunilor. Tratamentul contabil este similar şi în cazul prestărilor reciproce de servicii.

57. – (1) Contabilizarea şi prezentarea elementelor din bilanţ şi din contul de profit şi pierdere ţinând seama de fondul economic al tranzacţiei sau al angajamentului în cauză. Respectarea acestui principiu are drept scop înregistrarea în contabilitate şi prezentarea fidelă a operaţiunilor economico-financiare, în conformitate cu realitatea economică, punând în evidenţă drepturile şi obligaţiile, precum şi riscurile asociate acestor operaţiuni.

(2) Evenimentele şi operaţiunile economico-financiare trebuie evidenţiate în contabilitate aşa cum acestea se produc, în baza documentelor justificative. Documentele justificative care stau la baza înregistrării în contabilitate a operaţiunilor economico-financiare trebuie să reflecte întocmai modul cum acestea se produc, respectiv să fie în concordanţă cu realitatea. De asemenea, contractele încheiate între părţi trebuie să prevadă modul de derulare a operaţiunilor şi să respecte cadrul legal existent.

(3) Forma juridică a unui document trebuie să fie în concordanţă cu realitatea economică. Atunci când există diferenţe între fondul sau natura economică a unei operaţiuni sau tranzacţii şi forma sa juridică, entitatea va înregistra în contabilitate aceste operaţiuni, cu respectarea fondului economic al acestora.

(4) Exemple de situaţii când se aplică acest principiu pot fi considerate: încadrarea de către utilizatori a contractelor de leasing în leasing operaţional sau financiar; recunoaşterea veniturilor din chirii, respectiv a cheltuielilor din chirii în funcţie de fondul economic al contractului şi de eventualele gratuităţi (stimulente) aferente; încadrarea operaţiunilor la vânzare în nume propriu sau comision, respectiv consignaţie; recunoaşterea veniturilor, respectiv a cheltuielilor în contul de profit şi pierdere sau ca venituri în avans, respectiv cheltuieli în avans; recunoaşterea participaţiilor deţinute ca fiind de natura acţiunilor deţinute la entităţi afiliate sau sub forma altor imobilizări financiare; încadrarea reducerilor acordate, respectiv primite, la reduceri comerciale sau financiare.

(5) Entităţile au obligaţia ca la întocmirea documentelor justificative şi la contabilizarea operaţiunilor economico-financiare să ţină seama de toate informaţiile disponibile, astfel încât să fie extrem de rare situaţiile în care natura economică a operaţiunii să fie diferită de forma juridică a documentelor care stau la baza acestora.

58. – (1) Principiul evaluării la cost de achiziţie sau cost de producţie. Elementele prezentate în situaţiile financiare se evaluează, de regulă, pe baza principiului costului de achiziţie sau al costului de producţie. Cazurile în care nu se foloseşte costul de achiziţie sau costul de producţie sunt cele prevăzute de prezentele reglementări.

(2) În situaţia în care s-a optat pentru reevaluarea imobilizărilor corporale sau evaluarea instrumentelor financiare la valoarea justă, se aplică prevederile secţiunii 3.4 „Evaluarea alternativă la valoarea justă“.

59.Principiul pragului de semnificaţie. Entitatea se poate abate de la cerinţele cuprinse în prezentele reglementări referitoare la prezentările de informaţii şi publicare, atunci când efectele respectării lor sunt nesemnificative.
SECŢIUNEA
Politici contabile, corectarea erorilor contabile, estimări şi evenimente ulterioare datei bilanţului
2.5.1.
Politici contabile
60. – (1) Politicile contabile reprezintă principiile, bazele, convenţiile, regulile şi practicile specifice aplicate de o entitate la întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare anuale.

(2) Exemple de politici contabile sunt următoarele: alegerea metodei de amortizare a imobilizărilor; reevaluarea imobilizărilor corporale sau păstrarea costului istoric al acestora; înregistrarea, pe perioada în care imobilizările corporale sunt trecute în conservare, a unei cheltuieli cu amortizarea sau a unei cheltuieli corespunzătoare ajustării pentru deprecierea constatată; alegerea metodei de evaluare a stocurilor; contabilitatea stocurilor prin inventarul permanent sau intermitent etc.

61. – (1) Administratorii entităţii trebuie să aprobe politici contabile pentru operaţiunile derulate, inclusiv proceduri proprii pentru situaţiile prevăzute de legislaţie. În cazul entităţilor care nu au administratori, politicile contabile se aprobă de persoanele care au obligaţia gestionării entităţii respective.

(2) Aceste politici trebuie elaborate având în vedere specificul activităţii, de către specialişti în domeniul economic şi tehnic, cunoscători ai activităţii desfăşurate şi ai strategiei adoptate de entitate.

(3) La elaborarea politicilor contabile trebuie respectate prevederile cuprinse în prezentele reglementări.

62. – (1) Modificările de politici contabile pot fi determinate de:

a) iniţiativa entităţii, caz în care modificarea trebuie justificată în notele explicative la situaţiile financiare anuale;

b) o decizie a unei autorităţi competente şi care se impune entităţii (modificare de reglementare), caz în care modificarea nu trebuie justificată în notele explicative, ci doar menţionată în acestea.

(2) Modificarea de politică contabilă la iniţiativa entităţii poate fi determinată de:

– o modificare excepţională intervenită în situaţia entităţii sau în contextul economico-financiar în care aceasta îşi desfăşoară activitatea;

– obţinerea unor informaţii credibile şi mai relevante.

Exemple de situaţii care justifică modificarea de politici contabile pot fi:

– admiterea la tranzacţionare pe o piaţă reglementată a valorilor mobiliare pe termen scurt ale entităţii sau retragerea lor de la tranzacţionare;

– schimbarea acţionariatului, datorată intrării într-un grup, dacă noile metode asigură furnizarea unor informaţii mai fidele;

– fuziuni şi divizări efectuate la valori contabile, caz în care se impune armonizarea politicilor contabile ale societăţii absorbite cu cele ale societăţii absorbante etc.

(3) Schimbarea conducătorilor entităţii nu justifică modificarea politicilor contabile.

(4) Nu se consideră modificări ale politicilor contabile:

a) aplicarea unei politici contabile pentru tranzacţii, alte evenimente sau condiţii care diferă, ca fond, de cele care au avut loc anterior; şi

b) aplicarea unei noi politici contabile pentru tranzacţii, alte evenimente sau condiţii care nu au avut loc anterior sau care au fost nesemnificative.

(5) Aplicarea iniţială a politicii de reevaluare a imobilizărilor corporale trebuie tratată ca o reevaluare, potrivit subsecţiunii 3.4.1 „Reevaluarea imobilizărilor corporale“.

63. – (1) Efectele modificării politicilor contabile aferente exerciţiilor financiare precedente se înregistrează pe seama rezultatului reportat (contul 1173 „Rezultatul reportat provenit din modificările politicilor contabile“), dacă efectele modificării pot fi cuantificate.

(2) Efectele modificării politicilor contabile aferente exerciţiului financiar curent se contabilizează pe seama conturilor de cheltuieli şi venituri ale perioadei.

(3) Dacă efectul modificării politicii contabile este imposibil de stabilit pentru perioadele trecute, modificarea politicilor contabile se efectuează pentru perioadele viitoare, începând cu exerciţiul financiar curent şi exerciţiile financiare următoare celui în care s-a luat decizia modificării politicii contabile.

(4) În cazul modificării politicilor contabile pentru o perioadă anterioară, entităţile trebuie să ia în considerare efectele fiscale ale acestora.

64. – (1) Modificarea politicilor contabile este permisă doar dacă este cerută de lege sau are ca rezultat informaţii mai relevante sau mai credibile referitoare la operaţiunile entităţii.

(2) În cazul modificării unei politici contabile, entitatea trebuie să menţioneze în notele explicative natura modificării politicii contabile, precum şi motivele pentru care aplicarea noii politici contabile oferă informaţii credibile şi mai relevante, pentru ca utilizatorii să poată aprecia dacă noua politică contabilă a fost aleasă în mod adecvat, efectul modificării asupra rezultatelor raportate ale perioadei şi tendinţa reală a rezultatelor activităţii entităţii.
2.5.2.
Corectarea erorilor contabile
65. – (1) Erorile constatate în contabilitate se pot referi fie la exerciţiul financiar curent, fie la exerciţiile financiare precedente.

(2) Corectarea erorilor se efectuează la data constatării lor.

66. – (1) Erorile din perioadele anterioare sunt omisiuni şi declaraţii eronate cuprinse în situaţiile financiare ale entităţii pentru una sau mai multe perioade anterioare rezultând din greşeala de a utiliza sau de a nu utiliza informaţii credibile care:

a) erau disponibile la momentul la care situaţiile financiare pentru acele perioade au fost aprobate spre a fi emise;

b) ar fi putut fi obţinute în mod rezonabil şi luate în considerare la întocmirea şi prezentarea acelor situaţii financiare anuale.

(2) Astfel de erori includ efectele greşelilor matematice, greşelilor de aplicare a politicilor contabile, ignorării sau interpretării greşite a evenimentelor şi fraudelor.

(3) În înţelesul prezentelor reglementări, erorile din perioadele anterioare se referă inclusiv la prezentarea eronată a informaţiilor în situaţiile financiare anuale.

67. – (1) Corectarea erorilor aferente exerciţiului financiar curent se efectuează pe seama contului de profit şi pierdere.

(2) Corectarea erorilor semnificative aferente exerciţiilor financiare precedente se efectuează pe seama rezultatului reportat (contul 1174 „Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile“).

(3) Erorile nesemnificative aferente exerciţiilor financiare precedente se corectează, de asemenea, pe seama rezultatului reportat. Totuşi, potrivit politicilor contabile aprobate, erorile nesemnificative pot fi corectate pe seama contului de profit şi pierdere.

(4) Erorile nesemnificative sunt cele de natură să nu influenţeze informaţiile financiar-contabile. Se consideră că o eroare este semnificativă dacă aceasta ar putea influenţa deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situaţiilor financiare anuale. Analizarea dacă o eroare este semnificativă sau nu se efectuează în context, având în vedere natura sau valoarea individuală ori cumulată a elementelor.

68. – (1) Corectarea erorilor aferente exerciţiilor financiare precedente nu determină modificarea situaţiilor financiare ale acelor exerciţii.

(2) În cazul erorilor aferente exerciţiilor financiare precedente, corectarea acestora nu presupune ajustarea informaţiilor comparative prezentate în situaţiile financiare. Informaţii comparative referitoare la poziţia financiară şi performanţa financiară, respectiv modificarea poziţiei financiare, sunt prezentate în notele explicative.

(3) În notele explicative la situaţiile financiare trebuie prezentate informaţii cu privire la natura erorilor constatate şi perioadele afectate de acestea.

69. – Înregistrarea stornării unei operaţiuni contabile aferente exerciţiului financiar curent se efectuează fie prin corectarea cu semnul minus a operaţiunii iniţiale (stornare în roşu), fie prin înregistrarea inversă a acesteia (stornare în negru), în funcţie de politica contabilă şi programele informatice utilizate.
2.5.3.
Estimări
70. – (1) Ca rezultat al incertitudinilor inerente în desfăşurarea activităţilor, unele elemente ale situaţiilor financiare anuale nu pot fi evaluate cu precizie, ci doar estimate. Se pot solicita, de exemplu, estimări ale: clienţilor incerţi; uzurii morale a stocurilor; duratei de viaţă utile, precum şi a modului preconizat de consumare a beneficiilor economice viitoare încorporate în activele amortizabile etc.

(2) Procesul de estimare implică raţionamente bazate pe cele mai recente informaţii credibile avute la dispoziţie. O estimare poate necesita revizuirea dacă au loc schimbări privind circumstanţele pe care s-a bazat această estimare sau ca urmare a unor noi informaţii sau a unei mai bune experienţe. Prin natura ei, revizuirea unei estimări nu reprezintă corectarea unei erori.

(3) O modificare în baza de evaluare aplicată reprezintă o modificare în politica contabilă şi nu reprezintă o modificare în estimările contabile. Dacă entitatea are dificultăţi în a face distincţie între o modificare de politică contabilă şi o modificare de estimare, aceasta se tratează ca o modificare a estimării.

(4) Efectul modificării unei estimări contabile se recunoaşte prospectiv prin includerea sa în rezultatul:

– perioadei în care are loc modificarea, dacă aceasta afectează numai perioada respectivă (de exemplu, ajustarea pentru clienţi incerţi); sau

– perioadei în care are loc modificarea şi al perioadelor viitoare, dacă modificarea are efect şi asupra acestora (de exemplu, durata de viaţă utilă a imobilizărilor corporale).
2.5.4.
Evenimente ulterioare datei bilanţului
71. – Evenimentele care apar după data bilanţului pot furniza informaţii suplimentare referitoare la perioada raportată faţă de cele cunoscute la data bilanţului. Dacă situaţiile financiare anuale nu au fost aprobate, acestea trebuie ajustate pentru a reflecta şi informaţiile suplimentare, dacă informaţiile respective se referă la condiţii (evenimente, operaţiuni etc.) care au existat la data bilanţului.

72. – (1) Evenimentele ulterioare datei bilanţului sunt acele evenimente, favorabile sau nefavorabile, care au loc între data bilanţului şi data la care situaţiile financiare anuale sunt autorizate pentru emitere.

(2) În accepţiunea prezentelor reglementări, prin autorizarea situaţiilor financiare anuale se înţelege aprobarea acestora de către un consiliu director, administratori sau alte organe de conducere, potrivit organizării entităţii, în vederea înaintării lor spre aprobare, conform legii.

(3) Evenimentele ulterioare datei bilanţului includ toate evenimentele ce au loc până la data la care situaţiile financiare anuale sunt autorizate pentru emitere, chiar dacă acele evenimente au loc după declararea publică a profitului sau a altor informaţii financiare selectate.

(4) Pot fi identificate două tipuri de evenimente ulterioare datei bilanţului:

a) cele care fac dovada condiţiilor care au existat la data bilanţului. Aceste evenimente ulterioare datei bilanţului conduc la ajustarea situaţiilor financiare anuale; şi

b) cele care oferă indicaţii despre condiţii apărute ulterior datei bilanţului. Aceste evenimente ulterioare datei bilanţului nu conduc la ajustarea situaţiilor financiare anuale.

73. – (1) În cazul evenimentelor ulterioare datei bilanţului care conduc la ajustarea situaţiilor financiare anuale, entitatea ajustează valorile recunoscute în situaţiile sale financiare, pentru a reflecta evenimentele ulterioare datei bilanţului.

(2) Exemple de evenimente ulterioare datei bilanţului care conduc la ajustarea situaţiilor financiare şi care impun ajustarea de către entitate a valorilor recunoscute în situaţiile sale financiare sau recunoaşterea de elemente ce nu au fost anterior recunoscute sunt următoarele:

a) soluţionarea ulterioară datei bilanţului a unui litigiu care confirmă că o entitate are o obligaţie prezentă la data bilanţului. Entitatea ajustează orice provizion recunoscut anterior, legat de acest litigiu, sau recunoaşte un nou provizion. Ca urmare, entitatea nu prezintă o datorie contingenţă;

b) falimentul unui client, survenit ulterior datei bilanţului, confirmă de obicei că la data bilanţului exista o pierdere aferentă unei creanţe comerciale şi, în consecinţă, entitatea trebuie să ajusteze valoarea contabilă a creanţei comerciale;

c) descoperirea de fraude sau erori ce arată că situaţiile financiare anuale sunt incorecte;

d) vânzarea stocurilor după perioada de raportare poate fi o probă a valorii realizabile nete la finalul perioadei de raportare;

e) determinarea ulterioară perioadei de raportare a costului activelor cumpărate sau a încasărilor din activele vândute înainte de finalul perioadei de raportare (de exemplu, reduceri comerciale şi financiare acordate, respectiv primite, după încheierea exerciţiului financiar);

f) determinarea ulterioară perioadei de raportare a valorii primelor şi a altor drepturi cuvenite angajaţilor pentru exerciţiul financiar încheiat, dacă entitatea are obligaţia de a plăti aceste sume.

74. – (1) În cazul evenimentelor ulterioare datei bilanţului care nu conduc la ajustarea situaţiilor financiare anuale, entitatea nu îşi ajustează valorile recunoscute în situaţiile sale financiare pentru a reflecta acele evenimente ulterioare datei bilanţului.

(2) Un exemplu de eveniment ulterior datei bilanţului care nu conduce la ajustarea situaţiilor financiare anuale este diminuarea valorii de piaţă a valorilor mobiliare, în intervalul de timp dintre data bilanţului şi data la care situaţiile financiare anuale sunt autorizate pentru emitere.

(3) Dacă o entitate primeşte, ulterior datei bilanţului, informaţii despre condiţiile ce au existat la data bilanţului, entitatea trebuie să actualizeze prezentările de informaţii ce se referă la aceste condiţii, în lumina noilor informaţii.

(4) Atunci când evenimentele ulterioare datei bilanţului care nu conduc la ajustarea situaţiilor financiare anuale sunt semnificative, neprezentarea lor ar putea influenţa deciziile economice ale utilizatorilor. În consecinţă, o entitate trebuie să prezinte următoarele informaţii pentru fiecare categorie semnificativă de astfel de evenimente ulterioare datei bilanţului:

a) natura evenimentului; şi

b) o estimare a efectului financiar sau o menţiune conform căreia o astfel de estimare nu poate să fie făcută.
CAPITOLUL 3
Reguli generale de evaluare
SECŢIUNEA
Evaluarea la data intrării în entitate
75. – (1) La data intrării în entitate, bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare, care se stabileşte astfel:

a) la cost de achiziţie – pentru bunurile procurate cu titlu oneros;

b) la cost de producţie – pentru bunurile produse în entitate;

c) la valoarea de aport, stabilită în urma evaluării – pentru bunurile reprezentând aport la capitalul social;

d) la valoarea justă – pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere.

În cazurile menţionate la lit. c) şi d), valoarea de aport şi, respectiv, valoarea justă se substituie costului de achiziţie.

(2) Valoarea justă a activelor se determină, în general, după datele de evidenţă de pe piaţă, printr-o evaluare efectuată, de regulă, de evaluatori autorizaţi, potrivit legii.

În situaţia în care nu există date pe piaţă privind valoarea justă, din cauza naturii specializate a activelor şi a frecvenţei reduse a tranzacţiilor, valoarea justă se poate determina prin alte metode utilizate, de regulă, de către evaluatori autorizaţi, potrivit legii.

76. – (1) Reducerile comerciale acordate de furnizor şi înscrise pe factura de achiziţie ajustează în sensul reducerii costul de achiziţie al bunurilor. Atunci când achiziţia de produse şi primirea reducerii comerciale sunt tratate împreună, reducerile comerciale primite ulterior facturării ajustează, de asemenea, costul de achiziţie al bunurilor.

(2) Reducerile comerciale primite ulterior facturării corectează costul stocurilor la care se referă, dacă acestea mai sunt în gestiune. Dacă stocurile pentru care au fost primite reducerile ulterioare nu mai sunt în gestiune, acestea se evidenţiază distinct în contabilitate (contul 609 „Reduceri comerciale primite“), pe seama conturilor de terţi.

(3) Atunci când vânzarea de produse şi acordarea reducerii comerciale sunt tratate împreună, reducerile comerciale acordate ulterior facturării ajustează veniturile din vânzare.

(4) Reducerile comerciale acordate ulterior facturării, indiferent de perioada la care se referă, se evidenţiază distinct în contabilitate (contul 709 „Reduceri comerciale acordate“), pe seama conturilor de terţi.

(5) Reducerile comerciale legate de prestările de servicii, primite ulterior facturării, respectiv acordate ulterior facturării, indiferent de perioada la care se referă, se evidenţiază distinct în contabilitate (contul 609 „Reduceri comerciale primite“, respectiv contul 709 „Reduceri comerciale acordate“), pe seama conturilor de terţi.

(6) În cazul în care reducerile comerciale reprezintă evenimente ulterioare datei bilanţului care conduc la ajustarea situaţiilor financiare anuale, acestea se înregistrează la data bilanţului în contul 408 „Furnizori – facturi nesosite“, respectiv contul 418 „Clienţi – facturi de întocmit“, şi se reflectă în situaţiile financiare ale exerciţiului pentru care se face raportarea, pe baza documentelor justificative. Reducerile care urmează a fi primite, înregistrate la data bilanţului în contul 408 „Furnizori – facturi nesosite“, corectează costul stocurilor la care se referă, dacă acestea mai sunt în gestiune.

(7) Reducerile comerciale pot fi, de exemplu:

a) rabaturile – se primesc pentru defecte de calitate şi se practică asupra preţului de vânzare;

b) remizele – se primesc în cazul vânzărilor superioare volumului convenit sau dacă cumpărătorul are un statut preferenţial; şi

c) risturnele – sunt reduceri de preţ calculate asupra ansamblului tranzacţiilor efectuate cu acelaşi terţ, în decursul unei perioade determinate.

77. – (1) Reducerile financiare sunt sub formă de sconturi de decontare acordate pentru achitarea datoriilor înainte de termenul normal de exigibilitate.

(2) Reducerile financiare primite de la furnizor reprezintă venituri ale perioadei indiferent de perioada la care se referă (contul 767 „Venituri din sconturi obţinute“). La furnizor, aceste reduceri acordate reprezintă cheltuieli ale perioadei, indiferent de perioada la care se referă (contul 667 „Cheltuieli privind sconturile acordate“).

78. – (1) În cazul valorilor mobiliare pe termen scurt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, costul de achiziţie nu include costurile de tranzacţionare direct atribuibile achiziţiei lor, aceste costuri fiind înregistrate în conturile de cheltuieli corespunzătoare.

(2) În cazul valorilor mobiliare pe termen scurt care nu sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, precum şi al valorilor mobiliare pe termen lung, costul de achiziţie include şi costurile direct atribuibile achiziţiei lor (de exemplu, costuri legate de onorarii plătite avocaţilor, evaluatorilor).

79. – (1) Exemple de costuri care nu trebuie incluse în costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei în care au survenit, sunt următoarele:

– pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de producţie înregistrate peste limitele normal admise, inclusiv pierderile datorate risipei;

– cheltuielile de depozitare, cu excepţia cazurilor în care aceste costuri sunt necesare în procesul de producţie, anterior trecerii într-o nouă fază de fabricaţie. Cheltuielile de depozitare se includ în costul de producţie atunci când sunt necesare pentru a aduce stocurile în locul şi în starea în care se găsesc;

– regiile (cheltuielile) generale de administraţie care nu participă la aducerea stocurilor în forma şi locul final;

– regia fixă nealocată costului, care se recunoaşte drept cheltuială în perioada în care a apărut. Alocarea regiei fixe asupra costurilor se face pe baza capacităţii normale de producţie (activitate).

(2) Capacitatea normală de producţie reprezintă producţia estimat a fi obţinută, în medie, de-a lungul unui anumit număr de perioade, în condiţii normale, având în vedere şi pierderea de capacitate rezultată din întreţinerea planificată a echipamentului.

80. – (1) Costurile îndatorării atribuibile activelor cu ciclu lung de fabricaţie sunt incluse în costurile de producţie ale acestora, în măsura în care sunt legate de perioada de producţie. În costurile îndatorării se include dobânda la capitalul împrumutat pentru finanţarea achiziţiei, construcţiei sau producţiei de active cu ciclu lung de fabricaţie.

(2) Costurile îndatorării suportate de entitate în legătură cu împrumutul de fonduri se includ în costul bunurilor sau serviciilor cu ciclu lung de fabricaţie, cu respectarea prevederilor pct. 51 alin. (1) din prezentele reglementări.

(3) În sensul prezentelor reglementări, prin activ cu ciclu lung de fabricaţie se înţelege un activ care solicită în mod necesar o perioadă substanţială de timp pentru a fi gata în vederea utilizării sale prestabilite sau pentru vânzare.

(4) Activele financiare şi stocurile care sunt fabricate pe o bază repetitivă de-a lungul unei perioade scurte de timp nu sunt considerate active cu ciclu lung de fabricaţie. Nu sunt active cu ciclu lung de fabricaţie nici activele care în momentul achiziţiei sunt gata pentru utilizarea lor prestabilită sau pentru vânzare.

(5) Capitalizarea costurilor îndatorării trebuie să înceteze când se realizează cea mai mare parte a activităţilor necesare pentru pregătirea activului cu ciclu lung de fabricaţie, în vederea utilizării prestabilite sau a vânzării acestuia.

(6) Entităţile care au inclus în valoarea activelor cu ciclu lung de fabricaţie costuri ale îndatorării prezintă informaţii corespunzătoare în notele explicative la situaţiile financiare.
Dispoziţii tranzitorii
81. – Atunci când aplicarea pct. 80 constituie o modificare a politicii contabile, entitatea aplică prevederile acelui punct pentru costurile îndatorării aferente activelor cu ciclu lung de fabricaţie pentru care data de începere a capitalizării este ulterioară datei de 1 ianuarie 2015.
SECŢIUNEA
Evaluarea la inventar şi prezentarea elementelor în bilanţ
82. – (1) În scopul întocmirii situaţiilor financiare anuale, entităţile trebuie să procedeze la inventarierea şi evaluarea elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii.

(2) În situaţiile financiare anuale elementele de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii se reflectă şi se evaluează la valoarea contabilă, pusă de acord cu rezultatele inventarierii. Prezentele reguli de evaluare se aplică inclusiv în cazul bunurilor care au fost aduse drept aport la capital şi al activelor în curs de execuţie.

(3) În înţelesul prezentelor reglementări:

a) valoarea contabilă a unui activ este valoarea la care acesta este recunoscut după ce se deduc amortizarea acumulată, pentru activele amortizabile şi ajustările acumulate din depreciere sau pierdere de valoare;

b) valoarea de inventar a unui activ reprezintă valoarea contabilă a activului, stabilită cu ocazia evaluării la inventariere, respectiv valoarea înscrisă în listele de inventariere.

83. – (1) Evaluarea cu ocazia inventarierii a elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii se face potrivit prezentelor reglementări şi normelor emise în acest sens de Ministerul Finanţelor Publice.

(2) În scopul efectuării inventarierii, conducerea entităţii trebuie să stabilească proceduri proprii, cu respectarea prevederilor legale.

(3) În vederea desfăşurării în bune condiţii a operaţiunilor de inventariere şi evaluare, în comisiile de inventariere vor fi numite persoane cu pregătire corespunzătoare, tehnică şi economică, cunoscătoare a domeniului de activitate.

84. – (1) La stabilirea valorii de inventar a bunurilor se va aplica principiul prudenţei, potrivit căruia se va ţine seama de toate ajustările de valoare datorate deprecierilor sau pierderilor de valoare.

(2) Pentru elementele de natura activelor înregistrate la cost, diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar şi valoarea contabilă se evidenţiază distinct în contabilitate, în conturi de ajustări, aceste elemente menţinându-se la valoarea lor de intrare.

85. – (1) Evaluarea imobilizărilor corporale şi necorporale, cu ocazia inventarierii, se face la valoarea de inventar, stabilită de comisia de inventariere sau de evaluatori autorizaţi, potrivit legii. Fac obiectul evaluării şi imobilizările în curs de execuţie.

(2) Corectarea valorii imobilizărilor necorporale şi corporale şi aducerea lor la nivelul valorii de inventar se efectuează, în funcţie de tipul de depreciere existentă, fie prin înregistrarea unei amortizări suplimentare, în cazul în care se constată o depreciere ireversibilă, fie prin constituirea sau suplimentarea ajustărilor pentru depreciere, în cazul în care se constată o depreciere reversibilă a acestora.

(3) În cazul imobilizărilor corporale şi necorporale, la determinarea pierderilor din depreciere, evaluatorii autorizaţi, potrivit legii, sau personalul entităţii pot utiliza diferite metode de evaluare (de exemplu: metode bazate pe fluxuri de numerar).

86. – (1) Pentru a stabili dacă există deprecieri ale imobilizărilor corporale şi necorporale, în afara constatării faptice cu ocazia inventarierii, pot fi luate în considerare surse externe şi interne de informaţii.

(2) La sursele externe de informaţii se încadrează aspecte precum:

– pe parcursul perioadei, valoarea de piaţă a activului a scăzut semnificativ mai mult decât ar fi fost de aşteptat ca rezultat al trecerii timpului sau utilizării;

– pe parcursul perioadei au avut loc modificări semnificative, cu efect negativ asupra entităţii, sau astfel de modificări se vor produce în viitorul apropiat asupra mediului tehnologic, comercial, economic sau juridic în care entitatea îşi desfăşoară activitatea sau pe piaţa căreia îi este dedicat activul etc.

(3) Din sursele interne de informaţii se exemplifică următoarele elemente:

– există indicii de uzură fizică sau morală a imobilizării;

– pe parcursul perioadei au avut loc modificări semnificative, cu efect negativ asupra entităţii, sau astfel de modificări se vor produce în viitorul apropiat, în ceea ce priveşte gradul sau modul în care imobilizarea este utilizată sau se aşteaptă să fie utilizată. Astfel de modificări includ: situaţiile în care imobilizarea devine neproductivă, planurile de restructurare sau de întrerupere a activităţii căreia îi este dedicată imobilizarea, precum şi planificarea cedării imobilizării înainte de data estimată anterior;

– raportările interne pun la dispoziţie indicii cu privire la faptul că rezultatele economice ale unei imobilizări sunt sau vor fi mai slabe decât cele scontate.

Indiciile de depreciere a imobilizărilor, puse la dispoziţie de raportările interne, includ:

– fluxul de numerar necesar pentru achiziţionarea unei imobilizări similare, pentru exploatarea sau întreţinerea imobilizării este semnificativ mai mare decât cel prevăzut iniţial în buget;

– rezultatul din exploatare generat de imobilizare este vizibil inferior celui prevăzut în buget;

– o scădere semnificativă a profitului din exploatare prevăzut în buget, respectiv o creştere semnificativă a pierderilor prevăzute în buget, generate de imobilizare etc.

(4) Deciziile privind reluarea unor deprecieri înregistrate în conturile de ajustări au la bază constatările comisiei de inventariere. Pot exista şi unele indicii că o pierdere din depreciere recunoscută în perioadele anterioare pentru o imobilizare necorporală sau corporală nu mai există sau s-a redus. La această evaluare se tine cont de surse externe şi interne de informaţii.

(5) În categoria surselor externe de informaţii se pot încadra următoarele:

– valoarea de piaţă a imobilizării a crescut semnificativ în cursul perioadei;

– în cursul perioadei au avut loc modificări semnificative cu efect favorabil asupra entităţii sau se estimează că astfel de modificări se vor produce în viitorul apropiat, în mediul tehnologic, comercial, economic sau juridic în care entitatea îşi desfăşoară activitatea sau pe piaţa căreia îi este dedicat activul etc.

(6) Dintre sursele interne de informaţii se exemplifică următoarele:

– pe parcursul perioadei au avut loc modificări semnificative, cu efect favorabil asupra entităţii, sau astfel de modificări se vor produce în viitorul apropiat în ceea ce priveşte gradul sau modul în care imobilizarea este utilizată sau se aşteaptă să fie utilizată. Aceste modificări includ costurile efectuate în timpul perioadei pentru a îmbunătăţi şi a creşte performanţa imobilizării sau pentru a restructura activitatea căreia îi aparţine imobilizarea;

– raportările interne dovedesc faptul că performanţa economică a unei imobilizări este sau va fi mai bună decât s-a prevăzut iniţial etc.

87. – Evaluarea imobilizărilor corporale la data bilanţului se efectuează la cost, mai puţin amortizarea şi ajustările cumulate din depreciere, sau la valoarea reevaluată, aceasta fiind valoarea justă la data reevaluării, mai puţin orice amortizare cumulată şi orice pierderi din depreciere cumulate.

88. – (1) Activele de natura stocurilor se evaluează la cost, mai puţin ajustările pentru depreciere constatate. Ajustări pentru depreciere se constată inclusiv pentru stocurile fără mişcare. În cazul în care valoarea contabilă a stocurilor este mai mare decât valoarea de inventar, valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă, prin constituirea unei ajustări pentru depreciere.

(2) Fac obiectul evaluării şi stocurile în curs de execuţie.

(3) În înţelesul prezentelor reglementări, prin valoare realizabilă netă a stocurilor se înţelege preţul de vânzare estimat care ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii, minus costurile estimate pentru finalizarea bunului, atunci când este cazul, şi costurile estimate necesare vânzării.

89. – (1) Evaluarea la inventar a creanţelor şi a datoriilor se face la valoarea lor probabilă de încasare sau de plată. Diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar stabilită la inventariere şi valoarea contabilă a creanţelor se înregistrează în contabilitate pe seama ajustărilor pentru deprecierea creanţelor.

(2) Pentru creanţele incerte se constituie ajustări pentru pierdere de valoare.

(3) Evaluarea la bilanţ a creanţelor şi a datoriilor exprimate în valută şi a celor cu decontare în lei în funcţie de cursul unei valute se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României, valabil la data încheierii exerciţiului financiar. În scopul prezentării în bilanţ, valoarea creanţelor, astfel evaluate, se diminuează cu ajustările pentru pierdere de valoare.

90. – (1) Disponibilităţile băneşti, cecurile, cambiile, biletele la ordin, scrisorile de garanţie, acreditivele, ipotecile, precum şi alte valori aflate în casieria unităţilor se prezintă în bilanţ în conformitate cu prevederile legale.

(2) Disponibilităţile băneşti şi alte valori similare în valută se evaluează în bilanţ la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României, valabil la data încheierii exerciţiului financiar.

(3) Înscrierea în listele de inventariere a mărcilor poştale, a timbrelor fiscale, tichetelor de călătorie, bonurilor cantităţi fixe, a biletelor de spectacole, de intrare în muzee, expoziţii şi altele asemenea se face la valoarea lor nominală.

În cazul unor bunuri de această natură depreciate sau fără utilizare se constituie ajustări pentru pierdere de valoare.

91. – (1) Titlurile pe termen scurt (acţiuni şi alte investiţii financiare) admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată se evaluează la valoarea de cotaţie din ultima zi de tranzacţionare, iar cele netranzacţionate la costul istoric mai puţin eventualele ajustări pentru pierdere de valoare.

(2) Titlurile pe termen lung (acţiuni şi alte investiţii financiare) se evaluează la costul istoric, mai puţin eventualele ajustări pentru pierdere de valoare.

92. – Pentru elementele de natura datoriilor, diferenţele constatate în plus între valoarea de inventar şi valoarea contabilă se înregistrează în contabilitate, pe seama elementelor corespunzătoare de datorii.

93. – Capitalurile proprii rămân evidenţiate la valorile din contabilitate.

94. – La fiecare dată a bilanţului:

a) Elementele monetare exprimate în valută (disponibilităţi şi alte elemente asimilate, cum sunt acreditivele şi depozitele bancare, creanţe şi datorii în valută) trebuie evaluate şi prezentate în situaţiile financiare anuale utilizând cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României şi valabil la data încheierii exerciţiului financiar. Diferenţele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, între cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României de la data înregistrării creanţelor sau datoriilor în valută, sau cursul la care acestea sunt înregistrate în contabilitate şi cursul de schimb de la data încheierii exerciţiului financiar, se înregistrează la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz.

b) Pentru creanţele şi datoriile, exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, eventualele diferenţe favorabile sau nefavorabile, care rezultă din evaluarea acestora se înregistrează la alte venituri sau alte cheltuieli financiare, după caz. Determinarea diferenţelor de valoare se efectuează similar prevederilor lit. a).

c) Elementele nemonetare achiziţionate cu plata în valută şi înregistrate la cost istoric (imobilizări, stocuri) trebuie prezentate în situaţiile financiare anuale utilizând cursul de schimb valutar de la data efectuării tranzacţiei.

d) Elementele nemonetare achiziţionate cu plata în valută şi înregistrate la valoarea justă (de exemplu, imobilizările corporale reevaluate) trebuie prezentate în situaţiile financiare anuale la această valoare.
SECŢIUNEA
Evaluarea la data ieşirii din entitate
95. – (1) La data ieşirii din entitate sau la darea în consum, bunurile se evaluează şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare sau valoarea la care sunt înregistrate în contabilitate (de exemplu, valoarea reevaluată pentru imobilizările corporale care au fost reevaluate sau valoarea justă pentru valorile mobiliare pe termen scurt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată).

(2) Activele constatate minus în gestiune se scot din evidenţă la data constatării lipsei acestora.

(3) La scoaterea din evidenţă a activelor se reiau la venituri ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare aferente acestora.

96. – (1) Costul de achiziţie sau costul de producţie al stocurilor din aceeaşi categorie şi al tuturor elementelor fungibile se calculează prin aplicarea uneia din următoarele metode:

a) metoda costului mediu ponderat – CMP;

b) metoda primul intrat-primul ieşit – FIFO;

c) metoda ultimul intrat-primul ieşit – LIFO.

(2) Metoda „costului mediu ponderat“ (CMP) presupune calcularea costului fiecărui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei şi a costului elementelor similare produse sau cumpărate în timpul perioadei.

Media poate fi calculată periodic sau după fiecare recepţie. Perioada de calcul nu trebuie să depăşească durata medie de stocare.

(3) Potrivit metodei „primul intrat-primul ieşit“ (FIFO), bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al primei intrări (lot). Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al lotului următor, în ordine cronologică.

(4) Potrivit metodei „ultimul intrat-primul ieşit“ (LIFO), bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al ultimei intrări (lot). Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau costul de producţie al lotului anterior, în ordine cronologică.

97. – Prevederile referitoare la evaluarea stocurilor se completează cu prevederile subsecţiunii 4.5.2 „Stocuri“.

98. – Prevederile pct. 96 se aplică şi investiţiilor pe termen scurt, cu excepţia depozitelor bancare pe termen scurt.
SECŢIUNEA
Evaluarea alternativă la valoarea justă
3.4.1.
Reevaluarea imobilizărilor corporale
99. – (1) Prin derogare de la evaluarea pe baza principiului costului de achiziţie sau al costului de producţie, entităţile pot proceda la reevaluarea imobilizărilor corporale existente la sfârşitul exerciţiului financiar, astfel încât acestea să fie prezentate în contabilitate la valoarea justă, cu reflectarea rezultatelor acestei reevaluări în situaţiile financiare întocmite pentru acel exerciţiu.

(2) Amortizarea calculată pentru imobilizările corporale astfel reevaluate se înregistrează în contabilitate începând cu exerciţiul financiar următor celui pentru care s-a efectuat reevaluarea.

100. – Dacă o imobilizare corporală complet amortizată mai poate fi folosită, entitatea poate proceda la reevaluarea acesteia. Cu ocazia reevaluării imobilizării corporale, acesteia i se stabilesc o nouă valoare şi o nouă durată de utilizare economică, corespunzătoare perioadei estimate a se folosi în continuare.

101. – Evaluările efectuate cu ocazia reorganizărilor de întreprinderi (fuziuni, divizări) nu constituie reevaluare în sensul prezentelor reglementări contabile, aceste evaluări efectuându-se în scopul stabilirii raportului de schimb, pentru toate elementele de bilanţ. Fac excepţie cazurile în care data situaţiilor financiare care stau la baza reorganizării coincide cu data situaţiilor financiare anuale.

102. – Reevaluarea imobilizărilor corporale se face la valoarea justă de la data bilanţului. Valoarea justă se determină pe baza unor evaluări efectuate, de regulă, de evaluatori autorizaţi, potrivit legii.

103. – La reevaluarea unei imobilizări corporale, amortizarea cumulată la data reevaluării este tratată în unul din următoarele moduri:

a) recalculată proporţional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, astfel încât valoarea contabilă a activului, după reevaluare, să fie egală cu valoarea sa reevaluată. Această metodă este folosită, deseori, în cazul în care activul este reevaluat prin aplicarea unui indice; sau

b) eliminată din valoarea contabilă brută a activului şi valoarea netă, determinată în urma corectării cu ajustările de valoare, este recalculată la valoarea reevaluată a activului. Această metodă este folosită, deseori, pentru clădirile care sunt reevaluate la valoarea lor de piaţă.

104. – În cazul în care, ulterior recunoaşterii iniţiale ca activ, valoarea unui activ imobilizat este determinată pe baza reevaluării activului respectiv, valoarea rezultată din reevaluare va fi atribuită activului, în locul costului de achiziţie/costului de producţie sau al oricărei altei valori atribuite înainte acelui activ. În astfel de cazuri, regulile privind amortizarea se vor aplica activului având în vedere valoarea acestuia, determinată în urma reevaluării.

105. – (1) Elementele dintr-o categorie de imobilizări corporale se reevaluează simultan pentru a se evita reevaluarea selectivă şi raportarea în situaţiile financiare anuale a unor valori care sunt o combinaţie de costuri şi valori calculate la date diferite.

(2) Dacă un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din categoria din care face parte trebuie reevaluate.

(3) O categorie de imobilizări corporale cuprinde active de aceeaşi natură şi utilizări similare, aflate în exploatarea unei entităţi.

(4) Exemple de categorii de imobilizări corporale sunt: terenuri; clădiri; maşini şi echipamente; nave; aeronave etc.

106. – (1) Reevaluările trebuie făcute cu suficientă regularitate, astfel încât valoarea contabilă să nu difere substanţial de cea care ar fi determinată folosind valoarea justă de la data bilanţului.

(2) Valoarea justă a imobilizărilor corporale este determinată, în general, plecând de la valoarea lor de piaţă, pe baza informaţiilor pe care le-ar utiliza participanţii de pe piaţă atunci când stabilesc preţul activului, presupunând că participanţii de pe piaţă acţionează pentru a obţine un beneficiu economic maxim.

(3) Valoarea justă reprezintă preţul care ar fi încasat pentru vânzarea unui activ într-o tranzacţie reglementată pe piaţa principală (dacă există) sau cea mai avantajoasă, la data evaluării, în condiţiile curente de piaţă (adică un preţ de ieşire), indiferent dacă respectivul preţ este direct observabil sau este estimat utilizând o altă tehnică de evaluare.

(4) Dacă valoarea justă a unei imobilizări corporale nu mai poate fi determinată, valoarea activului prezentată în bilanţ trebuie să fie valoarea sa reevaluată la data ultimei reevaluări, din care se scad ajustările cumulate de valoare.

107. – În cazul efectuării reevaluării imobilizărilor corporale, acest lucru trebuie prezentat în notele explicative, împreună cu elementele supuse reevaluării, metoda prin care s-au calculat valorile prezentate, precum şi elementul afectat din contul de profit şi pierdere.

108. – În cazul în care se efectuează reevaluarea imobilizărilor corporale, diferenţa dintre valoarea rezultată în urma evaluării pe baza costului de achiziţie sau a costului de producţie şi valoarea rezultată în urma reevaluării trebuie prezentată în bilanţ la rezerva din reevaluare, ca un subelement distinct în „Capital şi rezerve“ (contul 105 „Rezerve din reevaluare“).

109. – (1) Surplusul din reevaluare inclus în rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct în rezultatul reportat (contul 1175 „Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare“), atunci când acest surplus reprezintă un câştig realizat.

(2) În sensul prezentelor reglementări, câştigul se consideră realizat la scoaterea din evidenţă a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare. Cu toate acestea, o parte din câştig poate fi realizat pe măsură ce activul este folosit de entitate. În acest caz, valoarea rezervei transferate este diferenţa dintre amortizarea calculată pe baza valorii contabile reevaluate şi valoarea amortizării calculate pe baza costului iniţial al activului.

(3) La aplicarea pentru prima dată a prezentelor reglementări, soldul contului 1065 „Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare“ se transferă asupra contului 1175 „Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare“.

110. – Rezerva din reevaluare se reduce în măsura în care sumele transferate la aceasta nu mai sunt necesare pentru aplicarea metodei contabile bazate pe reevaluare.

111. – (1) Dacă rezultatul reevaluării este o creştere faţă de valoarea contabilă netă, atunci aceasta se tratează astfel:

– ca o creştere a rezervei din reevaluare prezentată în cadrul elementului „Capital şi rezerve“, dacă nu a existat o descreştere anterioară recunoscută ca o cheltuială aferentă acelui activ; sau

– ca un venit care să compenseze cheltuiala cu descreşterea recunoscută anterior la acel activ.

(2) Dacă rezultatul reevaluării este o descreştere a valorii contabile nete, aceasta se tratează ca o cheltuială cu întreaga valoare a deprecierii, atunci când în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o sumă referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau ca o scădere a rezervei din reevaluare prezentată în cadrul elementului „Capital şi rezerve“, cu minimul dintre valoarea acelei rezerve şi valoarea descreşterii, iar eventuala diferenţă rămasă neacoperită se înregistrează ca o cheltuială.

(3) Sumele reprezentând diferenţe de natura veniturilor şi cheltuielilor rezultate din reevaluare trebuie prezentate separat în contul de profit şi pierdere (contul 755 „Venituri din reevaluarea imobilizărilor corporale“, respectiv contul 655 „Cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor corporale“, după caz).

112. – Nicio parte din rezerva din reevaluare nu poate fi distribuită, direct sau indirect, cu excepţia cazului în care reprezintă un câştig efectiv realizat.

113. – Cu excepţia cazurilor prevăzute la pct. 109–112, rezerva din reevaluare nu poate fi redusă.

114. – În cazul terenurilor şi clădirilor care au fost reevaluate şi au făcut obiectul unei cedări parţiale, la scoaterea din evidenţă a acestora, diferenţa din reevaluare aferentă părţii cedate se consideră surplus realizat din rezerve din reevaluare, corespunzător valorii contabile a terenurilor, respectiv a clădirilor, scoase din evidenţă, şi se evidenţiază în contul 1175 „Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare“.

115 – Ajustările de valoare se calculează în fiecare exerciţiu financiar pe baza valorii reevaluate a imobilizărilor respective.

116. – În cazul în care se efectuează reevaluarea, în notele explicative trebuie prezentate, separat pentru fiecare element din bilanţ de natura imobilizărilor corporale reevaluate, următoarele informaţii:

a) valoarea la cost istoric a imobilizărilor reevaluate şi suma ajustărilor cumulate de valoare; sau

b) valoarea la data bilanţului a diferenţei dintre valoarea rezultată din reevaluare şi cea reprezentând costul istoric şi, atunci când este cazul, valoarea cumulată a ajustărilor suplimentare de valoare.
3.4.2.
Evaluarea la valoarea justă a instrumentelor financiare
117. – (1) Prin derogare de la prevederile pct. 58 alin. (1) şi sub rezerva condiţiilor prevăzute la prezenta subsecţiune, entităţile pot evalua în situaţiile financiare anuale consolidate instrumentele financiare, inclusiv instrumentele financiare derivate, la valoarea justă.

(2) Prevederile prezentei subsecţiuni nu se aplică la întocmirea situaţiilor financiare anuale individuale.

118. – În înţelesul prezentelor reglementări, contractele bazate pe marfă care conferă oricăreia dintre părţile contractante dreptul de a se achita de obligaţii în numerar sau prin alte instrumente financiare se consideră a fi instrumente financiare derivate, cu excepţia cazurilor în care astfel de contracte:

a) au fost încheiate şi continuă să îndeplinească cerinţele aşteptate ale entităţii privind cumpărarea, vânzarea sau utilizarea mărfii în momentul în care au fost încheiate şi ulterior;

b) au fost desemnate iniţial drept contracte bazate pe marfă; şi

c) se aşteaptă a fi decontate prin livrarea mărfii.

119. – Prevederile pct. 117 alin. (1) se aplică numai următoarelor datorii:

a) datorii deţinute ca parte a unui portofoliu de tranzacţionare; şi

b) instrumente financiare derivate.

120. – (1) Evaluarea în conformitate cu pct. 117 alin. (1) nu se aplică:

a) instrumentelor financiare nederivate deţinute până la scadenţă;

b) împrumuturilor şi creanţelor generate de entitate şi nedeţinute în scopul tranzacţionării; şi

c) intereselor de participare la filiale, entităţi asociate şi entităţi controlate în comun, instrumentelor de capital emise de entitate, contractelor cu contraprestaţie contingenţă într-o combinare de entităţi, precum şi altor instrumente financiare care au caracteristici speciale şi, prin urmare, în concordanţă cu ceea ce este general acceptat, se contabilizează diferit faţă de alte instrumente financiare.

(2) În înţelesul prezentelor reglementări, prin combinare de entităţi se înţelege o tranzacţie prin care un dobânditor obţine controlul asupra uneia sau mai multor entităţi.

121. – (1) Valoarea justă în înţelesul prezentei subsecţiuni se determină prin referire la una dintre următoarele valori:

a) valoarea de piaţă, pentru acele instrumente financiare pentru care se poate identifica cu uşurinţă o piaţă credibilă. Dacă valoarea de piaţă nu se poate identifica cu uşurinţă pentru un instrument, dar poate fi identificată pentru componentele sale sau pentru un instrument similar, aceasta poate fi derivată din cea a componentelor sale sau a instrumentului similar;

b) o valoare rezultată din modele şi tehnici de evaluare general acceptate, pentru instrumentele financiare pentru care nu se poate identifica cu uşurinţă o piaţă credibilă, cu condiţia ca astfel de modele şi tehnici de evaluare să asigure o aproximare rezonabilă a valorii de piaţă.

(2) Instrumentele financiare care nu pot fi evaluate credibil prin niciuna dintre metodele descrise la alin. (1) se evaluează în conformitate cu principiul costului de achiziţie sau al costului de producţie, în măsura în care evaluarea pe această bază este posibilă.

122. – (1) Prin excepţie de la prevederile pct. 51, atunci când un instrument financiar este evaluat la valoarea justă, orice modificare a valorii sale (favorabilă sau nefavorabilă) se include în contul de profit şi pierdere, cu excepţia cazurilor următoare, pentru care o astfel de modificare se include direct în capitalurile proprii:

a) instrumentul financiar este un instrument de acoperire împotriva riscurilor şi contabilizat la nivelul grupului conform unor reguli de acoperire a riscului care permit ca unele sau toate modificările de valoare să nu fie înregistrate în contul de profit şi pierdere; sau

b) modificarea de valoare se referă la o diferenţă de schimb valutar apărută la un element monetar care face parte dintr-o investiţie netă a entităţii într-o entitate străină.

(2) Atunci când se aplică prevederile pct. 117 alin. (1), modificarea de valoare a unui activ financiar disponibil pentru vânzare, care nu este un instrument financiar derivat, se include direct în capitalurile proprii (contul 1038 „Diferenţe din modificarea valorii juste a activelor financiare disponibile în vederea vânzării şi alte elemente de capitaluri proprii“). Suma respectivă se ajustează atunci când sumele corespunzătoare nu mai sunt necesare pentru aplicarea prezentului punct.
SECŢIUNEA
Investiţii nete în entităţi străine5
123. – (1) În înţelesul prezentelor reglementări, prin investiţie netă într-o entitate străină se înţelege valoarea interesului entităţii raportoare în activele nete ale acelei entităţi străine. O asemenea entitate străină poate fi o filială, o entitate asociată sau o entitate controlată în comun a entităţii raportoare.

(2) O entitate poate avea un element monetar ce urmează a fi primit de la sau plătit unei entităţi străine. Un element pentru care decontarea nu este nici planificată şi nici nu este probabilă în viitorul apropiat este, în esenţă, o parte a investiţiei nete a entităţii în acea entitate străină. Astfel de elemente monetare pot include creanţe sau împrumuturi pe termen lung. Ele nu includ creanţele şi datoriile comerciale. Entitatea care deţine un element monetar de primit de la o entitate străină sau de plătit unei entităţi străine poate fi orice filială a grupului.

124. – (1) Diferenţele de curs valutar apărute la un element monetar care face parte din investiţia netă a unei entităţi raportoare într-o entitate străină trebuie recunoscute în contul de profit sau pierdere al entităţii raportoare (contul 7652 „Diferenţe favorabile de curs valutar din evaluarea elementelor monetare care fac parte din investiţia netă într-o entitate străină“, respectiv contul 6652 „Diferenţe nefavorabile de curs valutar din evaluarea elementelor monetare care fac parte din investiţia netă într-o entitate străină“). În situaţiile financiare anuale consolidate care includ acea filială străină, astfel de diferenţe de schimb trebuie recunoscute iniţial în capitalurile proprii (contul 1033 „Diferenţe de curs valutar în relaţie cu investiţia netă într-o entitate străină“), şi reclasificate din capitaluri proprii în contul de profit sau pierdere la cedarea investiţiei nete.

(2) Astfel, atunci când un element monetar face parte din investiţia netă a unei entităţi raportoare într-o entitate străină, în situaţiile financiare anuale individuale ale entităţii raportoare apar diferenţe de curs valutar, recunoscute în contul de profit şi pierdere. Asemenea diferenţe de curs valutar sunt recunoscute în capitalurile proprii, în situaţiile financiare care includ entitatea străină şi entitatea raportoare (adică situaţiile financiare în care entitatea străină este consolidată prin metoda integrării globale sau metoda punerii în echivalenţă).

125. – O entitate poate să îşi cedeze sau să îşi cedeze parţial interesul într-o entitate străină prin vânzare, lichidare, rambursarea capitalului social sau abandonarea întregii entităţi ori a unei părţi din aceasta. Reducerea valorii contabile a entităţii străine, fie ca urmare a propriilor pierderi înregistrate, fie ca urmare a unei deprecieri recunoscute de către investitor, nu reprezintă o cedare parţială. În consecinţă, nicio parte a câştigului sau pierderii din diferenţe de curs valutar care este recunoscută în capitalurile proprii nu este reclasificată în contul de profit sau pierdere în momentul unei reduceri a valorii contabile.

126. – Un exemplu de cedare parţială este atunci când aceasta are drept urmare pierderea controlului asupra unei filiale care include o entitate străină, indiferent dacă entitatea raportoare păstrează, după cedarea parţială, un interes care nu controlează în fosta filială.
CAPITOLUL 4
Bilanţul şi contul de profit şi pierdere
SECŢIUNEA
Dispoziţii generale privind bilanţul şi contul de profit şi pierdere
127. – Formatul bilanţului, respectiv al bilanţului prescurtat, şi cel al contului de profit şi pierdere nu se modifică de la un exerciţiu financiar la altul. În cazuri excepţionale sunt permise totuşi abateri de la acest principiu pentru a se oferi o imagine fidelă a activelor, datoriilor, poziţiei financiare şi a profitului sau pierderii entităţii. Astfel de abateri şi justificările corespunzătoare se prezintă în notele explicative la situaţiile financiare.

128. – În bilanţ, respectiv bilanţul prescurtat, precum şi în contul de profit şi pierdere, elementele prevăzute la pct. 132, respectiv pct. 451, şi pct. 428 se prezintă separat, în ordinea indicată.

129. – Formatul, nomenclatura şi terminologia elementelor din bilanţ şi din contul de profit şi pierdere care sunt precedate de cifre arabe sunt adaptate, prin reglementări speciale emise în acest sens de către Ministerul Finanţelor Publice şi alte autorităţi de reglementare, în cazurile în care natura specifică a activităţii anumitor entităţi justifică acest lucru.

130. – Pentru fiecare element de bilanţ, de cont de profit şi pierdere şi, după caz, din situaţia modificărilor capitalului propriu şi situaţia fluxurilor de trezorerie trebuie prezentată valoarea aferentă exerciţiului financiar la care se referă bilanţul, contul de profit şi pierdere şi, după caz, situaţia modificărilor capitalului propriu şi situaţia fluxurilor de trezorerie, precum şi valoarea aferentă elementului corespondent pentru exerciţiul financiar precedent. Ca urmare, un element de bilanţ, din contul de profit şi pierdere şi, după caz, din situaţia modificărilor capitalului propriu şi situaţia fluxurilor de trezorerie pentru care nu există valoare nu trebuie prezentat, cu excepţia cazului în care există un element corespondent pentru exerciţiul financiar precedent.

131. – Dacă valorile nu sunt comparabile, acest lucru se prezintă în notele la situaţiile financiare, însoţit de explicaţii.
SECŢIUNEA
Prezentarea bilanţului
132. – Formatul bilanţului întocmit de entităţile prevăzute la pct. 9 alin. (4), precum şi de entităţile de interes public, este următorul:

A.Active imobilizate

I.Imobilizări necorporale

1. Cheltuieli de constituire

2. Cheltuieli de dezvoltare

3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare, dacă acestea au fost achiziţionate cu titlu oneros şi nu trebuie prezentate la A I 5

4. Active necorporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale

5. Fondul comercial, în măsura în care acesta a fost achiziţionat cu titlu oneros

6. Avansuri

II.Imobilizări corporale

1. Terenuri şi construcţii

2. Instalaţii tehnice şi maşini

3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier

4. Investiţii imobiliare

5. Active corporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale

6. Active biologice productive

7. Avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţie

III.Imobilizări financiare

1. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate

2. Împrumuturi acordate entităţilor afiliate

3. Interese de participare

4. Împrumuturi acordate entităţilor de care entitatea este legată în virtutea intereselor de participare

5. Investiţii deţinute ca imobilizări

6. Alte împrumuturi

B.Active circulante

I.Stocuri

1. Materii prime şi materiale consumabile

2. Producţia în curs de execuţie

3. Produse finite şi mărfuri

4. Avansuri

II.Creanţe

(Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie prezentate separat pentru fiecare element.)

1. Creanţe comerciale

2. Sume de încasat de la entităţile afiliate

3. Sume de încasat de la entităţile de care entitatea este legată în virtutea intereselor de participare

4. Alte creanţe

5. Capital subscris şi nevărsat

III.Investiţii pe termen scurt

1. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate

2. Alte investiţii pe termen scurt

IV. Casa şi conturi la bănci

C.Cheltuieli în avans

D.Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an

1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni convertibile

2. Sume datorate instituţiilor de credit

3. Avansuri încasate în contul comenzilor

4. Datorii comerciale – furnizori

5. Efecte de comerţ de plătit

6. Sume datorate entităţilor afiliate

7. Sume datorate entităţilor de care entitatea este legată în virtutea intereselor de participare

8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările sociale

E.Active circulante nete/datorii curente nete

F.Total active minus datorii curente

G.Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an

1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, prezentându-se separat împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni convertibile

2. Sume datorate instituţiilor de credit

3. Avansuri încasate în contul comenzilor

4. Datorii comerciale – furnizori

5. Efecte de comerţ de plătit

6. Sume datorate entităţilor afiliate

7. Sume datorate entităţilor de care entitatea este legată în virtutea intereselor de participare

8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările sociale

H.Provizioane

1. Provizioane pentru litigii

2. Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor

3. Provizioane pentru pensii şi obligaţii similare

4. Provizioane pentru impozite

5. Alte provizioane

I.Venituri în avans

J.Capitaluri proprii

I.Capital subscris

1. Capital subscris vărsat

2. Capital subscris nevărsat

II.Prime de capital

III.Rezerve din reevaluare

IV.Rezerve

1. Rezerve legale

2. Rezerve statutare sau contractuale

3. Alte rezerve

V.Profitul sau pierderea reportat(ă)

VI.Profitul sau pierderea exerciţiului financiar
SECŢIUNEA
Dispoziţii speciale cu privire la anumite elemente din bilanţ
133. – Dacă un activ sau o datorie are legătură cu mai mult de un element din formatul bilanţului, relaţia sa cu alte elemente trebuie prezentată în notele explicative. De exemplu: o imobilizare corporală finanţată parţial din subvenţii, parţial din surse proprii; o imobilizare corporală reevaluată, pentru care transferul în rezultatul reportat, al surplusului din reevaluare, se face pe măsura amortizării imobilizării; un împrumut obligatar pentru care s-a prevăzut o primă de rambursare a obligaţiunilor; o majorare de capital subscrisă de acţionari la o valoare mai mare decât valoarea nominală a acţiunilor corespunzătoare (subscriere cu primă de capital) etc.

134. – Acţiunile proprii, precum şi cele deţinute la entităţile afiliate trebuie prezentate numai în cadrul elementelor prevăzute în acest scop.

135. – (1) Prezentarea activelor ca active imobilizate sau ca active circulante depinde de scopul căruia îi sunt destinate şi intenţia de păstrare, potrivit politicilor contabile aprobate de administratori sau de persoanele care au obligaţia gestionării entităţii.

(2) Modificarea naturii unui activ, în baza deciziei managementului, trebuie susţinută de elemente precum existenţa unui contract, modificarea destinaţiei activului etc.

(3) Prin politicile contabile se stabileşte, de asemenea, natura diferitelor categorii de active imobilizate.

136. – Depozitele bancare se prezintă la imobilizări financiare, investiţii pe termen scurt sau la elementul „Casa şi conturi la bănci“, în funcţie de perioada şi condiţiile de deţinere aferente acestora.

137. – Drepturile asupra proprietăţilor imobiliare şi alte drepturi similare, astfel cum sunt definite de legislaţia naţională, se prezintă în bilanţ la elementul „Terenuri şi construcţii“, respectiv elementul „Investiţii imobiliare“.
SECŢIUNEA
Active imobilizate
4.4.1.
Reguli de evaluare de bază
138. – Activele imobilizate sunt active generatoare de beneficii economice viitoare şi deţinute pe o perioadă mai mare de un an. Ele trebuie evaluate la costul de achiziţie sau la costul de producţie, cu respectarea prevederilor prezentei subsecţiuni.

139. – (1) Costul de achiziţie sau costul de producţie, respectiv valoarea reevaluată, în cazurile în care se aplică prevederile subsecţiunii 3.4.1 „Reevaluarea imobilizărilor corporale“, al activelor imobilizate a căror utilizare este limitată în timp se reduce cu ajustările valorice calculate pentru amortizarea sistematică a valorii activelor în cauză pe parcursul duratei lor de utilizare economică (amortizare).

(2) Amortizarea valorii activelor imobilizate cu durate limitate de utilizare economică reprezintă alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui activ pe întreaga durată de utilizare economică. Valoarea amortizabilă este reprezentată de cost sau de altă valoare care substituie costul (de exemplu, valoarea reevaluată).

(3) În înţelesul prezentelor reglementări, prin durata de utilizare economică se înţelege durata de viaţă utilă, aceasta reprezentând:

a) perioada în care un activ este prevăzut a fi disponibil pentru utilizare de către o entitate; sau

b) numărul unităţilor produse sau al unor unităţi similare ce se estimează că vor fi obţinute de entitate prin folosirea activului respectiv.

140. – Activele imobilizate amortizabile sunt prezentate în bilanţ la valoarea contabilă, aceasta fiind reprezentată de costul de achiziţie, costul de producţie sau altă valoare care substituie costul, diminuată cu amortizarea cumulată până la acea dată, precum şi cu ajustările cumulate din depreciere.

141. – (1) Atunci când se constată pierderi de valoare pentru imobilizările financiare, trebuie constituite ajustări pentru pierdere de valoare, astfel încât acestea să fie evaluate la cea mai mică valoare atribuită acestora la data bilanţului.

(2) Imobilizările trebuie să facă obiectul ajustărilor de valoare, indiferent dacă duratele lor de utilizare economică sunt limitate sau nu, astfel încât acestea să fie evaluate la cea mai mică valoare atribuibilă acestora la data bilanţului.

(3) Ajustările de valoare prevăzute la alin. (1) şi (2) trebuie înregistrate în contul de profit şi pierdere şi prezentate distinct în notele explicative la situaţiile financiare, dacă acestea nu au fost prezentate separat în contul de profit şi pierdere.

(4) Evaluarea la valorile minime, potrivit alin. (1) şi (2), nu poate fi continuată dacă nu mai sunt aplicabile motivele pentru care au fost constituite ajustările respective.

142. – Prevederile pct. 141 alin. (4) nu se aplică ajustărilor de valoare corespunzătoare fondului comercial. Ajustările pentru deprecierea fondului comercial corectează valoarea acestuia (articol contabil 6817 „Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea fondului comercial“ = 2071 „Fond comercial pozitiv“), fără a fi reluate ulterior la venituri.
Dispoziţii tranzitorii
143. – La aplicarea pentru prima dată a prezentelor reglementări, deprecierea cumulată până la acea dată, în relaţie cu fondul comercial pozitiv, diminuează valoarea acestuia (articol contabil 2907 „Ajustări pentru deprecierea fondului comercial“ = 2071 „Fond comercial pozitiv“).
4.4.2.
Imobilizări necorporale
Dispoziţii generale privind imobilizările necorporale
144. – (1) O imobilizare necorporală este un activ nemonetar identificabil fără formă fizică.

(2) Dacă un element nu îndeplineşte condiţiile de recunoaştere a unei imobilizări necorporale, costul aferent achiziţiei sau realizării sale pe plan intern este recunoscut drept cheltuială în momentul în care este suportat. Totuşi, dacă este dobândit prin achiziţia unei afaceri, elementul în cauză face parte din fondul comercial recunoscut la data achiziţiei.

145.Cercetarea este investigarea originală şi planificată întreprinsă în scopul câştigării unor cunoştinţe sau înţelesuri ştiinţifice ori tehnice noi.

146.Dezvoltarea este aplicarea descoperirilor din cercetare sau a altor cunoştinţe într-un plan sau proiect care vizează producţia de materiale, dispozitive, produse, procese, sisteme sau servicii noi ori îmbunătăţite substanţial, înainte de începerea producţiei sau utilizării comerciale.

147. – Activităţile de cercetare şi dezvoltare sunt direcţionate către dezvoltarea cunoştinţelor. Prin urmare, chiar dacă aceste activităţi pot avea ca rezultat o imobilizare cu o formă fizică (de exemplu, un prototip), elementul fizic al activului este secundar componentei sale necorporale, adică pachetul de cunoştinţe încorporat în aceasta.

148. – Anumite imobilizări necorporale pot fi conţinute în sau pe suporturi fizice, cum ar fi un compact-disc (în cazul programelor informatice), documentaţia legală (în cazul licenţelor sau al brevetelor) ori pe film. Pentru a stabili dacă o imobilizare care încorporează atât elemente corporale, cât şi necorporale trebuie tratată ca imobilizare corporală sau ca imobilizare necorporală, o entitate îşi utilizează raţionamentul pentru a evalua care element este mai semnificativ. De exemplu, un program informatic pentru un utilaj computerizat care nu poate funcţiona fără programul respectiv este parte integrantă a respectivului hardware şi este tratat ca imobilizare corporală. Acelaşi lucru este valabil şi pentru sistemul de operare al unui computer. În cazul în care nu fac parte integrantă din echipamentul aferent, programele informatice sunt tratate ca imobilizări necorporale.
Caracteristica de identificare
149. – (1) Fondul comercial generat intern nu trebuie recunoscut drept activ.

(2) Definiţia unei imobilizări necorporale prevede ca imobilizarea necorporală să fie identificabilă pentru a fi diferenţiată de fondul comercial. Fondul comercial care este recunoscut într-o combinare de întreprinderi este un activ care reprezintă beneficiile economice viitoare care rezultă din alte active dobândite într-o combinare de întreprinderi care nu sunt identificate individual şi recunoscute separat. Beneficiile economice viitoare pot rezulta din sinergia între activele identificabile dobândite sau din active care nu îndeplinesc condiţiile pentru recunoaşterea, în mod individual, în situaţiile financiare.

150. – Un activ este identificabil dacă:

a) este separabil, adică poate fi separat sau desprins din entitate şi vândut, transferat, cesionat printr-un contract de licenţă, închiriat sau schimbat, fie individual, fie împreună cu un alt contract, cu un activ identificabil sau cu o datorie identificabilă aferent(ă), indiferent dacă entitatea intenţionează ori nu să facă acest lucru; sau

b) decurge din drepturile contractuale ori de altă natură legală, indiferent dacă acele drepturi sunt transferabile sau separabile de entitate ori de alte drepturi şi obligaţii.
Controlul
151. – O entitate controlează un activ dacă entitatea are capacitatea de a obţine beneficii economice viitoare de pe urma resursei de bază şi de a restricţiona accesul altora la beneficiile respective. Capacitatea unei entităţi de a controla beneficiile economice viitoare generate de o imobilizare necorporală provine în mod normal din drepturile legale a căror aplicare poate fi susţinută în instanţă. În absenţa unor drepturi legale, controlul este mai dificil de demonstrat. Cu toate acestea, exercitarea legală a unui drept nu este o condiţie necesară pentru control, întrucât entitatea poate fi capabilă să controleze beneficiile economice viitoare în alt mod.
Beneficiile economice viitoare
152. – Beneficiile economice viitoare generate de o imobilizare necorporală pot include venituri din vânzarea produselor sau serviciilor, economii de costuri ori alte beneficii rezultate din utilizarea activului de către entitate. De exemplu, utilizarea proprietăţii intelectuale într-un proces de producţie poate mai degrabă să reducă costurile viitoare de producţie decât să crească veniturile viitoare.
Recunoaştere şi evaluare
153. – (1) Recunoaşterea unui element drept imobilizare necorporală prevede ca entitatea să demonstreze că elementul respectiv îndeplineşte:

a) definiţia unei imobilizări necorporale; şi

b) criteriile generale de recunoaştere.

(2) Această cerinţă se aplică costurilor suportate iniţial pentru dobândirea sau generarea internă a unei imobilizări necorporale şi costurilor suportate ulterior pentru adăugarea ori înlocuirea unor părţi ale sale sau pentru întreţinerea sa.

(3) În completarea prevederilor referitoare la imobilizări necorporale, se aplică şi prevederile subsecţiunii 4.4.4 „Active specifice unor domenii de activitate“.

154. – Imobilizările necorporale sunt de natură încât, în multe cazuri, nu există adăugiri la o astfel de imobilizare sau înlocuiri ale componentelor acesteia. Prin urmare, majoritatea costurilor ulterioare mai degrabă menţin beneficiile economice viitoare preconizate încorporate într-o imobilizare necorporală existentă, decât să corespundă definiţiei unei imobilizări necorporale şi criteriilor de recunoaştere din prezentele reglementări. În plus, este deseori mai dificil să se atribuie costuri ulterioare direct unei anumite imobilizări necorporale decât activităţii ca întreg. Prin urmare, doar rareori costurile ulterioare – cele suportate după recunoaşterea iniţială a unei imobilizări necorporale dobândite sau după finalizarea unei imobilizări necorporale generate intern – sunt recunoscute în valoarea contabilă a unui activ. Costurile ulterioare aferente mărcilor, titlurilor de publicaţii şi elementelor similare în fond (fie dobândite din afară, fie generate intern) sunt întotdeauna recunoscute în contul de profit şi pierdere în momentul în care sunt suportate. Aceasta, pentru că astfel de costuri nu pot fi diferenţiate de costurile cu dezvoltarea entităţii ca întreg.

155. – (1) O entitate trebuie să evalueze probabilitatea producerii de beneficii economice viitoare preconizate pe baza unor calcule raţionale şi uşor de susţinut care reprezintă cea mai bună estimare a echipei de conducere pentru setul de condiţii economice care vor exista pe parcursul duratei de viaţă a imobilizării.

(2) O entitate foloseşte raţionamentul pentru a evalua gradul de siguranţă asociat obţinerii de beneficii economice viitoare care pot fi atribuite utilizării activului pe baza dovezilor disponibile în momentul recunoaşterii iniţiale, acordând o importanţă mai mare dovezilor externe.
Evaluarea iniţială a imobilizărilor necorporale
156. – O imobilizare necorporală se înregistrează iniţial la costul de achiziţie sau de producţie, aşa cum sunt definite în prezentele reglementări.
Achiziţia separată
157. – (1) În mod normal, preţul pe care o entitate îl plăteşte pentru a dobândi separat o imobilizare necorporală va reflecta aşteptările privind probabilitatea ca beneficiile economice viitoare preconizate ale imobilizării să revină entităţii. În aceste situaţii entitatea preconizează o intrare de beneficii economice, chiar dacă plasarea în timp a sumei generate de intrare este nesigură. Astfel, imobilizările necorporale dobândite separat îndeplinesc întotdeauna criteriul referitor la probabilitatea ca beneficiile economice viitoare preconizate atribuibile imobilizării să revină entităţii.

(2) În plus, costul unei imobilizări necorporale dobândite separat poate fi în general evaluat în mod credibil. Acest lucru se întâmplă mai ales când contravaloarea achiziţiei ia forma numerarului sau a altor active monetare.

158. – (1) Costul unei imobilizări necorporale dobândite separat este alcătuit din:

a) costul său de achiziţie, inclusiv taxele vamale de import şi taxele de achiziţie nerambursabile, după scăderea reducerilor şi rabaturilor comerciale; şi

b) orice cost direct atribuibil pregătirii activului pentru utilizarea prevăzută.

(2) Exemple de costuri direct atribuibile sunt:

a) cheltuielile cu personalul determinate de aducerea activului la starea sa de funcţionare;

b) onorariile profesionale care decurg direct din aducerea activului la condiţia sa de funcţionare; şi

c) costurile de testare a activului privind funcţionarea sa în mod corespunzător.

159. – Exemple de costuri care nu constituie o parte a costului imobilizării necorporale sunt:

a) costurile de introducere a unui nou produs sau serviciu (inclusiv costurile de publicitate şi activităţi promoţionale);

b) costurile de desfăşurare a unei activităţi într-un loc nou sau cu o nouă clasă de clienţi (inclusiv costurile de instruire a personalului); şi

c) costurile administrative şi alte cheltuieli generale de regie.

160. – Recunoaşterea costurilor în valoarea contabilă a unei imobilizări necorporale încetează atunci când activul se află în starea necesară pentru a putea funcţiona în maniera intenţionată de conducere.
Imobilizări necorporale dobândite în cadrul achiziţiei unei afaceri
161. – Cumpărătorul poate recunoaşte drept activ un grup de imobilizări necorporale complementare, cu condiţia ca activele individuale să aibă durate de viaţă utilă similare. De exemplu, termenii „marcă“ şi „nume de marcă“ sunt deseori utilizaţi ca sinonime pentru mărci de comerţ şi alte mărci. Totuşi, aceştia din urmă sunt termeni generali de marketing utilizaţi în mod normal pentru referiri la un grup de active complementare cum ar fi marca de comerţ (sau marca de servicii) şi numele aferent de comercializare, formulele, reţetele şi expertiza tehnologică.
Costurile ulterioare aferente unui proiect de cercetare şi dezvoltare în curs de desfăşurare, dobândit de entitate
162. – (1) Costurile de cercetare sau dezvoltare care:

a) sunt aferente unui proiect de cercetare sau dezvoltare în curs de realizare, dobândit separat sau printr-o combinare de întreprinderi, şi sunt recunoscute ca imobilizări necorporale; şi

b) sunt suportate după achiziţia acelui proiect trebuie contabilizate în conformitate cu pct. 165–168.

(2) Costurile ulterioare cu un proiect de cercetare sau dezvoltare în curs de realizare, dobândit separat sau printr-o combinare de întreprinderi, şi recunoscut ca imobilizare necorporală sunt:

a) recunoscute drept cheltuială atunci când sunt suportate, dacă acestea sunt cheltuieli de cercetare;

b) recunoscute drept cheltuială atunci când sunt suportate, dacă acestea nu satisfac criteriile de recunoaştere ca imobilizări necorporale de la pct. 167 alin. (1); şi

c) adăugate valorii contabile a proiectului de dezvoltare în curs de realizare, astfel dobândit, dacă cheltuielile de dezvoltare satisfac criteriile de recunoaştere de la pct. 167 alin. (1).
Imobilizări necorporale generate intern
163. – (1) Uneori este dificil de evaluat dacă o imobilizare necorporală generată intern se califică pentru recunoaştere, din cauza problemelor în:

a) a identifica dacă există şi momentul în care apare un activ identificabil ce va genera beneficii economice viitoare preconizate; şi

b) a determina în mod fiabil costul activului. În anumite cazuri, costul de generare internă a unei imobilizări necorporale nu poate fi diferenţiat de costul menţinerii sau majorării fondului comercial generat intern al entităţii sau de costul de funcţionare de zi cu zi.

(2) În consecinţă, pe lângă prevederile referitoare la recunoaşterea şi evaluarea imobilizărilor necorporale, o entitate aplică pct. 164–170 tuturor imobilizărilor necorporale generate intern.

164. – (1) Pentru a stabili dacă o imobilizare necorporală generată intern respectă criteriile de recunoaştere, o entitate împarte procesul de generare a activului în:

a) o fază de cercetare; şi

b) o fază de dezvoltare.

(2) Dacă o entitate nu poate face distincţia între faza de cercetare şi cea de dezvoltare ale unui proiect intern de creare a unei imobilizări necorporale, entitatea tratează costurile aferente proiectului ca fiind suportate exclusiv în faza de cercetare.
Faza de cercetare
165. – (1) Nicio imobilizare necorporală provenită din cercetare (sau din faza de cercetare a unui proiect intern) nu trebuie recunoscută. Costurile de cercetare (sau cele din faza de cercetare a unui proiect intern) trebuie recunoscute drept cheltuială atunci când sunt suportate.

(2) În faza de cercetare a unui proiect intern, o entitate nu poate demonstra că există o imobilizare necorporală şi că aceasta va genera beneficii economice viitoare probabile. Astfel, aceste costuri sunt recunoscute drept cheltuială atunci când sunt suportate.

166. – Exemple de activităţi de cercetare sunt:

a) activităţile destinate obţinerii de cunoştinţe noi;

b) identificarea, evaluarea şi selecţia finală a aplicaţiilor pentru rezultatele cercetărilor sau pentru alte cunoştinţe;

c) căutarea de alternative pentru materiale, instrumente, produse, procese, sisteme sau servicii; şi

d) formularea, proiectarea, evaluarea şi selecţia finală a alternativelor posibile de materiale, instrumente, produse, procese, sisteme sau servicii noi ori îmbunătăţite.
Faza de dezvoltare
167. – (1) O imobilizare necorporală provenită din dezvoltare (sau din faza de dezvoltare a unui proiect intern) trebuie recunoscută dacă, şi numai dacă, o entitate poate demonstra toate elementele de mai jos:

a) fezabilitatea tehnică necesară finalizării imobilizării necorporale, astfel încât aceasta să fie disponibilă pentru utilizare sau vânzare;

b) intenţia sa de a finaliza imobilizarea necorporală şi de a o utiliza sau de a o vinde;

c) capacitatea sa de a utiliza sau de a vinde imobilizarea necorporală;

d) modul în care imobilizarea necorporală va genera beneficii economice viitoare probabile. Printre altele, entitatea poate demonstra existenţa unei pieţe pentru producţia generată de imobilizarea necorporală sau pentru imobilizarea necorporală în sine ori, dacă se prevede folosirea ei pe plan intern, utilitatea imobilizării necorporale;

e) disponibilitatea unor resurse tehnice, financiare şi de altă natură, adecvate pentru finalizarea dezvoltării imobilizării necorporale şi pentru utilizarea sau vânzarea acesteia;

f) capacitatea sa de a evalua fiabil costurile atribuibile imobilizării necorporale în cursul dezvoltării sale.

(2) În faza de dezvoltare a unui proiect intern, o entitate poate, în anumite cazuri, să identifice o imobilizare necorporală şi să demonstreze că aceasta va genera beneficii economice viitoare probabile. Acest lucru este posibil deoarece faza de dezvoltare a unui proiect este mai avansată decât faza de cercetare.

168. – Exemple de activităţi de dezvoltare sunt:

a) proiectarea, construcţia şi testarea unor prototipuri şi modele înainte de producţie şi utilizare;

b) proiectarea instrumentelor, şabloanelor, tiparelor şi matriţelor care implică o tehnologie nouă;

c) proiectarea, construcţia şi funcţionarea unei fabrici-pilot care nu se află pe o scală fezabilă din punct de vedere economic pentru producţia comercială; şi

d) proiectarea, construcţia şi testarea unei alternative alese pentru materiale, dispozitive, produse, procese, sisteme sau servicii noi ori îmbunătăţite.

169. – Cheltuielile cu mărcile, titlurile de publicaţii, listele de clienţi şi alte elemente similare în fond generate intern nu pot fi diferenţiate de costul dezvoltării entităţii ca întreg. În consecinţă, astfel de elemente nu sunt recunoscute ca imobilizări necorporale.
Costul unei imobilizări necorporale generate intern
170. – (1) Costul unei imobilizări necorporale generate intern este suma costurilor suportate de la data la care imobilizarea necorporală a îndeplinit pentru prima oară criteriile de recunoaştere ca imobilizări necorporale.

(2) Costul unei imobilizări necorporale generate intern este compus din toate costurile direct atribuibile care sunt necesare pentru crearea, producerea şi pregătirea activului pentru a fi capabil să funcţioneze în maniera intenţionată de către conducere. Exemple de costuri direct atribuibile sunt:

a) cheltuielile cu materialele şi serviciile utilizate sau consumate pentru generarea imobilizării necorporale;

b) cheltuielile cu personalul provenite din generarea imobilizării necorporale;

c) taxele de înregistrare a unui drept legal; şi

d) amortizarea brevetelor şi licenţelor care sunt utilizate pentru a genera imobilizarea necorporală.

(3) Următoarele elemente nu sunt componente ale costului unei imobilizări necorporale generate intern:

a) costurile aferente vânzării, cele administrative şi alte costuri generale de regie, cu excepţia cazului în care astfel de costuri pot fi atribuite direct procesului de pregătire a imobilizării pentru utilizare;

b) ineficientele identificate şi pierderile iniţiale din exploatare suportate înainte ca imobilizarea să atingă performanţa planificată; şi

c) costurile cu instruirea personalului pentru a utiliza activul.
Contabilizarea cheltuielilor
171. – Costurile cu un element necorporal trebuie recunoscute drept cheltuieli atunci când sunt suportate, cu excepţia cazurilor în care:

a) fac parte din costul unei imobilizări necorporale care îndeplineşte criteriile de recunoaştere; sau

b) elementul este dobândit în cadrul unei combinări de întreprinderi şi nu poate fi recunoscut ca imobilizare necorporală. În acest caz, face parte din valoarea recunoscută ca fond comercial la data achiziţiei.
Costuri anterioare care nu trebuie recunoscute ca active
172. – Costurile aferente unui element necorporal care au fost iniţial recunoscute drept cheltuieli nu trebuie recunoscute ca parte din costul unei imobilizări necorporale la o dată ulterioară.
Durata de viaţă utilă
173. – Durata de viaţă utilă a unei imobilizări necorporale care decurge din drepturile contractuale sau din alte drepturi legale nu trebuie să depăşească perioada drepturilor contractuale ori a celorlalte drepturi legale, dar poate fi mai scurtă, în funcţie de perioada pentru care entitatea preconizează că va folosi activul. Dacă drepturile contractuale sau alte drepturi legale sunt transferate pentru o durată limitată care poate fi reînnoită, durata de viaţă utilă a imobilizării necorporale trebuie să includă perioada sau perioadele de reînnoire doar dacă există dovezi din partea entităţii în sprijinul reînnoirii fără un cost semnificativ. Durata de viaţă utilă a unui drept redobândit recunoscut drept imobilizare necorporală într-o combinare de întreprinderi este reprezentată de perioada contractuală rămasă din contractul prin care a fost acordat dreptul şi nu va include perioadele de reînnoire.
Categorii de imobilizări necorporale
174. – În cadrul imobilizărilor necorporale se cuprind:

– cheltuielile de constituire;

– cheltuielile de dezvoltare;

– concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile comerciale, drepturile şi activele similare, cu excepţia celor create intern de entitate;

– active necorporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale;

– fondul comercial pozitiv;

– alte imobilizări necorporale; şi

– avansurile acordate furnizorilor de imobilizări necorporale.
Dispoziţii tranzitorii
175. – (1) La aplicarea pentru prima dată a prezentelor reglementări, soldul contului 233 „Imobilizări necorporale în curs de execuţie“ se transferă fie asupra contului 1176 „Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene“, fie în contul 203 „Cheltuieli de dezvoltare“ sau contul 208 „Alte imobilizări necorporale“, în funcţie de stadiul realizării proiectului şi de modul de îndeplinire a condiţiilor de recunoaştere a acestuia ca activ.

(2) Eventualele ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale în curs de execuţie se transferă, de asemenea, fie asupra rezultatului reportat (articol contabil 2933 „Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale în curs de execuţie = 1176 „Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene“), fie asupra contului 2903 „Ajustări pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare“ sau contului 2908 „Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări necorporale“.
Concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile comerciale, drepturile şi activele similare
176. – (1) Concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile comerciale, drepturile şi activele similare reprezentând aport, achiziţionate sau dobândite pe alte căi, se înregistrează în conturile de imobilizări necorporale la costul de achiziţie sau valoarea de aport, după caz. În această situaţie valoarea de aport se asimilează valorii juste.

(2) Concesiunile primite se reflectă ca imobilizări necorporale atunci când contractul de concesiune stabileşte o durată şi o valoare determinate pentru concesiune. Amortizarea valorii concesiunii urmează a fi înregistrată pe durata de folosire a acesteia, stabilită potrivit contractului. În cazul în care contractul prevede plata periodică a unei redevenţe/chirii, şi nu o valoare amortizabilă, în contabilitatea entităţii care primeşte concesiunea, se reflectă cheltuiala reprezentând redevenţa/chiria, fără recunoaşterea unei imobilizări necorporale.

(3) Brevetele, licenţele, mărcile comerciale, drepturile şi alte active similare se amortizează pe durata prevăzută pentru utilizarea lor de către entitatea care le deţine.

177. – (1) În cazul unui acord de concesiune a serviciilor de tip public-privat, încheiat potrivit legislaţiei în vigoare, licenţa primită, respectiv dreptul primit de entitatea care are calitatea de operator, de a taxa utilizatorii unui serviciu public, se înregistrează la imobilizări necorporale, dacă sunt stabilite o durată şi o valoare pentru această licenţă, respectiv pentru acest drept.

(2) În înţelesul prezentelor reglementări, un acord de concesiune a serviciilor este de tip public-privat dacă:

a) concedentul controlează sau reglementează ce servicii trebuie să presteze operatorul în cadrul infrastructurii, cui trebuie să le presteze şi la ce preţ; şi

b) concedentul controlează – prin dreptul de proprietate, dreptul de beneficiu sau în alt mod – orice interes rezidual în infrastructură la terminarea acordului.
Fondul comercial
178. – Fondul comercial se recunoaşte, de regulă, la consolidare şi reprezintă diferenţa dintre costul de achiziţie şi valoarea justă la data tranzacţiei, a părţii din activele nete achiziţionate de către o entitate.

179. – (1) În situaţiile financiare anuale individuale, fondul comercial se poate recunoaşte numai în cazul transferului tuturor activelor sau al unei părţi a acestora şi, după caz, şi de datorii şi capitaluri proprii, indiferent dacă este realizat ca urmare a cumpărării sau ca urmare a unor operaţiuni de fuziune. Pentru ca fondul comercial să fie contabilizat distinct, transferul trebuie să fie în legătură cu o afacere, reprezentată de un ansamblu integrat de activităţi şi active organizate şi administrate în scopul obţinerii de profituri, înregistrării de costuri mai mici sau alte beneficii.

(2) Pentru recunoaşterea în contabilitate a activelor şi datoriilor primite cu ocazia acestui transfer, entităţile trebuie să procedeze la evaluarea valorii juste a elementelor primite, în scopul determinării valorii individuale a acestora. Aceasta se efectuează de către evaluatori autorizaţi, potrivit legii.

(3) Onorariile de intermediere, onorariile de consiliere, juridice, contabile, de evaluare şi alte onorarii profesionale sau de consultanţă, precum şi alte cheltuieli legate de dobândirea unei afaceri reprezintă cheltuieli în perioadele în care sunt suportate costurile respective.

(4) Entitatea care cedează o afacere scoate din evidenţă activele şi datoriile corespunzătoare, la valoarea la care acestea sunt înregistrate în contabilitate, pe seama conturilor de cheltuieli, respectiv de venituri.

180. – Dacă în situaţiile financiare anuale individuale se înregistrează fond comercial negativ, tratamentul acestuia este cel prevăzut la pct. 551.
Amortizare
181. – Imobilizările necorporale se amortizează în condiţiile prevăzute la pct. 182–186.

182. – (1) Cheltuielile de dezvoltare se amortizează pe durata de utilizare sau pe perioada contractului, după caz.

(2) În cazul în care durata contractului sau durata de utilizare depăşeşte 5 ani, durata de amortizare a cheltuielilor de dezvoltare nu poate depăşi 10 ani.

183. – (1) În cazul în care fondul comercial este tratat ca un activ, acesta se amortizează, de regulă, în cadrul unei perioade de maximum 5 ani. Totuşi, în cazurile excepţionale în care durata de utilizare a fondului comercial nu poate fi estimată în mod credibil, entităţile pot să amortizeze fondul comercial în mod sistematic într-o perioadă de peste 5 ani, cu condiţia ca această perioadă să nu depăşească 10 ani.

(2) În notele explicative la situaţiile financiare trebuie furnizate explicaţii privind perioada de amortizare a fondului comercial.

(3) Atunci când pentru fondul comercial au fost constituite ajustări pentru depreciere potrivit pct. 142, cheltuiala cu amortizarea aferentă acestuia trebuie ajustată ulterior pentru a aloca valoarea contabilă astfel rezultată, pe o bază sistematică pe parcursul duratei rămase din perioada de amortizare stabilită pentru acel activ.

184. – În situaţia în care cheltuielile de dezvoltare nu au fost integral amortizate, nu se face nicio distribuire din profituri, cu excepţia cazului în care suma rezervelor disponibile pentru distribuire şi a profitului reportat este cel puţin egală cu cea a cheltuielilor neamortizate.

185. – (1) O entitate poate include cheltuielile de constituire la „Active“, caz în care poate imobiliza cheltuielile de constituire. În această situaţie, cheltuielile de constituire trebuie amortizate în cadrul unei perioade de maximum 5 ani.

(2) Cheltuielile de constituire sunt cheltuielile ocazionate de înfiinţarea sau dezvoltarea unei entităţi (taxe şi alte cheltuieli de înscriere şi înmatriculare, cheltuieli privind emisiunea şi vânzarea de acţiuni şi obligaţiuni, precum şi alte cheltuieli de această natură, legate de înfiinţarea şi extinderea activităţii entităţii).

(3) În situaţia în care cheltuielile de constituire nu au fost integral amortizate, nu se face nicio distribuire din profituri, cu excepţia cazului în care suma rezervelor disponibile pentru distribuire şi a profitului reportat este cel puţin egală cu cea a cheltuielilor neamortizate.
Avansuri şi alte imobilizări necorporale
186. – (1) În cadrul avansurilor şi altor imobilizări necorporale se înregistrează avansurile acordate furnizorilor de imobilizări necorporale, programele informatice create de entitate sau achiziţionate de la terţi pentru necesităţile proprii de utilizare, precum şi reţete, formule, modele, proiecte şi prototipuri.

(2) Programele informatice, precum şi celelalte imobilizări necorporale înregistrate la elementul „Alte imobilizări necorporale“ se amortizează pe durata prevăzută pentru utilizarea lor de către entitatea care le deţine.

(3) În cazul programelor informatice achiziţionate împreună cu licenţele de utilizare, dacă se poate efectua o separare între cele două active, acestea sunt contabilizate şi amortizate separat.

(4) Preţul plătit pentru contractele de clienţi transferate între entităţi cu titlu oneros se recunoaşte la „Alte imobilizări necorporale“, în condiţiile în care clienţii respectivi vor continua relaţiile cu entitatea. Pentru recunoaşterea ca activ a preţului plătit (cost de achiziţie) aferent contractelor astfel achiziţionate, acestea trebuie identificate (număr contract, denumire client, durată contract), iar entitatea trebuie să dispună de mijloace prin care să controleze relaţiile cu clienţii, astfel încât să poată controla beneficiile economice viitoare preconizate, care rezultă din relaţia cu acei clienţi. Activul imobilizat reprezentând costul de achiziţie al contractelor respective se amortizează pe durata acestor contracte.
Evaluarea la data bilanţului
187. – O imobilizare necorporală trebuie prezentată în bilanţ la valoarea de intrare, mai puţin ajustările cumulate de valoare.
Cedarea
188. – O imobilizare necorporală trebuie scoasă din evidenţă la cedare sau atunci când niciun beneficiu economic viitor nu mai este aşteptat din utilizarea ori din cedarea sa.

189. – (1) În cazul scoaterii din evidenţă a unei imobilizări necorporale, sunt evidenţiate distinct veniturile din vânzare, cheltuielile reprezentând valoarea neamortizată a imobilizării şi alte cheltuieli legate de cedarea acesteia.

(2) În scopul prezentării în contul de profit şi pierdere, câştigurile sau pierderile care apar odată cu încetarea utilizării sau ieşirea unei imobilizări necorporale se determină ca diferenţă între veniturile generate de ieşirea activului şi valoarea sa neamortizată, inclusiv cheltuielile ocazionate de cedarea acestuia, şi trebuie prezentate ca valoare netă, ca venituri sau cheltuieli, după caz, în contul de profit şi pierdere, la elementul „Alte venituri din exploatare“, respectiv „Alte cheltuieli de exploatare“, după caz.
4.4.3.
Imobilizări corporale
Recunoaşterea imobilizărilor corporale
190. – (1) Imobilizările corporale reprezintă active care:

a) sunt deţinute de o entitate pentru a fi utilizate în producerea sau furnizarea de bunuri ori servicii, pentru a fi închiriate terţilor sau pentru a fi folosite în scopuri administrative; şi

b) sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.

(2) În completarea prevederilor referitoare la imobilizări corporale, se aplică şi prevederile subsecţiunii 4.4.4. „Active specifice unor domenii de activitate“.

191. – (1) Unele elemente de imobilizări corporale pot fi achiziţionate din motive de siguranţă sau legate de mediu. Achiziţia unor astfel de imobilizări corporale, deşi nu creşte în mod direct beneficiile economice viitoare ale vreunui element existent de imobilizări corporale, poate fi necesară unei entităţi pentru a obţine beneficii economice viitoare din alte active. Astfel de elemente de imobilizări corporale îndeplinesc condiţiile pentru a fi recunoscute ca active, deoarece dau posibilitatea unei entităţi să obţină din activele conexe beneficii economice viitoare în plus faţă de ceea ce s-ar putea obţine dacă elementele respective nu ar fi fost dobândite.

(2) Prin politicile contabile se stabilesc condiţiile specifice pentru recunoaşterea imobilizărilor corporale.

(3) În vederea recunoaşterii imobilizărilor corporale se impune utilizarea raţionamentului profesional la aplicarea criteriilor de recunoaştere pentru circumstanţele specifice entităţii. În unele cazuri, ar putea fi adecvat să fie agregate elementele nesemnificative individual, cum ar fi matriţele, aparatele de măsură şi control, uneltele şi alte elemente similare, şi să se aplice criteriile de recunoaştere a valorii agregate a acestora.

(4) Piesele de schimb şi echipamentul de service sunt, în general, contabilizate ca stocuri şi recunoscute în contul de profit şi pierdere atunci când sunt consumate. Totuşi, piesele de schimb importante şi echipamentele de securitate sunt considerate imobilizări corporale atunci când o entitate preconizează că le va utiliza pe parcursul unei perioade mai mari de un an.

192. – Terenurile şi clădirile sunt active separabile şi sunt contabilizate separat, chiar atunci când sunt achiziţionate împreună. O creştere a valorii terenului pe care se află o clădire nu afectează determinarea valorii amortizabile a clădirii.

193. – (1) Contabilitatea terenurilor se ţine pe două categorii: terenuri şi amenajări de terenuri.

(2) În contabilitatea analitică, terenurile pot fi evidenţiate pe următoarele subcategorii: terenuri agricole, terenuri silvice, terenuri fără construcţii, terenuri cu zăcăminte, terenuri cu construcţii şi altele.

194. – În categoria imobilizărilor corporale se urmăresc distinct: investiţiile imobiliare, activele biologice productive, precum şi activele corporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale. Pentru acestea se aplică regulile generale de evaluare, aplicabile imobilizărilor corporale.

195. – Contabilitatea imobilizărilor în curs se ţine distinct pentru imobilizările corporale, altele decât investiţiile imobiliare, şi investiţiile imobiliare.

196. – Sunt reflectate distinct în contabilitate acele imobilizări corporale cumpărate, pentru care s-au transferat riscurile şi beneficiile aferente, dar care sunt în curs de aprovizionare (grupa 22 „Imobilizări corporale în curs de aprovizionare“ din Planul de conturi general).
Investiţii imobiliare
197. – (1) Investiţia imobiliară este proprietatea (un teren sau o clădire – ori o parte a unei clădiri – sau ambele) deţinută (de proprietar sau de locatar în baza unui contract de leasing financiar) mai degrabă pentru a obţine venituri din chirii sau pentru creşterea valorii capitalului, ori ambele, decât pentru:

a) a fi utilizată în producerea sau furnizarea de bunuri sau servicii ori în scopuri administrative; sau

b) a fi vândută pe parcursul desfăşurării normale a activităţii.

(2) O proprietate imobiliară utilizată de posesor este o proprietate imobiliară deţinută (de proprietar sau de locatar în temeiul unui contract de leasing financiar) pentru a fi utilizată la producerea sau furnizarea de bunuri ori servicii sau în scopuri administrative.

198. – Următoarele constituie exemple de investiţii imobiliare:

a) terenurile deţinute, mai degrabă, în scopul creşterii pe termen lung a valorii capitalului, decât în scopul vânzării pe termen scurt, pe parcursul desfăşurării normale a activităţii;

b) terenurile deţinute pentru o utilizare viitoare încă nedeterminată. În cazul în care o entitate nu a hotărât dacă va utiliza terenul fie ca pe o proprietate imobiliară utilizată de posesor, fie în scopul vânzării pe termen scurt în cursul desfăşurării normale a activităţii, atunci terenul este considerat ca fiind deţinut în scopul creşterii valorii capitalului;

c) o clădire aflată în proprietatea entităţii (sau deţinută de entitate în temeiul unui contract de leasing financiar) şi închiriată în temeiul unuia sau mai multor contracte de leasing operaţional;

d) o clădire care este liberă, dar care este deţinută pentru a fi închiriată în temeiul unuia sau mai multor contracte de leasing operaţional;

e) proprietăţile imobiliare în curs de construire sau amenajare în scopul utilizării viitoare ca investiţii imobiliare.

199. – Următoarele constituie exemple de elemente care nu sunt investiţii imobiliare:

a) proprietăţile imobiliare deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii sau în procesul de construcţie ori de amenajare în vederea unei astfel de vânzări, de exemplu, proprietăţile imobiliare dobândite cu scopul exclusiv de a fi cedate ulterior, în viitorul apropiat, sau cu scopul de a fi amenajate şi revândute. Acestea reprezintă, din punct de vedere contabil, stocuri;

b) proprietăţile imobiliare care sunt în curs de construire sau amenajare în numele unor terţe părţi. Acestea reprezintă pentru entitate servicii în curs de execuţie;

c) proprietăţile imobiliare utilizate de posesor, incluzând (printre altele) proprietăţile deţinute în scopul utilizării lor viitoare ca proprietăţi imobiliare utilizate de posesor, proprietăţile deţinute în scopul amenajării viitoare şi utilizării ulterioare ca proprietăţi imobiliare utilizate de posesor, proprietăţile utilizate de salariaţi (indiferent dacă aceştia plătesc sau nu chirie la cursul pieţei) şi proprietăţile imobiliare utilizate de posesor care urmează a fi cedate.

200. – Anumite proprietăţi includ o parte care este deţinută pentru a fi închiriată sau cu scopul creşterii valorii capitalului şi o altă parte care este deţinută pentru a fi utilizată la producerea sau furnizarea de bunuri ori servicii sau în scopuri administrative. Dacă aceste părţi pot fi vândute separat (sau închiriate separat în temeiul unui contract de leasing financiar), o entitate le contabilizează separat. Dacă părţile nu pot fi vândute separat, proprietatea imobiliară constituie o investiţie imobiliară doar în cazul în care o parte nesemnificativă este deţinută pentru a fi utilizată la producerea sau furnizarea de bunuri ori servicii sau în scopuri administrative.

201. – (1) În unele situaţii, o entitate furnizează servicii auxiliare ocupanţilor unei proprietăţi imobiliare pe care o deţine. O entitate tratează o astfel de proprietate imobiliară ca investiţie imobiliară, dacă respectivele servicii reprezintă o componentă nesemnificativă a întregului contract. Un exemplu este situaţia în care proprietarul unei clădiri de birouri furnizează servicii de pază şj întreţinere locatarilor care ocupă clădirea.

(2) În alte situaţii, serviciile furnizate reprezintă o componentă semnificativă. De exemplu, dacă o entitate are în proprietate şi administrează un hotel, serviciile furnizate oaspeţilor reprezintă o componentă semnificativă a întregului contract. Prin urmare, un hotel administrat de proprietar reprezintă mai degrabă o proprietate imobiliară utilizată de posesor decât o investiţie imobiliară.

202. – Pentru a stabili dacă o proprietate imobiliară constituie o investiţie imobiliară este nevoie de raţionament profesional. Entităţile trebuie să elaboreze criterii astfel încât să îşi poată exercita în mod consecvent raţionamentul, în conformitate cu definiţia investiţiei imobiliare.

203. – În anumite cazuri, o entitate poate avea o proprietate imobiliară care este închiriată şi ocupată de societatea-mamă sau de o altă filială. Proprietatea imobiliară nu îndeplineşte condiţiile unei investiţii imobiliare în situaţiile financiare anuale consolidate, deoarece proprietatea imobiliară în cauză este, din punctul de vedere al grupului, o proprietate imobiliară utilizată de posesor. Cu toate acestea, din punctul de vedere al entităţii care o deţine, proprietatea imobiliară este o investiţie imobiliară dacă corespunde definiţiei de la pct. 197 alin. (1).

204. – Transferurile în sau din categoria investiţiilor imobiliare trebuie făcute dacă şi numai dacă există o modificare a utilizării, evidenţiată de:

a) începerea utilizării de către posesor, pentru un transfer din categoria investiţiilor imobiliare în categoria proprietăţilor imobiliare utilizate de posesor;

b) începerea procesului de amenajare în perspectiva vânzării, pentru un transfer din categoria investiţiilor imobiliare în categoria stocurilor;

c) încheierea utilizării de către posesor, pentru un transfer din categoria proprietăţilor imobiliare utilizate de posesor în categoria investiţiilor imobiliare; sau

d) începerea unui leasing operaţional cu o altă parte, pentru un transfer din categoria stocurilor în categoria investiţiilor imobiliare.

205. – (1) O entitate transferă o proprietate imobiliară din categoria investiţiilor imobiliare în categoria stocurilor dacă şi numai dacă intervine o modificare în utilizare evidenţiată de demararea lucrărilor de amenajare, în perspectiva vânzării. Pe perioada de amenajare sunt adăugate costurile, iar la recepţia finală se procedează la transferul de la stocuri la investiţii imobiliare, în vederea cedării.

(2) În cazul în care decide să cedeze o investiţie imobiliară fără amenajări suplimentare, entitatea continuă să trateze proprietatea imobiliară ca investiţie imobiliară până în momentul în care aceasta este scoasă din evidenţă.

(3) În mod similar, dacă o entitate începe procesul de reamenajare a unei investiţii imobiliare existente, în scopul utilizării viitoare continue ca investiţie imobiliară, atunci proprietatea imobiliară rămâne investiţie imobiliară şi nu este reclasificată drept proprietate imobiliară utilizată de posesor în cursul reamenajării.
Dispoziţii tranzitorii
206. – La aplicarea pentru prima dată a prezentelor reglementări, entităţile stabilesc, pe baza politicilor contabile şi a raţionamentului profesional, care dintre proprietăţile imobiliare deţinute îndeplinesc condiţiile pentru a fi încadrate la investiţii imobiliare.
Active biologice productive
207. – (1) În categoria imobilizărilor corporale se urmăresc distinct activele biologice productive.

(2)Activele biologice productive sunt orice active, altele decât activele biologice de natura stocurilor; de exemplu, animalele de lapte, viţa-de-vie, pomii fructiferi şi copacii din care se obţine lemn de foc, dar care nu sunt tăiaţi. Activele biologice productive nu sunt produse agricole ci, mai degrabă, sunt active autoregeneratoare.

208. – Un activ biologic este un animal viu sau o plantă vie.

209. – O entitate recunoaşte un activ biologic dacă şi numai dacă:

a) entitatea controlează activul ca rezultat al evenimentelor trecute;

b) este probabil ca beneficiile economice viitoare asociate activului să revină entităţii; şi

c) valoarea justă sau costul activului poate fi evaluat(ă) în mod credibil.

210. – În activitatea agricolă, controlul poate fi evidenţiat, de exemplu, prin dreptul de proprietate asupra vitelor sau prin însemnarea ori marcarea vitelor în alt mod în momentul achiziţiei, naşterii sau înţărcării. Beneficiile viitoare sunt estimate, în mod normal, prin evaluarea caracteristicilor fizice semnificative aferente acestora.

211. – Activele biologice sunt adesea ataşate fizic de terenul pe care se află (de exemplu, copacii dintr-o plantaţie forestieră). Este posibil ca pentru activele biologice care sunt ataşate de teren să nu existe o piaţă separată, dar să existe o piaţă activă pentru activele combinate, adică pentru activele biologice, terenul viran şi amenajările acestuia, considerate ca un întreg. O entitate poate să utilizeze informaţii referitoare la activele combinate pentru a evalua valoarea justă a activelor biologice. De exemplu, valoarea justă a terenului viran şi a amenajărilor acestuia poate fi dedusă din valoarea justă a activelor combinate pentru a stabili valoarea justă a activelor biologice.
Imobilizări deţinute în baza unui contract de leasing
212. – (1) Imobilizările corporale deţinute în baza unui contract de leasing se evidenţiază în contabilitate în funcţie de prevederile contractelor încheiate între părţi, precum şi legislaţia în vigoare.

(2) Clasificarea contractelor de leasing în leasing financiar sau leasing operaţional se efectuează la începutul contractului.

(3) Contabilizarea contractelor de leasing se efectuează ţinând cont de fondul economic al tranzacţiei sau al angajamentului în cauză, şi nu numai de forma juridică a contractelor.

213. – (1) În înţelesul prezentelor reglementări, termenii de mai jos au următoarele semnificaţii:

a)contract de leasing este un acord prin care locatorul cedează locatarului, în schimbul unei plăţi sau serii de plăţi, dreptul de a utiliza un bun pentru o perioadă stabilită;

b)leasing financiar este operaţiunea de leasing care transferă cea mai mare parte din riscurile şi avantajele aferente dreptului de proprietate asupra activului;

c)leasing operaţional este operaţiunea de leasing ce nu intră în categoria leasingului financiar.

(2) Un contract de leasing este recunoscut ca leasing financiar dacă îndeplineşte cel puţin una dintre următoarele condiţii:

a) leasingul transferă locatarului titlul de proprietate asupra bunului până la sfârşitul duratei contractului de leasing;

b) locatarul are opţiunea de a cumpăra bunul la un preţ estimat a fi suficient de mic în comparaţie cu valoarea justă la data la care opţiunea devine exercitabilă, astfel încât, la începutul contractului de leasing, există în mod rezonabil certitudinea că opţiunea va fi exercitată;

c) durata contractului de leasing acoperă, în cea mai mare parte, durata de viaţă economică a bunului, chiar dacă titlul de proprietate nu este transferat;

d) valoarea totală a ratelor de leasing, mai puţin cheltuielile accesorii, este mai mare sau egală cu valoarea de intrare a bunului, reprezentată de valoarea la care a fost achiziţionat bunul de către finanţator, respectiv costul de achiziţie;

e) bunurile ce constituie obiectul contractului de leasing sunt de natură specială, astfel încât numai locatarul le poate utiliza fără modificări majore.

214. – (1) Înregistrarea în contabilitate a amortizării bunului ce face obiectul contractului se efectuează în cazul leasingului financiar de către locatar/utilizator, iar în cazul leasingului operaţional, de către locator/finanţator.

(2) În cazul leasingului financiar, achiziţiile de către locatar de bunuri imobile şi mobile sunt tratate ca investiţii în imobilizări, fiind supuse amortizării pe o bază consecventă cu politica normală de amortizare pentru bunuri similare ale locatarului.

(3) În cazul leasingului operaţional, bunurile sunt supuse amortizării de către locator, pe o bază consecventă cu politica normală de amortizare pentru bunuri similare ale acestuia.

215. – (1) Reflectarea în contabilitatea locatarilor a activelor aferente operaţiunilor de leasing financiar se efectuează cu ajutorul conturilor de imobilizări necorporale şi imobilizări corporale.

(2) Dobânzile de plătit corespunzătoare datoriilor din operaţiuni de leasing financiar se înregistrează în contabilitatea locatarilor periodic, conform contabilităţii de angajamente, în contrapartida contului de cheltuieli. Dobânda de plătit, aferentă perioadelor viitoare, se evidenţiază în conturi în afara bilanţului (contul 8051 „Dobânzi de plătit“).

216. – (1) Locatorul are recunoscute în contabilitate bunurile date în regim de leasing financiar drept creanţe imobilizate.

(2) Dobânzile de primit corespunzătoare creanţelor din operaţiuni de leasing financiar se înregistrează în contabilitatea locatorului periodic, conform contabilităţii de angajamente, în contrapartida contului de venituri.

(3) La recunoaşterea în contabilitate a contractelor de leasing financiar trebuie avută în vedere legislaţia care reglementează categoriile de entităţi care pot derula asemenea operaţiuni.

217. – (1) La contabilizarea operaţiunilor de leasing operaţional, locatorul trebuie să prezinte bunurile date în regim de leasing operaţional în conturile de imobilizări necorporale şi imobilizări corporale, în conformitate cu natura acestora.

(2) Sumele încasate sau de încasat se înregistrează în contabilitatea locatorului ca un venit în contul de profit şi pierdere, conform contabilităţii de angajamente.

218. – (1) În contabilitatea locatarului, bunurile luate în leasing operaţional sunt evidenţiate în conturi de evidenţă din afara bilanţului.

(2) Sumele plătite sau de plătit se înregistrează în contabilitatea locatarului ca o cheltuială în contul de profit şi pierdere, conform contabilităţii de angajamente.

219. – O tranzacţie de vânzare a unui activ pe termen lung şi de închiriere a aceluiaşi activ în regim de leasing (leaseback) se contabilizează în funcţie de clauzele contractului de leasing, astfel:

a) dacă tranzacţia de vânzare şi închiriere a aceluiaşi activ are ca rezultat un leasing financiar, tranzacţia reprezintă un mijloc prin care locatorul acordă o finanţare locatarului, activul având rol de garanţie.

Entitatea beneficiară a finanţării (locatarul) nu va recunoaşte în contabilitate operaţiunea de vânzare a activului, nefiind îndeplinite condiţiile de recunoaştere a veniturilor. Activul rămâne înregistrat în continuare la valoarea existentă anterior operaţiunii de leasing, cu regimul de amortizare aferent.

Operaţiunea de finanţare va fi evidenţiată prin articolul contabil

512 „Conturi curente la bănci“ = 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate“,

urmând ca dobânda şi alte costuri ale finanţării, potrivit contractelor încheiate, să fie înregistrate conform prezentelor reglementări.

Din punctul de vedere al regimului taxei pe valoarea adăugată, au loc două operaţiuni distincte, respectiv livrarea bunului, efectuată de locatar, şi operaţiunea de leasing, efectuată de locator, pentru care taxa pe valoarea adăugată se evidenţiază potrivit legii;

b) dacă tranzacţia de vânzare şi închiriere a aceluiaşi activ are ca rezultat un leasing operaţional, entitatea vânzătoare contabilizează o tranzacţie de vânzare, cu înregistrarea scoaterii din evidenţă a activului şi a sumelor încasate sau de încasat şi a taxei pe valoarea adăugată pentru operaţiunile taxabile, conform prevederilor legale.

Operaţiunea de închiriere a activului în regim de leasing operaţional se contabilizează de utilizator conform prezentelor reglementări, respectiv pe seama contului de profit şi pierdere.

220. – (1) În vederea întocmirii situaţiilor financiare anuale, utilizatorii bunurilor luate în leasing financiar sau operaţional inventariază şi transmit societăţii de leasing lista bunurilor deţinute în baza contractelor de leasing.

(2) În condiţiile prevăzute la cap. 6 „Note explicative la situaţiile financiare anuale“, entităţile contractante care au efectuat operaţiuni de leasing şi leaseback trebuie să prezinte în notele explicative la situaţiile financiare anuale informaţii referitoare la operaţiunile derulate.
Stimulente acordate la încheierea sau la renegocierea unor contracte
221. – La negocierea sau la renegocierea unui leasing operaţional, locatorul îi poate oferi locatarului anumite stimulente pentru a încheia contractul. Exemple de astfel de stimulente sunt plata unui avans în numerar către locatar sau rambursarea ori asumarea de către locator a costurilor locatarului (cum ar fi costuri de reamplasare, modernizări ale activului în regim de leasing şi costuri aferente unui angajament anterior de contract de leasing al locatarului). Alternativ, se poate conveni ca, în perioadele iniţiale ale duratei contractului de leasing, locatarul să plătească o chirie mai mică sau să nu plătească deloc.

222. – (1) Toate stimulentele acordate pentru încheierea unui contract de leasing operaţional nou sau reînnoit trebuie recunoscute drept parte integrantă din valoarea netă a contraprestaţiei convenite pentru utilizarea activului în regim de leasing, indiferent de natura stimulentului, de forma sau de momentul în care se face plata.

(2) Stimulentele dintr-un leasing operaţional se referă la contraprestaţia pentru utilizarea bunului în sistem de leasing. Costurile suportate de locator drept stimulente pentru încheierea unui nou contract de leasing sau pentru reînnoirea unuia existent nu se consideră ca făcând parte din costurile iniţiale care sunt adăugate la valoarea contabilă a activului în sistem de leasing.

(3) De exemplu, în cazul încheierii unui nou contract de leasing pentru care, drept stimulent acordat locatarului pentru participarea la noul contract de leasing, locatorul este de acord să plătească costurile de reamplasare ale locatarului, să contribuie la plata unor cheltuieli de amenajare/modernizare efectuate de locatar sau este de acord ca pentru o perioadă să nu încaseze nicio chirie de la locatar (acordarea unei perioade de graţie), atât locatorul, cât şi locatarul vor recunoaşte valoarea netă a contraprestaţiei, de-a lungul duratei contractului de leasing, utilizând o singură metodă de amortizare.

223. – (1) Locatorul trebuie să recunoască valoarea agregată a costului stimulentelor drept o diminuare a venitului din leasing pe durata contractului de leasing, pe o bază liniară, cu excepţia cazului în care o altă bază sistematică este reprezentativă pentru eşalonarea în timp a beneficiului activului în sistem de leasing.

(2) Locatarul trebuie să recunoască beneficiul agregat al stimulentelor drept o reducere a cheltuielilor cu chiria pe toată durata contractului de leasing, pe o bază liniară, cu excepţia cazului în care o altă bază sistematică este reprezentativă pentru eşalonarea în timp a beneficiului locatarului rezultat din utilizarea activului în sistem de leasing.

224. – Prevederile pct. 223 referitoare la suportarea liniară a cheltuielilor pe durata contractului se aplică şi în cazul stimulentelor acordate cu ocazia încheierii de contracte de închiriere sau de alte contracte care presupun acordarea de stimulente pentru atragerea chiriaşilor.
Dispoziţii tranzitorii
225. – Prevederile pct. 223 şi 224 nu se aplică pentru contractele în derulare la data trecerii la aplicarea prezentelor reglementări.
Evaluarea iniţială a imobilizărilor corporale
226. – (1) O imobilizare corporală recunoscută ca activ trebuie evaluată iniţial la costul său determinat potrivit regulilor de evaluare din prezentele reglementări, în funcţie de modalitatea de intrare în entitate.

(2) Exemple de costuri care se efectuează în legătură cu construcţia unei imobilizări corporale, direct atribuibile acesteia, sunt:

a) costurile reprezentând salariile angajaţilor, contribuţiile legale şi alte cheltuieli legate de acestea, care rezultă direct din construcţia imobilizării corporale;

b) cheltuieli materiale;

c) costurile de amenajare a amplasamentului;

d) costurile iniţiale de livrare şi manipulare;

e) costurile de instalare şi asamblare;

f) cheltuieli de proiectare şi pentru obţinerea autorizaţiilor;

g) costurile de testare a funcţionării corecte a activului, după deducerea încasărilor nete provenite din vânzarea elementelor produse în timpul aducerii activului la amplasamentul şi condiţia de funcţionare (cum ar fi eşantioanele produse la testarea echipamentului);

h) onorariile profesionale plătite avocaţilor şi experţilor, precum şi comisioanele achitate în legătură cu activul etc.

(3) Exemple de costuri care nu sunt costuri ale unui element de imobilizări corporale sunt:

a) costurile de deschidere a unei noi instalaţii;

b) costurile de introducere a unui nou produs sau serviciu (inclusiv costurile în materie de publicitate şi activităţi promoţionale);

c) costurile de desfăşurare a unei activităţi într-un loc nou sau cu o nouă clasă de clienţi (inclusiv costurile de instruire a personalului);

d) costurile administrative şi alte cheltuieli generale de regie;

e) costurile reamplasării sau reorganizării parţiale sau totale a activităţilor entităţii.

(4) În cazul în care o clădire este demolată pentru a fi construită o alta, cheltuielile cu demolarea sunt recunoscute după natura lor, fără a fi considerate costuri de amenajare a amplasamentului. Acelaşi tratament contabil se aplică şi cheltuielilor reprezentând valoarea neamortizată a clădirii demolate sau costul activului respectiv, atunci când acesta este evidenţiat ca stoc.

(5) În costul unei imobilizări corporale sunt incluse şi costurile estimate iniţial cu demontarea şi mutarea acesteia la scoaterea din funcţiune, precum şi cu restaurarea amplasamentului pe care este poziţionată imobilizarea, atunci când aceste sume pot fi estimate credibil şi entitatea are o obligaţie legată de demontare, mutare a imobilizării corporale şi de refacere a amplasamentului.

(6) Costurile estimate cu demontarea şi mutarea imobilizării corporale, precum şi cele cu restaurarea amplasamentului se recunosc în valoarea acesteia, în corespondenţă cu un cont de provizioane (contul 1513 „Provizioane pentru dezafectare imobilizări corporale şi alte acţiuni similare legate de acestea“).
Cheltuieli ulterioare
227. – (1) Cheltuielile ulterioare efectuate în legătură cu o imobilizare corporală sunt cheltuieli ale perioadei în care sunt efectuate sau majorează valoarea imobilizării respective, în funcţie de beneficiile economice aferente acestor cheltuieli (de exemplu, influenţa asupra duratei de viaţă rămase a imobilizărilor), potrivit criteriilor generale de recunoaştere.

(2) Entitatea stabileşte prin politicile contabile criteriile în funcţie de care cheltuielile ulterioare efectuate în legătură cu imobilizările corporale majorează valoarea acestora sau se evidenţiază în contul de profit şi pierdere.

228. – Cheltuielile efectuate în legătură cu imobilizările corporale utilizate în baza unui contract de închiriere, locaţie de gestiune, administrare sau alte contracte similare se evidenţiază în contabilitatea entităţii care le-a efectuat, la imobilizări corporale sau drept cheltuieli în perioada în care au fost efectuate, în funcţie de beneficiile economice aferente, similar cheltuielilor efectuate în legătură cu imobilizările corporale proprii.

229. – (1) Componentele unor elemente de imobilizări corporale pot necesita înlocuirea la intervale regulate de timp. Entitatea recunoaşte în valoarea contabilă a unui element de imobilizări corporale costul părţii înlocuite a unui astfel de element când acel cost este suportat de entitate, dacă sunt îndeplinite criteriile de recunoaştere pentru imobilizările corporale.

(2) Entitatea recunoaşte în valoarea contabilă a unui element de imobilizări corporale costul părţii înlocuite a unui astfel de element când acel cost este suportat de entitate, dacă sunt îndeplinite criteriile de recunoaştere pentru imobilizările corporale. Cu această ocazie sunt avute în vedere prevederile pct. 242 alin. (2).

230. – (1) În cazul inspecţiilor sau reviziilor generale regulate, efectuate de entitate pentru depistarea defecţiunilor, la momentul efectuării fiecărei inspecţii generale, costul acesteia poate fi recunoscut drept cheltuială sau în valoarea contabilă a elementului de imobilizări corporale ca o înlocuire, dacă sunt respectate criteriile de recunoaştere. În cazul recunoaşterii costului inspecţiei ca o componentă a activului, valoarea componentei se amortizează pe perioada dintre două inspecţii planificate.

(2) Prevederile referitoare la posibilitatea recunoaşterii costurilor cu revizii şi inspecţii drept componente ale imobilizărilor corporale se aplică în cazul imobilizărilor corporale ale căror costuri de inspecţie şi revizie sunt semnificative, cum ar fi avioane, nave maritime şi fluviale, echipamente complexe, conform politicilor contabile aprobate.

(3) Costul reviziilor şi inspecţiilor curente, altele decât cele recunoscute, ca o componentă a imobilizării reprezintă cheltuieli ale perioadei.

231. – (1) Imobilizările în curs de execuţie reprezintă investiţiile neterminate efectuate în regie proprie sau în antrepriză. Acestea se evaluează la costul de producţie sau costul de achiziţie, după caz.

(2) Imobilizările în curs de execuţie se trec în categoria imobilizărilor finalizate după recepţia, darea în folosinţă sau punerea în funcţiune a acestora, după caz.

(3) Costul unei imobilizări corporale construite în regie proprie este determinat folosind aceleaşi principii ca şi pentru un activ achiziţionat. Astfel, dacă entitatea produce active similare, în scopul comercializării, în cadrul unor tranzacţii normale, atunci costul activului este, de obicei, acelaşi cu costul de construire a acelui activ destinat vânzării. Prin urmare, orice profituri interne sunt eliminate din calculul costului acestui activ. În mod similar, cheltuiala reprezentând rebuturi, manopera sau alte resurse peste limitele acceptate ca fiind normale, precum şi pierderile care au apărut în cursul construcţiei în regie proprie a activului nu sunt incluse în costul activului.
Provizioane pentru dezafectare imobilizări corporale
232. – Provizioanele reprezentând datorii existente din dezafectare, restaurare sau de natură similară sunt recunoscute ca parte a costului unui element de imobilizări corporale.

233. – (1) Provizioanele pentru dezafectare imobilizări corporale şi alte acţiuni similare legate de acestea se constituie atunci când există obligaţia de a demola, înlătura şi restaura elemente de imobilizări corporale.

(2) Costurile de demolare şi înlăturare a imobilizării corporale şi de restaurare a zonei în care aceasta s-a aflat reprezintă obligaţie pentru care o entitate suportă cheltuieli fie la momentul dobândirii imobilizării corporale, fie ca o consecinţă a faptului că a utilizat-o pentru o anumită perioadă de timp.

234. – Modificările în evaluarea datoriilor existente din dezafectare, restaurare şi de natură similară se contabilizează potrivit pct. 235 sau 236, după cum activul aferent este evaluat la cost sau la valoare reevaluată.

235. – (1) Dacă activul aferent este evaluat utilizându-se modelul bazat pe cost:

a) sub rezerva respectării condiţiilor de la lit. b), modificările datoriilor trebuie adăugate la costul activului sau trebuie deduse din costul acestuia în perioada curentă;

b) valoarea dedusă din costul activului nu trebuie să depăşească valoarea sa contabilă. Dacă o scădere a datoriei depăşeşte valoarea contabilă a activului, excedentul trebuie recunoscut imediat în profit sau pierdere;

c) dacă ajustarea generează o mărire a costului unui activ, entitatea trebuie să analizeze dacă activul este supraevaluat. Dacă există un astfel de indiciu, entitatea trebuie să analizeze dacă este necesară contabilizarea vreunei pierderi din depreciere.

(2) Ca urmare a aplicării prevederilor prezentului punct, cheltuiala cu amortizarea activului trebuie ajustată ulterior pentru a aloca valoarea contabilă astfel rezultată, pe o bază sistematică pe parcursul duratei rămase din perioada de amortizare stabilită pentru acel activ.

236. – Dacă activul aferent este evaluat utilizându-se modelul reevaluării:

a) modificările datoriei ajustează rezerva din reevaluare, astfel:

  1. (i)

sub rezerva respectării condiţiilor de la lit. b), o scădere a datoriei majorează rezerva din reevaluare din capitalurile proprii, cu excepţia cazului în care ea trebuie recunoscută în contul de profit şi pierdere în măsura în care reia o reducere din reevaluarea aceluiaşi activ, care a fost recunoscut anterior drept cheltuială;

  1. (ii)

o creştere a datoriei trebuie recunoscută în contul de profit şi pierdere, exceptând cazul în care reduce rezerva din reevaluare din capitalurile proprii, în limita oricărui sold creditor existent pentru acel activ;

b) în cazul în care o scădere a datoriei depăşeşte valoarea contabilă care ar fi fost recunoscută dacă activul ar fi fost contabilizat conform modelului bazat pe cost, excedentul trebuie recunoscut imediat în contul de profit şi pierdere;

c) o modificare a datoriei este un indiciu că activul ar putea să necesite o reevaluare pentru a se asigura faptul că valoarea contabilă nu diferă semnificativ de cea care ar fi determinată utilizându-se valoarea justă la finalul perioadei de raportare. Dacă este necesară o reevaluare, toate activele din acea categorie trebuie reevaluate.
Evaluarea la data bilanţului
237. – (1) O imobilizare corporală trebuie prezentată în bilanţ la valoarea de intrare, mai puţin ajustările cumulate de valoare.

(2) În conturile 6813 „Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor“, respectiv 7813 „Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor“ se evidenţiază numai deprecierile aferente imobilizărilor corporale a căror evidenţă este efectuată la cost şi nu la valoare reevaluată.
Amortizarea
238. – (1) Amortizarea se stabileşte prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare, respectiv asupra valorii reevaluate a imobilizărilor.

(2) Amortizarea imobilizărilor corporale se calculează începând cu luna următoare punerii în funcţiune şi până la recuperarea integrală a valorii lor. La stabilirea amortizării imobilizărilor corporale sunt avute în vedere duratele de utilizare economică şi condiţiile de utilizare a acestora.

(3) Duratele de amortizare din contabilitate, stabilite potrivit politicilor contabile, pot fi diferite de duratele de amortizare utilizate de entităţi pentru scopuri fiscale.

(4) În cazul în care imobilizările corporale sunt trecute în conservare, în funcţie de politica contabilă adoptată, entitatea înregistrează în contabilitate o cheltuială cu amortizarea sau o cheltuială corespunzătoare ajustării pentru deprecierea constatată.

(5) O modificare semnificativă a condiţiilor de utilizare, cum ar fi numărul de schimburi în care este utilizat activul, precum şi în cazul efectuării unor investiţii sau reparaţii, altele decât cele determinate de întreţinerile curente, sau învechirea unei imobilizări corporale poate justifica revizuirea duratei de amortizare. De asemenea, în cazul în care imobilizările corporale sunt trecute în conservare, folosirea lor fiind întreruptă pe o perioadă îndelungată, poate fi justificată revizuirea duratei de amortizare.

(6) În cazurile menţionate la alin. (5), inclusiv în situaţia prevăzută la pct. 100, durata de amortizare stabilită iniţial se poate modifica, această reestimare conducând la o nouă cheltuială cu amortizarea pe perioada rămasă de utilizare.

239. – (1) Amortizarea imobilizărilor corporale concesionate, închiriate sau în locaţie de gestiune se calculează şi se înregistrează în contabilitate de către entitatea care le are în proprietate.

(2) Investiţiile efectuate la imobilizările corporale utilizate în baza unui contract de închiriere, locaţie de gestiune, administrare sau alte contracte similare se supun amortizării pe durata contractului respectiv. La expirarea contractului, valoarea investiţiilor efectuate şi a amortizării corespunzătoare se cedează proprietarului imobilizării. În funcţie de clauzele cuprinse în contractele încheiate, transferul poate reprezenta o vânzare de active sau o altă modalitate de cedare. Înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor se efectuează conform prezentelor reglementări.

240. – (1) Entităţile amortizează imobilizările corporale utilizând una dintre următoarele metode de amortizare:

a) amortizarea liniară realizată prin includerea uniformă în cheltuielile de exploatare a unor sume fixe, stabilite proporţional cu numărul de ani ai duratei de utilizare economică a acestora;

b) amortizarea degresivă, care constă în multiplicarea cotelor de amortizare liniară cu un anumit coeficient, caz în care poate fi avută în vedere legislaţia în vigoare;

c) amortizarea accelerată, care constă în includerea, în primul an de funcţionare, în cheltuielile de exploatare a unei amortizări de până la 50% din valoarea de intrare a imobilizării. Amortizările anuale pentru exerciţiile financiare următoare sunt calculate la valoarea rămasă de amortizat, după regimul liniar, prin raportare la numărul de ani de utilizare rămaşi. Deoarece amortizarea calculată trebuie să fie corelată cu modul de utilizare a activului şi, întrucât în cazuri rare o imobilizare corporală se consumă în primul an în procent de până la 50%, rezultă că metoda de amortizare accelerată este mai puţin utilizată în scopuri contabile;

d) amortizare calculată pe unitate de produs sau serviciu, atunci când natura imobilizării justifică utilizarea unei asemenea metode de amortizare.

(2) Metoda de amortizare folosită trebuie să reflecte modul în care beneficiile economice viitoare ale unui activ se aşteaptă să fie consumate de entitate.

(3) Metoda de amortizare se aplică de o manieră consecventă pentru toate activele de aceeaşi natură şi având condiţii de utilizare identice, elemente stabilite în funcţie de politica contabilă adoptată.

(4) Metoda de amortizare se poate modifica doar atunci când aceasta este determinată de o eroare în estimarea modului de consumare a beneficiilor aferente respectivei imobilizări corporale.

(5) Amortizarea aferentă imobilizărilor corporale se înregistrează în contabilitate pe seama conturilor de cheltuieli.

241. – (1) Terenurile nu se amortizează.

(2) Investiţiile efectuate pentru amenajarea lacurilor, bălţilor, iazurilor, terenurilor şi pentru alte lucrări similare se recuperează pe calea amortizării, prin includerea în cheltuielile de exploatare potrivit politicilor contabile aprobate, pe baza duratelor de viaţă utilă ale acestora.
Cedarea şi casarea
242. – (1) O imobilizare corporală trebuie scoasă din evidenţă la cedare sau casare, atunci când niciun beneficiu economic viitor nu mai este aşteptat din utilizarea sa ulterioară.

(2) Dacă o entitate recunoaşte în valoarea contabilă a unei imobilizări corporale costul unei înlocuiri parţiale (înlocuirea unei componente), atunci ea scoate din evidenţă valoarea contabilă a părţii înlocuite, cu amortizarea aferentă, dacă dispune de informaţiile necesare.

243. – (1) În cazul scoaterii din evidenţă a unei imobilizări corporale, sunt evidenţiate distinct veniturile din vânzare, cheltuielile reprezentând valoarea neamortizată a imobilizării şi alte cheltuieli legate de cedarea acesteia.

(2) În scopul prezentării în contul de profit şi pierdere, câştigurile sau pierderile obţinute în urma casării sau cedării unei imobilizări corporale trebuie determinate ca diferenţă între veniturile generate de scoaterea din evidenţă şi valoarea sa neamortizată, inclusiv cheltuielile ocazionate de aceasta şi trebuie prezentate ca valoare netă, la venituri sau cheltuieli, după caz, în contul de profit şi pierdere, la elementul „Alte venituri din exploatare“, respectiv „Alte cheltuieli de exploatare“, după caz.
Compensaţii de la terţi
244. – (1) În cazul distrugerii totale sau parţiale a unor imobilizări corporale, creanţele sau sumele compensatorii încasate de la terţi, legate de acestea, precum şi achiziţionarea sau construcţia ulterioară de active noi sunt operaţiuni economice distincte şi trebuie înregistrate ca atare pe baza documentelor justificative.

Astfel, deprecierea activelor se evidenţiază la momentul constatării acesteia, iar dreptul de a încasa compensaţiile se evidenţiază pe seama veniturilor conform contabilităţii de angajamente, în momentul stabilirii acestuia.

(2) Exemple de asemenea compensaţii pot fi înregistrate în următoarele situaţii:

a) sume încasate/de încasat de la companiile de asigurare pentru deprecierea sau pierderea unor imobilizări corporale cauzată, de exemplu, de dezastre naturale sau furt;

b) sume acordate de Guvern, în schimbul unor imobilizări corporale, de exemplu, terenuri care au fost expropriate.
4.4.4.
Active specifice unor domenii de activitate
4.4.4.1.
Active de explorare şi evaluare a resurselor minerale
245. – (1) În cazul în care cheltuielile de explorare şi evaluare a resurselor minerale sunt recunoscute ca activ, se aplică prevederile pct. 246–253.

(2) Amortizarea activelor respective se stabileşte în funcţie de durata de viaţă utilă corespunzătoare acestora.

246. – (1) Cheltuielile de explorare şi evaluare a resurselor minerale sunt cheltuieli generate de entitate în legătură cu explorarea şi evaluarea resurselor minerale, înainte ca fezabilitatea tehnică şi viabilitatea comercială ale extracţiei resurselor minerale să fie demonstrate. Pentru a determina dacă aceste cheltuieli se recunosc ca imobilizări, o entitate ia în considerare gradul în care cheltuiala poate fi asociată cu descoperirea resurselor minerale.

(2) Explorarea şi evaluarea resurselor minerale se referă la prospectarea resurselor minerale, inclusiv minereuri, petrol, gaze naturale şi resurse similare neregenerative, după ce entitatea a obţinut drepturile legale de a explora într-o anumită zonă, precum şi la determinarea fezabilităţii tehnice şi a viabilităţii comerciale ale extracţiei resurselor minerale.

247. – O entitate trebuie să stabilească o politică contabilă specificând ce cheltuieli sunt recunoscute drept active de explorare şi evaluare şi trebuie să aplice acea politică în mod consecvent. Pentru a face această determinare, entitatea ia în considerare gradul în care cheltuiala poate fi asociată cu descoperirea unor resurse minerale specifice. Următoarele sunt exemple de cheltuieli care ar putea fi incluse în evaluarea iniţială a activelor de explorare şi evaluare (lista nu este exhaustivă):

a) achiziţionarea drepturilor de a explora;

b) studii topografice, geologice, geochimice şi geofizice;

c) foraje de explorare;

d) săpături;

e) eşantionare; şi

f) activităţi în legătură cu evaluarea fezabilităţii tehnice şi a viabilităţii comerciale ale extracţiei unei resurse minerale.

248. – O entitate nu va înregistra ca active de natura cheltuielilor de explorare şi evaluare a resurselor minerale cheltuielile angajate:

a) înainte de explorarea şi evaluarea resurselor minerale, cum sunt cheltuielile ce au avut loc înainte de momentul în care entitatea a obţinut dreptul legal de a explora o anumită zonă;

b) după ce sunt demonstrabile fezabilitatea tehnică şi viabilitatea comercială ale extracţiei unei resurse minerale.

249. – Cheltuielile legate de valorificarea resurselor minerale nu vor fi recunoscute drept active de explorare şi evaluare.

250. – Prevederile referitoare la reevaluarea imobilizărilor corporale se aplică şi activelor corporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale.
Clasificarea şi reclasificarea activelor de explorare şi evaluare
251. – (1) O entitate trebuie să clasifice activele de explorare şi evaluare drept active corporale sau necorporale conform naturii activelor dobândite şi trebuie să aplice în mod consecvent această clasificare.

(2) Unele active recunoscute sunt tratate drept active necorporale (de exemplu, drepturile de forare), în timp ce altele sunt corporale (de exemplu, vehiculele şi instalaţiile de forare).

252. – (1) Un activ de explorare şi evaluare nu trebuie să mai fie clasificat ca atare atunci când fezabilitatea tehnică şi viabilitatea comercială ale extracţiei unei resurse minerale pot fi demonstrate. În acest scop, activele de explorare şi evaluare se înregistrează pe seama conturilor corespunzătoare de imobilizări necorporale, respectiv corporale, după caz.

(2) Activele de explorare şi evaluare trebuie evaluate pentru depreciere şi orice pierdere din depreciere trebuie recunoscută înainte de reclasificare.
Deprecierea activelor de explorare şi evaluare
253. – Unul sau mai multe din următoarele fapte şi împrejurări indică faptul că o entitate trebuie să analizeze şi să înregistreze, dacă este cazul, o ajustare pentru deprecierea activelor de explorare şi evaluare:

a) durata pentru care entitatea are dreptul de a explora o anumită zonă a expirat în decursul perioadei sau va expira în viitorul apropiat şi nu se preconizează reînnoirea;

b) nu sunt prevăzute în buget cheltuielile necesare pentru explorarea în continuare şi pentru evaluarea resurselor minerale în acea zonă;

c) explorarea şi evaluarea resurselor minerale dintr-o anumită zonă nu au dus la descoperirea unor cantităţi de resurse minerale viabile din punct de vedere comercial, iar entitatea a decis să întrerupă aceste activităţi în zona respectivă;

d) există suficiente date care să indice că, deşi este posibilă o dezvoltare în zona respectivă, este puţin probabil ca valoarea contabilă a activului de explorare şi evaluare să fie complet recuperată în urma valorificării sau vânzării etc.
4.4.4.2.
Costuri de descopertă recunoscute ca active
254. – (1) Descopertă reprezintă activitatea de îndepărtare a sterilului (pământul extras), desfăşurată de entităţi care desfăşoară operaţiuni de minerit la suprafaţă, pentru a obţine accesul la zăcăminte de minereu. O entitate minieră poate continua să îndepărteze pământul extras şi să suporte costuri de descopertă şi în etapa de producţie a minei.

(2) Ca urmare a operaţiunii de descopertă din etapa de producţie, entitatea poate înregistra două beneficii din activitatea de descopertă: minereu care poate fi folosit pentru a produce stocuri şi un acces mai bun la cantităţi suplimentare de material care vor fi exploatate în viitor.

255. – (1) Costurile aferente activităţii de descopertă reprezintă stocuri dacă beneficiul din activitatea de descopertă este realizat sub forma stocurilor produse.

(2) În măsura în care beneficiul îl constituie accesul îmbunătăţit la minereu, entitatea recunoaşte aceste costuri ca un activ imobilizat dacă se îndeplinesc toate condiţiile următoare:

a) este probabil ca beneficiul economic viitor (accesul mai bun la filon) asociat activităţii de descopertă să revină entităţii;

b) entitatea poate identifica componenta filonului la care accesul a cunoscut o îmbunătăţire; şi

c) costurile aferente activităţii de descopertă asociate acelei componente pot fi evaluate în mod credibil.

256. – Activul imobilizat aferent activităţii de descopertă trebuie să fie contabilizat ca element suplimentar sau ca o îmbunătăţire a unui activ existent. Ca urmare, activul imobilizat aferent activităţii de descopertă va fi contabilizat ca parte a unui activ existent, şi nu ca un activ de sine stătător.

257. – (1) Clasificarea activului aferent activităţii de descopertă ca imobilizare corporală sau necorporală se efectuează în funcţie de natura activului existent.

(2) Natura imobilizării, respectiv corporală sau necorporală, va fi determinată pe baza naturii activului de bază aferent existent.
Evaluarea iniţială a activului imobilizat aferent activităţii de descopertă
258. – (1) Entitatea evaluează iniţial activul imobilizat aferent activităţii de descopertă la cost, acesta reprezentând cumularea costurilor suportate direct pentru efectuarea activităţii de descopertă prin intermediul căreia se îmbunătăţeşte accesul la componenta de minereu identificată, plus o alocare a cheltuielilor de regie direct atribuibile.

(2) Costurile aferente operaţiunilor ocazionale, dar care nu sunt necesare pentru ca activitatea de descopertă din etapa de producţie să continue conform planului, nu trebuie incluse în costurile activului aferent activităţii de descopertă. Nu sunt incluse în costul activului nici despăgubirile plătite celor expropriaţi pentru a se putea înainta cu explorarea minieră.

259. – Atunci când costurile activului aferent activităţii de descopertă şi stocurile produse nu sunt identificabile în mod distinct, entitatea trebuie să aloce costurile de descopertă din etapa de producţie între stocurile produse şi activul imobilizat aferent activităţii de descopertă, utilizând o bază de alocare întemeiată pe o evaluare relevantă a producţiei. Această evaluare a producţiei trebuie să fie calculată pentru componenta identificată a filonului şi trebuie să fie utilizată ca punct de referinţă pentru a identifica în ce măsură a avut loc activitatea suplimentară de generare a unui beneficiu viitor. Exemple de astfel de evaluări includ:

a) costul stocurilor produse comparativ cu costul preconizat;

b) volumul de steril extras comparativ cu volumul preconizat, pentru un volum dat de producţie de minereu; şi

c) conţinutul mineral al minereului extras comparativ cu conţinutul mineral preconizat că va fi extras, pentru o cantitate dată de minereu produs.
Evaluarea ulterioară a activului imobilizat aferent activităţii de descopertă
260. – După recunoaşterea iniţială, activul imobilizat aferent activităţii de descopertă trebuie să fie contabilizat la costul său ori la valoarea reevaluată minus amortizarea şi pierderile prin depreciere, la fel ca activul existent din care face parte. De exemplu, dacă activul existent este evaluat pe baza costului, atunci activul aferent activităţii de descopertă va fi, de asemenea, evaluat pe baza costului.

261. – Activul imobilizat aferent activităţii de descopertă se amortizează în mod sistematic pe durata de viaţă utilă preconizată a componentei identificate a filonului la care se îmbunătăţeşte accesul în urma activităţii de descopertă. Amortizarea se efectuează prin metoda unităţii de producţie, cu excepţia cazurilor în care altă metodă este mai adecvată.
Dispoziţii tranzitorii
263. – În cazul în care nu există o componentă identificabilă a filonului căreia să-i fie asociată respectiva sumă, contravaloarea corespunzătoare se recunoaşte în rezultatul reportat (contul 1176 „Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene“).

262. – La aplicarea pentru prima dată a prezentelor reglementări, orice sold al activelor recunoscute anterior, care au rezultat în urma activităţii de descopertă efectuate în etapa de producţie, trebuie să fie recunoscut conform prevederilor prezentei subsecţiuni în măsura în care la acea dată există rămasă o componentă identificabilă a filonului cu care acestea se pot asocia. Aceste solduri se amortizează pe durata de viaţă utilă preconizată rămasă a componentei identificate a filonului, componentă asociată fiecărui predecesor al activului de descopertă.
4.4.5.
Imobilizări financiare
264. – (1) Imobilizările financiare cuprind acţiunile deţinute la entităţile afiliate, împrumuturile acordate entităţilor afiliate, acţiunile deţinute la entităţi asociate şi entităţi controlate în comun, împrumuturile acordate entităţilor asociate şi entităţilor controlate în comun, alte investiţii deţinute ca imobilizări, alte împrumuturi.

(2) Diferenţa dintre valoarea imobilizărilor financiare dobândite şi valoarea neamortizată a imobilizărilor care au constituit obiectul participării în natură la capitalul altor entităţi, precum şi diferenţa dintre valoarea participaţiilor primite ca urmare a participării cu active pe termen scurt (creanţe) şi valoarea activelor care fac obiectul pârtieipaţiei se înregistrează pe seama veniturilor (contul 768 „Alte venituri financiare“), la data dobândirii acelor titluri.

(3) Acţiunile şi alte imobilizări financiare primite fără plată, potrivit legii, se evidenţiază în conturile de active şi venituri (contul 768 „Alte venituri financiare“).

(4) În categoria altor investiţii deţinute ca imobilizări se evidenţiază distinct certificatele de emisii de gaze cu efect de seră, precum şi certificatele verzi prezentate la subsecţiunea 4.5.4. „Contabilitatea certificatelor verzi“.

265. – (1) La alte creanţe imobilizate se cuprind garanţiile, depozitele şi cauţiunile depuse de entitate la terţi.

(2) În conturile de creanţe imobilizate reprezentând împrumuturi acordate se înregistrează sumele acordate terţilor în baza unor contracte pentru care entitatea percepe dobânzi, potrivit legii.

(3) Entităţile care au evidenţiate în contul de creanţe imobilizate creanţe imobilizate cu scadenţa mai mare de un an, vor prezenta în bilanţ, la imobilizări financiare, numai partea cu scadenţa mai mare de 12 luni, diferenţa urmând a fi reflectată la creanţe.
Evaluarea iniţială
266. – Imobilizările financiare recunoscute ca activ se evaluează la costul de achiziţie.
Evaluarea la data bilanţului
267. – Imobilizările financiare se prezintă în bilanţ la valoarea de intrare mai puţin ajustările cumulate pentru pierdere de valoare.
SECŢIUNEA
Active circulante
4.5.1.
Prevederi generale referitoare la activele circulante
Recunoaşterea activelor circulante
268. – (1) Un activ se clasifică ca activ circulant atunci când:

a) se aşteaptă să fie realizat sau este deţinut cu intenţia de a fi vândut sau consumat în cursul normal al ciclului de exploatare al entităţii;

b) este deţinut, în principal, în scopul tranzacţionării;

c) se aşteaptă a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului; sau

d) este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar a căror utilizare nu este restricţionată.

(2) Toate celelalte active reprezintă active imobilizate.

(3) Ciclul de exploatare al unei entităţi reprezintă perioada de timp dintre achiziţionarea activelor care sunt destinate procesării şi finalizarea acestora în numerar sau echivalente de numerar.

(4) Echivalentele de numerar reprezintă investiţiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt uşor convertibile în numerar şi sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.

269. – În categoria activelor circulante se cuprind:

a) stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost întocmită factură;

b) creanţe;

c) investiţii pe termen scurt;

d) casa şi conturi la bănci.
Evaluarea activelor circulante
270. – (1) Activele circulante trebuie evaluate la costul de achiziţie sau costul de producţie, după caz, cu respectarea prevederilor alin. (2).

(2) Ajustările de valoare se fac pentru activele circulante în vederea prezentării acestora la cea mai mică valoare de piaţă sau, în circumstanţe speciale, la o altă valoare minimă atribuibilă acestora la data bilanţului.

271. – Evaluarea efectuată conform prevederilor de la pct. 270 alin. (2) nu poate fi continuată dacă motivele pentru care au fost făcute ajustările de valoare nu mai sunt aplicabile. Prin urmare, în situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect, întrucât motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe integral sau într-o anumită măsură, atunci acea ajustare trebuie reluată corespunzător la venituri.
4.5.2.
Stocuri
272. – (1) Stocurile sunt active circulante:

a) deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii;

b) în curs de producţie în vederea vânzării în procesul desfăşurării normale a activităţii; sau

c) sub formă de materii prime, materiale şi alte consumabile care urmează să fie folosite în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii.

(2) În categoria stocurilor se cuprind şi activele cu ciclu lung de fabricaţie, destinate vânzării (de exemplu, echipamente, nave, ansambluri sau complexuri de locuinţe etc., realizate de entităţile ce au ca activitate principală obţinerea şi vânzarea unor astfel de produse).

(3) În cazul în care construcţiile sunt realizate în scopul exploatării pe termen lung, de către entitatea care le-a realizat, ele reprezintă imobilizări.

(4) Terenurile cumpărate în scopul construirii pe acestea de construcţii destinate vânzării, se înregistrează la stocuri.

273. – (1) Atunci când există o modificare a utilizării unei imobilizări corporale, în sensul că aceasta urmează a fi îmbunătăţită în perspectiva vânzării, la momentul luării deciziei privind modificarea destinaţiei, în contabilitate se înregistrează transferul activului din categoria imobilizări corporale în cea de stocuri. Transferul se înregistrează la valoarea neamortizată a imobilizării. Dacă imobilizarea corporală a fost reevaluată, concomitent cu reclasificarea activului se procedează la închiderea contului de rezerve din reevaluare aferente acestuia.

(2) În înţelesul alin. (1), transferul poate fi efectuat dacă şi numai dacă există o modificare a utilizării imobilizării, evidenţiată de începerea modernizării, în vederea vânzării. Ca urmare, dacă o entitate decide să cedeze o imobilizare corporală fără a fi modernizată, ea continuă să o trateze ca imobilizare corporală până la scoaterea sa din evidenţă, şi nu ca element de stoc. Modernizarea are semnificaţia cheltuielilor ulterioare recunoscute ca o componentă a activului.

274. – (1) În cazul în care un activ care a fost iniţial recunoscut la terenuri este folosit ulterior pentru construirea de ansambluri de locuinţe destinate vânzării, valoarea terenului se evidenţiază distinct la stocuri, la valoarea de înregistrare în contabilitate.

(2) Dacă terenul a fost reevaluat, concomitent cu schimbarea naturii activului, rezerva din reevaluare corespunzătoare acestuia se transferă în contul 1175 „Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare“.

275. – În cazul activelor de natura ansamblurilor sau complexurilor de locuinţe care iniţial erau destinate vânzării şi care ulterior îşi schimbă destinaţia, urmând a fi folosite de entitate pe o perioadă îndelungată sau să fie închiriate unor terţi, în contabilitate se înregistrează un transfer de la stocuri la imobilizări corporale. Transferul se efectuează la data schimbării destinaţiei, la valoarea la care activele erau înregistrate în contabilitate (reprezentată de cost).

276. – (1) În cadrul stocurilor se cuprind:

a) mărfurile, şi anume bunurile pe care entitatea le cumpără în vederea revânzării sau produsele predate spre vânzare magazinelor proprii;

b) materiile prime, care participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc în produsul finit integral sau parţial, fie în starea lor iniţială, fie transformată;

c) materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb, seminţe şi materiale de plantat, furaje şi alte materiale consumabile), care participă sau ajută la procesul de fabricaţie sau de exploatare fără a se regăsi, de regulă, în produsul finit;

d) materialele de natura obiectelor de inventar;

e) produsele, şi anume:

– semifabricatele, prin care se înţelege produsele al căror proces tehnologic a fost terminat într-o secţie (fază de fabricaţie) şi care trec în continuare în procesul tehnologic al altei secţii (faze de fabricaţie) sau se livrează terţilor;

– produsele finite, adică produsele care au parcurs în întregime fazele procesului de fabricaţie şi nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul entităţii, putând fi depozitate în vederea livrării sau expediate direct clienţilor;

– rebuturile, materialele recuperabile şi deşeurile;

– produsele agricole;

f) activele biologice de natura stocurilor, aşa cum sunt exemplificate la pct. 278 alin. (2);

g) ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achiziţionate sau fabricate, destinate produselor vândute şi care în mod temporar pot fi păstrate de terţi, cu obligaţia restituirii în condiţiile prevăzute în contracte;

h) producţia în curs de execuţie, reprezentând producţia care nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de prelucrare, prevăzute în procesul tehnologic, precum şi produsele nesupuse probelor şi recepţiei tehnice sau necompletate în întregime. În cadrul producţiei în curs de execuţie se cuprind, de asemenea, serviciile şi studiile în curs de execuţie sau neterminate.

(2) În cadrul stocurilor se includ şi bunurile aflate în custodie, pentru prelucrare sau în consignaţie la terţi, maşinile folosite numai ca material de demonstraţie pentru negociere în domeniul automobilelor, cu durată de utilizare de sub un an. Acestea se înregistrează distinct în contabilitate, pe categorii de stocuri. Dacă materialele de demonstraţie au durată de utilizare mai mare de un an, ele reprezintă imobilizări.

(3) Sunt reflectate, de asemenea, distinct în contabilitate, acele stocuri cumpărate, pentru care s-au transferat riscurile şi beneficiile aferente, dar care sunt în curs de aprovizionare (grupa 32 „Stocuri în curs de aprovizionare“ din Planul de conturi general).
Active biologice de natura stocurilor şi produse agricole
277. – (1) În înţelesul prezentelor reglementări, activitatea agricolă reprezintă administrarea de către o entitate a transformării biologice şi recoltării activelor biologice (animale vii şi plante vii) pentru vânzare sau pentru transformarea în produse agricole sau în active biologice suplimentare.

(2)Transformarea biologică cuprinde procesele de creştere, degenerare (aşa cum sunt exemplificate la pct. 282), producere şi procreare care produc modificări calitative sau cantitative ale unui activ biologic.

278. – (1) Activele biologice de natura stocurilor sunt acelea care urmează a fi recoltate ca produse agricole sau vândute ca active biologice.

(2) Exemple de active biologice de natura stocurilor sunt animalele destinate producţiei de carne, animalele deţinute în vederea vânzării, peştii din fermele piscicole, culturile, cum ar fi cele de porumb şi grâu, şi copacii crescuţi pentru cherestea.

279. – (1) Produsele agricole sunt cele rezultate la momentul recoltării de la activele biologice ale entităţii, de exemplu, lână, copaci tăiaţi, bumbac, lapte, struguri, fructe culese etc.

(2) Dacă entitatea raportoare prelucrează produsele agricole, rezultă produse finite, de exemplu, fire, îmbrăcăminte, covoare, cherestea, brânză, zahăr, fructe prelucrate etc.

(3)Recolta reprezintă separarea produselor agricole de un activ biologic sau încetarea proceselor vitale ale unui activ biologic.

280. – Pentru recunoaşterea activelor biologice de natura stocurilor şi a produselor agricole se aplică prevederile pct. 276 şi 277.

281. – Activitatea agricolă include o gamă largă de activităţi; de exemplu, creşterea animalelor, silvicultura, cultivarea de plante anuale sau perene, cultivarea pomilor fructiferi sau a altor plantaţii, floricultura şi acvacultura (inclusiv piscicultura). Aceste activităţi au anumite caracteristici comune, şi anume:

a)capacitatea de modificare. Animalele şi plantele vii sunt capabile de transformări biologice;

b)administrarea modificării. Modul de administrare facilitează transformarea biologică prin îmbunătăţirea sau, cel puţin, stabilizarea condiţiilor necesare desfăşurării procesului (de exemplu, nivelul de elemente nutritive, umiditatea, temperatura, fertilitatea şi lumina). Această administrare diferenţiază activitatea agricolă de alte activităţi. De exemplu, recoltarea produselor din resurse negestionate (cum ar fi pescuitul oceanic sau defrişarea) nu reprezintă o activitate agricolă; şi

c)evaluarea modificării. Modificarea calitativă (de exemplu, calitatea genetică, densitatea, gradul de coacere, conţinutul de grăsimi, conţinutul de proteine şi gradul de rezistenţă al fibrelor) sau cantitativă (de exemplu, numărul de pui, greutatea, volumul, lungimea sau diametrul fibrelor şi numărul de boboci) determinată de transformările biologice sau de recoltare este evaluată şi monitorizată ca funcţie de rutină a administrării.

282. – Transformarea biologică poate conduce la următoarele tipuri de rezultate:

a) modificări ale activelor prin (i) creştere (o creştere cantitativă sau o îmbunătăţire a calităţii unui animal sau a unei plante), (ii) degenerare (o scădere cantitativă sau o deteriorare a calităţii unui animal sau a unei plante), sau (iii) reproducere (crearea de animale ori plante vii suplimentare); sau

b) producţia unor produse agricole, de exemplu, lână şi lapte.
Înregistrarea în contabilitate a stocurilor
283. – (1) Înregistrarea în contabilitate a intrării stocurilor se efectuează la data transferului riscurilor şi beneficiilor.

(2) În general, datele de transfer al controlului, de transfer al proprietăţii şi de livrare coincid. Totuşi, pot exista decalaje de timp, de exemplu, pentru:

– bunuri vândute în consignaţie sau stocurile la dispoziţia clientului;

– stocuri gajate livrate creditorului beneficiar al gajului, care rămân în evidenţa debitorului până la vânzarea lor;

– bunuri recepţionate pentru care nu s-a primit încă factura, care trebuie înregistrate în activele cumpărătorului;

– bunuri livrate şi nefacturate, care trebuie scoase din evidenţă, transferul de proprietate având loc;

– bunuri vândute şi nelivrate încă, pentru care a avut loc transferul proprietăţii. De exemplu, la vânzările cu condiţia de livrare „ex-work“, bunurile vândute ies din stocul vânzătorului din momentul punerii lor la dispoziţia cumpărătorului etc.

284. – (1) Deţinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, precum şi efectuarea de operaţiuni economice, fără să fie înregistrate în contabilitate, sunt interzise.

(2) În aplicarea alin. (1) este necesar să se asigure:

a) recepţionarea tuturor bunurilor materiale intrate în entitate şi înregistrarea acestora la locurile de depozitare. Bunurile materiale primite pentru prelucrare, în custodie sau în consignaţie se recepţionează şi înregistrează distinct ca intrări în gestiune. În contabilitate, valoarea acestor bunuri se înregistrează în conturi în afara bilanţului;

b) în situaţia unor decalaje între aprovizionarea şi recepţia bunurilor care se dovedesc a fi în mod cert în proprietatea entităţii, se procedează astfel:

– bunurile sosite fără factură se înregistrează ca intrări în gestiune atât la locul de depozitare, cât şi în contabilitate, pe baza recepţiei şi a documentelor însoţitoare;

– bunurile sosite şi nerecepţionate se înregistrează distinct în contabilitate ca intrare în gestiune;

c) în cazul unor decalaje între vânzarea şi livrarea bunurilor, acestea se înregistrează ca ieşiri din entitate, nemaifiind considerate proprietatea acesteia, astfel:

– bunurile vândute şi nelivrate se înregistrează distinct în gestiune, iar în contabilitate în conturi în afara bilanţului;

– bunurile livrate, dar nefacturate se înregistrează ca ieşiri din gestiune atât la locurile de depozitare, cât şi în contabilitate, pe baza documentelor care confirmă ieşirea din gestiune potrivit legii;

d) bunurile aprovizionate sau vândute cu clauze privind dreptul de proprietate se înregistrează la intrări şi, respectiv, la ieşiri, atât în gestiune, cât şi în contabilitate, potrivit contractelor încheiate.
Costul stocurilor
285. – (1) Costul stocurilor care nu sunt de obicei fungibile şi al acelor bunuri sau servicii produse şi destinate unor comenzi distincte trebuie determinat prin identificarea specifică a costurilor individuale.

(2) Bunurile fungibile sunt bunuri de orice natură care nu se pot distinge în mod substanţial unele de altele.

(3) Identificarea specifică a costului presupune atribuirea costurilor specifice elementelor identificabile ale stocurilor. Acest tratament contabil este adecvat pentru acele elemente care fac obiectul unei comenzi distincte, indiferent dacă au fost cumpărate sau produse.

(4) Identificarea specifică nu poate fi folosită în cazurile în care stocurile cuprind un număr mare de elemente, care sunt de regulă fungibile.

286. – (1) În funcţie de specificul activităţii, pentru determinarea costului pot fi folosite, de asemenea, metoda costului standard, în activitatea de producţie sau metoda preţului cu amănuntul, în comerţul cu amănuntul.

(2) Costul standard ia în considerare nivelurile normale ale consumurilor de materiale şi consumabile, manoperei, eficienţei şi capacităţii de producţie. Aceste niveluri trebuie revizuite periodic şi ajustate, dacă este necesar, în funcţie de condiţiile existente la un moment dat.

(3) Diferenţele de preţ faţă de costul de achiziţie sau de producţie trebuie evidenţiate distinct în contabilitate, fiind recunoscute în costul activului.

(4) Repartizarea diferenţelor de preţ asupra valorii bunurilor ieşite şi asupra stocurilor se efectuează cu ajutorul unui coeficient care se calculează astfel:

Coeficient de repartizare2 =

Soldul iniţial al diferenţelor de preţ

+

Diferenţe de preţ aferente intrărilor în cursul perioadei, cumulat de la începutul exerciţiului financiar până la finele perioadei de referinţă

× 100

Soldul iniţial al stocurilor de preţ de înregistrare

+

Valoarea intrărilor în cursul perioadei la preţ de înregistrare, cumulat de la începutul exerciţiului financiar până la finele perioadei de referinţă

Acest coeficient se înmulţeşte cu valoarea bunurilor ieşite din gestiune la preţ de înregistrare, iar suma rezultată se înregistrează în conturile corespunzătoare în care au fost înregistrate bunurile ieşite.

(5) Coeficienţii de repartizare a diferenţelor de preţ pot fi calculaţi la nivelul conturilor sintetice de gradul I şi II, prevăzute în Planul de conturi general, pe grupe sau categorii de stocuri.

(6) La sfârşitul perioadei, soldurile conturilor de diferenţe se cumulează cu soldurile conturilor de stocuri, la preţ de înregistrare, astfel încât aceste conturi să reflecte valoarea stocurilor la costul de achiziţie sau costul de producţie, după caz.

(7) Diferenţele de preţ se repartizează proporţional atât asupra valorii bunurilor ieşite, cât şi asupra bunurilor rămase în stoc.

(8) În comerţul cu amănuntul poate fi utilizată metoda preţului cu amănuntul, pentru a determina costul stocurilor de articole numeroase şi cu mişcare rapidă, care au marje similare şi pentru care nu este practic să se folosească altă metodă.

În această situaţie, costul bunurilor vândute se calculează prin deducerea valorii marjei brute din preţul de vânzare al stocurilor. Orice modificare a preţului de vânzare presupune recalcularea marjei brute.

287. – (1) Metoda aleasă trebuie aplicată cu consecvenţă pentru elemente similare de natura stocurilor şi a activelor fungibile de la un exerciţiu financiar la altul. Dacă, în situaţii excepţionale, administratorii decid să modifice metoda pentru un anumit element de stocuri sau alte active fungibile, în notele explicative trebuie să se prezinte următoarele informaţii:

– motivul modificării metodei, şi

– efectele sale asupra rezultatului.

(2) O entitate trebuie să utilizeze aceleaşi metode de determinare a costului pentru toate stocurile care au natură şi utilizare similare. Noţiunea de „utilizare similară“ este proprie fiecărei entităţi.

(3) Pentru stocurile cu natură sau utilizare diferită, folosirea unor metode diferite de calcul al costului poate fi justificată.

(4) O diferenţă în localizarea geografică nu este suficientă pentru a justifica alegerea de metode diferite.

288. – Valoarea produselor şi serviciilor în curs de execuţie se determină prin inventarierea producţiei neterminate la sfârşitul perioadei, prin metode tehnice de constatare a gradului de finalizare sau a stadiului de efectuare a operaţiilor tehnologice şi evaluarea acesteia la costurile de producţie.

289. – Contabilitatea stocurilor se ţine cantitativ şi valoric sau numai valoric prin folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent.

290. – În condiţiile folosirii inventarului permanent, în contabilitate se înregistrează toate operaţiunile de intrare şi ieşire, ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor, atât cantitativ, cât şi valoric.

291. – (1) Inventarul intermitent constă în stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfârşitul perioadei.

(2) Entităţile care utilizează metoda inventarului intermitent efectuează inventarierea faptică a stocurilor conform politicilor contabile, dar nu mai târziu de finele perioadei de raportare pentru care au de determinat obligaţii fiscale. Aplicarea metodei inventarului intermitent presupune respectarea Normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii.

(3) Metoda inventarului intermitent constă în faptul că intrările de stocuri nu se înregistrează prin conturile de stocuri, ci prin conturile de cheltuieli.

(4) Stabilirea ieşirilor de stocuri în cursul perioadei are la bază inventarierea faptică a stocurilor la sfârşitul perioadei. Ieşirile de stocuri se determină ca diferenţă între valoarea stocurilor iniţiale, la care se adaugă valoarea intrărilor, şi valoarea stocurilor la sfârşitul perioadei stabilite pe baza inventarului.

(5) Inventarul intermitent nu se utilizează în comerţul cu amănuntul în situaţia în care se aplică metoda global-valorică.

292. – Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate în bilanţ la o valoare mai mare decât valoarea care se poate obţine prin utilizarea sau vânzarea lor. În acest scop, valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă, prin reflectarea unei ajustări pentru depreciere.
4.5.3.
Investiţii pe termen scurt
293. – În categoria investiţiilor pe termen scurt sunt cuprinse acţiunile deţinute la entităţile afiliate şi alte investiţii pe termen scurt.

294. – (1) Contravaloarea acţiunilor pe termen scurt primite fără plată, potrivit legii, se înregistrează în contrapartidă cu contul 768 „Alte venituri financiare“.

(2) Alte investiţii pe termen scurt reprezintă obligaţiunile emise şi răscumpărate, obligaţiunile achiziţionate şi alte valori mobiliare achiziţionate în vederea realizării unui profit într-un termen scurt.

(3) În categoria altor investiţii pe termen scurt se evidenţiază distinct certificatele de emisii de gaze cu efect de seră, care îndeplinesc condiţiile de recunoaştere a investiţiilor pe termen scurt.

295. – (1) La intrarea în entitate, investiţiile pe termen scurt se evaluează la costul de achiziţie sau la valoarea stabilită potrivit contractelor.

(2) Depozitele bancare pe termen scurt în valută se înregistrează la constituire la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României, de la data operaţiunii de constituire.

296. – (1) Lichidarea depozitelor constituite în valută se efectuează la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României, de la data operaţiunii de lichidare.

(2) Diferenţele de curs valutar între cursul de la data constituirii sau cursul la care sunt înregistrate în contabilitate şi cursul Băncii Naţionale a României de la data lichidării depozitelor bancare se înregistrează la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz.

297. – (1) Pentru deprecierea investiţiilor deţinute ca active circulante, la sfârşitul exerciţiului financiar, cu ocazia inventarierii, se recunosc ajustări pentru pierdere de valoare, înregistrate pe seama cheltuielilor.

(2) La sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar, ajustările pentru pierderile de valoare înregistrate se suplimentează, se diminuează sau se anulează, după caz. La ieşirea din entitate a investiţiilor pe termen scurt, eventualele ajustări pentru pierdere de valoare se anulează.
4.5.4.
Contabilitatea certificatelor verzi
298. – (1) Producătorii de energie din surse regenerabile, care beneficiază de certificate verzi emise de operatorul de transport şi sistem, potrivit legii, evidenţiază lunar dreptul de a primi certificate verzi (articol contabil 445 „Subvenţii“/analitic distinct = 7411 „Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri“). Creanţa aferentă certificatelor verzi se evaluează în funcţie de numărul de certificate verzi de primit şi preţul de tranzacţionare de la data stabilirii acestui drept, publicat de operatorul pieţei de energie electrică (S.C. OPCOM – S.A.). În scopul contabilizării acestei operaţiuni, data stabilirii acestui drept o constituie ultima zi din luna respectivă, dacă nu există alte elemente certe prin care să se poată stabili data dreptului respectiv.

(2) La primirea certificatelor verzi, contravaloarea acestora se reflectă în contul 507 „Certificate verzi primite“, articol contabil 507 „Certificate verzi primite“ = 445 „Subvenţii“/analitic distinct. Certificatele verzi primite se evaluează la preţul de tranzacţionare de la data primirii, publicat de operatorul pieţei de energie electrică (S.C. OPCOM – S.A.). Diferenţa între valoarea certificatelor verzi înregistrată în contul 445 „Subvenţii“/analitic distinct la stabilirea dreptului de a primi certificate verzi şi valoarea acestora la data primirii, determinată în funcţie de preţul de tranzacţionare de la data primirii reprezintă venit financiar (contul 768 „Alte venituri financiare“) sau cheltuială financiară (contul 668 „Alte cheltuieli financiare“), după caz.

(3) La sfârşitul exerciţiului financiar, certificatele verzi evidenţiate în contul 507 „Certificate verzi primite“ se evaluează la preţul de tranzacţionare publicat de operatorul pieţei de energie electrică (S.C. OPCOM – S.A.) pentru ultima tranzacţie, cu reflectarea în rezultatul perioadei a diferenţelor rezultate (contul 768 „Alte venituri financiare“ sau contul 668 „Alte cheltuieli financiare“, după caz).

(4) La vânzarea certificatelor verzi se recunoaşte câştigul rezultat (contul 7642 „Câştiguri din investiţii pe termen scurt cedate“), respectiv pierderea înregistrată (contul 6642 „Pierderi din investiţiile pe termen scurt cedate“) din vânzarea acestora.

299. – (1) Furnizorii de energie electrică şi producătorii obligaţi, potrivit legii, să achiziţioneze anual un număr de certificate verzi înregistrează contravaloarea certificatelor verzi achiziţionate în contul 652 „Cheltuieli cu protecţia mediului înconjurător“.

(2) În situaţia în care achiziţionarea certificatelor verzi se efectuează înainte de termenele prevăzute de lege, contravaloarea certificatelor verzi se înregistrează în contul 471 „Cheltuieli înregistrate în avans“, urmând ca la termenele legale să se înregistreze cheltuiala în contul 652 „Cheltuieli cu protecţia mediului înconjurător“.

300. – Certificatele verzi anulate, potrivit legii, datorită neutilizării în perioada de valabilitate se evidenţiază pe seama cheltuielilor perioadei (contul 668 „Alte cheltuieli financiare“). Acelaşi tratament contabil se aplică şi în cazul anulării certificatelor verzi obţinute necuvenit de un operator economic acreditat, dacă acestea nu au fost încă tranzacţionale.

301. – (1) Prin excepţie de la prevederile pct. 298 alin. (1), contravaloarea certificatelor verzi a căror tranzacţionare este amânată conform prevederilor Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se înregistrează în contul 266 „Certificate verzi amânate“, pe seama veniturilor înregistrate în avans (contul 472 „Venituri înregistrate în avans“/analitic distinct). Evidenţierea în contabilitate a contravalorii certificatelor verzi a căror tranzacţionare este amânată se efectuează la data constatării dreptului de a le primi, la valoarea determinată în funcţie de numărul de certificate verzi şi preţul de tranzacţionare al certificatelor verzi, publicat de operatorul pieţei de energie electrică (S.C. OPCOM – S.A.).

(2) Prin excepţie de la regulile generale de înregistrare a deprecierilor, la sfârşitul exerciţiului financiar, eventuala pierdere de valoare aferentă certificatelor verzi prevăzute la alin. (1) se recunoaşte pe seama veniturilor înregistrate în avans (articol contabil 472 „Venituri înregistrate în avans“/analitic distinct = 266 „Certificate verzi amânate“).
4.5.5.
Casa şi conturi la bănci
302. – (1) Conturile la bănci cuprind: valorile de încasat, cum sunt cecurile şi efectele comerciale depuse la bănci, disponibilităţile în lei şi valută, cecurile entităţii, precum şi dobânzile aferente disponibilităţilor şi creditelor acordate de bănci în conturile curente. Depozitele bancare pe termen de cel mult 3 luni pot fi incluse în numerar şi echivalente de numerar doar în măsura în care acestea sunt deţinute cu scopul de a acoperi nevoia de numerar pe termen scurt, şi nu în scop investiţional.

(2) Sumele virate sau depuse la bănci ori prin mandat poştal, pe bază de documente prezentate entităţii şi neapărute încă în extrasele de cont, se înregistrează distinct în contabilitate (contul 5125 „Sume în curs de decontare“).

(3) Sumele acordate personalului prin sistemul de carduri, cu titlu de avansuri spre decontare în vederea plăţii unor achiziţii sau prestări de servicii, se evidenţiază în contul 542 „Avansuri de trezorerie“/analitic distinct.

(4) Conturile curente la bănci se dezvoltă în analitic pe fiecare bancă.

(5) Dobânzile de încasat, aferente disponibilităţilor aflate în conturi la bănci, se înregistrează distinct în contabilitate, faţă de cele de plătit, aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente, precum şi cele aferente creditelor bancare pe termen scurt.

(6) Dobânzile de plătit şi cele de încasat, aferente exerciţiului financiar în curs, se înregistrează la cheltuieli financiare sau venituri financiare, după caz.

303. – Contabilitatea disponibilităţilor aflate în bănci/casierie şi a mişcării acestora, ca urmare a încasărilor şi plăţilor efectuate, se ţine distinct în lei şi în valută.

304. – (1) Operaţiunile privind încasările şi plăţile în valută se înregistrează în contabilitate la cursul de schimb valutar, comunicat de Banca Naţională a României, de la data efectuării operaţiunii respective. În vederea asigurării unui tratament contabil unitar, prin curs de schimb de la data efectuării operaţiunii se înţelege cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României, din ultima zi bancară anterioară operaţiunii, disponibil ca informaţie la momentul efectuării operaţiunii (încasare, plată, emitere de documente).

(2) Operaţiunile de vânzare-cumpărare de valută, inclusiv cele derulate în cadrul contractelor cu decontare la termen, se înregistrează în contabilitate la cursul utilizat de banca comercială la care se efectuează licitaţia cu valută, fără ca acestea să genereze în contabilitate diferenţe de curs valutar.

(3) La finele fiecărei luni, disponibilităţile în valută şi alte valori de trezorerie, cum sunt titluri de stat în valută, acreditive şi depozite în valută se evaluează la cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României din ultima zi bancară a lunii în cauză.

(4) Diferenţele de curs înregistrate se recunosc în contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz.

305. – (1) În vederea achitării unor obligaţii faţă de furnizori, entităţile pot solicita deschiderea de acreditive la bănci, în lei sau în valută, în favoarea acestora.

(2) Lichidarea acreditivelor constituite în valută se efectuează la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României, de la data operaţiunii de lichidare.

(3) Diferenţele de curs valutar între cursul de la data constituirii sau cursul la care acreditivele sunt înregistrate în contabilitate şi cursul Băncii Naţionale a României de la data lichidării acreditivelor se înregistrează la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz.

306. – (1) Sumele în numerar, puse la dispoziţia personalului sau a terţilor, în vederea efectuării unor plăţi în favoarea entităţii, se înregistrează distinct în contabilitate (contul 542 „Avansuri de trezorerie“, respectiv contul 461 „Debitori diverşi“, în cazul terţilor).

(2) În cazul plăţilor în valută suportate din avansuri de trezorerie, cheltuielile se recunosc în contabilitate la cursul din data efectuării operaţiunilor sau la cursul din data decontării avansului.

(3) Sumele reprezentând avansuri de trezorerie, acordate potrivit legii şi nedecontate până la data bilanţului, se evidenţiază în contul de debitori diverşi (461 „Debitori diverşi“) sau creanţe în legătură cu personalul (4282 „Alte creanţe în legătură cu personalul“), în funcţie de natura creanţei.

307. – În contul de viramente interne se înregistrează transferurile de disponibilităţi băneşti între conturile la bănci, precum şi între conturile la bănci şi casieria entităţii.

308. – Operaţiunile financiare în lei sau în valută se efectuează cu respectarea regulamentelor emise de Banca Naţională a României şi a reglementărilor emise în acest scop.
SECŢIUNEA
Terţi
309. – Contabilitatea terţilor asigură evidenţa datoriilor şi creanţelor entităţii în relaţiile acesteia cu furnizorii, clienţii, personalul, asigurările sociale, bugetul statului, entităţile afiliate, entităţile asociate şi entităţile controlate în comun, asociaţii/acţionarii, debitorii şi creditorii diverşi.

310. – (1) În contabilitatea furnizorilor şi clienţilor se înregistrează operaţiunile privind cumpărările, respectiv livrările de mărfuri şi produse, serviciile prestate, precum şi alte operaţiuni similare efectuate.

(2) Datoriile către furnizorii de bunuri, respectiv prestatorii de servicii, de la care, până la finele lunii, nu s-au primit facturile se evidenţiază distinct în contabilitate (contul 408 „Furnizori – facturi nesosite“), pe baza documentelor care atestă primirea bunurilor, respectiv a serviciilor.

(3) Creanţele faţă de clienţii pentru care, până la finele lunii, nu au fost întocmite facturile se evidenţiază distinct în contabilitate (contul 418 „Clienţi – facturi de întocmit“), pe baza documentelor care atestă livrarea bunurilor, respectiv prestarea serviciilor.

(4) În baza contabilităţii de angajamente, entităţile trebuie să evidenţieze în contabilitate toate veniturile şi cheltuielile, respectiv creanţele şi datoriile rezultate ca urmare a unor prevederi legale sau contractuale.

(5) În conturile de furnizori şi clienţi se evidenţiază distinct datoriile, respectiv creanţele din penalităţi stabilite conform clauzelor contractuale, despăgubiri datorate pentru contracte întrerupte înainte de termen şi alte elemente de natură similară.

311. – (1) Avansurile acordate furnizorilor, precum şi cele primite de la clienţi se înregistrează în contabilitate în conturi distincte.

(2) Avansurile acordate furnizorilor de imobilizări se reflectă distinct de avansurile acordate altor furnizori.

312. – (1) În conturile de terţi se înregistrează distinct operaţiunile de scontare, forfetare şi alte operaţiuni, efectuate cu instituţii de credit.

(2) Scontul comercial reprezintă operaţiunea prin care, în schimbul unui efect de comerţ (cambie, bilet la ordin), instituţia de credit pune la dispoziţia posesorului creanţei valoarea efectului, mai puţin taxa de scont şi comisioanele aferente, fără a aştepta scadenţa efectului respectiv, iar instituţia are drept de recurs asupra beneficiarului fondurilor.

(3) Forfetarea reprezintă cumpărarea, fără recurs asupra oricărui deţinător anterior, a unor creanţe scadente la termen, ca rezultat al livrării de bunuri sau prestărilor de servicii, contra unei taxe forfetare.

313. – (1) Operaţiunile privind vânzările/cumpărările de bunuri şi prestările de servicii efectuate pe baza efectelor comerciale se înregistrează în contabilitate în conturile corespunzătoare de efecte de primit sau de plătit, după caz.

(2) Efectele comerciale trebuie să îndeplinească condiţiile de formă şi fond prevăzute de legislaţia în vigoare, fără de care validitatea lor poate fi contestată sau anulată.

(3) Efectele comerciale scontate neajunse la scadenţă se înregistrează într-un cont în afara bilanţului (contul 8037 „Efecte scontate neajunse la scadenţă“) şi se menţionează în notele explicative.

314. – (1) Creanţele şi datoriile în valută, rezultate ca efect al tranzacţiilor entităţii, se înregistrează în contabilitate atât în lei, cât şi în valută, cu respectarea prevederilor pct. 317–324 din prezentele reglementări.

(2) În conformitate cu prevederile art. 6 alin. (1) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, orice operaţiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ.

(3) Din punct de vedere contabil, efectuarea operaţiunii economico-financiare este probată de orice document în care se consemnează aceasta.

(4) În cazul bunurilor achiziţionate însoţite de factură sau de aviz de însoţire a mărfii, urmând ca factura să sosească ulterior, cursul valutar utilizat la înregistrarea în contabilitate este cursul de la data recepţiei bunurilor.
Elementele monetare
315. – (1) Prin elemente monetare se înţelege disponibilităţile băneşti şi activele/datoriile de primit/de plătit în sume fixe sau determinabile.

(2) Caracteristica esenţială a unui element monetar este dreptul de a primi sau obligaţia de a plăti un număr fix sau determinabil de unităţi monetare. Exemplele includ: pensii şi alte beneficii ale angajaţilor ce trebuie plătite în numerar; provizioane ce trebuie decontate în numerar; şi dividende în numerar care sunt recunoscute ca datorie. În mod similar, un contract de a primi (sau de a furniza) un număr variabil de instrumente de capitaluri proprii ale entităţii sau o cantitate variabilă de active în care valoarea justă ce trebuie primită (sau furnizată) este egală cu un număr fix sau determinabil de unităţi monetare este un element monetar.

(3) Caracteristica esenţială a unui element nemonetar este absenţa unui drept de a primi (sau a unei obligaţii de a furniza) un număr fix sau determinabil de unităţi monetare. Exemplele includ: sumele plătite în avans pentru bunuri şi servicii; imobilizări necorporale; stocuri; imobilizări corporale; şi provizioanele care urmează a fi decontate prin furnizarea unui activ nemonetar.
Dispoziţii tranzitorii
316. – (1) La aplicarea pentru prima dată a prezentelor reglementări, sumele reprezentând avansuri acordate pentru imobilizări corporale, respectiv necorporale, se preiau în conturile 4093 „Avansuri acordate pentru imobilizări corporale“ şi 4094 „Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale“, la valoarea rezultată din evaluarea efectuată la 31 decembrie 2014, potrivit Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3.055/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Începând cu data de 1 ianuarie 2015, sumele înregistrate în conturile menţionate la alin. (1), precum şi cele reflectate în conturile 409 „Furnizori – debitori“ şi 419 „Clienţi – creditori“, nu mai fac obiectul evaluării în funcţie de cursul valutar, la finele lunii, respectiv la finele exerciţiului financiar.
Operaţiuni în valută
317. – (1) În înţelesul prezentelor reglementări, o tranzacţie în valută este o tranzacţie care este exprimată sau necesită decontarea într-o altă monedă decât moneda naţională (leu), inclusiv tranzacţiile rezultate atunci când o entitate:

a) cumpără sau vinde bunuri sau servicii al căror preţ este exprimat în valută;

b) împrumută sau oferă spre împrumut fonduri, iar sumele ce urmează să fie plătite sau încasate sunt exprimate în valută; sau

c) achiziţionează sau cedează într-o altă manieră active, contractează sau achită datorii exprimate în valută.

(2) Cursul de schimb valutar este raportul de schimb dintre două monede.

(3) Diferenţa de curs valutar este diferenţa ce rezultă din conversia unui anumit număr de unităţi ale unei monede într-o altă monedă la cursuri de schimb diferite.

318. – În vederea aplicării regulilor privind contabilizarea operaţiunilor în valută, creanţele şi datoriile exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, sunt asimilate elementelor exprimate în valută.

319. – O tranzacţie în valută trebuie înregistrată iniţial la cursul de schimb valutar, comunicat de Banca Naţională a României, de la data efectuării operaţiunii.

320. – (1) Înregistrarea contravalorii în lei a capitalului social subscris în valută se face la cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României, din data subscrierii.

(2) Diferenţele de curs valutar între cursul de la data subscrierii şi cursul de la data vărsării capitalului social în valută se înregistrează la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz.

321. – (1) În cazul datoriilor de leasing financiar în valută, acestea se înregistrează la cursul de schimb al pieţei valutare comunicat de Banca Naţională a României la data acordării finanţării. În situaţia în care data acordării finanţării este zi nebancară, la calculul diferenţelor de curs valutar aferente se va avea în vedere cursul de schimb al pieţei valutare comunicat de Banca Naţională a României în ultima zi bancară anterioară acesteia.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul datoriilor de leasing financiar în lei, cu decontare în funcţie de cursul unei valute.

322. – (1) Diferenţele de curs valutar care apar cu ocazia decontării creanţelor şi datoriilor în valută la cursuri diferite faţă de cele la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul lunii sau faţă de cele la care sunt înregistrate în contabilitate trebuie recunoscute în luna în care apar, ca venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar.

(2) Atunci când creanţa sau datoria în valută este decontată în decursul aceleiaşi luni în care a survenit, întreaga diferenţă de curs valutar este recunoscută în acea lună. Atunci când creanţa sau datoria în valută este decontată într-o lună ulterioară, diferenţa de curs valutar recunoscută în fiecare lună, care intervine până în luna decontării, se determină ţinând seama de modificarea cursurilor de schimb survenită în cursul fiecărei luni.

323. – (1) Diferenţele de valoare care apar cu ocazia decontării creanţelor şi datoriilor exprimate în lei, în funcţie de un curs valutar diferit de cel la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul lunii sau faţă de cele la care sunt înregistrate în contabilitate trebuie recunoscute în luna în care apar, la alte venituri sau cheltuieli financiare. Atunci când creanţa sau datoria este decontată în decursul aceleiaşi luni în care a survenit, întreaga diferenţă rezultată este recunoscută în acea lună.

(2) Atunci când creanţa sau datoria este decontată într-o lună ulterioară, diferenţa recunoscută în fiecare lună, care intervine până în luna decontării, se determină ţinând seama de modificarea cursurilor de schimb, survenită în cursul fiecărei luni.

324. – Prevederile pct. 317–323 se aplică şi pentru activitatea desfăşurată în străinătate de subunităţile fără personalitate juridică, şi care aparţin persoanelor juridice cu sediul în România, inclusă în situaţiile financiare anuale ale persoanei juridice române.

325. – (1) La finele fiecărei luni, creanţele şi datoriile în valută se evaluează la cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României din ultima zi bancară a lunii în cauză. Diferenţele de curs înregistrate se recunosc în contabilitate la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar, după caz.

(2) Pentru ultima zi a lunii se efectuează atât contabilizarea tranzacţiilor în valută, cât şi evaluarea lunară la cursul Băncii Naţionale a României, utilizându-se:

a) pentru contabilizarea tranzacţiilor efectuate în ultima zi a lunii, cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României, din ultima zi bancară anterioară operaţiunii;

b) cursul de schimb al pieţei valutare comunicat de Banca Naţională a României, din ultima zi bancară a lunii în cauză, pentru evaluarea creanţelor şi datoriilor în valută, a disponibilităţilor în valută şi a altor valori de trezorerie, cum sunt titlurile de stat în valută, acreditivele şi depozitele în valută, existente în sold la sfârşitul lunii.

(3) Prevederile prezentului punct se aplică şi creanţelor şi datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute. În acest caz, diferenţele înregistrate se recunosc în contabilitate la alte venituri financiare sau alte cheltuieli financiare, după caz.

326. – Evaluarea prevăzută la pct. 325 se aplică şi în cazul:

a) creanţelor, respectiv al datoriilor, reflectate în conturile 481 „Decontări între unitate şi subunităţi“ şi 482 „Decontări între subunităţi“ de subunităţile din România, care aparţin unor persoane juridice cu sediul în străinătate, provenind din relaţiile cu persoana juridică căreia îi aparţin aceste subunităţi, respectiv cu alte subunităţi ale aceleiaşi persoane juridice;

b) depozitelor bancare constituite în valută (conturile 267 „Creanţe imobilizate“ şi 508 „Alte investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate“).

327. – În contextul datelor informative raportate potrivit legii, creanţele şi datoriile exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, sunt asimilate creanţelor şi datoriilor în lei.

328. – La scăderea din evidenţă a creanţelor şi datoriilor ale căror termene de încasare sau de plată sunt prescrise, entităţile trebuie să demonstreze că au fost întreprinse toate demersurile legale, pentru decontarea acestora.

329. – (1) Contabilitatea furnizorilor şi clienţilor, a celorlalte datorii şi creanţe se ţine pe categorii, precum şi pe fiecare persoană fizică sau juridică. În acest sens, în contabilitatea analitică, furnizorii şi clienţii se grupează astfel: interni şi externi, iar în cadrul acestora pe termene de plată, respectiv de încasare.

(2) În cadrul conturilor de furnizori şi clienţi, se grupează distinct datoriile şi creanţele rezultate din tranzacţiile cu clauze de rezervă de proprietate.

330. – (1) În cazul mărfurilor returnate de clienţi în acelaşi exerciţiu financiar în care a avut loc operaţiunea de vânzare, se corectează conturile 411 „Clienţi“, 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor“, 607 „Cheltuieli privind mărfurile“ şi 371 „Mărfuri“. În cazul în care mărfurile returnate se referă la o vânzare efectuată în exerciţiul financiar precedent, corecţia se înregistrează la data bilanţului în contul 418 „Clienţi – facturi de întocmit“, respectiv contul 408 „Furnizori – facturi nesosite“ şi se reflectă în situaţiile financiare ale exerciţiului pentru care se face raportarea dacă sumele respective se cunosc la data bilanţului. Tratamentul TVA în aceste situaţii este cel prevăzut de legislaţia în domeniu.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul returului de produse finite vândute, corectându-se conturile corespunzătoare, respectiv 7015 „Venituri din vânzarea produselor finite“, 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de produse“ şi 345 „Produse finite“.

331. – Creanţele incerte se înregistrează distinct în contabilitate (contul 4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu“ sau în conturi analitice ale conturilor de creanţe, pentru alte creanţe decât clienţii).

332. – (1) În scopul prezentării în situaţiile financiare anuale, creanţele se evaluează la valoarea probabilă de încasat.

(2) Atunci când se estimează că o creanţă nu se va încasa integral, în contabilitate se înregistrează ajustări pentru pierdere de valoare, la nivelul sumei care nu se mai poate recupera.

333. – (1) Creanţele preluate prin cesionare se evidenţiază în contabilitate la costul de achiziţie (articol contabil 461 „Debitori diverşi“ = 462 „Creditori diverşi“). Valoarea nominală a creanţelor astfel preluate se evidenţiază în afara bilanţului (contul 809 „Creanţe preluate prin cesionare“).

(2) În cazul achiziţiei unui portofoliu de creanţe, costul de achiziţie se alocă pentru fiecare creanţă astfel preluată.

(3) În cazul în care cesionarul recuperează de la debitorul preluat o sumă mai mare decât costul de achiziţie al creanţei faţă de acesta, diferenţa dintre suma încasată şi costul de achiziţie se înregistrează la venituri (contul 758 „Alte venituri din exploatare“/analitic distinct) la data încasării.

(4) În cazul în care cesionarul cedează creanţa faţă de debitorul preluat, acesta recunoaşte în contabilitate la data cedării:

a) o cheltuială (contul 654 „Pierderi din creanţe şi debitori diverşi“), dacă costul de achiziţie al creanţei cedate este mai mare decât preţul de cesiune al acesteia; sau

b) un venit (contul 758 „Alte venituri din exploatare“/analitic distinct), dacă preţul de cesiune al creanţei cedate este mai mare decât costul de achiziţie al acesteia.

334. – Contabilitatea decontărilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizaţiile pentru concediile de odihnă, precum şi cele pentru incapacitate temporară de muncă, plătite din fondul de salarii, primele reprezentând participarea personalului la profit, acordate potrivit legii, şi alte drepturi în bani şi/sau în natură datorate de entitate personalului pentru munca prestată.

335. – (1) În vederea înregistrării primelor reprezentând participarea personalului la profit, acordate potrivit legii, o entitate recunoaşte ca provizion costul previzional al acestora atunci şi numai atunci când:

a) entitatea are o obligaţie legală sau implicită de a face astfel de plăţi ca rezultat al evenimentelor anterioare; şi

b) poate fi făcută o estimare certă a obligaţiei.

(2) O obligaţie curentă există atunci, şi numai atunci, când entitatea nu are o altă alternativă realistă decât să efectueze aceste plăţi.

(3) În situaţiile financiare ale exerciţiului pentru care se propun prime reprezentând participarea personalului la profit, contravaloarea acestora se reflectă sub formă de provizion, cheltuiala rezultând din serviciul angajatului. Provizionul urmează a fi reluat la venituri în exerciţiul financiar în care se acordă aceste prime.

336. – (1) În contabilitate se înregistrează distinct alte drepturi şi avantaje care, potrivit legislaţiei în vigoare, nu se suportă din fondul de salarii (masa caldă, alimente antidot etc.), precum şi alte drepturi acordate potrivit legii.

(2) Drepturile de personal neridicate în termenul legal se înregistrează într-un cont distinct, pe persoane.

337. – Reţinerile din salariile personalului pentru cumpărări cu plata în rate, chirii sau pentru alte obligaţii ale salariaţilor, datorate terţilor (popriri, pensii alimentare şi altele), se efectuează numai în baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relaţii contractuale.

338. – (1) Sumele datorate şi neachitate personalului până la sfârşitul exerciţiului financiar (concediile de odihnă şi alte drepturi de personal), respectiv eventualele sume care urmează să fie încasate de la acesta, aferente exerciţiului în curs, dar care urmează a fi plătite/încasate în exerciţiul financiar următor, se înregistrează ca alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul.

(2) Concediile de odihnă se înregistrează pe seama datoriilor atunci când suma lor este comensurată în baza statelor de salarii sau a altor documente care să justifice suma respectivă. În lipsa acestora, sumele reprezentând concedii de odihnă se recunosc pe seama provizioanelor. Prevederile prezentului alineat referitoare la recunoaşterea unor obligaţii faţă de salariaţi, pe seama datoriilor sau a provizioanelor, se aplică şi în cazul bonusurilor acordate angajaţilor.

(3) Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate, din distribuiri de uniforme şi echipamente de lucru, precum şi debitele provenite din pagube materiale, amenzile şi penalităţile stabilite în baza unor hotărâri ale instanţelor judecătoreşti, şi alte creanţe faţă de personalul entităţii se înregistrează ca alte creanţe în legătură cu personalul.

339. – (1) Beneficiile sub forma acţiunilor proprii ale entităţii (sau alte instrumente de capitaluri proprii), acordate angajaţilor sunt înregistrate distinct (contul 643 „Cheltuieli cu remunerarea în instrumente de capitaluri proprii“), în contrapartida conturilor de capitaluri proprii (1031 „Beneficii acordate angajaţilor sub forma instrumentelor de capitaluri proprii“), la valoarea justă a respectivelor instrumente de capitaluri proprii, de la data acordării acelor beneficii. Recunoaşterea cheltuielilor aferente muncii prestate de angajaţi are loc în momentul prestării acesteia.

(2) Data acordării beneficiilor reprezintă data la care entitatea şi angajaţii beneficiari ai respectivelor instrumente înţeleg şi acceptă termenii şi condiţiile tranzacţiei, cu menţiunea că, dacă respectivul acord face obiectul unui proces de aprobare ulterioară (de exemplu, de către acţionari), data acordării beneficiilor este data la care este obţinută respectiva aprobare.

(3) Pentru instrumentele de capitaluri proprii acordate care intră în drepturi imediat, la data acordării beneficiilor, angajaţilor nu li se cere să finalizeze o perioadă specificată de servicii înainte de a avea dreptul necondiţionat asupra respectivelor instrumente de capitaluri proprii şi, în absenţa unei dovezi privind contrariul, entitatea va considera că serviciile prestate în schimbul instrumentelor de capitaluri proprii au fost deja primite. În acest caz, cheltuielile aferente se înregistrează integral, la momentul respectiv, în contrapartidă cu conturile de capitaluri proprii.

(4) Pentru instrumentele de capitaluri proprii acordate, care intră în drepturi numai după îndeplinirea de către angajaţi a unei perioade specificate de servicii, cheltuielile aferente sunt înregistrate pe măsura prestării serviciilor, pe parcursul perioadei pentru satisfacerea condiţiilor de intrare în drepturi, în contrapartidă cu conturile de capitaluri proprii. Suma înregistrată drept cheltuieli va avea în vedere estimarea numărului de instrumente de capitaluri proprii care vor intra în drepturi, iar această estimare trebuie revizuită dacă informaţiile ulterioare indică faptul că numărul de instrumente de capitaluri proprii preconizate a intra în drepturi este diferit faţă de estimările precedente, astfel încât, la data intrării în drepturi, estimarea respectivă să fie egală cu numărul de instrumente de capitaluri proprii care intră în drepturi.

340. – (1) Contabilitatea decontărilor privind contribuţiile sociale cuprinde obligaţiile pentru contribuţia la asigurări sociale, contribuţia la asigurări sociale de sănătate şi la constituirea fondului pentru ajutorul de şomaj.

(2) Eventualele sume datorate sau care urmează să fie încasate în perioadele următoare, aferente exerciţiului în curs, se înregistrează ca alte datorii şi creanţe sociale. Aici se cuprinde şi contribuţia unităţii la schemele de pensii facultative şi la primele de asigurare voluntară de sănătate.

341. – În cadrul decontărilor cu bugetul statului şi fondurile speciale se cuprind: impozitul pe profit/venit, taxa pe valoarea adăugată, impozitul pe venituri de natura salariilor, subvenţiile de primit, alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate.

342. – (1) Impozitul pe profit/venit de plată trebuie recunoscut ca datorie în limita sumei neplătite.

(2) Dacă suma plătită depăşeşte suma datorată, surplusul trebuie recunoscut drept creanţă.

(3) Impozitul pe profit, precum şi celelalte impozite pentru care legislaţia fiscală prevede efectuarea de plăţi anticipate se reflectă distinct în contabilitate, pe seama cheltuielilor şi a conturilor de datorii, cu evidenţierea separată a achitării contravalorii acestora.

343. – Taxa pe valoarea adăugată pentru achiziţiile din România şi pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii efectuate în România se determină şi se înregistrează în contabilitate potrivit legii.

344. – Impozitul pe venituri de natura salariilor, care se înregistrează în contabilitate, cuprinde totalul impozitelor individuale, calculate potrivit legii.

345. – La alte impozite, taxe şi vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale se cuprind: accizele, impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri, vărsămintele din profitul net al regiilor autonome, impozitul pe dividende, taxa asupra mijloacelor de transport, taxe pentru folosirea terenurilor proprietate de stat şi alte impozite şi taxe. Acestea se defalcă în contabilitatea analitică pe feluri de impozite, taxe şi vărsăminte datorate bugetului de stat sau bugetelor locale.

346. – (1) Subvenţiile primite sau de primit de către entitate se înregistrează în contabilitate în conturi distincte.

(2) Atunci când datoriile în valută aferente anumitor obiective sau lucrări finanţate din subvenţii sunt achitate direct de către autorităţile care gestionează fondurile, din sumele reprezentând acele subvenţii, fără ca aceste sume să tranziteze conturile entităţii, în contabilitate se reflectă atât datoria în valută, cât şi creanţa din subvenţii corespunzătoare.

Dacă la sfârşitul lunii sau perioadei de raportare, conturile de datorii faţă de furnizori şi creanţe din subvenţii în valută prezintă sold, acestea se evaluează similar oricărui element monetar în valută, astfel încât veniturile şi cheltuielile financiare aferente să nu influenţeze rezultatul acelei luni, respectiv perioade.

În toate cazurile se va urmări ca modul de contabilizare a operaţiunilor să respecte clauzele cuprinse în contractele încheiate şi legislaţia în vigoare.

(3) În cazul achiziţiilor în valută, finanţate din sume nerambursabile, decontate de operatorii economici, în calitate de beneficiari ai acestor fonduri, diferenţele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, se decontează cu instituţia finanţatoare dacă există clauze în acest sens, cuprinse în contractele încheiate, sau prevederi în actele normative aplicabile. Diferenţele respective se înregistrează în conturi de debitori diverşi sau creditori diverşi, în relaţie cu alte venituri financiare, respectiv alte cheltuieli financiare, după caz.

(4) Prevederile de la alin. (2) şi (3) se aplică şi în cazul datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute.

347. – Contabilitatea decontărilor între entităţile din cadrul grupului şi cu acţionarii/asociaţii cuprinde operaţiunile care se înregistrează reciproc şi în aceeaşi perioadă de gestiune, atât în contabilitatea entităţii debitoare, cât şi a celei creditoare, precum şi decontările între acţionari/asociaţi şi entitate privind capitalul social, dividendele cuvenite acestora, alte decontări cu acţionarii/asociaţii şi, de asemenea, conturile coparticipanţilor referitoare la operaţiunile efectuate în comun, în cazul asocierilor în participaţie.

348. – (1) Dividendele repartizate deţinătorilor de acţiuni, propuse sau declarate după data bilanţului, precum şi celelalte repartizări similare efectuate din profit, nu trebuie recunoscute ca datorie la data bilanţului. În acest sens, sumele reprezentând dividende, respectiv, vărsăminte la buget vor fi reflectate în conformitate cu prevederile subsecţiunii 4.13.5 „Rezultatul exerciţiului financiar, rezultatul reportat, repartizarea profitului şi acoperirea pierderii contabile“.

(2) Cota-parte din profit ce se plăteşte, potrivit legii, fiecărui asociat constituie dividend.

349. – Sumele depuse sau lăsate temporar de către acţionari/asociaţi la dispoziţia entităţii, precum şi dobânzile aferente, calculate în condiţiile legii, se înregistrează în contabilitate în conturi distincte (contul 4551 „Acţionari/asociaţi – conturi curente“, respectiv contul 4558 „Acţionari/asociaţi – dobânzi la conturi curente“).

350. – Creanţele/datoriile entităţii faţă de alţi terţi, alţii decât personalul propriu, clienţii şi furnizorii, se înregistrează în conturile de debitori/creditori diverşi.

351. – (1) Cheltuielile plătite/de plătit şi veniturile încasate/de încasat în exerciţiul financiar curent, dar care privesc exerciţiile financiare următoare, se înregistrează distinct în contabilitate, la cheltuieli în avans (contul 471 „Cheltuieli înregistrate în avans“) sau venituri în avans (contul 472 „Venituri înregistrate în avans“), după caz.

(2) În aceste conturi se înregistrează, în principal, următoarele cheltuieli şi venituri: chirii, abonamente, asigurări şi alte cheltuieli efectuate anticipat, respectiv veniturile din chirii, abonamente şi alte venituri aferente perioadelor sau exerciţiilor următoare.

(3) În contul 471 „Cheltuieli înregistrate în avans“ se înregistrează, de asemenea, achiziţiile de certificate de emisii de gaze cu efect de seră şi certificate verzi, efectuate în cursul perioadei curente, dar care sunt aferente unei perioade ulterioare, urmând a se recunoaşte drept cheltuieli ale perioadelor viitoare în care urmează a se utiliza.

(4) Onorariile şi comisioanele bancare achitate în vederea obţinerii de împrumuturi pe termen lung se recunosc pe seama cheltuielilor înregistrate în avans. Cheltuielile în avans urmează să se recunoască la cheltuieli curente eşalonat, pe perioada de rambursare a împrumuturilor respective.

(5) Prevederile alin. (4) nu se aplică pentru operaţiunile în derulare la data trecerii la aplicarea prezentelor reglementări.

352. – (1) Operaţiunile care nu pot fi înregistrate direct în conturile corespunzătoare, pentru care sunt necesare clarificări ulterioare, se înregistrează, provizoriu, în contul 473 „Decontări din operaţiuni în curs de clarificare“. Sumele înregistrate în acest cont trebuie clarificate de către entitate într-un termen de cel mult trei luni de la data constatării.

(2) Entităţile care înregistrează sold la contul 473 „Decontări din operaţiuni în curs de clarificare“ la sfârşitul exerciţiului financiar prezintă în notele explicative informaţii privind natura operaţiunilor în curs de clarificare.

353. – Pentru deprecierea creanţelor din conturile de clienţi, decontări în cadrul grupului şi debitori, cu ocazia inventarierii la sfârşitul exerciţiului financiar, se reflectă ajustări pentru pierdere de valoare.
SECŢIUNEA
Contabilitatea angajamentelor şi a altor elemente extrabilanţiere
354. – (1) Drepturile şi obligaţiile, precum şi unele bunuri care nu pot fi integrate în activele şi datoriile entităţii se înregistrează în contabilitate în conturi în afara bilanţului, denumite şi conturi de ordine şi evidenţă.

(2) În această categorie se cuprind: angajamente (giruri, garanţii, cauţiuni) acordate sau primite în relaţiile cu terţii; imobilizări corporale luate cu chirie; valori materiale primite spre prelucrare sau reparare, în păstrare sau custodie; debitori scoşi din activ, urmăriţi în continuare; stocuri de natura obiectelor de inventar date în folosinţă; redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate; efecte scontate neajunse la scadenţă; bunuri publice primite în administrare, concesiune şi cu chirie de către regii autonome, societăţi/companii naţionale, societăţi; dobânzi aferente contractelor de leasing financiar, neajunse la scadenţă; certificate de emisii de gaze cu efect de seră primite, care nu au stabilită o valoare şi, prin urmare, nu pot fi recunoscute în conturi bilanţiere, precum şi alte valori.

355. – (1) Bunurile luate în administrare, concesiune sau cu chirie se reflectă în conturi în afara bilanţului (contul 8038 „Bunuri primite în administrare, concesiune şi cu chirie“).

(2) La sfârşitul duratei contractului de administrare, concesiune sau închiriere, bunurile se restituie proprietarului. La restituirea acestor bunuri se creditează contul 8038 „Bunuri primite în administrare, concesiune şi cu chirie“.

356. – În notele explicative la situaţiile financiare anuale trebuie prezentate informaţii referitoare la elementele înregistrate în conturi în afara bilanţului.

357. – În cadrul elementelor extrabilanţiere sunt cuprinse şi activele contingente (contul 807 „Active contingente“), respectiv datoriile contingente (contul 808 „Datorii contingente“).

358. – (1) Un activ contingent este un activ potenţial care apare ca urmare a unor evenimente anterioare datei bilanţului şi a căror existenţă va fi confirmată numai prin apariţia sau neapariţia unuia sau mai multor evenimente viitoare nesigure, care nu pot fi în totalitate sub controlul entităţii.

Un exemplu în acest sens îl reprezintă un drept de creanţă ce poate rezulta dintr-un litigiu în instanţă (de exemplu, o despăgubire), în care este implicată entitatea şi al cărui rezultat este incert.

(2) Activele contingente sunt generate, de obicei, de evenimente neplanificate sau neaşteptate, care pot să genereze intrări de beneficii economice în entitate. Activele contingente nu trebuie recunoscute în conturile bilanţiere. Acestea trebuie prezentate în notele explicative în cazul în care este probabilă apariţia unor intrări de beneficii economice. Activele contingente nu sunt recunoscute în situaţiile financiare, deoarece ele nu sunt certe, iar recunoaşterea lor ar putea determina un venit care să nu se realizeze niciodată.

(3) În cazul în care realizarea unui venit este sigură, activul aferent nu este un activ contingent şi trebuie procedat la recunoaşterea lui în bilanţ.

(4) Activele contingente sunt evaluate continuu pentru a asigura reflectarea corespunzătoare în situaţiile financiare a modificărilor survenite. Astfel, dacă intrarea de beneficii economice devine certă, activul şi venitul corespunzător vor fi recunoscute în situaţiile financiare aferente perioadei în care au survenit modificările. În schimb, dacă este doar probabilă o creştere a beneficiilor economice, entitatea va prezenta în notele explicative activul contingent.

359. – (1) O datorie contingenţă este:

a) o obligaţie potenţială, apărută ca urmare a unor evenimente trecute, anterior datei bilanţului şi a cărei existenţă va fi confirmată numai de apariţia sau neapariţia unuia sau mai multor evenimente viitoare incerte, care nu pot fi în totalitate sub controlul entităţii; sau

b) o obligaţie curentă apărută ca urmare a unor evenimente trecute, anterior datei bilanţului, dar care nu este recunoscută deoarece:

– nu este sigur că vor fi necesare ieşiri de resurse pentru stingerea acestei datorii; sau

– valoarea datoriei nu poate fi evaluată suficient de credibil.

(2) O entitate nu va recunoaşte în bilanţ o datorie contingenţă, aceasta fiind prezentată în notele explicative.

(3) În situaţia în care o entitate are o obligaţie angajată în comun cu alte părţi, partea asumată de celelalte părţi este prezentată ca o datorie contingenţă.

(4) Datoriile contingente sunt continuu evaluate pentru a determina dacă a devenit probabilă o ieşire de resurse care încorporează beneficiile economice. Dacă se consideră că este necesară ieşirea de resurse, generată de un element considerat anterior datorie contingenţă, se va recunoaşte, după caz, o datorie sau un provizion în situaţiile financiare aferente perioadei în care a intervenit modificarea încadrării evenimentului, cu excepţia cazurilor în care nu poate fi efectuată nicio estimare credibilă.

(5) Datoriile contingente se disting de provizioane prin faptul că:

a) provizioanele sunt recunoscute ca datorii (presupunând că pot fi realizate estimări corecte), deoarece constituie obligaţii curente la data bilanţului şi este probabil că vor fi necesare ieşiri de resurse pentru stingerea obligaţiilor; şi

b) datoriile contingente nu sunt recunoscute ca datorii, deoarece sunt:

– obligaţii posibile, dar pentru care trebuie să se confirme dacă entitatea are o obligaţie curentă care poate genera o ieşire de resurse; sau

– obligaţii curente care nu îndeplinesc criteriile de recunoaştere în bilanţ (deoarece fie nu este probabil să fie necesară o reducere a resurselor entităţii pentru stingerea obligaţiei, fie nu poate fi realizată o estimare suficient de credibilă a valorii obligaţiei).
SECŢIUNEA
Datorii pe termen scurt: sume care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an
360. – (1) O datorie trebuie clasificată ca datorie pe termen scurt, denumită şi datorie curentă, atunci când:

a) se aşteaptă să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al entităţii; sau

b) este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanţului.

(2) Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung.

361. – (1) Atunci când o entitate încalcă, la sau înainte de finalul perioadei de raportare, o prevedere dintr-un acord de împrumut pe termen lung şi această încălcare are drept efect faptul că datoria devine exigibilă la cerere, datoria este clasificată drept curentă, inclusiv în situaţia în care creditorul a fost de acord, după perioada de raportare şi înainte ca situaţiile financiare să fie autorizate pentru emitere, să nu ceară plata ca urmare a încălcării acesteia. O entitate clasifică datoria drept curentă deoarece la finalul perioadei de raportare ea nu are un drept necondiţionat de a-şi amâna decontarea pentru cel puţin douăsprezece luni după acea dată.

(2) Totuşi, entitatea clasifică datoria ca datorie pe termen lung în cazul în care creditorul a fost de acord, până la finalul perioadei de raportare, să ofere o perioadă de graţie care să se încheie la cel puţin douăsprezece luni după perioada de raportare, în cadrul căreia entitatea poate rectifica abaterea şi în timpul căreia creditorul nu poate cere rambursarea imediată.

362. – Dacă o entitate preconizează şi are posibilitatea să refinanţeze sau să reînnoiască o obligaţie pentru cel puţin douăsprezece luni după perioada de raportare conform unei facilităţi de împrumut existente, ea clasifică obligaţia ca fiind pe termen lung chiar dacă, în caz contrar, ar fi trebuit să fie achitată într-o perioadă mai scurtă. În situaţiile în care refinanţarea sau reînnoirea obligaţiei nu ar fi la îndemâna entităţii (de exemplu atunci când nu există un acord de refinanţare), entitatea nu ia în calcul potenţialul de refinanţare a obligaţiei şi clasifică obligaţia drept curentă.

363. – În ceea ce priveşte împrumuturile clasificate ca datorii curente, dacă următoarele evenimente au loc între finalul perioadei de raportare şi data când situaţiile financiare sunt autorizate pentru emitere, acele evenimente sunt prezentate ca evenimente ce nu conduc la ajustarea situaţiilor financiare:

a) refinanţarea pe termen lung;

b) rectificarea unei încălcări a unui acord de împrumut pe termen lung; şi

c) acordarea de către creditor a unei perioade de graţie pentru a rectifica o abatere dintr-un acord de împrumut pe termen lung care se termină la cel puţin douăsprezece luni după perioada de raportare.
SECŢIUNEA
Datorii pe termen lung: sume care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an
364. – Contabilitatea împrumuturilor şi datoriilor asimilate acestora se ţine pe următoarele categorii: împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni şi prime de rambursare a acestora, credite bancare pe termen lung şi mediu, sumele datorate entităţilor afiliate, entităţilor asociate şi entităţilor controlate în comun, alte împrumuturi şi datorii asimilate, precum şi dobânzile aferente acestora.

365. – (1) Atunci când suma de rambursat pentru o datorie este mai mare decât suma primită, diferenţa se înregistrează într-un cont distinct (169 „Prime privind rambursarea obligaţiunilor şi a altor datorii“). Aceasta trebuie prezentată în bilanţ, ca o corecţie a datoriei corespunzătoare, precum şi în notele explicative.

(2) Valoarea acestei diferenţe trebuie amortizată printr-o sumă rezonabilă în fiecare exerciţiu financiar, astfel încât să se amortizeze complet, dar nu mai târziu de data de rambursare a datoriei (articol contabil 6868 „Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor şi a altor datorii“ = 169 „Prime privind rambursarea obligaţiunilor şi a altor datorii“).

366. – Împrumuturile din emisiunile de obligaţiuni reprezintă contravaloarea obligaţiunilor emise potrivit legii. În cadrul acestora, trebuie evidenţiate distinct împrumuturile din emisiuni de obligaţiuni convertibile.

367. – Datoriile privind concesiunile şi alte datorii similare sunt cele determinate de bunurile preluate cu acest titlu, potrivit contractelor încheiate de entitate.

368. – Entităţile trebuie să menţină clasificarea datoriilor pe termen lung purtătoare de dobândă în această categorie chiar şi atunci când acestea sunt exigibile în 12 luni de la data bilanţului, dacă:

a) termenul iniţial a fost pentru o perioadă mai mare de 12 luni; şi

b) există un acord de refinanţare sau de reeşalonare a plăţilor, care este încheiat înainte de data bilanţului.
SECŢIUNEA
Provizioane
4.10.1.
Recunoaşterea provizioanelor
369. – (1) Provizioanele sunt destinate să acopere datoriile a căror natură este clar definită şi care la data bilanţului este probabil să existe sau este cert că vor exista, dar care sunt incerte în ceea ce priveşte valoarea sau data la care vor apărea.

(2) Pentru stabilirea existenţei unei obligaţii curente la data bilanţului, trebuie luate în considerare toate informaţiile disponibile.

370. – (1) La data bilanţului, valoarea unui provizion reprezintă cea mai bună estimare a cheltuielilor probabile sau, în cazul unei obligaţii, a sumei necesare pentru stingerea acesteia. Ca urmare, provizioanele nu pot depăşi din punct de vedere valoric sumele care sunt necesare stingerii obligaţiei curente la data bilanţului.

(2) Provizioanele trebuie să fie strict corelate cu riscurile şi cheltuielile estimate.

371. – Provizioanele nu pot fi utilizate pentru ajustarea valorilor activelor.

372. – (1) Nu se recunosc provizioane pentru pierderile viitoare din exploatare deoarece aceste pierderi viitoare nu corespund definiţiei unei datorii şi nu sunt îndeplinite criteriile de recunoaştere a provizioanelor.

(2) Previzionarea unor pierderi viitoare din exploatare indică faptul că anumite active de exploatare ar putea fi depreciate. Ca urmare, entitatea testează aceste active pentru depreciere.

373. – Un provizion este o datorie cu exigibilitate sau valoare incertă.

374. – (1) Un provizion va fi recunoscut numai în momentul în care:

– o entitate are o obligaţie curentă generată de un eveniment anterior;

– este probabil ca o ieşire de resurse să fie necesară pentru a onora obligaţia respectivă; şi

– poate fi realizată o estimare credibilă a valorii obligaţiei.

Dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite, nu va fi recunoscut un provizion.

(2) O obligaţie curentă este o obligaţie legală sau implicită.

(3) În înţelesul prezentelor reglementări:

a) o obligaţie legală este obligaţia care rezultă:

– dintr-un contract (în mod explicit sau implicit);

– din legislaţie; sau

– din alt efect al legii;

b) o obligaţie implicită (de exemplu, obligaţia prin care o entitate se angajează să efectueze plăţi compensatorii personalului disponibilizat) este obligaţia care rezultă din acţiunile unei entităţi în cazul în care:

– prin stabilirea unei practici anterioare, prin politica scrisă a firmei sau dintr-o declaraţie suficient de specifică, entitatea a indicat partenerilor săi că îşi asumă anumite responsabilităţi; şi

– ca rezultat, entitatea a indus partenerilor ideea că îşi va onora acele responsabilităţi.

375. – (1) Provizioanele se pot distinge de alte datorii, cum ar fi datoriile din credite comerciale sau cheltuielile angajate, dar neplătite, datorită factorului de incertitudine legat de exigibilitatea sau valoarea viitoarelor cheltuieli necesare stingerii datoriei. Spre deosebire de acestea:

a) datoriile din credite comerciale constituie obligaţii de plată a bunurilor sau serviciilor ce au fost primite de la sau expediate de furnizori şi care au fost facturate sau a căror plată a fost convenită în mod oficial cu furnizorii; şi

b) cheltuielile angajate sunt obligaţiile de plată pentru bunuri şi servicii care au fost primite de la sau expediate de furnizori, dar care nu au fost încă plătite, facturate sau nu s-a convenit oficial asupra plăţii lor cu furnizorul, inclusiv salariile datorate angajaţilor (de exemplu, sumele aferente concediului plătit). Deşi uneori este necesară o estimare a valorii sau exigibilităţii acestor datorii, elementul de incertitudine este – în general – mult mai redus decât în cazul provizioanelor.

(2) Angajamentele entităţilor sunt prezentate, de regulă, ca parte a datoriilor rezultate din credite comerciale sau din alte activităţi, în timp ce provizioanele sunt raportate separat.

376. – (1) Se recunosc provizioane doar pentru acele obligaţii generate de evenimente anterioare care sunt independente de acţiunile viitoare ale entităţii (de exemplu, modul de desfăşurare a activităţii în viitor). Exemple de astfel de obligaţii sunt amenzile sau costurile de eliminare a efectelor negative, produse mediului, pedepsite de lege, ambele generând ieşiri de resurse care încorporează beneficii economice, indiferent de acţiunile viitoare ale entităţii. Similar, o entitate recunoaşte un provizion pentru costurile de închidere a unei instalaţii petroliere, cu condiţia ca respectiva entitate să remedieze daunele produse deja.

(2) Dacă o entitate poate intenţiona sau poate avea nevoie, datorită presiunilor de ordin comercial sau cerinţelor de ordin legal, să efectueze cheltuieli pentru a putea acţiona într-un anumit mod (de exemplu, prin instalarea de echipamente care să elimine poluarea), ea poate evita cheltuielile viitoare prin diverse acţiuni, de exemplu, prin modificarea procedeului de fabricaţie. Ca urmare, entitatea nu are o obligaţie curentă aferentă acelei cheltuieli viitoare şi, deci, nu va recunoaşte niciun provizion.
4.10.2.
Categorii de provizioane
377. – (1) Provizioanele se constituie pentru elemente cum sunt:

a) litigii, amenzi şi penalităţi, despăgubiri, daune şi alte datorii incerte;

b) cheltuielile legate de activitatea de service în perioada de garanţie şi alte cheltuieli privind garanţia acordată clienţilor;

c) dezafectare imobilizări corporale şi alte acţiuni similare legate de acestea;

d) acţiunile de restructurare;

e) pensii şi obligaţii similare;

f) impozite;

g) terminarea contractului de muncă;

h) prime ce urmează a se acorda personalului în funcţie de profitul realizat, potrivit prevederilor legale sau contractuale;

i) provizioane în legătură cu acorduri de concesiune;

j) provizioane pentru contracte cu titlu oneros;

k) alte provizioane.

(2) Contabilitatea provizioanelor se ţine pe feluri, în funcţie de natura, scopul sau obiectul pentru care au fost constituite.

378. – Tratamentul provizioanelor pentru dezafectarea imobilizărilor corporale este prevăzut la subsecţiunea 4.4.3 „Imobilizări corporale“ din prezentele reglementări.
Provizioane pentru restructurare
379. – (1) Provizioanele pentru restructurare se pot constitui în următoarele situaţii:

a) vânzarea sau încetarea activităţii unei părţi a afacerii;

b) închiderea unor sedii ale entităţii;

c) modificări în structura conducerii, de exemplu, eliminarea unui nivel de conducere;

d) reorganizări fundamentale care au un efect semnificativ în natura şi scopul activităţilor entităţii.

(2) În cazul în care restructurarea este la nivelul grupului, provizionul pentru restructurare se recunoaşte atât în situaţiile financiare anuale individuale ale entităţii din grup afectate de restructurare, cât şi în cele consolidate.

(3) Provizioanele de restructurare, în cazul unei obligaţii legale, se constituie cu respectarea condiţiilor generale de recunoaştere a provizioanelor şi a prevederilor legale.

(4) O entitate are o obligaţie implicită care determină constituirea unui provizion pentru restructurare atunci când sunt îndeplinite condiţiile generale de recunoaştere a provizioanelor şi entitatea:

a) dispune de un plan oficial detaliat pentru restructurare, care să stipuleze cel puţin:

– activitatea sau partea de activitate la care se referă;

– principalele locaţii afectate de planul de restructurare;

– numărul aproximativ de angajaţi care vor primi compensaţii pentru încetarea activităţii, distribuţia şi posturile acestora;

– cheltuielile implicate; şi

– data de la care se va implementa planul de restructurare;

şi

b) a provocat celor afectaţi o aşteptare că va realiza restructurarea prin începerea implementării acelui plan sau prin anunţarea principalelor sale caracteristici celor afectaţi de acesta.

În cazul în care o entitate începe un plan de restructurare sau anunţă principalele sale caracteristici celor afectaţi numai după data bilanţului, dacă restructurarea este semnificativă şi neprezentarea ar putea influenţa deciziile economice ale utilizatorilor luate pe baza situaţiilor financiare, este necesară prezentarea de informaţii în acest sens.

380. – (1) Un provizion aferent restructurării va include numai costurile directe generate de restructurare, şi anume cele care:

– sunt generate în mod necesar de procesul de restructurare; şi

– nu sunt legate de desfăşurarea continuă a activităţii entităţii.

(2) Un provizion pentru restructurare nu trebuie să includă costuri precum cele legate de:

– recalificarea sau mutarea personalului permanent;

– marketing; sau

– investiţiile în noi sisteme şi reţele de distribuţie.

Aceste cheltuieli referitoare la administrarea viitoare a activităţii nu reprezintă datorii de restructurare la data bilanţului.
Provizioane pentru pensii
381. – (1) Provizioanele pentru pensii se referă la sumele ce vor fi plătite de entitate după ce angajaţii au părăsit entitatea. Acestea se constituie atunci când entitatea are prevăzută prin actul constitutiv sau contractul de muncă obligaţia achitării unor sume cu titlu de pensie, după ce angajaţii au părăsit entitatea. La constituirea acestor provizioane se vor avea în vedere şi prevederile legislaţiei în vigoare.

(2) Valoarea provizioanelor pentru pensii se stabileşte, de regulă, de către specialişti în domeniu. La determinarea lor se ţine seama de vârsta, vechimea în muncă şi rotaţia personalului în cadrul entităţii.

(3) Provizioanele pentru pensii se recunosc pe parcursul perioadei de muncă rămase până la pensie.
Provizioane pentru impozite
382. – (1) Provizioanele pentru impozite se constituie pentru sumele viitoare de plată datorate bugetului de stat, în condiţiile în care sumele respective nu sunt reflectate ca datorie în relaţia cu statul.

(2) Aceste provizioane se constituie, de exemplu pentru: diferenţe de impozite rezultate din operaţiuni de control nefinalizate; impozite pentru care entitatea are deschise procese în instanţă; rezerve din facilităţi fiscale sau alte rezerve pentru care în legislaţia fiscală există prevederi referitoare la impozitarea acestora, precum şi în alte situaţii care pot genera datorii sub forma impozitului pe profit.
Provizioane pentru terminarea contractului de muncă
383. – (1) Provizioanele pentru terminarea contractului de muncă se constituie pentru obligaţiile asumate de entitate în relaţie cu angajaţii, pentru terminarea contractului de muncă de exemplu, obligaţii rezultate din contractul colectiv de muncă, de a plăti o sumă în corelare cu numărul de ani lucraţi în entitate.

(2) Aceste provizioane se recunosc atunci când există certitudinea achitării lor într-o perioadă previzibilă de timp.
Provizioane în legătură cu acorduri de concesiune
384. – În cazul în care operatorul unui acord de concesiune a serviciilor are o obligaţie contractuală de a întreţine infrastructura la un anumit nivel de utilizare sau de a aduce infrastructura într-o anumită stare înainte de a fi predată concedentului la sfârşitul acordului de serviciu, drept obligaţii de îndeplinit ca o condiţie a licenţei primite, aceste obligaţii contractuale de a întreţine sau de a reabilita infrastructura se recunosc drept provizion şi se evaluează la cea mai bună estimare a cheltuielii care ar fi necesară pentru a deconta obligaţia actuală la data bilanţului.
Provizioane pentru contracte cu titlu oneros
385. – (1) Dacă o entitate are un contract cu titlu oneros, obligaţia contractuală actuală prevăzută în contract trebuie recunoscută şi evaluată ca provizion.

(2) Un contract cu titlu oneros reprezintă un contract în care costurile inevitabile aferente îndeplinirii obligaţiilor contractuale depăşesc beneficiile economice preconizate a fi obţinute din contractul în cauză. Costurile inevitabile ale unui contract reflectă costul net de ieşire din contract, adică valoarea cea mai mică dintre costul îndeplinirii contractului şi eventualele compensaţii sau penalităţi generate de neîndeplinirea contractului.

(3) Înainte de a constitui un provizion separat pentru un contract cu titlu oneros, o entitate recunoaşte orice pierdere din deprecierea activelor alocate contractului în cauză.
Alte provizioane
386. – (1) În categoria altor provizioane se includ provizioane constituite pentru:

– alte beneficii pe care entitatea urmează să le plătească angajaţilor sau persoanelor dependente de aceştia, care nu sunt legate de restructurare, pensii, impozite sau terminarea contractului de muncă;

– cheltuielile legate de protecţia mediului înconjurător pentru: protejarea aerului; gestiunea apelor uzate; gestiunea deşeurilor, protejarea solului, a apelor subterane şi a apelor de suprafaţă; protejarea biodiversităţii şi a peisajului; alte activităţi de protejare a mediului înconjurător;

– obligaţii asumate în comun cu o terţă parte etc.

(2) Provizioanele incluse la „Alte provizioane“ trebuie descrise în notele explicative, dacă acestea sunt semnificative.
4.10.3.
Evaluarea provizioanelor
387. – (1) Valoarea recunoscută ca provizion trebuie să constituie cea mai bună estimare la data bilanţului a costurilor necesare stingerii obligaţiei curente.

(2) Cea mai bună estimare a costurilor necesare stingerii datoriei curente este suma pe care o entitate ar plăti-o, în mod raţional, pentru stingerea obligaţiei la data bilanţului sau pentru transferarea acesteia unei terţe părţi la acel moment.

(3) Acolo unde efectul valorii-timp a banilor este semnificativ, valoarea provizionului reprezintă valoarea actualizată a cheltuielilor estimate a fi necesare pentru stingerea obligaţiei. În acest caz, actualizarea provizioanelor se face întrucât, datorită valorii-timp a banilor, provizioanele aferente unor ieşiri de resurse care apar la scurt timp de la data bilanţului sunt mult mai oneroase decât cele aferente unor ieşiri de resurse de aceeaşi valoare, dar care apar mai târziu.

(4) Cheltuielile cu actualizarea provizioanelor reprezintă cheltuieli financiare (cont 6861 „Cheltuieli privind actualizarea provizioanelor“).

(5) Actualizarea provizioanelor se efectuează de către persoane specializate, la sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar pentru care se impune o asemenea actualizare. Rata de actualizare utilizată trebuie să reflecte evaluările curente pe piaţă ale valorii-timp a banilor şi ale riscurilor specifice datoriei.

388. – (1) Provizioanele trebuie revizuite la data fiecărui bilanţ şi ajustate pentru a reflecta cea mai bună estimare curentă. În cazul în care pentru stingerea unei obligaţii nu mai este probabilă o ieşire de resurse, provizionul trebuie anulat prin reluare la venituri.

(2) Provizioanele vor fi utilizate numai pentru scopul pentru care au fost iniţial recunoscute. Prin urmare, numai cheltuielile aferente provizionului iniţial pot fi acoperite din provizion. Acoperirea unor cheltuieli dintr-un provizion care a fost recunoscut iniţial pentru alt scop ar ascunde impactul a două evenimente diferite.

(3) Provizioanele se evaluează înaintea determinării impozitului pe profit, tratamentul fiscal al acestora fiind cel prevăzut de legislaţia fiscală.
4.10.4.
Rambursări în legătură cu provizioanele
389. – Câştigurile rezultate din cedarea preconizată a activelor nu trebuie luate în considerare în evaluarea unui provizion, chiar dacă cedarea preconizată este strâns legată de evenimentul care generează constituirea provizionului. Entitatea recunoaşte câştigurile din cedările preconizate de active în conformitate cu prevederile de la subsecţiunea 4.4.3 „Imobilizări corporale“.

390. – În cazul în care preconizează că o terţă parte îi va rambursa, integral sau parţial, cheltuielile necesare pentru decontarea unui provizion, o entitate trebuie să recunoască rambursarea dacă şi numai dacă există dovezi clare că va primi rambursarea în cazul în care îşi onorează obligaţia. Rambursarea trebuie tratată ca un activ separat. Suma recunoscută ca rambursare nu trebuie să depăşească valoarea provizionului.

391. – (1) Uneori, o entitate poate solicita unei alte părţi să plătească, integral sau parţial, cheltuielile impuse pentru decontarea unui provizion (de exemplu, în temeiul unor contracte de asigurare, al unor clauze de despăgubire sau al unor garanţii oferite de furnizori). Cealaltă parte poate fie să ramburseze sumele plătite de entitate, fie să plătească direct sumele în cauză.

(2) În majoritatea situaţiilor, entitatea va rămâne responsabilă pentru toată suma în cauză, astfel încât, în cazul în care cealaltă parte nu plăteşte din orice motiv, entitatea este cea care trebuie să plătească întreaga sumă. În astfel de situaţii, entitatea recunoaşte un provizion pentru întreaga valoare a datoriei şi un activ separat pentru rambursarea preconizată, în momentul în care are dovezi că va primi suma în cauză dacă îşi onorează obligaţia.

(3) În anumite situaţii, dacă terţa parte nu efectuează plata, entitatea nu va fi răspunzătoare pentru sumele în cauză. În astfel de cazuri, entitatea nu este răspunzătoare pentru costurile în cauză şi acestea nu sunt incluse în provizion.
SECŢIUNEA
Subvenţii
392. – (1) În categoria subvenţiilor se cuprind subvenţiile aferente activelor şi subvenţiile aferente veniturilor. Acestea pot fi primite de la: guvernul propriu-zis, agenţii guvernamentale şi alte instituţii similare naţionale şi internaţionale.

(2) Subvenţiile guvernamentale sunt uneori denumite în alte moduri, cum ar fi: subsidii, alocaţii, prime sau transferuri.

393. – În cadrul subvenţiilor se reflectă distinct:

– subvenţii guvernamentale;

– împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii;

– alte sume primite cu caracter de subvenţii.

394. – (1) Subvenţiile aferente activelor reprezintă subvenţii pentru acordarea cărora principala condiţie este ca entitatea beneficiară să cumpere, să construiască sau să achiziţioneze active imobilizate.

(2) O subvenţie guvernamentală poate îmbrăca forma transferului unui activ nemonetar (de exemplu, o imobilizare corporală), caz în care subvenţia şi activul sunt contabilizate la valoarea justă.

(3) În conturile de subvenţii pentru investiţii se contabilizează şi donaţiile pentru investiţii, precum şi plusurile la inventar de natura imobilizărilor corporale şi necorporale.

395. – Subvenţiile aferente veniturilor cuprind toate subvenţiile, altele decât cele pentru active.

396. – (1) Subvenţiile guvernamentale, inclusiv subvenţiile nemonetare la valoarea justă, nu trebuie recunoscute până când nu există suficientă siguranţă că:

a) entitatea va respecta condiţiile impuse de acordarea lor; şi

b) subvenţiile vor fi primite.

(2) Doar primirea unei subvenţii nu furnizează ea însăşi dovezi concludente că toate condiţiile ataşate acordării subvenţiei au fost sau vor fi îndeplinite.

(3) Recunoaşterea veniturilor din subvenţii se efectuează cu respectarea clauzelor care au stat la baza acordării lor.

397. – (1) Contabilitatea proiectelor finanţate din subvenţii se ţine distinct, pe fiecare proiect, sursă de finanţare, potrivit contractelor încheiate, fără a se întocmi situaţii financiare anuale distincte pentru fiecare asemenea proiect.

(2) Pentru asigurarea corelării cheltuielilor finanţate din subvenţii cu veniturile aferente se procedează astfel:

a) din punctul de vedere al contului de profit şi pierdere:

– în cursul fiecărei luni se evidenţiază cheltuielile după natura lor;

– la sfârşitul lunii se evidenţiază la venituri subvenţiile corespunzătoare cheltuielilor efectuate;

b) din punctul de vedere al bilanţului:

– creanţa din subvenţii se recunoaşte în corespondenţă cu veniturile din subvenţii, dacă au fost efectuate cheltuielile suportate din aceste subvenţii, sau pe seama veniturilor amânate, dacă aceste cheltuieli nu au fost efectuate încă;

– periodic, odată cu cererea de rambursare a contravalorii cheltuielilor suportate sau pe baza altor documente prin care se stabilesc şi se aprobă sumele cuvenite, se procedează la regularizarea sumelor înregistrate drept creanţă din subvenţii.

398. – (1) Subvenţiile se recunosc, pe o bază sistematică, drept venituri ale perioadelor corespunzătoare cheltuielilor aferente pe care aceste subvenţii urmează să le compenseze.

(2) În cazul în care într-o perioadă se încasează subvenţii aferente unor cheltuieli care nu au fost încă efectuate, subvenţiile primite nu reprezintă venituri ale acelei perioade curente.

399. – (1) În cele mai multe situaţii, perioadele de-a lungul cărora o entitate recunoaşte cheltuielile legate de o subvenţie guvernamentală sunt uşor identificabile. Astfel, subvenţiile acordate pentru acoperirea anumitor cheltuieli sunt recunoscute la venituri în aceeaşi perioadă ca şi cheltuiala aferentă. În mod similar, subvenţiile legate de activele amortizabile sunt recunoscute, de regulă, în contul de profit şi pierdere pe parcursul perioadelor şi în proporţia în care amortizarea acelor active este recunoscută.

(2) În cazul subvenţiilor a căror acordare este legată de activitatea de producţie sau prestări de servicii, recunoaşterea acestora pe seama veniturilor se efectuează concomitent cu recunoaşterea cheltuielilor a căror contravaloare urmează a fi acoperită din aceste subvenţii.

(3) O subvenţie guvernamentală care urmează a fi primită drept compensaţie pentru cheltuieli sau pierderi deja suportate sau în sensul acordării unui ajutor financiar imediat entităţii, fără a exista costuri viitoare aferente, trebuie recunoscută în contul de profit şi pierdere în perioada în care devine creanţă.

(4) În anumite circumstanţe, o subvenţie guvernamentală poate fi acordată în scopul oferirii de ajutor financiar imediat unei entităţi. Astfel de subvenţii pot fi limitate la o anumită entitate şi pot să nu fie disponibile unei categorii întregi de beneficiari. În acest caz, recunoaşterea subvenţiei în contul de profit şi pierdere are loc în perioada în care entitatea îndeplineşte condiţiile pentru primirea subvenţiei.

400. – Entitatea prezintă în notele explicative informaţii referitoare la subvenţiile primite, destinaţia acestora şi elementele care justifică îndeplinirea condiţiilor necesare pentru acordarea subvenţiilor.

401. – Subvenţiile legate de terenuri pot impune, prin contractele încheiate, îndeplinirea anumitor obligaţii. În acest caz, subvenţiile se recunosc drept venituri pe parcursul perioadelor în care sunt suportate costurile îndeplinirii respectivelor obligaţii. De exemplu, o subvenţie pentru teren poate fi condiţionată de construirea unei clădiri pe terenul respectiv. În acest caz, subvenţia se recunoaşte în contul de profit şi pierdere pe parcursul duratei de viaţă a clădirii.

402. – (1) Subvenţiile nu trebuie înregistrate direct în conturile de capital şi rezerve deoarece acestea reprezintă sume acordate sub rezerva îndeplinirii anumitor condiţii de către societate.

(2) Subvenţiile pentru active, inclusiv subvenţiile nemonetare la valoarea justă, se înregistrează în contabilitate ca subvenţii pentru investiţii şi se recunosc în bilanţ ca venit amânat (contul 475 „Subvenţii pentru investiţii“). Venitul amânat se înregistrează ca venit curent în contul de profit şi pierdere pe măsura înregistrării cheltuielilor cu amortizarea sau la casarea ori cedarea activelor.

(3) Veniturile din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete se prezintă în contul de profit şi pierdere ca parte a cifrei de afaceri nete, iar celelalte venituri din subvenţii se prezintă în contul de profit şi pierdere ca o corecţie a cheltuielilor pentru care au fost acordate sau ca elemente de venituri, potrivit structurii prevăzute în acest sens.

403. – În cazul terenurilor şi clădirilor pentru care s-au primit subvenţii şi au făcut obiectul unei cedări parţiale, la scoaterea din evidenţă a acestora subvenţia aferentă părţii cedate se transferă la venituri, corespunzător valorii contabile a terenurilor, respectiv a clădirilor, scoase din evidenţă.

404. – (1) Restituirea unei subvenţii referitoare la un activ se înregistrează prin reducerea soldului venitului amânat cu suma rambursabilă.

(2) Restituirea unei subvenţii aferente veniturilor se efectuează prin reducerea veniturilor amânate, dacă există, sau, în lipsa acestora, pe seama cheltuielilor.

(3) În măsura în care suma rambursată depăşeşte venitul amânat sau dacă nu există un asemenea venit, surplusul, respectiv valoarea integrală restituită, se recunoaşte imediat ca o cheltuială.

(4) O entitate prezintă în notele explicative informaţii privind condiţiile care nu au fost îndeplinite în legătură cu subvenţiile guvernamentale şi obligaţiile ce derivă din neîndeplinirea acestora.
SECŢIUNEA
Contabilizarea activelor primite prin transfer de la clienţi şi a operaţiunilor privind conectarea utilizatorilor la reţelele de utilităţi
405. – (1) Entităţile care primesc active de la clienţii lor, sub formă de imobilizări corporale sau numerar care are ca destinaţie achiziţia sau construirea de imobilizări corporale, pentru a-i conecta la o reţea de electricitate, gaze, apă sau pentru a le furniza accesul continuu la anumite bunuri sau servicii, potrivit legii, evidenţiază datoria corespunzătoare valorii activelor respective ca venit amânat în contul 478 „Venituri în avans aferente activelor primite prin transfer de la clienţi“.

(2) Venitul amânat se înregistrează ca venit curent în contul de profit şi pierdere pe măsura înregistrării cheltuielilor cu amortizarea imobilizărilor respective.

406. – (1) În cazul racordării utilizatorilor la reţeaua electrică, contravaloarea cheltuielilor suportate de utilizatori cu racordarea reprezintă imobilizări necorporale de natura drepturilor de utilizare şi se evidenţiază în contul 205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare“/analitic distinct.

(2) Amortizarea imobilizărilor necorporale prevăzute la alin. (1) se înregistrează pe perioada pentru care entitatea are dreptul de a utiliza reţelele respective, dacă această durată este specificată în contractele încheiate sau, dacă nu este stabilită o asemenea durată, pe durata de viaţă a instalaţiilor de utilizare de la locul de consum.

407. – (1) Tratamentul contabil prevăzut la pct. 406 se aplică şi în cazul cheltuielilor efectuate de entităţi pentru racordarea la reţeaua de apă, gaze sau alte utilităţi, dacă în contractele de racordare se prevede plata unor sume pentru racordarea la reţelele respective de distribuţie.

(2) În toate cazurile se vor avea în vedere clauzele cuprinse în contractele încheiate între părţi.
SECŢIUNEA
Capitaluri proprii
408. – Capitalul şi rezervele (capitaluri proprii) reprezintă dreptul acţionarilor asupra activelor unei entităţi, după deducerea tuturor datoriilor. Capitalurile proprii cuprind: aporturile de capital, primele de capital, rezervele, rezultatul reportat, rezultatul exerciţiului financiar.

409. – La elaborarea situaţiilor financiare, entităţile adoptă conceptul financiar de capital. Conform acestui concept, capitalul este sinonim cu activele nete sau cu capitalurile proprii ale entităţii.
4.13.1.
Capital
410. – Capitalul este reprezentat de capitalul social, patrimoniul regiei etc., în funcţie de forma juridică a entităţii.

411. – Bunurile de natura patrimoniului public, primite în administrare, nu se evidenţiază în conturi bilanţiere. La cedarea bunurilor respective, entităţile care au evidenţiate aceste bunuri în conturi de imobilizări, în corespondenţă cu contul 1016 „Patrimoniul public“, scot din evidenţă imobilizările prin diminuarea patrimoniului public, cu aprobarea organelor competente.

412. – (1) Capitalul social subscris şi vărsat se înregistrează distinct în contabilitate, pe baza actelor de constituire a persoanei juridice şi a documentelor justificative privind vărsămintele de capital.

(2) Contabilitatea analitică a capitalului social se ţine pe acţionari sau asociaţi, cuprinzând numărul şi valoarea nominală a acţiunilor sau a părţilor sociale subscrise şi vărsate.

(3) Principalele operaţiuni care se înregistrează în contabilitate cu privire la majorarea capitalului sunt: subscrierea şi emisiunea de noi acţiuni, încorporarea rezervelor şi alte operaţiuni, potrivit legii.

(4) Operaţiunile care se înregistrează în contabilitate cu privire la micşorarea capitalului sunt, în principal, următoarele: reducerea numărului de acţiuni sau părţi sociale sau diminuarea valorii nominale a acestora ca urmare a retragerii unor acţionari sau asociaţi, răscumpărarea acţiunilor, acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţi sau alte operaţiuni, potrivit legii.

(5) Scoaterea din evidenţă a unui bun care a constituit aport la capitalul social nu modifică capitalul social, cu excepţia situaţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare. În toate cazurile de modificare a capitalului social, aceasta se efectuează în baza hotărârii adunării generale a acţionarilor, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

413. – Acţiunile proprii răscumpărate, potrivit legii, sunt prezentate în bilanţ ca o corecţie a capitalului propriu.

414. – (1) Câştigurile sau pierderile legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii ale entităţii (acţiuni, părţi sociale) nu vor fi recunoscute în contul de profit şi pierdere. Contravaloarea primită sau plătită în urma unor astfel de operaţiuni este recunoscută direct în capitalurile proprii şi se prezintă distinct în bilanţ, respectiv Situaţia modificărilor capitalului propriu, astfel:

– câştigurile sunt reflectate în contul 141 „Câştiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii“;

– pierderile sunt reflectate în contul 149 „Pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii“.

(2) Nu reprezintă câştiguri sau pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii ale entităţii diferenţele de curs valutar dintre momentul subscrierii acţiunilor şi momentul vărsării contravalorii acestora, acestea fiind recunoscute la venituri sau cheltuieli financiare, după caz.

(3) Câştigurile legate de instrumentele de capitaluri proprii se determină ca diferenţă între preţul de vânzare al instrumentelor de capitaluri proprii şi valoarea lor de răscumpărare, respectiv între valoarea nominală a instrumentelor anulate şi valoarea lor de răscumpărare.

(4) Pierderile legate de instrumentele de capitaluri proprii se determină ca diferenţă între valoarea de răscumpărare a instrumentelor de capitaluri proprii şi preţul lor de vânzare, respectiv între valoarea de răscumpărare a instrumentelor anulate şi valoarea lor nominală.

(5) Cheltuielile legate de emiterea instrumentelor de capitaluri proprii sunt reflectate direct în capitalurile proprii (cont 149 „Pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii“) atunci când nu sunt îndeplinite condiţiile pentru recunoaşterea lor ca imobilizări necorporale (cont 201 „Cheltuieli de constituire“).

(6) Soldul debitor al contului 149 „Pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii“ poate fi acoperit din rezultatul reportat şi alte elemente ale capitalurilor proprii, potrivit hotărârii adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor.

415. – În notele explicative trebuie cuprinse informaţii referitoare la operaţiunile care au afectat instrumentele de capitaluri proprii ale entităţii.

416. – În cazul fuziunii prin absorbţie, valoarea acţiunilor deţinute de societatea absorbită în capitalul societăţii absorbante se evidenţiază de societatea absorbantă, cu ocazia preluării elementelor de bilanţ ale societăţii absorbite, în contul 1095 „Acţiuni proprii reprezentând titluri deţinute de societatea absorbită la societatea absorbantă“.
4.13.2.
Prime legate de capital
417. – (1) Primele legate de capital cuprind primele de emisiune, fuziune, aport şi de conversie.

(2) Conturile corespunzătoare primelor legate de capital pot avea numai sold creditor.

(3) Prima de emisiune se determină ca diferenţă între preţul de emisiune de noi acţiuni sau părţi sociale şi valoarea nominală a acestora.

(4) Prima de fuziune se determină ca diferenţă între valoarea aportului rezultat din fuziune şi valoarea cu care a crescut capitalul social al societăţii absorbante.

(5) Prima de aport se calculează ca diferenţă între valoarea bunurilor aportate şi valoarea nominală a capitalului social cu care au fost remunerate aceste aporturi.

(6) Prima de conversie a obligaţiunilor în acţiuni se calculează ca diferenţă între valoarea nominală a obligaţiunilor corespunzătoare împrumuturilor obligatare şi valoarea acţiunilor emise potrivit prevederilor contractuale, atunci când valoarea obligaţiunilor depăşeşte valoarea acţiunilor corespunzătoare.
4.13.3.
Rezerve din reevaluare
418. – (1) Plusul sau minusul rezultat din reevaluarea imobilizărilor corporale, în conformitate cu prevederile prezentelor reglementări, trebuie reflectat în debitul sau creditul contului 105 „Rezerve din reevaluare“, după caz, cu respectarea prevederilor privind reevaluarea imobilizărilor corporale din prezentele reglementări.

(2) Evidenţierea rezervelor din reevaluare trebuie efectuată pe fiecare imobilizare corporală în parte şi pe fiecare operaţiune de reevaluare care a avut loc.

(3) Diminuarea rezervelor din reevaluare poate fi efectuată numai în limita soldului creditor existent, aferent imobilizării respective.

(4) Rezervele din reevaluarea imobilizărilor corporale au caracter nedistribuibil. Diminuarea rezervelor din reevaluare se poate efectua numai cu respectarea prevederilor subsecţiunii 3.4.1 „Reevaluarea imobilizărilor corporale“ din prezentele reglementări.
4.13.4.
Rezerve legale şi alte rezerve
419. – (1) Contabilitatea rezervelor se ţine pe categorii de rezerve: rezerve legale, rezerve statutare sau contractuale şi alte rezerve.

(2) Rezervele legale se constituie anual din profitul entităţii, în cotele şi limitele prevăzute de lege, şi din alte surse prevăzute de lege.

(3) Rezervele legale pot fi utilizate numai în condiţiile prevăzute de lege.

(4) Rezervele statutare sau contractuale se constituie anual din profitul net al entităţii, conform prevederilor din actul constitutiv al acesteia.

(5) Alte rezerve neprevăzute de lege sau de statut pot fi constituite facultativ pe seama profitului net pentru acoperirea pierderilor contabile sau în alte scopuri, potrivit hotărârii adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor, cu respectarea prevederilor legale.
4.13.5.
Rezultatul exerciţiului financiar, rezultatul reportat, repartizarea profitului şi acoperirea pierderii contabile
420. – (1) În contabilitate, profitul sau pierderea se stabileşte cumulat de la începutul exerciţiului financiar.

(2) Rezultatul exerciţiului se determină ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile exerciţiului.

(3) Rezultatul definitiv al exerciţiului financiar se stabileşte la închiderea acestuia şi reprezintă soldul final al contului de profit şi pierdere.

421. – (1) Repartizarea profitului se înregistrează în contabilitate pe destinaţii, după aprobarea situaţiilor financiare anuale. Repartizarea profitului se efectuează în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(2) Sumele reprezentând rezerve constituite din profitul exerciţiului financiar curent, în baza unor prevederi legale, se înregistrează prin articolul contabil 129 „Repartizarea profitului“ = 106 „Rezerve“. Profitul contabil rămas după această repartizare se preia la începutul exerciţiului financiar următor celui pentru care se întocmesc situaţiile financiare anuale în contul 117 „Rezultatul reportat“, de unde urmează a fi repartizat pe celelalte destinaţii hotărâte de adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor, cu respectarea prevederilor legale.

422. – (1) Evidenţierea în contabilitate a destinaţiilor profitului contabil se efectuează după adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor care a aprobat repartizarea profitului, prin înregistrarea sumelor reprezentând dividende cuvenite acţionarilor sau asociaţilor, rezerve şi alte destinaţii, potrivit legii.

(2) Închiderea conturilor 121 „Profit sau pierdere“ şi 129 „Repartizarea profitului“ se efectuează la începutul exerciţiului financiar următor celui pentru care se întocmesc situaţiile financiare anuale. Ca urmare, cele două conturi apar cu soldurile corespunzătoare, în bilanţul întocmit pentru exerciţiul financiar la care se referă situaţiile financiare anuale.

(3) În contul 117 „Rezultatul reportat“ se evidenţiază distinct rezultatul reportat provenit din preluarea la începutul exerciţiului financiar curent a rezultatului din contul de profit şi pierdere al exerciţiului financiar precedent, precum şi rezultatul reportat provenit din modificările politicilor contabile, respectiv din corectarea erorilor contabile.

423. – (1) Pierderea contabilă reportată se acoperă din profitul exerciţiului financiar curent, după aprobarea situaţiilor financiare anuale conform legii, şi cel reportat aferent exerciţiilor financiare precedente, din rezerve, prime de capital şi capital social, potrivit hotărârii adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor, cu respectarea prevederilor legale.

(2) În lipsa unor prevederi legale exprese, ordinea surselor din care se acoperă pierderea contabilă este la latitudinea adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor, respectiv a consiliului de administraţie.
SECŢIUNEA
Contabilitatea operaţiunilor realizate în cadrul contractelor de asocieri în participaţie
424. – (1) Evidenţa asocierii în participaţie se organizează atât la nivelul asocierii, cât şi în contabilitatea fiecărui coparticipant cu ajutorul contului 458 „Decontări din operaţiuni în participaţie“, analitic distinct pe fiecare coparticipant.

(2) Evidenţa decontărilor din operaţiuni în asocieri în participaţie, respectiv a decontării cheltuielilor şi veniturilor realizate din operaţiuni în asocieri în participaţie, precum şi a sumelor virate între coparticipanţi, se realizează cu ajutorul contului 458 „Decontări din operaţiuni în participaţie“.

425. – (1) Societatea care conduce evidenţa asocierii în participaţie ţine evidenţă şi întocmeşte balanţă de verificare distincte de cele corespunzătoare activităţii proprii.

(2) În ceea ce priveşte imobilizările corporale şi necorporale puse la dispoziţia asocierii, acestea sunt cuprinse în evidenţa contabilă a celui care le deţine în proprietate.

(3) Cheltuielile şi veniturile determinate de operaţiunile asocierilor în participaţie se contabilizează distinct de către unul dintre asociaţi, conform prevederilor contractului de asociere, cu respectarea prevederilor pct. 6.

La sfârşitul perioadei de raportare, cheltuielile şi veniturile înregistrate pe naturi se transmit pe bază de decont fiecărui asociat, în vederea înregistrării acestora în contabilitatea proprie.

(4) La data bilanţului, bunurile de natura stocurilor, creanţelor, disponibilităţilor, precum şi a datoriilor asocierii în participaţie, se înscriu în situaţiile financiare anuale ale asociatului care conduce evidenţa asocierii.
SECŢIUNEA
Contabilitatea operaţiunilor derulate de grupurile de interes economic
426. – (1) Grupurile de interes economic înregistrează în contabilitate operaţiunile derulate în funcţie de prevederile contractelor încheiate.

(2) În cazul operaţiunilor pe care grupul de interes economic le derulează în nume propriu, acesta înregistrează veniturile şi cheltuielile ocazionate, după natura lor.

(3) În cazul operaţiunilor derulate în numele membrilor care compun grupul de interes economic, acesta înregistrează la venituri doar eventualul comision cuvenit, operaţiunile fiind înregistrate în conturi de terţi.

427. – Grupurile de interes economic întocmesc situaţii financiare anuale ale căror componente se stabilesc pe baza criteriilor prevăzute la pct. 9 şi completează aceste situaţii în funcţie de informaţiile corespunzătoare activităţii desfăşurate.
SECŢIUNEA
Prezentarea contului de profit şi pierdere
428. – Formatul contului de profit şi pierdere întocmit de entităţile prevăzute la pct. 9 alin. (3) şi pct. 9 alin. (4), precum şi de entităţile de interes public, este următorul:

1. Cifra de afaceri netă

2. Variaţia stocurilor de produse finite şi a producţiei în curs de execuţie

3. Producţia realizată de entitate pentru scopurile sale proprii şi capitalizată

4. Alte venituri din exploatare

5.

a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile b) Alte cheltuieli externe

6. Cheltuieli cu personalul:

a) Salarii şi indemnizaţii

b) Cheltuieli cu asigurările sociale, cu indicarea distinctă a celor referitoare la pensii

7.

a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi imobilizările necorporale

b) Ajustări de valoare privind activele circulante, în cazul care acestea depăşesc suma ajustărilor de valoare care sunt normale în entitatea în cauză

8. Alte cheltuieli de exploatare

9. Venituri din interese de participare, cu indicarea distinctă a celor obţinute de la entităţile afiliate

10. Venituri din alte investiţii şi împrumuturi care fac parte din activele imobilizate, cu indicarea distinctă a celor obţinute de la entităţile afiliate

11. Alte dobânzi de încasat şi venituri similare, cu indicarea distinctă a celor obţinute de la entităţile afiliate

12. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi investiţiile deţinute ca active circulante

13. Dobânzi de plătit şi cheltuieli similare, cu indicarea distinctă a celor de plătit entităţilor afiliate

14. Impozitul pe profit

15. Profitul sau pierderea după impozitare

16. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus

17. Profitul sau pierderea exerciţiului financiar
SECŢIUNEA
Dispoziţii speciale cu privire la contul de profit şi pierdere
429. – (1) Contul de profit şi pierdere cuprinde: cifra de afaceri netă, veniturile şi cheltuielile exerciţiului, grupate după natura lor, precum şi rezultatul exerciţiului (profit sau pierdere).

(2) Atunci când, în baza unor prevederi legale exprese, în conturile de venituri au fost cuprinse sume reprezentând diverse impozite şi taxe reflectate concomitent în conturi de cheltuieli, cu ocazia întocmirii contului de profit şi pierdere, la cifra de afaceri netă se vor înscrie sumele reprezentând veniturile menţionate, corectate cu cheltuielile corespunzătoare acelor impozite şi taxe.

(3) Exemple de situaţii care impun ajustarea cifrei de afaceri nete, prezentată în contul de profit şi pierdere, pot fi următoarele:

– impozitul se determină în funcţie de nivelul cifrei de afaceri;

– impozitul se datorează ca urmare a vânzării unui produs sau a unui serviciu;

– impozitul se colectează în numele autorităţilor, în legătură cu vânzarea unui produs sau a unui serviciu.

430. – Conturile sintetice de venituri şi de cheltuieli se pot dezvolta pe conturi analitice, în funcţie de necesităţile impuse de anumite reglementări sau potrivit necesităţilor proprii ale entităţii.
4.17.1.
Venituri
431. – (1) În categoria veniturilor se includ atât sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume propriu din activităţi curente, cât şi câştigurile din orice alte surse.

(2) Activităţile curente sunt orice activităţi desfăşurate de o entitate, ca parte integrantă a obiectului său de activitate, precum şi activităţile conexe acestora.

(3) Veniturile din activităţi curente se pot regăsi sub diferite denumiri, cum ar fi: vânzări, prestări de servicii, comisioane, redevenţe, chirii, subvenţii, dobânzi, dividende.

(4) Câştigurile reprezintă creşteri ale beneficiilor economice care pot apărea sau nu ca rezultat din activitatea curentă, dar nu diferă ca natură de veniturile din această activitate. În contul de profit şi pierdere, câştigurile sunt prezentate, de regulă, la valoarea netă, exclusiv cheltuielile aferente, la elementul „Alte venituri din exploatare“.

432. – Sumele colectate de o entitate în numele unor terţe părţi, inclusiv în cazul contractelor de agent, comision sau mandat comercial încheiate potrivit legii, nu reprezintă venit din activitatea curentă, chiar dacă din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată persoanele care acţionează în nume propriu sunt considerate cumpărători revânzători. În această situaţie, veniturile din activitatea curentă sunt reprezentate de comisioanele cuvenite.

433. – Suma veniturilor rezultate dintr-o tranzacţie este determinată, de obicei, printr-un acord între vânzătorul şi cumpărătorul/utilizatorul activului, ţinând cont de suma oricăror reduceri comerciale.

434. – Contabilitatea veniturilor se ţine pe feluri de venituri, după natura lor, astfel:

a) venituri din exploatare; şi

b) venituri financiare.
Veniturile din exploatare
435. – (1) Veniturile din exploatare cuprind:

a) venituri din vânzarea de produse şi mărfuri, precum şi prestări de servicii. În această categorie se includ şi veniturile realizate din vânzarea de locuinţe de către entităţile ce au ca activitate principală obţinerea şi vânzarea de locuinţe;

b) venituri aferente costului producţiei, reprezentând variaţia în plus (creştere) sau în minus (reducere) dintre valoarea la cost de producţie efectiv a stocurilor de produse şi servicii în curs de execuţie de la sfârşitul perioadei şi valoarea stocurilor iniţiale ale produselor şi serviciilor în curs de execuţie, neluând în calcul ajustările pentru depreciere reflectate;

c) venituri din producţia de imobilizări, reprezentând costul lucrărilor efectuate de entitate pentru ea însăşi, care se înregistrează ca imobilizări corporale şi necorporale;

d) venituri din subvenţii de exploatare, reprezentând subvenţiile pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi pentru acoperirea pierderilor, precum şi alte subvenţii de care beneficiază entitatea;

e) alte venituri din exploatarea curentă, cuprinzând veniturile din creanţe recuperate, penalităţi contractuale, datorii prescrise, scutite sau anulate potrivit legii, precum şi alte venituri din exploatare.

(2) Variaţia stocurilor de produse finite şi în curs de execuţie pe parcursul perioadei reprezintă o corecţie a cheltuielilor de producţie pentru a reflecta faptul că fie producţia a majorat nivelul stocurilor, fie vânzările suplimentare au redus nivelul stocurilor.

(3) Veniturile aferente costului producţiei în curs de execuţie se înscriu, alături de celelalte venituri, în contul de profit şi pierdere, cu semnul plus (sold creditor) sau minus (sold debitor).

(4) Pe seama veniturilor din exploatare (contul 758 „Alte venituri din exploatare“) se recunoaşte, de asemenea, diferenţa dintre valoarea titlurilor primite ca urmare a participării cu mărfuri la capitalul altor entităţi şi valoarea mărfurilor, la data dobândirii acelor titluri.

436. – (1) Veniturile din reluarea provizioanelor, respectiv a ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare se evidenţiază distinct, în funcţie de natura acestora.

(2) Diminuarea sau anularea provizioanelor constituite, respectiv a ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate se efectuează prin înregistrarea la venituri în cazul în care nu se mai justifică menţinerea acestora, are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine exigibilă.

(3) În completarea acestor prevederi, se aplică şi prevederile pct. 235 şi 236.
Programe de fidelizare a clienţilor
437. – (1) Unele entităţi pot practica programe de fidelizare a clienţilor, care presupun acordarea de puncte cadou acestora. Aceste puncte cadou pot fi utilizate pentru a achiziţiona bunuri sau servicii gratuite sau cu preţ redus, ca parte a unei tranzacţii de vânzare de bunuri sau prestări de servicii, sub rezerva îndeplinirii unor eventuale condiţii suplimentare. Entitatea contabilizează punctele cadou ca o componentă identificabilă a tranzacţiei în cadrul căreia acestea sunt acordate (contul 472 „Venituri înregistrate în avans“/analitic distinct). Suma corespunzătoare punctelor cadou se recunoaşte drept venit în momentul în care entitatea îşi îndeplineşte obligaţia de a furniza premiile sau la expirarea perioadei în cadrul căreia clienţii pot utiliza punctele cadou. Dacă se estimează că nivelul cheltuielilor necesare îndeplinirii obligaţiei de a furniza premiile depăşeşte contravaloarea primită sau de primit pentru acestea, la data la care clientul le răscumpără, pentru diferenţa aferentă entitatea înregistrează în contabilitate un provizion.

(2) Condiţia pentru înregistrarea ca venituri în avans a valorii punctelor cadou este ca programul de fidelizare practicat de entitate să permită cunoaşterea, în orice moment, a următoarelor informaţii: valoarea punctelor cadou acordate, termenele la care expiră valabilitatea acestora, valoarea punctelor cadou onorate şi valoarea punctelor cadou existente, ce urmează a fi onorate în perioada următoare.

(3) În situaţia în care entitatea nu dispune de un sistem de evidenţă a punctelor cadou, care să permită cunoaşterea informaţiilor menţionate la alin. (2) sau în cazul în care entitatea practică alte sisteme de fidelizare a clienţilor, cum ar fi cupoane valorice, tichete, aceasta înregistrează venituri curente în clasa 7 „Conturi de venituri“ pentru suma totală şi, concomitent, un provizion aferent costurilor estimate a fi suportate pentru onorarea obligaţiilor asumate.
Veniturile financiare
438. – (1) Veniturile financiare cuprind:

a) venituri din imobilizări financiare;

b) venituri din investiţii pe termen scurt;

c) venituri din investiţii financiare cedate;

d) venituri din diferenţe de curs valutar;

e) venituri din dobânzi;

f) venituri din sconturi primite în urma unor reduceri financiare;

g) alte venituri financiare.

(2) În cazul vânzării imobilizărilor financiare, pe seama veniturilor se înregistrează preţul de vânzare al acestora.

(3) În cazul vânzării investiţiilor pe termen scurt la un preţ de cesiune mai mare decât valoarea lor contabilă, pe seama veniturilor se înregistrează câştigul rezultat din vânzarea acestora.

(4) Pe seama veniturilor financiare (contul 768 „Alte venituri financiare“) se recunosc diferenţa dintre valoarea imobilizărilor financiare dobândite şi valoarea neamortizată a imobilizărilor care au constituit obiectul participării în natură la capitalul altor entităţi, precum şi diferenţa dintre valoarea participaţiilor primite ca urmare a participării cu creanţe la capitalul altor entităţi şi valoarea nominală a creanţelor care fac obiectul pârtieipaţiei, la data dobândirii acelor titluri. Similar se înregistrează şi valoarea titlurilor primite fără plată, potrivit legii.
Dispoziţii tranzitorii
439. – Sumele care, potrivit Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3.055/2009, cu modificările şi completările ulterioare, au fost reflectate în contul 106 „Rezerve“, reprezentând diferenţa dintre valoarea acţiunilor dobândite şi valoarea neamortizată a imobilizărilor care au constituit obiectul participării în natură la capitalul entităţilor la care se deţin respectivele titluri se reiau la venituri (contul 768 „Alte venituri financiare“) la data scoaterii din evidenţă a respectivelor titluri.
Venituri din vânzări de bunuri
440. – În contabilitate, veniturile din vânzări de bunuri se înregistrează în momentul predării bunurilor către cumpărători, al livrării lor pe baza facturii sau în alte condiţii prevăzute în contract, care atestă transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective, către clienţi.

441. – (1) Veniturile din vânzarea bunurilor se recunosc în momentul în care sunt îndeplinite următoarele condiţii:

a) entitatea a transferat cumpărătorului riscurile şi avantajele semnificative care decurg din proprietatea asupra bunurilor;

b) entitatea nu mai gestionează bunurile vândute la nivelul la care ar fi făcut-o, în mod normal, în cazul deţinerii în proprietate a acestora şi nici nu mai deţine controlul efectiv asupra lor;

c) mărimea veniturilor poate fi evaluată în mod credibil;

d) este probabil ca beneficiile economice asociate tranzacţiei să fie generate către entitate; şi

e) costurile tranzacţiei pot fi evaluate în mod credibil.

(2) Evaluarea momentului în care o entitate a transferat cumpărătorului riscurile şi avantajele semnificative aferente dreptului de proprietate asupra bunurilor impune o examinare a circumstanţelor în care s-a desfăşurat tranzacţia. În cele mai multe cazuri, transferul riscurilor şi avantajelor aferente dreptului de proprietate coincide cu transferul titlului legal de proprietate sau cu trecerea bunurilor în posesia cumpărătorului. Acesta este cazul celor mai multe vânzări cu amănuntul. În alte cazuri, transferul riscurilor şi avantajelor aferente dreptului de proprietate apare într-un moment diferit de cel al transferului titlului legal de proprietate sau de cel al trecerii bunurilor în posesia cumpărătorului. Dacă o entitate păstrează doar un risc nesemnificativ aferent dreptului de proprietate, atunci tranzacţia reprezintă o vânzare şi veniturile sunt recunoscute. De exemplu, un vânzător poate păstra titlul de proprietate asupra bunurilor doar pentru a se asigura că va încasa suma care se datorează. Într-un asemenea caz, dacă entitatea a transferat riscurile şi beneficiile semnificative aferente dreptului de proprietate, tranzacţia este o vânzare şi veniturile sunt recunoscute. Un alt exemplu când entitatea păstrează doar un risc nesemnificativ aferent dreptului de proprietate poate fi o vânzare cu amănuntul, cu o clauză de returnare a banilor în cazul în care clientul nu este satisfăcut. În asemenea cazuri, veniturile sunt recunoscute în momentul vânzării, presupunându-se că vânzătorul poate estima în mod fiabil retururile viitoare şi poate recunoaşte un provizion aferent retururilor pe baza experienţei anterioare şi a altor factori relevanţi.

442. – O promisiune de vânzare nu generează contabilizarea de venituri.

443. – Pentru bunurile livrate în baza unui contract de consignaţie, se consideră că livrarea bunurilor de la consignant la consignatar are loc la data la care bunurile sunt livrate de consignatar clienţilor săi.

444. – Pentru bunurile transmise în vederea testării sau a verificării conformităţii, se consideră că transferul proprietăţii bunurilor a avut loc la data acceptării bunurilor de către beneficiar. Bunurile transmise în vederea verificării conformităţii sunt bunurile oferite de furnizor clienţilor, aceştia având dreptul fie să le achiziţioneze, fie să le returneze furnizorului. Contractul aferent bunurilor livrate în vederea testării este un contract provizoriu prin care vânzarea efectivă a bunurilor este condiţionată de obţinerea de rezultate satisfăcătoare în urma testării de către clientul potenţial, testare ce are scopul de a stabili că bunurile au caracteristicile solicitate de clientul respectiv.

445. – Pentru stocurile la dispoziţia clientului, se consideră că transferul proprietăţii bunurilor are loc la data la care clientul intră în posesia bunurilor. Stocurile la dispoziţia clientului reprezintă o operaţiune potrivit căreia furnizorul transferă regulat bunuri într-un depozit propriu sau într-un depozit al clientului, prin care transferul proprietăţii bunurilor intervine, potrivit contractului, la data la care clientul scoate bunurile din depozit, în principal pentru a le utiliza în procesul de producţie.
Venituri din prestarea de servicii
446. – (1) Veniturile din prestări de servicii se înregistrează în contabilitate pe măsura efectuării acestora. Prestarea de servicii cuprinde inclusiv executarea de lucrări şi orice alte operaţiuni care nu pot fi considerate livrări de bunuri.

(2) Stadiul de execuţie al lucrării se determină pe bază de situaţii de lucrări care însoţesc facturile, procese-verbale de recepţie sau alte documente care atestă stadiul realizării şi recepţia serviciilor prestate.

(3) În cazul lucrărilor de construcţii, recunoaşterea veniturilor se face pe baza actului de recepţie semnat de beneficiar, prin care se certifică faptul că executantul şi-a îndeplinit obligaţiile în conformitate cu prevederile contractului şi ale documentaţiei de execuţie.

(4) Contravaloarea lucrărilor nerecepţionate de beneficiar până la sfârşitul perioadei se evidenţiază la cost, în contul 332 „Servicii în curs de execuţie“, pe seama contului 712 „Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie“.

447. – În cazul în care preţul de vânzare include o valoare distinctă, specificată contractual, destinată prestării ulterioare de servicii (de exemplu, asistenţa tehnică şi perfecţionarea produsului după vânzarea unui program informatic), acea sumă este amânată (contul 472 „Venituri înregistrate în avans“) şi recunoscută ca venit pe parcursul perioadei în care se prestează serviciile, dar nu mai târziu de încheierea perioadei pentru care a fost contractată prestarea ulterioară de servicii.
Venituri din redevenţe, chirii, dobânzi şi dividende
448. – (1) Veniturile din redevenţe, chirii, dobânzi şi dividende se recunosc astfel:

a) dobânzile se recunosc periodic, în mod proporţional, pe măsura generării venitului respectiv, pe baza contabilităţii de angajamente;

b) redevenţele şi chiriile se recunosc pe baza contabilităţii de angajamente, conform contractului;

c) dividendele se recunosc atunci când este stabilit dreptul acţionarului de a le încasa.

(2) În cazul chiriilor se aplică, de asemenea, prevederile pct. 221–224.
4.17.2.
Cheltuieli
449. – (1) Cheltuielile entităţii reprezintă valorile plătite sau de plătit pentru:

– consumuri de stocuri şi servicii prestate, de care beneficiază entitatea;

– cheltuieli cu personalul;

– executarea unor obligaţii legale sau contractuale etc.

(2) Pierderile reprezintă reduceri ale beneficiilor economice şi pot rezulta sau nu ca urmare a desfăşurării activităţii curente a entităţii. Acestea nu diferă ca natură de alte tipuri de cheltuieli.

(3) În contul de profit şi pierdere, pierderile sunt prezentate, de regulă, la valoarea netă, exclusiv veniturile aferente, la elementul „Alte cheltuieli de exploatare“.

(4) În cadrul cheltuielilor exerciţiului financiar se cuprind, de asemenea, provizioanele, amortizările şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate.

450. – (1) Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe feluri de cheltuieli, după natura lor, astfel:

a) cheltuieli de exploatare, care cuprind:

– cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile; costul de achiziţie al obiectelor de inventar consumate; costul de achiziţie al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor; contravaloarea energiei şi a apei consumate; valoarea activelor biologice de natura stocurilor; costul mărfurilor vândute şi al ambalajelor;

– cheltuieli cu serviciile executate de terţi, redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii; prime de asigurare; studii şi cercetări; cheltuieli cu alte servicii executate de terţi (colaboratori); comisioane şi onorarii; cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate; transportul de bunuri şi personal; deplasări, detaşări şi transferări; cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii, servicii bancare şi altele;

– cheltuieli cu personalul (salariile, asigurările şi protecţia socială şi alte cheltuieli cu personalul, suportate de entitate);

– alte cheltuieli de exploatare (cheltuielile legate de protejarea mediului înconjurător, aferente perioadei; pierderi din creanţe şi debitori diverşi; despăgubiri, amenzi şi penalităţi; donaţii, sponsorizări şi alte cheltuieli similare; cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital; creanţe prescrise potrivit legii; certificatele de emisii de gaze cu efect de seră achiziţionate potrivit legislaţiei în vigoare şi ale căror costuri pot fi determinate, aferente perioadei curente etc.); şi

b) cheltuieli financiare, care cuprind: pierderi din creanţe legate de participaţii; cheltuieli privind investiţiile financiare cedate; diferenţele nefavorabile de curs valutar; dobânzile privind exerciţiul financiar în curs; sconturile acordate clienţilor; pierderi din creanţe de natură financiară şi altele.

(2) Pe seama cheltuielilor de exploatare (contul 654 „Pierderi din creanţe şi debitori diverşi“) se recunoaşte, de asemenea, diferenţa dintre valoarea creanţelor cedate în schimbul titlurilor primite şi valoarea mai mică a titlurilor primite, la data dobândirii acelor titluri.

(3) În cazul vânzării imobilizărilor financiare, pe seama cheltuielilor se înregistrează valoarea contabilă a acestora.

(4) În cazul vânzării investiţiilor pe termen scurt la un preţ de cesiune mai mic decât valoarea lor contabilă, pe seama cheltuielilor se înregistrează pierderea rezultată din vânzarea acestora.

(5) Cheltuielile cu provizioanele, amortizările şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare, precum şi cheltuielile cu impozitul pe profit şi alte impozite, calculate potrivit legii, se evidenţiază distinct, în funcţie de natura lor.
SECŢIUNEA
Bilanţul prescurtat
451. – (1) Entităţile prevăzute la pct. 9 alin. (2) şi (3) întocmesc bilanţ prescurtat.

(2) Formatul bilanţului prescurtat, întocmit de aceste entităţi este următorul:

A.Active imobilizate

I.Imobilizări necorporale

II.Imobilizări corporale

III.Imobilizări financiare

B.Active circulante

I.Stocuri

II.Creanţe

(Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie prezentate separat pentru fiecare element.)

III.Investiţii pe termen scurt

IV. Casa şi conturi la bănci

C.Cheltuieli în avans

D.Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an

E.Active circulante nete/datorii curente nete

F.Total active minus datorii curente

G.Datorii: sumele care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an

H.Provizioane

I.Venituri în avans

J.Capitaluri proprii

I.Capital subscris

II.Prime de capital

III.Rezerve din reevaluare

IV.Rezerve

V.Profitul sau pierderea reportat(ă)

VI.Profitul sau pierderea exerciţiului financiar
CAPITOLUL 5
Situaţia fluxurilor de trezorerie şi situaţia modificărilor capitalului propriu
SECŢIUNEA
Situaţia fluxurilor de trezorerie
452. – (1) Sunt obligate să întocmească situaţia fluxurilor de trezorerie entităţile prevăzute la pct. 9 alin. (4), precum şi entităţile de interes public.

(2) Aceste entităţi întocmesc situaţia fluxurilor de trezorerie şi o prezintă drept parte integrantă a situaţiilor lor financiare, pentru fiecare perioadă pentru care sunt prezentate situaţiile financiare anuale.

(3) Situaţia fluxurilor de trezorerie trebuie să raporteze fluxurile de trezorerie din cursul perioadei, clasificate pe activităţi de exploatare, de investiţii şi de finanţare.

453. – (1) Fluxurile de trezorerie sunt intrările sau ieşirile de numerar şi echivalente de numerar.

(2)Activităţile de exploatare sunt principalele activităţi producătoare de venit ale entităţii, precum şi alte activităţi care nu sunt activităţi de investiţii sau de finanţare.

(3)Activităţile de investiţii constau în achiziţionarea şi cedarea de active imobilizate şi de alte investiţii care nu sunt incluse în echivalentele de numerar.

(4)Activităţile de finanţare sunt activităţi care au drept rezultat modificări ale dimensiunii şi compoziţiei capitalurilor proprii şi împrumuturilor entităţii.

454. – (1) O singură tranzacţie poate include fluxuri de trezorerie care sunt clasificate diferit. De exemplu, când rambursarea în numerar a unui împrumut include atât dobânda, cât şi capitalul împrumutat, elementul de dobândă poate fi clasificat drept activitate de exploatare, iar elementul de capital, drept activitate de finanţare.

(2) Unele tranzacţii, cum ar fi vânzarea unui element al unei instalaţii, pot genera un câştig sau o pierdere, recunoscut (ă) în rezultatul perioadei curente. Fluxurile de trezorerie aferente acestui tip de tranzacţii sunt fluxuri de trezorerie provenite din activităţi de investiţii. Cu toate acestea, plăţile în numerar pentru producerea sau dobândirea de active deţinute în vederea închirierii către alţii sunt fluxuri de trezorerie din activităţi de exploatare. Încasările de numerar din închirierea şi vânzarea ulterioară a acestor active sunt, de asemenea, fluxuri de trezorerie din activităţi de exploatare.
Activităţi de exploatare
455. – Fluxurile de trezorerie provenite din activităţi de exploatare sunt derivate, în primul rând, din principalele activităţi producătoare de venit ale entităţii. Prin urmare, ele rezultă în general din tranzacţiile şi alte evenimente care intră în determinarea profitului sau a pierderii. Exemple de fluxuri de trezorerie provenite din activităţi de exploatare sunt:

a) încasările în numerar din vânzarea de bunuri şi prestarea de servicii;

b) încasările în numerar provenite din redevenţe, onorarii, comisioane şi alte venituri;

c) plăţile în numerar efectuate către furnizorii de bunuri şi prestatorii de servicii;

d) plăţile în numerar efectuate către şi în numele angajaţilor;

e) plăţile în numerar sau restituiri ale impozitelor pe profit, cu excepţia cazului în care pot fi asociate în mod specific activităţilor de investiţii şi de finanţare.
Activităţi de investiţii
456. – Exemple de fluxuri de trezorerie provenite din activităţi de investiţii sunt:

a) plăţile în numerar pentru dobândirea de imobilizări corporale, necorporale şi alte active imobilizate. Aceste plăţi le includ şi pe acelea care se referă la costurile de dezvoltare capitalizate şi la construcţia, în regie proprie, a imobilizărilor corporale;

b) încasările în numerar din vânzarea de imobilizări corporale, necorporale şi alte active imobilizate;

c) plăţile în numerar pentru dobândirea de instrumente de capitaluri proprii sau de datorie ale altor entităţi şi de interese în asocierile în participaţie (altele decât plăţile pentru instrumentele considerate a fi echivalente de numerar sau pentru cele deţinute în vederea plasării sau tranzacţionării);

d) încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capitaluri proprii sau de datorie ale altor entităţi şi din vânzarea de interese în asocierile în participaţie (altele decât încasările pentru instrumentele considerate a fi echivalente de numerar şi pentru cele păstrate în vederea plasării sau tranzacţionării);

e) avansurile în numerar şi împrumuturile acordate altor părţi;

f) încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor acordate altor părţi.
Activităţi de finanţare
457. – Exemple de fluxuri de trezorerie provenite din activităţi de finanţare sunt:

a) încasările în numerar provenite din emisiunea de acţiuni sau alte instrumente de capitaluri proprii;

b) plăţile în numerar efectuate către proprietari pentru a dobândi sau răscumpăra acţiunile entităţii;

c) încasările în numerar provenite din emisiunea titlurilor de creanţă, împrumuturilor, efectelor comerciale, obligaţiunilor, ipotecilor şi a altor împrumuturi pe termen scurt sau lung;

d) rambursările în numerar ale sumelor împrumutate; şi

e) plăţile în numerar efectuate de locatar pentru reducerea datoriei existente aferente unui contract de leasing financiar.

458. – Câştigurile şi pierderile nerealizate care provin din variaţia cursurilor de schimb valutar nu sunt fluxuri de trezorerie. Totuşi, efectul variaţiei cursului de schimb valutar asupra numerarului şi echivalentelor de numerar deţinute sau datorate în valută este raportat în situaţia fluxurilor de trezorerie pentru a reconcilia numerarul şi echivalentele de numerar la începutul şi la sfârşitul perioadei. Această valoare este prezentată separat de fluxurile de trezorerie provenite din activităţi de exploatare, de investiţii şi de finanţare şi include, dacă este cazul, diferenţele care ar fi apărut dacă respectivele fluxuri de trezorerie ar fi fost raportate la cursul de schimb de la sfârşitul perioadei.

459. – (1) Valoarea totală a dobânzii plătite de-a lungul unei perioade este prezentată în situaţia fluxurilor de trezorerie indiferent dacă a fost recunoscută drept cheltuială în profit sau pierdere sau dacă a fost capitalizată.

(2) Atât dobânda plătită, cât şi dobânda şi dividendele încasate pot fi clasificate drept fluxuri de trezorerie din exploatare, deoarece intră în determinarea profitului sau a pierderii. Alternativ, dobânda plătită şi dobânda şi dividendele încasate pot fi clasificate drept fluxuri de trezorerie din finanţare şi, respectiv, din investiţii, deoarece reprezintă costuri ale atragerii surselor de finanţare sau a rentabilităţii investiţiilor.

(3) Dividendele plătite pot fi clasificate drept fluxuri de trezorerie din finanţare, deoarece reprezintă costuri ale atragerii surselor de finanţare. Alternativ, dividendele plătite pot fi clasificate drept componentă a fluxurilor de trezorerie din activităţi de exploatare, pentru a ajuta utilizatorii să determine capacitatea unei entităţi de a plăti dividende din fluxurile de trezorerie din exploatare.

460. – (1) Fluxurile de trezorerie agregate provenite din obţinerea sau pierderea controlului asupra filialelor sau altor întreprinderi trebuie prezentate separat şi clasificate drept activităţi de investiţii.

(2) Fluxurile de trezorerie care rezultă din modificări ale participaţiilor în capitalurile proprii dintr-o filială care nu conduc la pierderea controlului trebuie clasificate drept fluxuri de trezorerie provenite din activităţi de finanţare.

461. – (1) Fluxurile de trezorerie provenite din impozitul pe profit trebuie prezentate separat şi trebuie clasificate drept fluxuri de trezorerie din activităţi de exploatare, cu excepţia situaţiei în care pot fi identificate în mod specific cu activităţile de finanţare şi de investiţii.

(2) Impozitele pe profit sunt generate în urma tranzacţiilor care dau naştere unor fluxuri de trezorerie clasificate într-o situaţie a fluxurilor de trezorerie drept activităţi de exploatare, de investiţii şi de finanţare. În timp ce cheltuiala cu impozitul poate fi alocată fără dificultate activităţilor de investiţii sau celor de finanţare, fluxurile de trezorerie aferente impozitelor respective sunt, adesea, imposibil de identificat şi pot apărea într-o perioadă diferită de cea a fluxurilor de trezorerie aferente tranzacţiei de bază. Prin urmare, impozitele plătite sunt clasificate de obicei drept fluxuri de trezorerie din activităţi de exploatare. Totuşi, atunci când sunt posibile identificarea fluxului de trezorerie din impozite şi alocarea lui unei tranzacţii individuale care generează fluxuri de trezorerie clasificate drept activităţi de investiţii sau de finanţare, fluxul de trezorerie din impozite va fi clasificat în mod corespunzător drept activitate de investiţii sau de finanţare. Atunci când fluxurile de trezorerie din impozite sunt alocate mai multor clase de activităţi, se prezintă valoarea totală a impozitelor plătite.

462. – O entitate trebuie să prezinte componentele de numerar şi echivalente de numerar şi trebuie să prezinte o reconciliere a valorilor din situaţia fluxurilor sale de trezorerie cu elementele echivalente raportate în situaţia poziţiei financiare.
SECŢIUNEA
Situaţia modificărilor capitalului propriu
463. – (1) Sunt obligate să întocmească situaţia modificărilor capitalului propriu entităţile prevăzute la pct. 9 alin. (4), precum şi entităţile de interes public.

(2) Aceste entităţi întocmesc situaţia modificărilor capitalului propriu şi o prezintă drept parte integrantă a situaţiilor lor financiare, pentru fiecare perioadă pentru care sunt prezentate situaţiile financiare anuale.

464. – (1) Modificările capitalurilor proprii ale unei entităţi între începutul şi finalul perioadei de raportare reflectă creşterea sau reducerea activului net în cursul perioadei. Cu excepţia modificărilor rezultate din tranzacţiile cu proprietarii care acţionează în calitatea lor de proprietari (cum ar fi contribuţiile la capitalul propriu, răscumpărarea propriilor instrumente de capitaluri proprii ale entităţii şi dividendele), modificarea globală a capitalurilor proprii în timpul unei perioade reprezintă, în general, valoarea totală a veniturilor şi cheltuielilor, inclusiv câştigurile şi pierderile, generate de activităţile entităţii pe parcursul acelei perioade.

(2) Ajustarea reprezentând corectarea pe seama rezultatului reportat de erori contabile se prezintă distinct în situaţia modificărilor capitalului propriu.
CAPITOLUL 6
Note explicative la situaţiile financiare anuale
SECŢIUNEA
Dispoziţii generale privind notele explicative la situaţiile financiare anuale
465. – (1) Notele explicative trebuie:

a) să prezinte informaţii despre reglementările contabile care au stat la baza întocmirii situaţiilor financiare anuale şi despre politicile contabile folosite;

b) să ofere informaţii suplimentare care nu sunt prezentate în bilanţ, contul de profit şi pierdere şi, după caz, în situaţia modificărilor capitalurilor proprii şi/sau situaţia fluxurilor de numerar, dar sunt relevante pentru înţelegerea oricărora dintre acestea.

(2) Trebuie să se menţioneze, totodată, dacă situaţiile financiare anuale au fost întocmite în conformitate cu Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu prevederile cuprinse în prezentele reglementări.

466. – Următoarele informaţii trebuie prezentate cu claritate şi repetate ori de cât ori este necesar, pentru buna lor înţelegere:

a) denumirea entităţii care face raportarea;

b) faptul că situaţiile financiare anuale sunt proprii acesteia, şi nu grupului;

c) data la care s-au încheiat sau perioada la care se referă situaţiile financiare anuale;

d) moneda în care sunt întocmite situaţiile financiare anuale;

e) exprimarea cifrelor incluse în raportare (de exemplu, lei).

467. – (1) Notele explicative la bilanţ şi la contul de profit şi pierdere, prezentate în conformitate cu prezentul capitol, respectă ordinea în care sunt prezentate elementele în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere.

(2) Notele explicative se prezintă sistematic. Pentru fiecare element semnificativ din situaţiile financiare anuale trebuie să existe informaţii aferente în notele explicative.
SECŢIUNEA
Conţinutul notelor explicative la situaţiile financiare anuale pentru toate entităţile
468. – În notele explicative la situaţiile financiare, toate entităţile prezintă, în plus faţă de informaţiile cerute conform altor dispoziţii ale prezentelor reglementări, informaţii referitoare la următoarele:

a) politicile contabile adoptate, inclusiv:

– bazele de evaluare aplicate diferitelor elemente;

– conformitatea politicilor contabile adoptate cu principiile contabile prevăzute de prezentele reglementări;

– orice modificări semnificative ale politicilor contabile adoptate;

b) dacă imobilizările corporale sunt evaluate la valori reevaluate, un tabel care să prezinte:

  1. (i)

mişcările rezervei din reevaluare în cursul exerciţiului financiar, cu o explicaţie a tratamentului fiscal al elementelor pe care le conţine; şi

  1. (ii)

valoarea contabilă care ar fi fost recunoscută în bilanţ dacă imobilizările corporale nu ar fi fost reevaluate;

c) atunci când instrumentele financiare sunt evaluate la valoarea justă:

  1. (i)

ipotezele semnificative care stau la baza modelelor şi tehnicilor de evaluare, dacă valorile juste au fost determinate în conformitate cu prevederile pct. 121 alin. (1) lit. b);

  1. (ii)

pentru fiecare categorie de instrumente financiare, valoarea justă, modificările de valoare incluse direct în contul de profit şi pierdere, precum şi modificările incluse în rezervele de valoare justă;

  1. (iii)

pentru fiecare clasă de instrumente financiare derivate, informaţii despre aria şi natura instrumentelor, inclusiv termenii şi condiţiile semnificative care pot afecta valoarea, calendarul şi certitudinea fluxurilor viitoare de numerar; şi

  1. (iv)

un tabel care să prezinte mişcările recunoscute direct în capitalurile proprii, în cursul exerciţiului financiar;

d) valoarea totală a oricăror angajamente financiare, garanţii sau active şi datorii contingente neincluse în bilanţ, indicând natura şi forma oricărei garanţii reale care a fost acordată; separat de acestea, sunt prezentate orice angajamente privind pensiile şi entităţile afiliate sau asociate;

e) suma avansurilor şi creditelor acordate membrilor organelor de administraţie, de conducere şi de supraveghere, cu indicarea ratelor dobânzii, a principalelor condiţii şi a oricăror sume restituite, amortizate sau la care s-a renunţat, precum şi a angajamentelor asumate în numele acestora sub forma garanţiilor de orice fel, cu indicarea totalului pe fiecare categorie;

f) cuantumul şi natura elementelor individuale de venituri sau de cheltuieli care au o mărime sau o incidenţă excepţională;

g) sumele datorate de entitate care devin exigibile după o perioadă mai mare de cinci ani, precum şi valoarea totală a datoriilor entităţii acoperite cu garanţii reale depuse de aceasta, cu indicarea naturii şi formei garanţiilor; şi

h) numărul mediu de angajaţi în cursul exerciţiului financiar.

469. – (1) Informaţiile prevăzute la pct. 471 lit. a), m), p), q) şi r) se prezintă şi de entităţile mici.

(2) În aplicarea alin. (1), informaţiile prevăzute la pct. 471 lit. p) se limitează la natura şi scopul comercial ale angajamentelor menţionate la litera respectivă.

(3) În aplicarea alin. (1), informaţiile prevăzute la pct. 471 lit. r) se limitează la tranzacţiile cu părţile legate, respectiv la tranzacţiile încheiate cu:

a) deţinătorii unui interes de participare în entitate;

b) entităţile în care entitatea însăşi deţine un interes de participare; şi

c) membrii organului administrativ, de conducere sau de supraveghere al entităţii.
SECŢIUNEA
Prezentarea de informaţii suplimentare de către entităţile mijlocii şi mari, precum şi de către entităţile de interes public
470. – (1) Entităţile mijlocii şi mari, precum şi entităţile de interes public care preiau creanţe potrivit pct. 333 alin. (1) prezintă în notele explicative la situaţiile financiare anuale informaţii aferente creanţelor preluate prin cesionare, astfel:

a) modificările valorii creanţelor evidenţiate în conturi bilanţiere (contul 461 „Debitori diverşi“), după cum urmează:

Situaţia creanţelor preluate prin cesionare (la cost de achiziţie) la data de …

lei –

Creanţe

Sold creanţe la începutul exerciţiului financiar

Creanţe preluate în cursul exerciţiului financiar

Creanţe cedate terţilor în cursul exerciţiului financiar

Creanţe încasate în cursul exerciţiului financiar direct de la debitor, din care:

Creanţe trecute pe cheltuieli în cursul exerciţiului financiar datorită imposibilităţii încasării

Sold creanţe la sfârşitul exerciţiului financiar

evidenţiate anterior în conturi bilanţiere (contul 461 „Debitori diverşi“/analitic distinct)

încasate pe seama conturilor de venituri (contul 758 „Alte venituri din exploatare“/analitic distinct)

0

1

2

3

4

5

6

7 = 1 + 2 – 3 – 4 – 6

b) modificările valorii creanţelor evidenţiate în conturi în afara bilanţului (contul 809 „Creanţe preluate prin cesionare“), după cum urmează:

Situaţia creanţelor preluate prin cesionare (la valoare nominală) la data de …

lei –

Creanţe

Sold creanţe la începutul exerciţiului financiar

Creanţe preluate în cursul exerciţiului financiar

Creanţe scoase din evidenţa extracontabilă în cursul exerciţiului financiar, din care:

Sold creanţe la sfârşitul exerciţiului financiar

scoase din evidenţă ca urmare a încasării direct de la debitor

cedate terţilor în cursul exerciţiului financiar

scoase din evidenţă datorită imposibilităţii încasării

0

1

2

3

4

5

6 = 1 + 2 – 3 – 4 – 5

(2) Entităţile care preiau creanţe potrivit pct. 333 alin. (4) prezintă în notele explicative la situaţiile financiare anuale informaţii aferente creanţelor preluate prin cesionare, referitoare la costul de achiziţie şi valoarea nominală a creanţelor preluate, încasate, cedate terţilor, trecute pe cheltuieli, precum şi soldul creanţelor la sfârşitul exerciţiului financiar.

471. – În notele explicative la situaţiile financiare, entităţile mijlocii şi mari, precum şi societăţile/companiile naţionale, societăţile cu capital integral sau majoritar de stat şi regiile autonome prezintă, pe lângă informaţiile cerute conform secţiunii 6.2 „Conţinutul notelor explicative la situaţiile financiare anuale pentru toate entităţile“ şi oricăror altor dispoziţii ale prezentelor reglementări, informaţii referitoare la următoarele:

a) pentru diversele elemente de imobilizări:

  1. (i)

preţul de achiziţie sau costul de producţie sau, dacă a fost aplicată regula de evaluare alternativă, valoarea reevaluată la începutul şi la închiderea exerciţiului financiar;

  1. (ii)

creşterile, cedările şi transferurile în cursul exerciţiului financiar;

  1. (iii)

ajustările cumulate de valoare la începutul şi la închiderea exerciţiului financiar;

  1. (iv)

ajustările de valoare înregistrate în cursul exerciţiului financiar;

  1. (v)

mişcările ajustărilor cumulate de valoare în privinţa creşterilor, cedărilor şi transferurilor în cursul exerciţiului financiar; şi

  1. (vi)

dacă există dobândă capitalizată, suma capitalizată conform pct. 80 alin. (1) şi (6), în cursul exerciţiului financiar;

b) dacă activele imobilizate sau circulante fac obiectul ajustărilor de valoare exclusiv în scop fiscal, valoarea ajustărilor şi motivele pentru care acestea au fost efectuate;

c) atunci când instrumentele financiare sunt evaluate la preţul de achiziţie sau la costul de producţie:

  1. (i)

pentru fiecare clasă de instrumente financiare derivate:

    • valoarea justă a instrumentelor, dacă această valoare poate fi determinată prin una din metodele prevăzute la pct. 121 alin. (1) lit. a); şi
    • informaţii privind aria şi natura instrumentelor;
  1. (ii)

pentru imobilizările financiare înregistrate la o valoare mai mare decât valoarea lor justă:

    • valoarea contabilă şi valoarea justă a activelor individuale sau a grupărilor corespunzătoare ale acelor active individuale; şi
    • motivele pentru care nu a fost redusă valoarea contabilă, inclusiv natura dovezilor care stau la baza ipotezei că valoarea contabilă va fi recuperată;

d) valoarea indemnizaţiilor acordate în exerciţiul financiar membrilor organelor de administraţie, de conducere şi de supraveghere pentru funcţiile deţinute de aceştia, precum şi orice angajamente care au luat naştere sau sunt încheiate cu privire la pensiile acordate foştilor membri ai acestor organe, indicând totalul pe fiecare categorie de organe. Aceste informaţii pot fi omise dacă prezentarea lor ar face posibilă identificarea situaţiei financiare a unui anumit membru al organelor respective;

e) numărul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar, defalcat pe categorii şi, dacă acestea nu sunt prezentate separat în contul de profit şi pierdere, cheltuielile cu personalul aferente exerciţiului financiar, defalcate pe salarii şi indemnizaţii, cheltuieli cu asigurările sociale şi cheltuieli cu pensiile;

f) în cazul recunoaşterii în bilanţ a unui provizion pentru impozite, soldul aferent acestuia la închiderea exerciţiului financiar şi mişcările acestor solduri în cursul exerciţiului financiar;

g) denumirea şi sediul social ale fiecăreia dintre entităţile în care entitatea raportoare deţine fie direct, fie printr-o persoană care acţionează în nume propriu, dar în contul entităţii, un interes de participare, prezentând proporţia de capital deţinută, valoarea capitalului şi rezervelor, precum şi profitul sau pierderea entităţii respective pentru ultimul exerciţiu financiar pentru care au fost aprobate situaţiile financiare. Informaţiile respective pot să fie omise dacă sunt de natură a cauza un prejudiciu grav oricăreia dintre entităţile la care se referă. Orice astfel de omisiune este prezentată în notele explicative la situaţiile financiare;

h) numărul şi valoarea nominală sau, în absenţa unei valori nominale, echivalentul contabil al acţiunilor subscrise în cursul exerciţiului financiar în limitele capitalului autorizat.

Dacă societatea nu are capital autorizat, potrivit legii, se prezintă cuantumul capitalului subscris.

Dacă societatea are capital autorizat, potrivit legii, se prezintă cuantumul acestuia, precum şi cuantumul capitalului subscris la înfiinţarea societăţii sau la autorizarea societăţii pentru începerea activităţii şi în momentul oricărei modificări a capitalului autorizat;

i) dacă există mai multe categorii de acţiuni, numărul şi valoarea nominală sau, în absenţa unei valori nominale, echivalentul contabil al acţiunilor din fiecare categorie;

j) existenţa oricăror certificate de participare, obligaţiuni convertibile, warante, opţiuni sau valori mobiliare sau drepturi similare, cu indicarea numărului acestora şi a drepturilor pe care le conferă;

k) denumirea, sediul principal sau sediul social şi forma juridică a fiecăreia dintre entităţile la care entitatea raportoare este asociată cu răspundere nelimitată;

l) denumirea şi sediul social al entităţii care întocmeşte situaţiile financiare anuale consolidate ale celui mai mare grup din care entitatea raportoare face parte în calitate de filială;

m) denumirea şi sediul social al entităţii care întocmeşte situaţiile financiare anuale consolidate ale celui mai mic grup din care entitatea raportoare face parte în calitate de filială şi care este inclus în grupul de entităţi menţionat la lit. l);

n) locul de unde pot fi obţinute copii ale situaţiilor financiare anuale consolidate menţionate la lit. l) şi m), cu condiţia ca acestea să fie disponibile;

o) propunerea de distribuire a profitului sau de acoperire a pierderii sau, acolo unde este cazul, distribuirea profitului sau acoperirea pierderii;

p) natura şi scopul comercial ale angajamentelor entităţii care nu sunt incluse în bilanţ, precum şi impactul financiar al acelor angajamente asupra acesteia, cu condiţia ca riscurile sau beneficiile care decurg din aceste angajamente să fie semnificative şi în măsura în care divulgarea acestor riscuri sau beneficii este necesară pentru evaluarea poziţiei financiare a entităţii;

q) natura şi efectele financiare ale evenimentelor semnificative care apar ulterior datei bilanţului şi care nu sunt reflectate în contul de profit şi pierdere sau în bilanţ; şi

r) tranzacţiile încheiate de entitate cu părţile legate, inclusiv suma acestor tranzacţii, natura relaţiei cu părţile legate şi alte informaţii referitoare la tranzacţiile care sunt necesare pentru înţelegerea poziţiei financiare a entităţii. Informaţiile referitoare la tranzacţii individuale pot fi agregate după natura lor, cu excepţia cazului în care sunt necesare informaţii separate pentru înţelegerea efectelor tranzacţiilor cu partea legată asupra poziţiei financiare a entităţii.

472. – (1) În notele explicative la situaţiile financiare, entităţile mijlocii şi mari, precum şi entităţile de interes public prezintă, pe lângă informaţiile cerute conform pct. 468–471 şi oricăror altor dispoziţii ale prezentelor reglementări, informaţii referitoare la următoarele aspecte:

a) cifra de afaceri netă, defalcată pe segmente de activităţi şi pe pieţe geografice, în măsura în care aceste segmente şi pieţe diferă substanţial unele faţă de altele, ţinând seama de modul de organizare a vânzării de produse şi a furnizării de servicii; şi

b) totalul onorariilor aferente exerciţiului financiar percepute de fiecare auditor statutar sau firmă de audit pentru auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi totalul onorariilor percepute de fiecare auditor statutar sau firmă de audit pentru alte servicii de asigurare, pentru servicii de consultanţă fiscală şi pentru alte servicii decât cele de audit.

(2) Informaţiile menţionate la alin. (1) lit. a) pot fi omise, dacă prezentarea acestora ar aduce prejudicii grave entităţii. Orice astfel de omisiune este prezentată în notele explicative la situaţiile financiare.

(3) Prevederile alin. (1) lit. b) nu se aplică situaţiilor financiare anuale ale unei entităţi atunci când aceasta este inclusă în situaţiile financiare anuale consolidate care trebuie întocmite potrivit secţiunii 8.2 „Obligaţia de a întocmi situaţii financiare anuale consolidate“, cu condiţia ca aceste informaţii să fie furnizate în notele explicative la situaţiile financiare anuale consolidate.

(4) În cazul unui grup, informaţiile menţionate la alin. (1) lit b) se prezintă nu numai în ceea ce priveşte auditorul grupului, dar şi pentru fiecare auditor sau firmă de audit implicat(ă) în auditul grupului. Dacă un auditor sau o firmă de audit a auditat mai multe entităţi din grup, totalul onorariilor financiare percepute de fiecare auditor statutar sau firmă de audit se poate prezenta pe o bază agregată, în notele explicative la situaţiile financiare anuale consolidate.
SECŢIUNEA
Părţi legate
473. – În înţelesul prezentelor reglementări, o parte legată este o persoană sau o entitate care este legată entităţii care întocmeşte situaţii financiare, denumită în continuare entitate raportoare.

474. – O persoană sau un membru apropiat al familiei persoanei respective este legat(ă) unei entităţi raportoare dacă acea persoană:

  1. (i)

deţine controlul sau controlul comun asupra entităţii raportoare;

  1. (ii)

are o influenţă semnificativă asupra entităţii raportoare; sau

  1. (iii)

este un membru al personalului-cheie din conducerea entităţii raportoare sau a societăţii-mamă a entităţii raportoare.

475. – O entitate este legată unei entităţi raportoare dacă întruneşte oricare dintre următoarele condiţii:

  1. (i)

entitatea şi entitatea raportoare sunt membre ale aceluiaşi grup (ceea ce înseamnă că fiecare societatemamă, filială şi filială din acelaşi grup este legată de celelalte);

  1. (ii)

o entitate este entitate asociată sau entitate controlată în comun a celeilalte entităţi (sau entitate asociată sau entitate controlată în comun a unui membru al grupului din care face parte cealaltă entitate);

  1. (iii)

ambele entităţi sunt entităţi controlate în comun ale aceluiaşi terţ;

  1. (iv)

o entitate este entitate controlată în comun a unei terţe entităţi, iar cealaltă este o entitate asociată a terţei entităţi;

  1. (v)

entitatea este un plan de beneficii postangajare în beneficiul angajaţilor entităţii raportoare sau ai unei entităţi legate entităţii raportoare. În cazul în care chiar entitatea raportoare reprezintă ea însăşi un astfel de plan, angajatorii sponsori sunt, de asemenea, legaţi entităţii raportoare;

  1. (vi)

entitatea este controlată sau controlată în comun de o persoană identificată la pct. 474;

  1. (vii)

o persoană identificată la pct. 474 subpct. (i) influenţează semnificativ entitatea sau este un membru al personalului-cheie din conducerea entităţii (sau a societăţii-mamă a entităţii);

  1. (viii)

entitatea sau orice membru al unui grup din care aceasta face parte furnizează entităţii raportoare sau societăţii-mamă a entităţii raportoare servicii legate de personalul-cheie din conducerea entităţii respective.

476. – O tranzacţie cu părţile legate reprezintă un transfer de resurse, servicii sau obligaţii între o entitate raportoare şi o parte legată, indiferent dacă se percepe sau nu un preţ.

477.Membrii apropiaţi ai familiei unei persoane sunt acei membri ai familiei care se anticipează să influenţeze sau să fie influenţaţi de respectiva persoană în relaţia lor cu entitatea şi includ:

a) copiii şi soţul (soţia) sau partenerul de viaţă ai persoanei;

b) copiii soţului (soţiei) sau partenerului de viaţă al persoanei;

şi

c) persoanele care depind de persoana respectivă sau de soţul (soţia) sau partenerul de viaţă al acesteia.

478. – (1) O entitate legată cu o autoritate guvernamentală este o entitate care este controlată, controlată în comun sau influenţată semnificativ de guvern.

(2)Guvern se referă la guvernul propriu-zis, la agenţiile guvernamentale şi la alte organisme similare de la nivel local, naţional sau internaţional.
Toate entităţile
479. – Relaţiile dintre o societate-mamă şi filialele sale trebuie prezentate indiferent dacă au existat sau nu tranzacţii între ele. O entitate trebuie să prezinte numele societăţii-mamă şi, în cazul în care diferă, partea care controlează în ultimă instanţă. Dacă nici societatea-mamă, nici partea care controlează în ultimă instanţă nu întocmeşte situaţii financiare anuale consolidate disponibile pentru uzul public, trebuie să se prezinte şi numele societăţii-mamă situate imediat deasupra societăţii-mamă a entităţii raportoare care întocmeşte aceste situaţii.

480. – Pct. 479 se referă la societatea-mamă situată imediat deasupra societăţii-mamă a entităţii raportoare. Aceasta este prima societate-mamă din grup imediat deasupra societăţii-mamă care întocmeşte situaţiile financiare anuale consolidate disponibile pentru uzul public.

481. – (1) O entitate trebuie să prezinte informaţiile privind modul de compensare a personalului-cheie din conducere per total şi pe categorii de beneficii acordate acestuia.

(2) Dacă o entitate obţine servicii privind personalul-cheie din conducere de la o altă entitate (entitatea „de administrare“), entitatea respectivă nu este obligată să aplice cerinţele de la alin. (1) compensării plătite sau de plată de către entitatea de administrare angajaţilor sau directorilor entităţii de administrare.

482. – (1) Dacă o entitate a avut tranzacţii cu părţile legate pe parcursul perioadelor acoperite de situaţiile financiare, aceasta trebuie să prezinte natura relaţiei cu părţile legate, precum şi informaţiile cu privire la respectivele tranzacţii şi soldurile scadente, inclusiv angajamentele, necesare pentru ca utilizatorii să înţeleagă efectul potenţial al relaţiei asupra situaţiilor financiare. Aceste dispoziţii de prezentare a informaţiilor sunt în plus faţă de cele prevăzute la pct. 481 alin. (1). Prezentarea informaţiilor trebuie să includă cel puţin:

a) valoarea tranzacţiilor;

b) valoarea soldurilor scadente, inclusiv a angajamentelor,

şi:

  1. (i)

termenii şi condiţiile acestora, inclusiv dacă sunt garantate, şi natura contraprestaţiei de decontat; şi

  1. (ii)

detalii privind garanţiile date sau primite;

c) provizioanele privind creanţele îndoielnice aferente valorii soldurilor scadente; şi

d) cheltuiala recunoscută în timpul perioadei cu privire la creanţele nerecuperabile sau îndoielnice datorate de părţile legate.

(2) Trebuie prezentate, de asemenea, sumele suportate de entitate pentru furnizarea serviciilor privind personalul-cheie din conducere, care sunt efectuate de o entitate separată de administrare.

483. – Prezentările de informaţii prevăzute la pct. 482 alin. (1) trebuie să fie făcute separat pentru fiecare dintre următoarele categorii:

a) societatea-mamă;

b) entităţile care deţin control comun sau exercită o influenţă semnificativă asupra entităţii;

c) filialele;

d) entităţile asociate;

e) entităţile controlate în comun în care entitatea este un asociat;

f) personalul-cheie din conducerea entităţii sau a societăţii-mamă; şi

g) alte părţi legate.

484. – Situaţiile următoare sunt exemple de tranzacţii care sunt prezentate dacă sunt încheiate cu o parte legată:

a) cumpărări sau vânzări de bunuri (finite sau nu);

b) cumpărări sau vânzări de proprietăţi imobiliare şi de alte active;

c) prestare sau primire de servicii;

d) contracte de leasing;

e) transferuri de cercetare şi dezvoltare;

f) transferuri în cadrul acordurilor de licenţă;

g) transferuri în cadrul angajamentelor de finanţare (inclusiv împrumuturi şi contribuţii la capitalurile proprii în numerar sau în natură);

h) acordarea de garanţii personale şi reale;

i) angajamente de a lua măsuri în cazul în care are sau nu are loc în viitor un anumit eveniment, inclusiv contractele cu titlu executoriu (recunoscute şi nerecunoscute); şi

j) decontarea datoriilor în numele entităţii sau de către entitate în numele părţii legate.

485. – Elementele de natură similară pot fi prezentate agregat, cu excepţia cazului în care prezentarea separată este necesară pentru înţelegerea efectelor tranzacţiilor cu părţile afiliate asupra situaţiilor financiare ale entităţii.
Entităţi legate cu o autoritate guvernamentală
486. – O entitate raportoare este scutită de la aplicarea dispoziţiilor de prezentare a informaţiilor de la pct. 482 alin. (1) în ceea ce priveşte tranzacţiile cu părţile legate şi soldurile scadente, inclusiv angajamentele, cu:

a) un guvern care deţine controlul sau controlul în comun sau exercită o influenţă semnificativă asupra entităţii raportoare; şi

b) o altă entitate care este o parte legată, deoarece acelaşi guvern deţine controlul sau controlul în comun sau exercită o influenţă semnificativă atât asupra entităţii raportoare, cât şi asupra celeilalte entităţi.

487. – Dacă o entitate raportoare aplică derogarea de la pct. 486, aceasta va trebui să prezinte următoarele informaţii referitoare la tranzacţiile şi soldurile scadente aferente la care se face referire la pct. 486:

a) numele guvernului şi natura relaţiei sale cu entitatea raportoare (adică control, control comun sau influenţă semnificativă);

b) următoarele informaţii suficient de detaliat, astfel încât să permită utilizatorilor situaţiilor financiare ale entităţii să înţeleagă efectul tranzacţiilor cu părţile legate asupra situaţiilor sale financiare:

  1. (i)

natura şi valoarea fiecărei tranzacţii semnificative în mod individual; şi

  1. (ii)

indicatori calitativi sau cantitativi privind nivelul tranzacţiilor, în cazul celorlalte tranzacţii care sunt semnificative din punct de vedere colectiv, şi nu individual. Tipurile de tranzacţii sunt cele menţionate la pct. 484.

488. – În utilizarea raţionamentului său pentru a determina nivelul de detaliere ce va fi utilizat la prezentarea informaţiilor în conformitate cu dispoziţiile de la pct. 487 lit. b), entitatea raportoare va lua în considerare gradul de apropiere al relaţiei cu partea afiliată şi alţi factori relevanţi pentru stabilirea nivelului de importanţă al tranzacţiei, cum ar fi dacă aceasta este:

a) semnificativă din punctul de vedere al volumului;

b) desfăşurată în condiţii care sunt în afara pieţei;

c) în afara activităţilor zilnice normale ale unei entităţi, cum ar fi cumpărarea şi vânzarea activităţilor;

d) prezentată autorităţilor de reglementare sau de supraveghere;

e) raportată conducerii superioare;

f) supusă aprobării acţionarilor.
CAPITOLUL 7
Raportul administratorilor
489. – (1) Consiliul de administraţie elaborează pentru fiecare exerciţiu financiar un raport, denumit în continuare raportul administratorilor, care conţine o prezentare fidelă a dezvoltării şi performanţei activităţilor entităţii şi a poziţiei sale, precum şi o descriere a principalelor riscuri şi incertitudini cu care aceasta se confruntă.

(2) Această prezentare este o analiză echilibrată şi cuprinzătoare a dezvoltării şi performanţei activităţilor entităţii şi a poziţiei sale, corelată cu dimensiunea şi complexitatea activităţilor.

490. – Raportul administratorilor se aprobă de consiliul de administraţie şi se semnează în numele acestuia de preşedintele consiliului.

491. – (1) În măsura în care este necesar pentru a înţelege dezvoltarea, performanţa sau poziţia entităţii, analiza cuprinde indicatori-cheie de performanţă financiari şi, atunci când este cazul, nefinanciari relevanţi pentru activităţile specifice, inclusiv informaţii referitoare la aspecte de mediu şi de personal. În prezentarea analizei, raportul administratorilor conţine, atunci când este cazul, referiri şi explicaţii suplimentare privind sumele raportate în situaţiile financiare anuale.

(2) Raportul administratorilor oferă, de asemenea, informaţii despre:

a) dezvoltarea previzibilă a entităţii;

b) activităţile din domeniul cercetării şi dezvoltării;

c) informaţii privind achiziţiile propriilor acţiuni, şi anume:

– motivele achiziţiilor efectuate în cursul exerciţiului financiar;

– numărul şi valoarea nominală sau, în absenţa acesteia, echivalentul contabil al acţiunilor achiziţionate şi înstrăinate în cursul exerciţiului financiar şi proporţia din capitalul subscris pe care acestea o reprezintă;

– în cazul achiziţiei şi înstrăinării cu titlu oneros, contravaloarea acţiunilor;

– numărul şi valoarea nominală sau, în absenţa acesteia, echivalentul contabil al tuturor acţiunilor achiziţionate şi deţinute de entitate şi proporţia din capitalul subscris pe care acestea o reprezintă;

d) existenţa de sucursale ale entităţii;

e) în ceea ce priveşte utilizarea de către entitate a instrumentelor financiare, dacă sunt semnificative pentru evaluarea activelor sale, a datoriilor, a poziţiei financiare şi a profitului sau pierderii:

– obiectivele şi politicile entităţii în materie de management al riscului financiar; şi

– expunerea entităţii la riscul de preţ, riscul de credit, riscul de lichiditate şi la riscul fluxului de numerar.

492. – Microentităţile şi entităţile mici nu sunt obligate să prezinte informaţiile nefinanciare prevăzute la pct. 491 alin. (1).
CAPITOLUL 8
Situaţii financiare anuale consolidate şi rapoarte consolidate
SECŢIUNEA
Domeniul de aplicare al situaţiilor financiare anuale consolidate şi al rapoartelor consolidate
493. – (1) În aplicarea prezentului capitol, o societate-mamă şi toate filialele sale sunt entităţi care trebuie consolidate, în cazul în care societatea-mamă este o entitate căreia i se aplică prevederile prezentelor reglementări.

(2) Pentru fiecare grup de societăţi trebuie identificate societatea-mamă, precum şi data de la care aceasta dobândeşte controlul asupra filialelor.

(3) Entităţile obligate să întocmească situaţii financiare anuale consolidate şi care au ales să aplice Reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară aplică în scopul întocmirii situaţiilor financiare anuale consolidate prevederile reglementărilor respective.
SECŢIUNEA
Obligaţia de a întocmi situaţii financiare anuale consolidate
494. – (1) Orice entitate trebuie să întocmească situaţii financiare anuale consolidate şi un raport consolidat al administratorilor dacă entitatea respectivă (societatea-mamă):

a) deţine majoritatea drepturilor de vot ale acţionarilor sau asociaţilor într-o altă entitate, denumită în continuare filială;

b) este acţionar sau asociat al unei filiale şi are dreptul de a numi sau revoca majoritatea membrilor organelor de administraţie, conducere sau de supraveghere ale acelei filiale;

c) este acţionar sau asociat al unei filiale şi are dreptul de a exercita o influenţă dominantă asupra acelei filiale, în temeiul unui contract încheiat cu entitatea în cauză sau al unei clauze din actul constitutiv sau statut, dacă legislaţia aplicabilă filialei permite astfel de contracte sau clauze;

d) este acţionar sau asociat al unei entităţi şi majoritatea membrilor organelor de administraţie, conducere sau de supraveghere ale entităţii în cauză (filială) care au îndeplinit aceste funcţii în cursul exerciţiului financiar, în cursul exerciţiului financiar precedent şi până în momentul întocmirii situaţiilor financiare anuale consolidate, au fost numiţi doar ca rezultat al exercitării drepturilor sale de vot; sau

e) este acţionar sau asociat al unei entităţi şi deţine singură controlul asupra majorităţii drepturilor de vot ale acţionarilor sau asociaţilor acelei entităţi (filială), ca urmare a unui acord încheiat cu alţi acţionari sau asociaţi ai acelei filiale.

(2) Prevederile alin. (1) lit. d) nu se aplică dacă o parte terţă deţine drepturile menţionate la alin. (1) lit. a), b) sau c) în ceea ce priveşte entitatea respectivă.

495. – În afara cazurilor menţionate la pct. 494, orice entitate trebuie să întocmească situaţii financiare anuale consolidate şi un raport consolidat al administratorilor dacă entitatea respectivă (societatea-mamă) deţine puterea de a exercita sau exercită efectiv o influenţă dominantă sau controlul asupra unei alte entităţi (filială).

496. – În aplicarea pct. 494 alin. (1) lit. a), b), d) şi e), drepturile de vot şi drepturile de numire sau de revocare ale oricărei alte filiale, precum şi cele ale oricărei persoane care acţionează în nume propriu, dar în contul societăţii-mamă sau al unei alte filiale, se adaugă la cele ale societăţii-mamă.
Drepturi de vot potenţiale
497. – Când există drepturi de vot potenţiale, partea de profit sau pierdere şi modificările capitalurilor proprii alocate societăţii-mamă şi intereselor care nu controlează la întocmirea situaţiilor financiare anuale consolidate se vor stabili numai pe baza participaţiilor existente în capitalurile proprii şi nu reflectă posibila exercitare sau conversie a drepturilor de vot potenţiale, cu excepţia cazului în care se aplică dispoziţiile de la pct. 498.

498. – În unele situaţii, o entitate deţine, de fapt, participaţii existente în capitalurile proprii ca urmare a unei tranzacţii care îi oferă entităţii, la acel moment, accesul la veniturile asociate unei participaţii în capitalurile proprii. În astfel de situaţii, partea alocată societăţii-mamă şi intereselor care nu controlează la întocmirea situaţiilor financiare anuale consolidate se va stabili prin luarea în considerare a unei posibile exercitări a acelor drepturi de vot potenţiale, care îi oferă entităţii, la acel moment, accesul la venituri.

499. – În aplicarea pct. 494 alin. (1) lit. a), b), d) şi e), drepturile menţionate la pct. 496 se reduc cu drepturile:

a) aferente acţiunilor deţinute în contul unei persoane care nu este nici societatea-mamă, nicio filială a acesteia; sau

b) aferente acţiunilor deţinute drept garanţie, cu condiţia ca drepturile în cauză să fie exercitate în conformitate cu instrucţiunile primite; sau

c) aferente acţiunilor deţinute pentru acordarea unor împrumuturi ca parte a activităţilor obişnuite, cu condiţia ca drepturile de vot să fie exercitate în contul persoanei care oferă garanţia.

500. – Pentru aplicarea prevederilor pct. 494 alin. (1) lit. a), d) şi e), totalul drepturilor de vot ale acţionarilor sau asociaţilor în filială trebuie redus cu drepturile de vot aferente acţiunilor deţinute de acea entitate, de către o filială a acesteia sau de către o persoană care acţionează în nume propriu, dar în contul acelor entităţi.

501. – (1) Cu respectarea prevederilor pct. 504, o societate-mamă şi toate filialele sale trebuie consolidate, indiferent de locul unde sunt situate sediile sociale ale acelor filiale.

(2) În aplicarea alin. (1), orice filială a unei filiale se consideră filială a societăţii-mamă care este societatea-mamă a entităţii care urmează să fie consolidată.
SECŢIUNEA
Exceptări de la obligaţia de consolidare
502. – (1) Grupurile mici şi mijlocii sunt exceptate de la obligaţia de a întocmi situaţii financiare anuale consolidate şi un raport consolidat al administratorilor, cu excepţia cazului în care una dintre entităţile afiliate este o entitate de interes public.

(2) În scopul determinării criteriilor de mărime în funcţie de care se stabileşte obligaţia de consolidare se procedează la însumarea indicatorilor referitori la totalul activelor, cifra de afaceri netă şi numărul mediu de salariaţi, aferenţi fiecărei entităţi de consolidat, determinaţi pe baza ultimelor situaţii financiare anuale ale acelor entităţi.

(3) Criteriile de mărime în funcţie de care se stabileşte obligaţia de consolidare se determină pe baza situaţiilor financiare anuale ale societăţii-mamă şi ale filialelor sale.

503. – (1) Prin derogare de la prevederile pct. 502 alin. (1), o societate-mamă este scutită de la obligaţia elaborării situaţiilor financiare anuale consolidate şi a raportului consolidat al administratorilor (societate scutită) atunci când ea însăşi este o filială, inclusiv o entitate de interes public, cu excepţia cazului în care această entitate de interes public este o entitate ale cărei valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată, iar propria sa societate-mamă are sediul în România, în unul din următoarele două cazuri:

a) societatea-mamă a societăţii scutite deţine toate acţiunile societăţii scutite. În acest sens nu se iau în considerare acţiunile la societatea scutită, deţinute de membrii organelor sale de administraţie, conducere sau de supraveghere, în temeiul unei obligaţii legale sau prevăzute în actul constitutiv ori statut; sau

b) societatea-mamă a societăţii scutite deţine 90% ori mai mult din acţiunile societăţii scutite, iar restul acţionarilor sau asociaţilor entităţii în cauză au aprobat scutirea.

(2) Scutirile prevăzute la alin. (1) trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

a) societatea scutită şi, cu respectarea prevederilor pct. 504, toate filialele sale sunt consolidate în situaţiile financiare ale unui grup mai mare de entităţi, a cărui societate-mamă are sediul în România;

b) situaţiile financiare anuale consolidate menţionate la lit. a) şi raportul consolidat al administratorilor ale grupului mai mare de entităţi sunt întocmite de societatea-mamă a grupului în cauză, în conformitate cu legislaţia naţională;

c) notele explicative la situaţiile financiare anuale ale societăţii scutite prezintă:

  1. (i)

denumirea şi sediul social ale societăţii-mamă care întocmeşte situaţiile financiare anuale consolidate menţionate la lit. a); şi

  1. (ii)

scutirea de la obligaţia de a întocmi situaţii financiare anuale consolidate şi un raport consolidat al administratorilor.

(3) Scutirile prevăzute de prezentul punct nu se aplică dacă situaţiile financiare anuale consolidate sau raportul consolidat al administratorilor sunt necesare:

a) pentru informarea salariaţilor sau a reprezentanţilor acestora; sau

b) la solicitarea unei autorităţi administrative sau judecătoreşti în scopuri proprii de informare.

504. – O entitate, inclusiv o entitate de interes public, poate fi exclusă din situaţiile financiare anuale consolidate dacă este îndeplinită cel puţin una dintre următoarele condiţii:

a) în cazurile extrem de rare în care informaţiile necesare pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale consolidate în conformitate cu prezentele reglementări nu pot fi obţinute fără cheltuieli disproporţionate sau întârzieri nejustificate;

b) acţiunile sau părţile sociale ale entităţii în cauză sunt deţinute exclusiv în vederea vânzării lor ulterioare; sau

c) restricţii severe pe termen lung împiedică în mod substanţial exercitarea de către societatea-mamă a drepturilor sale asupra activelor sau conducerii entităţii în cauză.

505. – Cu respectarea prevederilor pct. 50, pct. 493 alin. (1) şi pct. 502 alin. (1), o societate-mamă, inclusiv o entitate de interes public, este scutită de obligaţia de a întocmi situaţii financiare anuale consolidate dacă:

a) are numai filiale care sunt nesemnificative atât la nivel individual, cât şi la nivel colectiv; sau

b) toate filialele sale pot fi excluse din consolidare în temeiul pct. 504.
SECŢIUNEA
Întocmirea situaţiilor financiare anuale consolidate
506. – Capitolele 2 „Dispoziţii şi principii generale“ şi 4 „Bilanţul şi contul de profit şi pierdere“ se aplică în privinţa situaţiilor financiare anuale consolidate, ţinând cont de ajustările esenţiale care decurg din caracteristicile specifice ale situaţiilor financiare anuale consolidate comparativ cu situaţiile financiare anuale individuale.
Proceduri de consolidare
A.
Bilanţ consolidat
507. – (1) Activele şi datoriile entităţilor incluse în consolidare se încorporează în totalitate în bilanţul consolidat.

(2) În scopul întocmirii situaţiilor financiare anuale consolidate se combină elemente similare de active, datorii şi capitaluri proprii, respectiv venituri şi cheltuieli ale societăţii-mamă cu cele ale filialelor.

508. – (1) Valorile contabile ale acţiunilor sau părţilor sociale în capitalul entităţilor incluse în consolidare se compensează cu proporţia pe care o reprezintă în capitalurile proprii ale acestor entităţi, astfel: compensarea se efectuează pe baza valorilor juste ale activelor şi datoriilor identificabile la data achiziţiei acţiunilor sau părţilor sociale ori, în cazul în care achiziţia are loc în două sau mai multe etape, la data la care entitatea a devenit o filială.

(2) Ca urmare, în vederea determinării fondului comercial sau a fondului comercial negativ, societatea-mamă trebuie să evalueze activele identificabile dobândite şi datoriile asumate la valorile lor juste de la data achiziţiei. Această cerinţă se aplică şi în cazul în care achiziţia are loc în două sau mai multe etape.

(3) În scopul compensării prevăzute la alin. (1) se compensează (elimină) valoarea contabilă a investiţiei făcute de societatea-mamă în fiecare filială, cu partea societăţii-mamă din capitalul propriu al fiecărei filiale.

(4) În înţelesul prezentelor reglementări, data achiziţiei reprezintă data la care controlul asupra activelor nete sau operaţiunilor entităţii achiziţionate este transferat efectiv către dobânditor.

(5) Orice diferenţă rezultată din aplicarea alin. (1) se prezintă ca fond comercial în bilanţul consolidat.

(6) Metodele utilizate pentru calcularea valorii fondului comercial şi orice modificări semnificative ale acestei valori în raport cu exerciţiul financiar precedent sunt prezentate în notele explicative la situaţiile financiare.

(7) Fondul comercial negativ se transferă în contul de profit şi pierdere consolidat în conformitate cu prevederile pct. 551.

509. – (1) În cazul în care acţiunile sau părţile sociale în filialele incluse în consolidare sunt deţinute de alte persoane decât filialele respective, suma atribuibilă acelor acţiuni sau părţi sociale trebuie prezentată separat în bilanţul consolidat, la elementul „Interese care nu controlează“.

(2) Interesele care nu controlează trebuie prezentate în bilanţul consolidat în capitalurile proprii, separat de capitalurile proprii ale societăţii-mamă.
B.
Contul de profit şi pierdere consolidat
510. – Veniturile şi cheltuielile entităţilor incluse în consolidare trebuie încorporate în totalitate în contul de profit şi pierdere consolidat.

511. – (1) Suma oricărui profit sau oricărei pierderi atribuibile acţiunilor sau părţilor sociale menţionate la pct. 509 alin. (1) trebuie prezentată separat în contul de profit şi pierdere consolidat, la elementul „Profitul sau pierderea aferent(ă) intereselor care nu controlează“.

(2) O entitate trebuie să atribuie profitul sau pierderea proprietarilor societăţii-mamă şi intereselor care nu controlează, chiar dacă aceasta are drept urmare un sold deficitar al intereselor care nu controlează.
Eliminare tranzacţii dintre entităţile grupului
512. – (1) Situaţiile financiare anuale consolidate prezintă activele, datoriile, poziţia financiară şi profiturile sau pierderile entităţilor incluse jn consolidare, ca şi cum acestea ar fi o singură entitate. În special, din situaţiile financiare anuale consolidate se elimină următoarele:

a) datoriile şi creanţele dintre entităţi, inclusiv dividendele interne;

b) veniturile şi cheltuielile aferente tranzacţiilor dintre entităţi;

şi

c) profiturile şi pierderile rezultate din operaţiuni efectuate între entităţi şi care sunt incluse în valoarea contabilă a activelor.

(2) Pierderile în interiorul grupului pot indica o depreciere care impune recunoaşterea în situaţiile financiare anuale consolidate.
SECŢIUNEA
Data situaţiilor financiare anuale consolidate
513. – (1) Situaţiile financiare anuale consolidate se întocmesc la aceeaşi dată ca situaţiile financiare anuale ale societăţii-mamă.

(2) Situaţiile financiare anuale consolidate pot fi întocmite la o altă dată, pentru a ţine cont de data bilanţului celor mai multe sau celor mai importante dintre entităţile incluse în consolidare, cu condiţia:

a) ca acest fapt să fie prezentat şi justificat în notele explicative la situaţiile financiare anuale consolidate;

b) să fie luate în considerare sau prezentate evenimentele importante legate de activele şi datoriile, de poziţia financiară şi de profitul sau pierderea entităţii incluse în consolidare, care au intervenit între data bilanţului entităţii respective şi data bilanţului consolidat; şi

c) dacă data bilanţului unei entităţi precede sau este ulterioară datei bilanţului consolidat cu mai mult de 3 luni, entitatea în cauză să fie consolidată pe baza unor situaţii financiare interimare întocmite la data bilanţului consolidat.

514. – (1) Situaţiile financiare ale societăţii-mamă şi ale filialelor sale utilizate la întocmirea situaţiilor financiare anuale consolidate trebuie să aibă aceeaşi dată de raportare. Când finalul perioadei de raportare pentru societatea-mamă diferă de cel al unei filiale, filiala va întocmi, în scopul consolidării, informaţii financiare suplimentare pentru aceeaşi dată ca situaţiile financiare ale societăţii-mamă, pentru a permite societăţii-mamă să consolideze informaţiile financiare ale filialei, cu excepţia cazului în care este imposibil să se procedeze astfel.

(2) Dacă este imposibil să se procedeze astfel, societatea-mamă trebuie să consolideze informaţiile financiare ale filialei utilizând situaţiile financiare cele mai recente ale filialei, ajustate pentru efectele celor mai semnificative tranzacţii sau evenimente care au loc între data situaţiilor financiare respective şi data situaţiilor financiare anuale consolidate. În orice caz, diferenţa dintre data situaţiilor financiare ale filialei şi data situaţiilor financiare anuale consolidate nu trebuie să fie mai mare de 3 luni, iar durata perioadelor de raportare şi orice diferenţă între datele situaţiilor financiare trebuie să fie aceleaşi de la o perioadă la alta.

515. – (1) Atunci când situaţiile financiare ale unei entităţi străine sunt întocmite la o dată diferită de cea a entităţii raportoare, entitatea străină întocmeşte deseori situaţii suplimentare la aceeaşi dată la care sunt întocmite situaţiile financiare ale entităţii raportoare. Când nu se face acest lucru, se permite utilizarea unei date de raportare diferite, cu condiţia ca diferenţa să nu fie mai mare de 3 luni şi modificările să fie făcute pentru efectele oricăror tranzacţii semnificative sau ale altor evenimente care au loc între datele diferite. Într-un astfel de caz, activele şi datoriile unei entităţi străine sunt convertite la cursul de schimb valutar de la finalul perioadei de raportare a entităţii străine. Ajustările sunt făcute pentru schimbările semnificative ale cursurilor de schimb valutar până la finalul perioadei de raportare a entităţii raportoare. Aceeaşi abordare se utilizează atunci când se aplică metoda punerii în echivalenţă pentru entităţile asociate şi entităţile controlate în comun.

(2) Orice fond comercial apărut la achiziţionarea unei entităţi străine şi orice ajustări de valoare justă ale valorilor contabile ale activelor şi datoriilor apărute la achiziţionarea respectivei entităţi străine trebuie tratate ca active şi datorii ale entităţii străine. Astfel, ele sunt exprimate în moneda entităţii străine şi convertite la cursul de închidere.

516. – În cazul în care componenţa entităţilor incluse în consolidare s-a modificat semnificativ în cursul exerciţiului financiar, situaţiile financiare anuale consolidate cuprind informaţii care să dea sens comparaţiei dintre seturile succesive de situaţii financiare anuale consolidate. Această obligaţie poate fi îndeplinită prin întocmirea unui bilanţ comparativ ajustat şi a unui cont de profit şi pierdere comparativ ajustat.
SECŢIUNEA
Politici contabile şi metode de evaluare
517. – (1) Activele şi datoriile cuprinse în situaţiile financiare anuale consolidate se evaluează prin metode uniforme şi în conformitate cu capitolul 2 „Dispoziţii şi principii generale“.

(2) Dacă un membru al grupului utilizează alte politici contabile decât cele adoptate în situaţiile financiare anuale consolidate pentru tranzacţii şi evenimente asemănătoare în circumstanţe similare, la întocmirea situaţiilor financiare anuale consolidate, pentru a asigura conformitatea cu politicile contabile ale grupului trebuie făcute ajustări adecvate la situaţiile financiare ale acelui membru al grupului.

518. – O entitate care întocmeşte situaţii financiare anuale consolidate aplică aceleaşi metode de evaluare ca pentru propriile situaţii financiare anuale.

519. – La întocmirea situaţiilor financiare anuale consolidate se aplică, de asemenea, prevederile subsecţiunii 3.4.2 „Evaluarea la valoarea justă a instrumentelor financiare“.

520. – Dacă instrumentele financiare sunt evaluate la valoarea justă, acest lucru este prezentat şi justificat în notele explicative la situaţiile financiare anuale consolidate.

521. – Dacă activele şi datoriile cuprinse în situaţiile financiare anuale consolidate au fost evaluate de entităţile incluse în consolidare prin metode diferite de cele utilizate în scopul consolidării, aceste active şi datorii se evaluează din nou conform metodelor utilizate pentru consolidare. În cazuri excepţionale, sunt permise derogări de la această cerinţă. Orice astfel de derogări se prezintă şi se justifică în notele explicative la situaţiile financiare anuale consolidate.

522. – Dacă activele cuprinse în situaţiile financiare anuale consolidate au făcut obiectul unor ajustări de valoare exclusiv în scop fiscal, acestea se încorporează în situaţiile financiare anuale consolidate doar după eliminarea ajustărilor respective.
SECŢIUNEA
Entităţi asociate şi entităţi controlate în comun
523. – (1) Dacă o entitate inclusă în consolidare are entităţi asociate sau entităţi controlate în comun, acestea sunt prezentate ca element separat în bilanţul consolidat, la elementul „Titluri puse în echivalenţă“, aplicându-se metoda punerii în echivalenţă.

(2)Metoda punerii în echivalenţă este o metodă de contabilizare prin care investiţia este iniţial recunoscută la cost şi ajustată ulterior în funcţie de modificările post-achiziţionare în cota investitorului din activele nete ale entităţii în care a investit. Profitul sau pierderea investitorului include cota sa din profitul sau pierderea entităţii în care a investit.

(3)Controlul comun reprezintă controlul partajat asupra unei entităţi, convenit prin contract, care există numai atunci când deciziile legate de activităţile relevante necesită consimţământul unanim al părţilor care deţin controlul comun.

(4) Dacă o investiţie într-o entitate asociată devine o investiţie într-o entitate controlată în comun, iar o investiţie într-o entitate controlată în comun devine o investiţie într-o entitate asociată, atunci entitatea continuă să aplice metoda punerii în echivalenţă.
SECŢIUNEA
Dispoziţii tranzitorii – trecerea de la metoda consolidării proporţionale la metoda punerii în echivalenţă
524. – Atunci când, la data aplicării pentru prima dată a prezentelor reglementări, pentru entităţile controlate în comun se impune trecerea de la metoda consolidării proporţionale la metoda punerii în echivalenţă, investiţia deţinută în entitatea controlată în comun se prezintă în situaţiile financiare anuale consolidate conform noii metode, inclusiv pentru perioada anterioară celei de raportare. Acea investiţie iniţială trebuie să fie evaluată ca agregat al valorilor contabile ale activelor şi datoriilor pe care entitatea le-a consolidat anterior proporţional, inclusiv orice fond comercial generat prin achiziţie.

525. – (1) Dacă, prin agregarea tuturor activelor şi datoriilor consolidate anterior proporţional rezultă active nete negative, o entitate trebuie să evalueze dacă are obligaţii legale sau implicite aferente activelor nete negative şi, în caz afirmativ, entitatea trebuie să recunoască datoria corespunzătoare. Dacă entitatea concluzionează că nu are obligaţii legale sau implicite aferente activelor nete negative, aceasta nu trebuie să recunoască datoria corespunzătoare, ci recunoaşte suma corespunzătoare diferenţei respective pe seama rezultatului reportat (contul 1176 „Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene“).

(2) Entitatea trebuie să prezinte acest fapt în notele explicative la situaţiile financiare anuale consolidate, împreună cu partea sa din pierderile nerecunoscute din entităţile controlate în comun, cumulat până la data la care aplică pentru prima dată prezentele reglementări.

526. – O entitate trebuie să prezinte o defalcare a activelor şi a datoriilor care au fost agregate într-un singur element, corespunzător soldului investiţiei la începutul perioadei anterioare celei de raportare. Prezentarea respectivă de informaţii trebuie să fie întocmită într-o manieră agregată pentru toate entităţile controlate în comun pentru care o entitate aplică dispoziţiile tranzitorii de la prezenta secţiune.
SECŢIUNEA
Exercitarea influenţei semnificative
527.Influenţa semnificativă este capacitatea de a participa la luarea deciziilor privind politicile financiare şi de exploatare ale entităţii în care s-a investit, fără a exercita un control asupra politicilor respective.

528. – Dacă o entitate deţine, direct sau indirect (de exemplu, prin filiale), 20% sau mai mult din drepturile de vot ale entităţii în care a investit, se presupune că aceasta exercită o influenţă semnificativă, cu excepţia cazului în care se poate demonstra clar că nu este aşa. Dimpotrivă, dacă investitorul deţine, direct sau indirect (de exemplu, prin filiale), mai puţin de 20% din drepturile de vot ale entităţii în care a investit, se presupune că acesta nu exercită o influenţă semnificativă, cu excepţia cazului în care o astfel de influenţă poate fi clar demonstrată. O participaţie substanţială sau majoritară a unui alt investitor nu exclude neapărat posibilitatea ca o entitate să exercite o influenţă semnificativă.

529. – Existenţa influenţei semnificative exercitate de o entitate este de obicei reflectată prin unul sau mai multe dintre următoarele moduri:

a) reprezentarea în consiliul de administraţie sau în organul de conducere echivalent al entităţii în care s-a investit;

b) participarea la procesul de elaborare a politicilor, inclusiv participarea la luarea deciziilor cu privire la dividende şi alte distribuiri;

c) tranzacţii semnificative între entitate şi entitatea în care aceasta a investit;

d) interschimbarea personalului de conducere; sau

e) furnizarea de informaţii tehnice esenţiale.

530. – (1) Atunci când se evaluează măsura în care o entitate exercită sau nu o influenţă semnificativă sunt luate în considerare existenţa şi efectul drepturilor de vot potenţiale care sunt actualmente exercitabile sau convertibile, inclusiv drepturile de vot potenţiale deţinute de alte entităţi. Drepturile de vot potenţiale nu sunt actualmente exercitabile sau convertibile dacă, de exemplu, nu pot fi exercitate sau convertite până la o dată viitoare sau până la producerea unui eveniment viitor.

(2) Atunci când se evaluează măsura în care drepturile de vot potenţiale contribuie la exercitarea unei influenţe semnificative, entitatea examinează toate faptele şi circumstanţele (inclusiv termenii exercitării drepturilor de vot potenţiale, precum şi alte angajamente contractuale, analizate fie individual, fie în combinaţie) care afectează drepturile potenţiale, cu excepţia intenţiilor conducerii şi a capacităţii financiare de a exercita sau de a converti aceste drepturi potenţiale.

531. – O entitate îşi pierde influenţa semnificativă asupra unei entităţi în care s-a investit atunci când îşi pierde puterea de a participa la deciziile privind politicile financiare şi de exploatare ale entităţii în care s-a investit. Pierderea influenţei semnificative poate să coincidă sau nu cu o modificare a nivelurilor absolute sau relative de proprietate.

532. – (1) Atunci când metoda punerii în echivalenţă se aplică pentru prima dată unei entităţi asociate, respectiva entitate asociată se prezintă în bilanţul consolidat la valoarea corespunzătoare proporţiei de capitaluri proprii ale entităţii asociate reprezentate de interesul de participare în acea entitate asociată. Diferenţa dintre această sumă şi valoarea contabilă calculată în conformitate cu regulile de evaluare prevăzute la capitolele 2 „Dispoziţii şi principii generale“ şi 4 „Bilanţul şi contul de profit şi pierdere“ se prezintă separat în bilanţul consolidat sau în notele explicative la situaţiile financiare anuale consolidate. Această diferenţă se calculează la data la care metoda în cauză este aplicată pentru prima dată.

(2) Aplicarea prevederilor alin. (1) se prezintă în notele explicative la situaţiile financiare anuale consolidate.

(3) Diferenţa menţionată la alin. (1) se calculează la data achiziţionării acţiunilor sau părţilor sociale sau, dacă acestea au fost achiziţionate în două sau mai multe etape, la data la care entitatea a devenit o entitate asociată.
SECŢIUNEA
Exercitarea controlului comun
533. – Controlul comun există numai atunci când este necesar consimţământul unanim al părţilor care controlează în mod colectiv entitatea, pentru a decide cu privire la activităţile relevante. Pentru a evalua dacă entitatea este controlată în comun de toate părţile sau de un grup al părţilor sau este controlată numai de una dintre părţi, poate fi necesară aplicarea raţionamentului.

534. – Uneori, prin angajamentul contractual se solicită un procentaj minim de drepturi de vot pentru a se lua decizii privind activităţile relevante ale entităţii în care s-a investit. Atunci când acel procentaj minim de drepturi de vot se poate obţine prin mai multe combinaţii de părţi, trebuie să se prevadă care dintre părţi (sau care combinaţie de părţi) trebuie să fie unanim de acord cu deciziile privind activităţile relevante ale entităţii controlate în comun şi, ca urmare, exercită controlul comun asupra acesteia.

535. – Cerinţa cu privire la acordul unanim înseamnă că orice parte care deţine controlul în comun asupra entităţii în care s-a investit poate împiedica oricare dintre celelalte părţi sau un grup al părţilor să ia decizii unilaterale (cu privire la activităţile relevante) fără consimţământul său.
SECŢIUNEA
Metoda punerii în echivalenţă pentru entităţile asociate şi entităţile controlate în comun
536. – (1) Partea unui grup într-o entitate asociată sau într-o entitate controlată în comun este dată de suma pachetelor de acţiuni deţinute de societatea-mamă şi de filialele sale în respectiva entitate asociată sau entitate controlată în comun.

(2) Atunci când o entitate asociată sau o entitate controlată în comun are filiale, entităţi asociate sau entităţi controlate în comun, profitul sau pierderea, precum şi activele nete luate în considerare la aplicarea metodei punerii în echivalenţă sunt cele recunoscute în situaţiile financiare ale entităţii asociate sau ale entităţii controlate în comun (inclusiv cota din profitul sau pierderea entităţii asociate sau a entităţii controlate în comun şi din activele nete ale entităţilor sale asociate şi ale entităţilor controlate în comun) după efectuarea ajustărilor necesare pentru a se putea aplica politicile contabile uniforme.

537. – (1) Situaţiile financiare ale entităţii cuprinse în consolidare trebuie întocmite utilizând politici contabile uniforme pentru tranzacţii şi evenimente asemănătoare care au loc în circumstanţe similare.

(2) Dacă o entitate asociată sau o entitate controlată în comun utilizează politici contabile diferite faţă de cele ale entităţii raportoare, pentru tranzacţii şi evenimente asemănătoare care au loc în circumstanţe similare, trebuie realizate ajustări astfel încât politicile contabile ale entităţii asociate sau ale entităţii controlate în comun să fie conforme cu cele ale entităţii raportoare, atunci când aceasta foloseşte situaţiile financiare ale entităţii asociate sau ale entităţii controlate în comun la aplicarea metodei punerii în echivalenţă.

538. – Dacă activele sau datoriile unei entităţi asociate au fost evaluate prin alte metode decât cele utilizate pentru consolidare în conformitate cu pct. 518 şi 519, în scopul determinării diferenţei menţionate la pct. 532, acestea sunt evaluate din nou, prin metodele utilizate pentru consolidare.

539. – Valoarea corespunzătoare proporţiei din capitalurile proprii ale entităţii asociate menţionate la pct. 532 alin. (1) se majorează sau se reduce cu valoarea oricărei variaţii care a avut loc în cursul exerciţiului financiar în proporţia capitalurilor proprii ale entităţii asociate reprezentată de interesul de participare respectiv; aceasta se reduce cu valoarea dividendelor corespunzătoare interesului de participare respectiv.

540. – (1) Atunci când există drepturi de vot potenţiale, interesul unei entităţi într-o entitate asociată sau o entitate controlată în comun este stabilit în exclusivitate pe baza participaţiilor în capitalurile proprii existente şi nu reflectă posibila exercitare sau conversie a drepturilor de vot potenţiale.

(2) În scopul consolidării se realizează ajustări adecvate ale cotei entităţii din profitul sau pierderea entităţii asociate sau a entităţii controlate în comun, după achiziţie, pentru a lua în considerare pierderile din deprecierea unor active.

(3) Prevederile pct. 538 şi 539 se aplică şi în cazul entităţilor controlate în comun.
Situaţii financiare anuale folosite pentru aplicarea metodei punerii în echivalenţă
541. – (1) Cele mai recente situaţii financiare disponibile ale entităţii asociate sau ale entităţii controlate în comun sunt folosite de entitatea raportoare la aplicarea metodei punerii în echivalenţă. Când finalul perioadei de raportare a entităţii este diferit faţă de cel al entităţii asociate sau al entităţii controlate în comun, entitatea asociată sau entitatea controlată în comun întocmeşte, pentru uzul entităţii care deţine participaţia, situaţii financiare la aceeaşi dată de raportare ca cea a situaţiilor financiare individuale ale entităţii raportoare, cu excepţia cazului în care este imposibil să se procedeze astfel.

(2) Atunci când, în conformitate cu alin. (1), situaţiile financiare ale unei entităţi asociate sau ale unei entităţi controlate în comun, folosite la aplicarea metodei punerii în echivalenţă, sunt întocmite pentru o dată diferită de cea folosită de entitate, trebuie realizate ajustări pentru a lua în considerare efectele tranzacţiilor sau ale evenimentelor semnificative care au avut loc între această dată şi data situaţiilor financiare ale entităţii. În orice caz, diferenţa dintre finalul perioadei de raportare a entităţii asociate sau a entităţii controlate în comun şi cel al perioadei de raportare a entităţii nu trebuie să fie mai mare de trei luni. Durata perioadelor de raportare şi orice diferenţă dintre finalurile perioadelor de raportare vor fi aceleaşi de la o perioadă la alta.

542. – În măsura în care diferenţa pozitivă menţionată la pct. 532 alin. (1) nu poate fi inclusă într-o categorie a elementelor de activ sau pasiv, aceasta este tratată în conformitate cu regulile aplicabile elementului „fond comercial“, prevăzute la pct. 132, 141 alin. (4), 142, 181 şi 508 alin. (5) din reglementări.

543. – (1) Partea de profit sau pierdere a entităţilor asociate şi entităţilor controlate în comun, atribuibilă interesului de participare în aceste entităţi, este prezentată separat în contul de profit şi pierdere consolidat, la elementul „Profitul sau pierderea exerciţiului financiar aferent(ă) entităţilor asociate şi entităţilor controlate în comun“.

(2) Dacă o entitate asociată sau o entitate controlată are în circulaţie acţiuni preferenţiale cumulative, care sunt deţinute de alte părţi decât entitatea şi sunt clasificate drept capitaluri proprii, atunci entitatea îşi calculează cota din profit sau pierdere după ajustarea efectuată pentru a lua în considerare dividendele aferente unor asemenea acţiuni, indiferent dacă dividendele au fost sau nu declarate.

544. – (1) Dacă cota unei entităţi din pierderile unei entităţi asociate sau a unei entităţi controlate în comun este egală sau mai mare decât participaţia acesteia în entitatea asociată sau entitatea controlată în comun, atunci entitatea întrerupe recunoaşterea cotei sale din pierderile viitoare. Participaţia într-o entitate asociată sau într-o entitate controlată în comun este valoarea contabilă a investiţiei în entitatea asociată sau în entitatea controlată în comun, stabilită prin folosirea metodei punerii în echivalenţă, precum şi orice interese pe termen lung care, în fond, fac parte din investiţia netă a entităţii în respectiva entitate asociată sau entitate controlată în comun. De exemplu, un element pentru care decontarea nu este planificată şi nici probabilă într-un viitor apropiat este, în fond, o extindere a investiţiei entităţii în entitatea asociată sau în entitatea controlată în comun. Astfel de elemente pot să includă acţiuni preferenţiale, creanţe sau împrumuturi pe termen lung, însă nu includ creanţe comerciale, datorii comerciale sau orice creanţă pe termen lung pentru care există garanţii reale adecvate, cum ar fi împrumuturile garantate. Pierderile recunoscute prin metoda punerii în echivalenţă care depăşesc investiţia entităţii în acţiuni ordinare se impută celorlalte componente ale interesului entităţii într-o entitate asociată sau într-o entitate controlată în comun în ordinea inversă a vechimii lor (adică, prioritatea la lichidare).

(2) După ce participaţia entităţii este redusă la zero, se contabilizează pierderile suplimentare şi se recunoaşte o datorie doar în măsura în care entitatea a suportat obligaţii legale sau implicite ori a efectuat plăţi în numele entităţii asociate sau al entităţii controlate în comun. Dacă entitatea asociată sau entitatea controlată în comun raportează ulterior profituri, entitatea reia recunoaşterea cotei sale din aceste profituri doar după ce cota sa din profituri este egală cu cota din pierderi nerecunoscută.
Pierderi din depreciere
545. – (1) După aplicarea metodei punerii în echivalenţă, inclusiv recunoaşterea pierderilor entităţii asociate sau ale entităţii controlate în comun în conformitate cu pct. 544 alin. (1), entitatea stabileşte dacă este necesar să se recunoască vreo pierdere suplimentară din depreciere cu privire la investiţia sa netă în entitatea asociată sau în entitatea controlată în comun.

(2) Deoarece fondul comercial care face parte din valoarea contabilă a investiţiei în entitatea asociată sau în entitatea controlată în comun nu este recunoscut separat, el nu este testat separat pentru depreciere. În schimb, valoarea contabilă totală a investiţiei este testată pentru depreciere, drept activ unic, ori de câte ori există indicii că investiţia poate fi depreciată. O pierdere din depreciere recunoscută în aceste circumstanţe nu se alocă niciunui activ, inclusiv fondul comercial, care face parte din valoarea contabilă a investiţiei în entitatea asociată sau în entitatea controlată în comun. În mod corespunzător, orice reluare a respectivei pierderi din depreciere este recunoscută în măsura în care valoarea recuperabilă a investiţiei creşte ulterior.

546. – Eliminările prevăzute la pct. 512 alin. (1) se efectuează în măsura în care elementele sunt cunoscute sau accesibile.

547. – Dacă o entitate asociată întocmeşte situaţii financiare anuale consolidate, pct. 523 alin. (1), 532, 538, 539, 542, 543 alin. (1) şi 546 se aplică capitalurilor proprii prezentate în respectivele situaţii financiare anuale consolidate.

548. – Se poate renunţa la aplicarea prevederilor referitoare la metoda punerii în echivalenţă dacă interesul de participare în capitalul entităţii asociate sau al entităţii controlate în comun nu este semnificativ.
SECŢIUNEA
Conversia la cursul de închidere şi alte aspecte privind fondul comercial
549. – (1) Situaţiile financiare anuale ale societăţilor nerezidente sunt convertite după metoda cursului de închidere.

Această metodă presupune:

a) în bilanţ:

– exprimarea elementelor din bilanţ, cu excepţia capitalurilor proprii, la cursul de închidere;

– exprimarea capitalurilor proprii la cursul istoric;

– înscrierea, ca element distinct al capitalurilor proprii, a unei diferenţe din conversie (ct. 107 „Diferenţe de curs valutar din conversie“), ce corespunde diferenţei dintre capitalurile proprii la cursul de închidere şi capitalurile proprii la cursul istoric, precum şi diferenţei dintre rezultatul determinat în funcţie de cursul mediu sau cursul de schimb de la data tranzacţiilor şi rezultatul la cursul de închidere.

Diferenţa din conversie înscrisă în bilanţul consolidat este repartizată între societatea-mamă şi interesele care nu controlează;

b) în contul de profit şi pierdere – exprimarea veniturilor şi a cheltuielilor la cursul mediu. Când acesta fluctuează semnificativ, veniturile şi cheltuielile vor fi exprimate la cursurile de schimb de la data tranzacţiilor.

(2) Cursul de închidere este cursul de schimb de la data întocmirii bilanţului.

550. – Durata de amortizare a fondului comercial pozitiv se determină de la data achiziţiei acţiunilor sau, în cazul în care achiziţia are loc în două sau mai multe etape, la data la care entitatea a devenit o filială.

551. – (1) O valoare prezentată ca un element separat şi care corespunde unui fond comercial negativ poate fi transferată în contul de profit şi pierdere consolidat numai:

a) dacă această diferenţă corespunde previziunii, la data achiziţiei, a unor rezultate viitoare nefavorabile ale entităţii în cauză sau previziunii unor costuri pe care entitatea respectivă urmează să le efectueze, în măsura în care o asemenea previziune se materializează; sau

b) în măsura în care diferenţa corespunde unui câştig realizat.

(2) În vederea recunoaşterii fondului comercial negativ, o entitate trebuie să se asigure că nu au fost supraevaluate activele identificabile achiziţionate şi nu au fost omise sau subevaluate datoriile.

(3) În măsura în care fondul comercial negativ se raportează la pierderi şi cheltuieli viitoare aşteptate, ce sunt identificate în planul pentru achiziţie al achizitorului şi pot fi măsurate credibil, dar care nu reprezintă datorii identificabile la data achiziţiei, acea parte a fondului comercial negativ trebuie recunoscută ca venit în contul de profit şi pierdere, atunci când sunt recunoscute aceste pierderi şi cheltuieli viitoare.

(4) În măsura în care fondul comercial negativ nu se raportează la pierderi şi cheltuieli viitoare aşteptate şi care pot fi măsurate în mod credibil la data achiziţiei, acest fond comercial negativ trebuie recunoscut ca venit în contul de profit şi pierdere, după cum urmează:

a) valoarea fondului comercial negativ ce nu depăşeşte valorile juste ale activelor nemonetare identificabile achiziţionate trebuie recunoscută ca venit atunci când beneficiile economice viitoare cuprinse în activele identificabile amortizabile achiziţionate sunt consumate, deci, de-a lungul perioadei de viaţă utilă rămasă a acelor active; şi

b) valoarea fondului comercial negativ în exces faţă de valorile juste ale activelor nemonetare identificabile achiziţionate trebuie recunoscută imediat ca venit.
SECŢIUNEA
Notele explicative la situaţiile financiare anuale consolidate
552. – Notele explicative la situaţiile financiare anuale consolidate prezintă informaţiile cerute conform pct. 468, 469, 471 şi 472, pe lângă orice alte informaţii cerute conform altor prevederi ale prezentelor reglementări, într-un mod care să faciliteze evaluarea poziţiei financiare a entităţilor incluse în consolidare, luate în ansamblu, ţinând cont de ajustările esenţiale care decurg din caracteristicile specifice ale situaţiilor financiare anuale consolidate, comparativ cu situaţiile financiare anuale individuale, inclusiv în următoarele cazuri:

a) la prezentarea tranzacţiilor între părţi legate nu se includ tranzacţiile între părţi legate incluse în consolidare, care sunt eliminate cu ocazia consolidării; şi

b) la prezentarea indemnizaţiilor şi a avansurilor şi creditelor acordate membrilor organelor de administraţie, de conducere şi de supraveghere se prezintă numai sumele acordate membrilor organelor respective ale societăţii-mamă de către societatea-mamă şi de filialele sale.

553. – (1) Pe lângă informaţiile prevăzute la pct. 552, notele explicative la situaţiile financiare anuale consolidate conţin următoarele informaţii cu privire la entităţile incluse în consolidare:

a) denumirile şi sediile sociale ale entităţilor respective;

b) proporţia de capital deţinută în entităţile respective, altele decât societatea-mamă, de către entităţile incluse în consolidare sau de către persoanele care acţionează în nume propriu, dar în contul acestor entităţi; şi

c) informaţii privind condiţiile menţionate la pct. 494 şi 495, în urma aplicării pct. 496, 499 şi 500, pe baza cărora a fost efectuată consolidarea. Această menţiune poate fi însă omisă în cazul în care consolidarea a fost efectuată în temeiul pct. 494 alin. (1) lit. a), iar proporţia de capital este egală cu proporţia de drepturi de vot deţinute.

(2) Informaţiile prevăzute la alin. (1) sunt furnizate în ceea ce priveşte entităţile excluse din consolidare pe motiv că nu prezintă interes, conform pct. 59 şi 505, şi se furnizează explicaţii cu privire la excluderea entităţilor menţionate la pct. 504.

(3) Notele explicative la situaţiile financiare anuale consolidate conţin, de asemenea, următoarele informaţii:

a) denumirile şi sediile sociale ale entităţilor asociate, respectiv controlate în comun, incluse în consolidare, în înţelesul pct. 523 alin. (1), şi proporţia de capital al acestora deţinută de entităţile incluse în consolidare sau de persoane care acţionează în nume propriu, dar în contul acestor entităţi; şi

b) în ceea ce priveşte fiecare dintre entităţile, altele decât cele prevăzute la alin. (1), alin. (2) şi alin. (3) lit. a), în care entităţile incluse în consolidare deţin, direct sau prin intermediul unor persoane care acţionează în nume propriu, dar în contul acestor entităţi, un interes de participare:

  1. (i)

denumirea şi sediul social al entităţilor respective;

  1. (ii)

proporţia de capital deţinută;

  1. (iii)

valoarea capitalurilor proprii, precum şi profitul sau pierderea entităţii respective pentru ultimul exerciţiu financiar pentru care au fost adoptate situaţii financiare.
SECŢIUNEA
Raportul consolidat al administratorilor
554. – Raportul consolidat al administratorilor cuprinde, pe lângă informaţiile prevăzute de alte dispoziţii ale prezentelor reglementări, cel puţin informaţiile cerute conform prevederilor capitolului 7 „Raportul administratorilor“, ţinând cont de ajustările esenţiale care decurg din caracteristicile specifice ale unui raport consolidat al administratorilor, comparativ cu un raport al administratorilor, într-un mod care să faciliteze evaluarea poziţiei entităţilor incluse în consolidare, luate în ansamblu.

555. – La prezentarea de detalii privind acţiunile sau părţile sociale proprii deţinute, raportul consolidat al administratorilor indică numărul şi valoarea nominală sau, în absenţa unei valori nominale, echivalentul contabil al tuturor acţiunilor sau părţilor sociale ale societăţii-mamă deţinute de ea însăşi, de filiale ale acesteia sau de o persoană care acţionează în nume propriu, dar în contul oricăreia dintre acele entităţi. Aceste informaţii pot fi prezentate în notele explicative la situaţiile financiare anuale consolidate.

556. – Atunci când se solicită un raport consolidat al administratorilor, pe lângă raportul administratorilor, cele două rapoarte pot fi prezentate sub forma unui singur raport.
CAPITOLUL 9
Aprobarea, semnarea şi publicarea situaţiilor financiare anuale
557. – (1) Situaţiile financiare anuale se întocmesc şi se publică, potrivit legii, în moneda naţională.

(2) Situaţiile financiare anuale sunt semnate de persoanele în drept, cuprinzând:

– numele şi prenumele persoanei care le-a întocmit, înscrise în clar;

– calitatea acesteia (director economic, contabil-şef sau altă persoană desemnată prin decizie scrisă de administrator, persoană autorizată potrivit legii, membră a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România);

– numărul de înregistrare în organismul profesional, dacă este cazul.
SECŢIUNEA
Obligaţia generală de publicare
558. – Situaţiile financiare anuale aprobate corespunzător şi raportul administratorilor, împreună cu opinia auditorului statutar sau a firmei de audit menţionată la secţiunea 10.1 „Cerinţe generale privind auditul“ din prezentele reglementări, respectiv raportul cenzorilor, după caz, se publică în conformitate cu legislaţia în vigoare.

559. – Trebuie să fie posibilă obţinerea, la cerere, a unor copii ale situaţiilor financiare. Preţul unei astfel de copii nu poate depăşi costul său administrativ.

560. – Prevederile pct. 558 se aplică şi în ceea ce priveşte situaţiile financiare anuale consolidate şi rapoartele consolidate ale administratorilor.
SECŢIUNEA
Alte cerinţe în materie de publicare
561. – (1) Dacă se publică în întregime, situaţiile financiare anuale şi raportul administratorilor sunt reproduse cu forma şi conţinutul pe baza cărora auditorul statutar sau firma de audit şi-a întocmit opinia. Acestea sunt însoţite de textul complet al raportului de audit.

(2) Dacă situaţiile financiare anuale nu se publică în întregime, versiunea prescurtată a acestora, care nu este însoţită de raportul de audit:

a) menţionează faptul că versiunea publicată este prescurtată;

b) face trimitere la registrul la care au fost depuse, potrivit legii, sau, dacă acestea nu au fost încă depuse, menţionează acest lucru;

c) menţionează dacă auditorul statutar sau firma de audit a emis o opinie de audit fără rezerve, cu rezerve ori contrară sau dacă auditorul statutar sau firma de audit nu a fost în măsură să emită o opinie de audit;

d) menţionează dacă raportul de audit face referire la aspecte asupra cărora auditorul statutar sau firma de audit a atras atenţia prin evidenţiere, fără ca opinia de audit să fie cu rezerve.
SECŢIUNEA
Responsabilitatea şi răspunderea pentru întocmirea şi publicarea situaţiilor financiare anuale şi a raportului administratorilor
562. – (1) Membrii organelor de administraţie, de conducere şi de supraveghere ale unei entităţi, care acţionează în limitele competenţelor conferite de legislaţia naţională, au responsabilitatea colectivă de a asigura faptul că situaţiile financiare anuale individuale şi raportul administratorilor, respectiv situaţiile financiare anuale consolidate şi rapoartele consolidate ale administratorilor, sunt întocmite şi se publică în conformitate cu cerinţele prezentelor reglementări.

(2) Încălcarea responsabilităţilor menţionate la alin. (1) se sancţionează potrivit Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
CAPITOLUL 10
Auditul
SECŢIUNEA
Cerinţe generale privind auditul
563. – (1) Situaţiile financiare anuale ale entităţilor mijlocii şi mari, precum şi ale societăţilor/companiilor naţionale, societăţilor cu capital integral sau majoritar de stat şi regiilor autonome sunt auditate de unul sau mai mulţi auditori statutari sau firme de audit.

(2) Sunt supuse, de asemenea, auditului entităţile care, la data bilanţului, depăşesc limitele a cel puţin două dintre următoarele trei criterii:

a) totalul activelor: 3.650.000 EUR;

b) cifra de afaceri netă: 7.300.000 EUR;

c) numărul mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50.

Obligaţia de auditare pentru entităţile prevăzute la prezentul alineat se aplică atunci când acestea depăşesc limitele respective în două exerciţii financiare consecutive. De asemenea, entităţile respective sunt scutite de la obligaţia de auditare a situaţiilor financiare anuale dacă limitele a două din cele trei criterii menţionate nu sunt depăşite în două exerciţii financiare consecutive.

(3) Situaţiile financiare anuale ale entităţilor mici şi microentităţilor se verifică, după caz, de cenzori, potrivit legii.

(4) Totodată, auditorul (auditorii) statutar(i) sau firma (firmele) de audit:

a) exprimă o opinie privind:

  1. (i)

consecvenţa raportului administratorilor cu situaţiile financiare pentru acelaşi exerciţiu financiar; şi

  1. (ii)

întocmirea raportului administratorilor în conformitate cu cerinţele legale aplicabile;

b) declară dacă, pe baza cunoaşterii şi a înţelegerii dobândite în cursul auditului cu privire la entitate şi la mediul acesteia, a(au) identificat informaţii eronate semnificative prezentate în raportul administratorilor, indicând natura acestor informaţii eronate.

564. – (1) Prevederile pct. 563 alin. (1) referitoare la obligaţia auditării se aplică şi situaţiilor financiare anuale consolidate.

(2) Prevederile pct. 563 alin. (4) se aplică şi situaţiilor financiare anuale consolidate şi rapoartelor consolidate ale administratorilor.
SECŢIUNEA
Raportul de audit
565. – (1) Raportul de audit conţine:

a) o introducere care identifică cel puţin situaţiile financiare care fac obiectul auditului statutar, împreună cu cadrul de raportare financiară care a fost aplicat la întocmirea acestora;

b) o descriere a domeniului de aplicare al auditului statutar, care identifică cel puţin standardele de audit conform cărora a fost efectuat auditul statutar;

c) o opinie de audit care este fără rezerve, cu rezerve sau contrară şi care prezintă clar punctul de vedere al auditorului statutar cu privire la următoarele:

  1. (i)

dacă situaţiile financiare anuale oferă o imagine fidelă, în conformitate cu cadrul relevant de raportare financiară; şi

  1. (ii)

după caz, dacă situaţiile financiare anuale sunt conforme cerinţelor legale aplicabile.

Dacă auditorul statutar nu este în măsură să emită o opinie de audit, raportul menţionează imposibilitatea emiterii unei astfel de opinii;

d) o menţiune privind aspectele asupra cărora auditorul statutar atrage atenţia prin evidenţiere, fără ca opinia de audit să fie cu rezerve;

e) opinia şi declaraţia menţionate la pct. 563 alin. (4).

(2) Raportul de audit se semnează şi se datează de către auditorul statutar. În cazul în care auditul statutar este efectuat de o firmă de audit, raportul de audit poartă semnătura cel puţin a auditorului/auditorilor statutar(i) care a(u) efectuat auditul în numele firmei de audit.

(3) Raportul de audit privind situaţiile financiare anuale consolidate trebuie să respecte cerinţele prevăzute la alin. (1) şi (2). În cazul situaţiilor financiare anuale consolidate, atunci când raportează asupra consecvenţei raportului administratorilor cu situaţiile financiare, aşa cum se prevede la alin. (1) lit. e), auditorul statutar sau firma de audit are în vedere situaţiile financiare anuale consolidate şi raportul consolidat al administratorilor. Dacă situaţiile financiare anuale ale societăţii-mamă sunt prezentate în vederea aprobării odată cu situaţiile financiare anuale consolidate, iar societatea-mamă are obligaţia de auditare, cele două rapoarte de audit pot fi prezentate sub forma unui singur raport.
CAPITOLUL 11
Controlul intern
566. – (1) În înţelesul prezentelor reglementări, controlul intern al entităţii vizează asigurarea:

– conformităţii cu legislaţia în vigoare;

– aplicării deciziilor luate de conducerea entităţii;

– bunei funcţionări a activităţii interne a entităţii;

– fiabilităţii informaţiilor financiare;

– eficacităţii operaţiunilor entităţii;

– utilizării eficiente a resurselor;

– prevenirii şi controlului riscurilor de a nu se atinge obiectivele fixate etc.

Ca urmare, procedurile de control intern au ca obiectiv:

– pe de o parte, urmărirea înscrierii activităţii entităţii şi a comportamentului personalului în cadrul definit de legislaţia aplicabilă, valorile, normele şi regulile interne ale entităţii;

– pe de altă parte, verificarea dacă informaţiile contabile, financiare şi de gestiune comunicate reflectă corect activitatea şi situaţia entităţii.

(2) Scopul controlului intern este să asigure coerenţa obiectivelor, să identifice factorii-cheie de reuşită şi să comunice conducătorilor entităţii, în timp real, informaţiile referitoare la performanţe şi perspective. Indiferent de natura sau mărimea entităţii, eforturile depuse pentru aplicarea unui control intern satisfăcător sunt legate de aplicarea unor bune practici.

567. – Controlul intern se aplică pe tot parcursul operaţiunilor desfăşurate de entitate, astfel:

a) anterior realizării operaţiunilor, cu ocazia elaborării bugetului, ceea ce va permite, ulterior realizării operaţiunilor, controlul bugetar;

b) în timpul operaţiunilor, de exemplu, sub aspectul determinării procentului de realizare fizică a producţiei în curs de execuţie sau a procentului de rebuturi înregistrate;

c) după finalizarea operaţiunilor, caz în care verificarea este destinată, de exemplu, să analizeze rentabilitatea operaţiunilor şi să constate existenţa conformităţii sau a eventualelor anomalii, care trebuie corectate.

568. – În contextul situaţiilor financiare anuale consolidate, aria controlului intern contabil şi financiar se referă la societăţile cuprinse în consolidare.

569. – Controlul intern cuprinde componente strâns legate, respectiv:

– o definire clară a responsabilităţilor, resurse şi proceduri adecvate, modalităţi şi sisteme de informare, instrumente şi practici corespunzătoare;

– difuzarea internă de informaţii pertinente, fiabile, a căror cunoaştere permite fiecăruia să îşi exercite responsabilităţile;

– un sistem care urmăreşte, pe de o parte, analizarea principalelor riscuri identificabile în ceea ce priveşte obiectivele entităţii şi, pe de altă parte, asigurarea existenţei de proceduri de gestionare a acestor riscuri;

– activităţi corespunzătoare de control, pentru fiecare proces, concepute pentru a reduce riscurile susceptibile să afecteze realizarea obiectivelor entităţii;

– o supraveghere permanentă a dispozitivului de control intern, precum şi o examinare a funcţionării sale.

570. – Activităţile de control fac parte integrantă din procesul de gestiune prin care entitatea urmăreşte atingerea obiectivelor propuse. Controlul vizează aplicarea normelor şi procedurilor de control intern, la toate nivelurile ierarhice şi funcţionale: aprobare, autorizare, verificare, evaluarea performanţelor operaţionale, securizarea activelor, separarea funcţiilor.

571. – Evaluarea controlului intern pleacă de la aspecte precum:

– existenţa de ghiduri şi manuale de proceduri;

– garantarea evoluţiei sistemului de control intern;

– asigurarea posibilităţii accesului la sistem pentru controlul extern;

– asigurarea posibilităţii confruntării descrierii teoretice cu realitatea.

572. – (1) În cadrul unui mediu informatizat, controlul intern pleacă de la aspecte precum:

– existenţa unei strategii informatice formalizate, elaborate cu implicarea conducerii operaţionale;

– implicarea conducerii şi sensibilizarea sa faţă de riscurile crescute sau generate de informatică;

– alocarea de resurse care demonstrează capacitatea sistemului informatic de a-şi atinge obiectivele;

– recrutarea de personal cu un nivel de competenţă adaptat tehnologiilor utilizate şi existenţa unui plan de formare continuă care trebuie să permită o actualizare a cunoştinţelor.

(2) Elementele de risc specifice, introduse de utilizarea informaticii, se referă la evaluarea unor aspecte precum:

– nivelul de dependenţă a entităţii de sistemul său informatic, cu influenţă asupra continuităţii exploatării, atunci când dependenţa este prea mare;

– nivelul de confidenţialitate a informaţiilor vehiculate de sistem;

– obligaţia de respectare a dispoziţiilor în vigoare referitoare la fiscalitate, protecţia persoanelor, proprietatea intelectuală sau reglementări specifice anumitor sectoare de activitate.

573. – (1) În domeniul organizării generale, trebuie să existe:

– o documentare referitoare la principiile de contabilizare şi control al operaţiunilor;

– circuite de informaţii vizând exhaustivitatea operaţiunilor, o centralizare rapidă şi o armonizare a datelor contabile, precum şi controale asupra aplicării acestor circuite;

– un calendar al elaborării de informaţii contabile şi financiare difuzate în cadrul grupului, necesare pentru situaţiile financiare ale societăţii-mamă.

(2) Sunt necesare, de asemenea:

– identificarea cu claritate a persoanelor responsabile cu elaborarea informaţiilor contabile şi financiare publicate sau care participă la elaborarea situaţiilor financiare;

– accesul fiecărui colaborator implicat în procesul elaborării de informaţii contabile şi financiare, la informaţiile necesare controlului intern;

– instituirea unui mecanism prin care să se asigure efectuarea controalelor;

– proceduri prin care să se verifice dacă controalele au fost efectuate, să se identifice abaterile de la regulă şi să se poată remedia, dacă este necesar;

– existenţa unui proces care urmăreşte identificarea resurselor necesare bunei funcţionări a funcţiei contabile;

– adaptarea necesarului de personal şi a competenţelor acestuia la mărimea şi complexitatea operaţiunilor, ca şi la evoluţia nevoilor şi constrângerilor.

574. – (1) Controlul intern contabil şi financiar al entităţii se aplică în vederea asigurării unei gestiuni contabile şi a unei urmăriri financiare a activităţilor sale, pentru a răspunde obiectivelor definite.

(2) Controlul intern contabil şi financiar este un element major al controlului intern. El vizează ansamblul proceselor de obţinere şi comunicare a informaţiei contabile şi financiare şi contribuie la realizarea unei informaţii fiabile şi conforme exigenţelor legale.

Ca şi controlul intern în general, el se sprijină pe un sistem cuprinzând în special elaborarea şi aplicarea politicilor şi procedurilor în domeniu, inclusiv a sistemului de supraveghere şi control.

(3) Controlul intern contabil şi financiar vizează asigurarea:

– conformităţii informaţiilor contabile şi financiare publicate, cu regulile aplicabile acestora;

– aplicării instrucţiunilor elaborate de conducere în legătură cu aceste informaţii;

– protejării activelor;

– prevenirii şi detectării fraudelor şi neregulilor contabile şi financiare;

– fiabilităţii informaţiilor difuzate şi utilizate la nivel intern în scop de control, în măsura în care ele contribuie la elaborarea de informaţii contabile şi financiare publicate;

– fiabilităţii situaţiilor financiare anuale publicate şi a altor informaţii comunicate pieţei.

575. – Sub aspectul regulilor contabile, trebuie avute în vedere:

– existenţa unui manual de politici contabile;

– existenţa unei proceduri de aplicare a acestui manual;

– existenţa de controale prin care să se asigure respectarea manualului;

– cunoaşterea evoluţiei legislaţiei contabile şi fiscale;

– efectuarea de controale specifice asupra punctelor sensibile;

– identificarea şi tratarea corespunzătoare a anomaliilor;

– adaptarea programelor informatice la nevoile entităţii;

– conformitatea cu regulile contabile;

– asigurarea exactităţii şi exhaustivităţii înregistrărilor contabile;

– respectarea caracteristicilor calitative ale informaţiilor cuprinse în situaţiile financiare, astfel încât să satisfacă nevoile utilizatorilor;

– pregătirea informaţiilor necesare consolidării grupului;

– definirea şi distribuirea procedurilor de elaborare a situaţiilor financiare anuale consolidate, către toate entităţile de consolidat.
CAPITOLUL 12
Dispoziţii privind scutirile şi restricţiile aplicabile scutirilor
SECŢIUNEA
Scutiri pentru microentităţi
576. – (1) Cu respectarea prevederilor alin. (2) al prezentului punct, microentităţile nu au obligaţia elaborării notelor explicative la situaţiile financiare anuale, prevăzute la pct. 468 şi 469.

(2) Microentităţile prezintă informaţiile prevăzute la pct. 468 lit. a), d) şi e) şi pct. 491 alin. (2) lit. c).

577. – (1) Microentităţile întocmesc bilanţ prescurtat, în formatul prevăzut la pct. 451.

(2) Microentităţile întocmesc cont prescurtat de profit şi pierdere, care să prezinte separat:

– cifra de afaceri netă;

– alte venituri;

– costul materiilor prime şi al consumabilelor;

– cheltuieli cu personalul;

– ajustări de valoare;

– alte cheltuieli;

– impozite;

– profit sau pierdere.

578. – Situaţiile financiare anuale întocmite de microentităţi potrivit pct. 576 şi 577 oferă imaginea fidelă prevăzută la pct. 24 şi 25. Prevederile pct. 26 nu se aplică în cazul acestor situaţii financiare anuale.
SECŢIUNEA
Restricţii referitoare la entităţile de interes public
579. – Cu excepţia cazului în care se prevede expres în prezentele reglementări, simplificările şi exceptările prevăzute de prezentele reglementări nu se aplică entităţilor de interes public. O entitate de interes public este considerată ca fiind din categoria entităţilor mijlocii şi mari, indiferent de cifra de afaceri netă, totalul activelor sau numărul său mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar.
CAPITOLUL 13
Raportarea plăţilor efectuate către guverne
SECŢIUNEA
Definiţii referitoare la raportarea privind plăţile către guverne
580. – (1) În înţelesul prezentului capitol, se aplică următoarele definiţii:

1.entitate activă în industria extractivă înseamnă o entitate care desfăşoară activităţi ce implică explorarea, prospectarea, descoperirea, exploatarea şi extracţia zăcămintelor de minerale, petrol, gaze naturale sau alte materiale, în cadrul activităţilor economice enumerate în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1.893/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităţilor economice NACE a doua revizuire şi de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3.037/90 al Consiliului, precum şi a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specifice3, la secţiunea B INDUSTRIA EXTRACTIVĂ ŞI EXPLOATAREA ÎN CARIERE, diviziunile 05 Extracţia cărbunelui şi lignitului, 06 Extracţia ţiţeiului şi a gazelor naturale, 07 Extracţia minereurilor metalifere şi 08 Alte activităţi din industria extractivă;

2.entitate activă în sectorul exploatării pădurilor primare înseamnă o întreprindere care desfăşoară, în pădurile primare, activităţi prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1.893/2006, respectiv secţiunea A – AGRICULTURA, SILVICULTURĂ ŞI PESCUIT, diviziunea 02 Silvicultură şi exploatare forestieră, grupa 02.2 Exploatare forestieră, din anexa I la acest regulament;

3.guvern înseamnă orice autoritate naţională, regională sau locală a unui stat membru sau a unei ţări terţe. Sunt incluse departamentele, agenţiile sau întreprinderile controlate de acea autoritate, în sensul prevederilor secţiunii 8.2 „Obligaţia de a întocmi situaţii financiare anuale consolidate“;

4.proiect înseamnă activităţi operaţionale care sunt reglementate de un singur contract, licenţă, locaţie, concesiune sau alte acorduri juridice similare şi care formează baza pentru o obligaţie de plată cu un guvern. Cu toate acestea, dacă mai multe astfel de acorduri sunt interconectate pe fond şi formează baza pentru o obligaţie de plată cu un guvern, acestea sunt considerate a fi un proiect;

5.plată înseamnă o sumă plătită fie în numerar, fie în natură, pentru activităţile menţionate la pct. 1 şi 2, de următoarele tipuri:

a) drepturi de producţie;

b) impozite percepute asupra venitului, producţiei sau profiturilor societăţilor, cu excepţia impozitelor percepute asupra consumului, cum ar fi taxa pe valoarea adăugată, impozitul pe venitul personal sau impozitul pe vânzări;

c) redevenţe;

d) dividende;

e) prime de semnare, descoperire şi producţie;

f) taxe de licenţă, taxe de închiriere, taxe de înregistrare şi alte taxe aferente licenţelor şi/sau concesiunilor; şi

g) plăţi pentru îmbunătăţiri aduse infrastructurii.

(2) Plăţile menţionate la alin. (1) pct. 5 sunt cele prevăzute de legislaţia în vigoare, aplicabilă entităţii. Plăţile respective presupun transfer de beneficii economice incluzând fluxuri de trezorerie, transferuri de bunuri sau prestări de servicii efectuate în cursul exerciţiului financiar de raportare, indiferent de perioada în care a fost înregistrată obligaţia corespunzătoare.

581. – (1) Pentru a determina dacă o entitate este activă sau un grup este activ în industria extractivă sau în sectorul exploatării pădurilor primare, definiţiile respective se referă la clasificarea activităţilor economice pentru scopuri statistice, prezentate în secţiunile relevante ale Regulamentului (CE) nr. 1.893/2006.

(2) Se consideră, de asemenea, că o entitate care este parte a unei asocieri în participaţie sau a unei entităţi controlate în comun este activă în industria extractivă sau în sectorul exploatării pădurilor primare dacă acea asociere în participaţie sau entitate controlată în comun se califică pentru clasificarea NACE.
SECŢIUNEA
Entităţi obligate să raporteze plăţile către guverne
582. – (1) Entităţile mijlocii şi mari, indiferent de natura acţionarilor, precum şi societăţile/companiile naţionale, societăţile cu capital integral sau majoritar de stat şi regiile autonome, active în industria extractivă sau în sectorul exploatării pădurilor primare au obligaţia de a întocmi şi a publica anual un raport asupra plăţilor către guverne.

(2) În cazul în care o entitate devine entitate încadrată în categoria entităţilor mijlocii şi mari, cerinţele de raportare prevăzute de prezentul capitol se aplică dacă criteriile de mărime prevăzute la pct. 9 alin. (4) sunt depăşite două exerciţii financiare consecutive.

(3) Cerinţele de raportare prevăzute de prezentul capitol se aplică şi în cazul în care entitatea este parte a unei asocieri în participaţie care îşi desfăşoară activitatea în industria extractivă sau în sectorul exploatării pădurilor primare. În acest caz, plăţile cuprinse în raportul asupra plăţilor efectuate către guverne se prezintă în proporţia corespunzătoare participării sale la acea asociere în participaţie.

(4) Obligaţia menţionată la alin. (1) nu se aplică entităţilor care sunt filiale sau societăţi-mamă, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) societatea-mamă intră sub incidenţa legislaţiei naţionale;

şi

b) plăţile efectuate de entitate către guverne sunt incluse în raportul consolidat asupra plăţilor către guverne, întocmit de societatea-mamă respectivă în conformitate cu secţiunea 13.4 „Raportul consolidat asupra plăţilor către guverne“.
SECŢIUNEA
Conţinutul raportului
583. – Nu este necesar ca o plată, indiferent dacă este plată unică sau o serie de plăţi conexe, să fie luată în considerare în raport dacă este mai mică de 100.000 euro în cursul unui exerciţiu financiar.

584. – (1) Raportul prezintă următoarele informaţii în legătură cu activităţile descrise la pct. 580 alin. (1) pct. 1 şi 2, aferente exerciţiului financiar în cauză:

a) suma totală a plăţilor efectuate către fiecare guvern;

b) suma totală pe tip de plată, în conformitate cu pct. 580 alin. (1) pct. 5 lit. a)–g), efectuată către fiecare guvern;

c) dacă plăţile au fost atribuite unui proiect specific, suma totală pe tip de plată, în conformitate cu pct. 580 alin. (1) pct. 5 lit. a)–g), efectuată pentru fiecare astfel de proiect şi suma totală a plăţilor pentru fiecare astfel de proiect.

(2) Plăţile efectuate de entitate pentru obligaţii impuse la nivelul entităţii pot fi prezentate la nivelul acesteia, şi nu la nivel de proiect.

585. – Dacă se efectuează plăţi în natură către guverne, ele sunt raportate în valoare şi, dacă este cazul, în volum. Se prezintă note justificative pentru a explica modul în care a fost determinată această valoare.

586. – Informaţiile publicate cu privire la plăţile menţionate în prezenta secţiune reflectă substanţa, mai curând decât forma plăţii sau a activităţii în cauză. Plăţile şi activităţile nu pot fi separate sau agregate în mod artificial, în vederea evitării aplicării prezentelor reglementări.
SECŢIUNEA
Raportul consolidat asupra plăţilor către guverne
587. – (1) Entităţile mijlocii şi mari, precum şi entităţile de interes public, active în industria extractivă sau în sectorul exploatării pădurilor primare, care intră sub incidenţa legislaţiei naţionale, au obligaţia de a întocmi un raport consolidat asupra plăţilor efectuate către guverne în conformitate cu pct. 582–586 dacă, în calitate de societăţi-mamă, au obligaţia de a întocmi situaţii financiare anuale consolidate în conformitate cu secţiunea 8.2 „Obligaţia de a întocmi situaţii financiare anuale consolidate“.

(2) O societate-mamă este considerată, de asemenea, a fi activă în industria extractivă sau în sectorul exploatării pădurilor primare dacă oricare dintre filialele sale este activă în industria sau în sectorul menţionat. Filialele avute în vedere în acest scop sunt aceleaşi cu cele cuprinse în perimetrul de consolidare utilizat la întocmirea situaţiilor financiare anuale consolidate. Ca urmare, perimetrul de consolidare stabilit potrivit cap. 8 „Situaţii financiare anuale consolidate şi rapoarte consolidate“ este folosit şi pentru aplicarea prevederilor prezentului capitol.

(3) Societatea-mamă şi filialele au semnificaţia prevăzută de secţiunea 1.2 „Definiţii“.

588. – (1) Raportul consolidat cuprinde numai plăţile către guverne rezultate în urma operaţiunilor de extracţie şi/sau de exploatare forestieră.

(2) În cazul în care o entitate controlată în comun, cuprinsă în consolidare, îşi desfăşoară activitatea în industria extractivă sau în sectorul exploatării pădurilor primare, în scopul întocmirii raportului consolidat prevăzut de prezenta secţiune sunt avute în vedere plăţile corespunzătoare participaţiei deţinute în acea entitate controlată în comun.

589. – (1) Obligaţia de a întocmi raportul consolidat menţionat la pct. 587 nu se aplică:

a) unei societăţi-mamă a unui grup din categoria grupurilor mici şi mijlocii, aşa cum acestea sunt definite la pct. 10 alin. (2), cu excepţia cazului în care o entitate afiliată este entitate de interes public; şi

b) unei societăţi-mamă reglementate de legislaţia naţională, care este ea însăşi filială, dacă societatea-mamă a acesteia se află sub incidenţa legislaţiei naţionale.

(2) Dacă un grup din categoria grupurilor mici şi mijlocii include o entitate de interes public, întregul grup este tratat ca fiind grup mare. În acest caz, în scopul aplicării prezentei secţiuni, societatea-mamă a grupului are obligaţia de a întocmi raport consolidat asupra plăţilor către guverne.

590. – (1) O entitate, inclusiv o entitate de interes public, poate fi exclusă din raportul consolidat asupra plăţilor către guverne dacă este îndeplinită cel puţin una din următoarele condiţii:

a) restricţii severe pe termen lung împiedică în mod substanţial exercitarea de către societatea-mamă a drepturilor sale asupra activelor sau conducerii entităţii în cauză;

b) în cazuri extrem de rare în care informaţiile necesare pentru întocmirea raportului consolidat asupra plăţilor către guverne în conformitate cu prezentele reglementări nu pot fi obţinute fără cheltuieli disproporţionate sau întârzieri nejustificate;

c) acţiunile sau părţile sociale ale entităţii în cauză sunt deţinute exclusiv în vederea vânzării lor ulterioare.

(2) Scutirile menţionate la alin. (1) se aplică numai dacă sunt utilizate şi în scopul întocmirii situaţiilor financiare anuale consolidate.
SECŢIUNEA
Publicarea
591. – Raportul prevăzut la pct. 582 şi raportul consolidat prevăzut la pct. 587 asupra plăţilor către guverne se publică potrivit legislaţiei naţionale. Întreprinderile menţionate la pct. 582 şi 587, care întocmesc şi publică un raport în conformitate cu cerinţe de raportare ale unei ţări terţe evaluate ca fiind echivalente cu cele prevăzute în prezentul capitol, sunt exceptate de la cerinţele prezentului capitol, cu excepţia obligaţiei de a publica respectivul raport potrivit legislaţiei naţionale în vigoare.

592. – Membrii organelor responsabile ale unei entităţi, care acţionează în limitele competenţelor conferite de legislaţia naţională, au responsabilitatea de a se asigura, aplicând la nivel maxim cunoştinţele şi abilităţile de care dispun, că raportul asupra plăţilor către guverne este întocmit şi publicat în conformitate cu cerinţele prezentelor reglementări.
CAPITOLUL 14
Planul de conturi general
593. – (1) Conturile sintetice din planul de conturi se pot dezvolta pe conturi analitice în funcţie de necesităţile impuse de anumite reglementări sau potrivit necesităţilor proprii ale fiecărei entităţi.

(2) Conturile pot avea funcţiune contabilă de activ (A), pasiv (P) sau sunt bifuncţionale (A/P). În general, conturile cu funcţiune contabilă de activ corespund elementelor de natura activelor şi cheltuielilor, iar conturile cu funcţiune contabilă de pasiv corespund elementelor de natura datoriilor, capitalurilor proprii şi veniturilor sau sunt aferente ajustărilor de valoare.

În conturile cu trei cifre, cifra terminală 9 semnifică operaţiuni de sens contrar celor acoperite în mod normal de conturile de nivel superior din grupa din care fac parte.

(3) Conturile în afara bilanţului sunt conturi care se debitează şi se creditează în funcţie de modalitatea de înregistrare în conturile de bilanţ a operaţiunii, la scadenţă sau la data realizării acesteia.

(4) Pentru organizarea contabilităţii de gestiune, nu este obligatorie utilizarea conturilor din clasa 9 „Conturi de gestiune“.

594. – Planul de conturi general este următorul:

Clasa 1 – Conturi de capitaluri, provizioane, împrumuturi şi datorii asimilate
10. Capital şi rezerve
101. Capital4
1011. Capital subscris nevărsat (P)
1012. Capital subscris vărsat (P)
1015. Patrimoniul regiei (P)
1016. Patrimoniul public5 (P)
1017. Patrimoniul privat6 (P)
1018. Patrimoniul institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare (P)
103. Alte elemente de capitaluri proprii
1031. Beneficii acordate angajaţilor sub forma instrumentelor de capitaluri proprii (P)
1033. Diferenţe de curs valutar în relaţie cu investiţia netă într-o entitate străină7 (A/P)
1038. Diferenţe din modificarea valorii juste a activelor financiare disponibile în vederea vânzării şi alte elemente de capitaluri proprii8 (A/P)
104. Prime de capital
1041. Prime de emisiune (P)
1042. Prime de fuziune/divizare (P)
1043. Prime de aport (P)
1044. Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni (P)
105. Rezerve din reevaluare (P)
106. Rezerve
1061. Rezerve legale (P)
1063. Rezerve statutare sau contractuale (P)
1068. Alte rezerve (P)
107. Diferenţe de curs valutar din conversie9 (A/P)
108. Interese care nu controlează10
1081. Interese care nu controlează – rezultatul exerciţiului financiar (A/P)
1082. Interese care nu controlează – alte capitaluri proprii (A/P)
109. Acţiuni proprii
1091. Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt (A)
1092. Acţiuni proprii deţinute pe termen lung (A)
1095. Acţiuni proprii reprezentând titluri deţinute de societatea absorbită la societatea absorbantă (A)
11. Rezultatul reportat
117. Rezultatul reportat
1171. Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită (A/P)
1172. Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima dată a IAS, mai puţin IAS 2911 (A/P)
1173. Rezultatul reportat provenit din modificările politicilor contabile (A/P)
1174. Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile (A/P)
1175. Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare (P)
1176. Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene (A/P)12
12. Rezultatul exerciţiului financiar
121. Profit sau pierdere (A/P)
129. Repartizarea profitului (A)
14. Câştiguri sau pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii
141. Câştiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii
1411. Câştiguri legate de vânzarea instrumentelor de capitaluri proprii (P)
1412. Câştiguri legate de anularea instrumentelor de capitaluri proprii (P)
149. Pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii
1491. Pierderi rezultate din vânzarea instrumentelor de capitaluri proprii (A)
1495. Pierderi rezultate din reorganizări, care sunt determinate de anularea titlurilor deţinute (A)
1498. Alte pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii (A)
15. Provizioane
151. Provizioane
1511. Provizioane pentru litigii (P)
1512. Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor (P)
1513. Provizioane pentru dezafectare imobilizări corporale şi alte acţiuni similare legate de acestea (P)
1514. Provizioane pentru restructurare (P)
1515. Provizioane pentru pensii şi obligaţii similare (P)
1516. Provizioane pentru impozite (P)
1517. Provizioane pentru terminarea contractului de muncă (P)
1518. Alte provizioane (P)
16. Împrumuturi şi datorii asimilate
161. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni
1614. Împrumuturi externe din emisiuni de obligaţiuni garantate de stat (P)
1615. Împrumuturi externe din emisiuni de obligaţiuni garantate de bănci (P)
1617. Împrumuturi interne din emisiuni de obligaţiuni garantate de stat (P)
1618. Alte împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni (P)
162. Credite bancare pe termen lung
1621. Credite bancare pe termen lung (P)
1622. Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenţă (P)
1623. Credite externe guvernamentale (P)
1624. Credite bancare externe garantate de stat (P)
1625. Credite bancare externe garantate de bănci (P)
1626. Credite de la trezoreria statului (P)
1627. Credite bancare interne garantate de stat (P)
166. Datorii care privesc imobilizările financiare
1661. Datorii faţă de entităţile afiliate (P)
1663. Datorii faţă de entităţile asociate şi entităţile controlate în comun (P)
167. Alte împrumuturi şi datorii asimilate (P)
168. Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate
1681. Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni (P)
1682. Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung (P)
1685. Dobânzi aferente datoriilor faţă de entităţile afiliate (P)
1686. Dobânzi aferente datoriilor faţă de entităţile asociate şi entităţile controlate în comun (P)
1687. Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate (P)
169. Prime privind rambursarea obligaţiunilor şi a altor datorii
1691. Prime privind rambursarea obligaţiunilor (A)
1692. Prime privind rambursarea altor datorii (A)
Clasa 2 – Conturi de imobilizări
20. IMOBILIZĂRI NECORPORALE
201. Cheltuieli de constituire (A)
203. Cheltuieli de dezvoltare (A)
205. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare (A)
206. Active necorporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale (A)
207. Fond comercial
2071. Fond comercial pozitiv13 (A)
2075. Fond comercial negativ (P)
208. Alte imobilizări necorporale (A)
21. Imobilizări corporale
211. Terenuri şi amenajări de terenuri (A)
2111. Terenuri
2112. Amenajări de terenuri
212. Construcţii (A)
213. Instalaţii tehnice şi mijloace de transport
2131. Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru) (A)
2132. Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare (A)
2133. Mijloace de transport (A)
214. Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale (A)
215. Investiţii imobiliare (A)
216. Active corporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale (A)
217. Active biologice productive (A)
22. Imobilizări corporale în curs de aprovizionare
223. Instalaţii tehnice şi mijloace de transport în curs de aprovizionare (A)
224. Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active
corporale în curs de aprovizionare (A)
227. Active biologice productive în curs de aprovizionare (A)
23. Imobilizări în curs
231. Imobilizări corporale în curs de execuţie (A)
235. Investiţii imobiliare în curs de execuţie (A)
26. Imobilizări financiare
261. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate (A)
262. Acţiuni deţinute la entităţi asociate (A)
263. Acţiuni deţinute la entităţi controlate în comun (A)
264. Titluri puse în echivalenţă14 (A)
265. Alte titluri imobilizate (A)
266. Certificate verzi amânate (A)
267. Creanţe imobilizate
2671. Sume de încasat de la entităţile afiliate (A)
2672. Dobânda aferentă sumelor de încasat de la entităţile afiliate (A)
2673. Creanţe fată de entităţile asociate şi entităţile controlate în comun (A)
2674. Dobânda aferentă creanţelor faţă de entităţile asociate şi entităţile controlate în comun (A)
2675. Împrumuturi acordate pe termen lung (A)
2676. Dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe termen lung (A)
2677. Obligaţiuni achiziţionate cu ocazia emisiunilor efectuate de terţi (A)
2678. Alte creanţe imobilizate (A)
2679. Dobânzi aferente altor creanţe imobilizate (A)
269. Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare
2691. Vărsăminte de efectuat privind acţiunile deţinute la entităţile afiliate (P)
2692. Vărsăminte de efectuat privind acţiunile deţinute la entităţi asociate (P)
2693. Vărsăminte de efectuat privind acţiunile deţinute la entităţi controlate în comun (P)
2695. Vărsăminte de efectuat pentru alte imobilizări financiare (P)
28. Amortizări privind imobilizările
280. Amortizări privind imobilizările necorporale
2801. Amortizarea cheltuielilor de constituire (P)
2803. Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare (P)
2805. Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale, drepturilor şi activelor similare (P)
2806. Amortizarea activelor necorporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale (P)
2807. Amortizarea fondului comercial15 (P)
2808. Amortizarea altor imobilizări necorporale (P)
281. Amortizări privind imobilizările corporale
2811. Amortizarea amenajărilor de terenuri (P)
2812. Amortizarea construcţiilor (P)
2813. Amortizarea instalaţiilor şi mijloacelor de transport (P)
2814. Amortizarea altor imobilizări corporale (P)
2815. Amortizarea investiţiilor imobiliare (P)
2816. Amortizarea activelor corporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale (P)
2817. Amortizarea activelor biologice productive (P)
29. Ajustări pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor
290. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale
2903. Ajustări pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare (P)
2905. Ajustări pentru deprecierea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale, drepturilor şi activelor similare (P)
2906. Ajustări pentru deprecierea activelor necorporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale (P)
2908. Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări necorporale (P)
291. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale
2911. Ajustări pentru deprecierea terenurilor şi amenajărilor de terenuri (P)
2912. Ajustări pentru deprecierea construcţiilor (P)
2913. Ajustări pentru deprecierea instalaţiilor şi mijloacelor de transport (P)
2914. Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări corporale (P)
2915. Ajustări pentru deprecierea investiţiilor imobiliare (P)
2916. Ajustări pentru deprecierea activelor corporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale (P)
2917. Ajustări pentru deprecierea activelor biologice productive (P)
293. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor în curs de execuţie
2931. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale în curs de execuţie (P)
2935. Ajustări pentru deprecierea investiţiilor imobiliare în curs de execuţie (P)
296. Ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare
2961. Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor deţinute la entităţile afiliate (P)
2962. Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor deţinute la entităţi asociate şi entităţi controlate
în comun (P)
2963. Ajustări pentru pierderea de valoare a altor titluri imobilizate (P)
2964. Ajustări pentru pierderea de valoare a sumelor de încasat de la entităţile afiliate (P)
2965. Ajustări pentru pierderea de valoare a creanţelor faţă de entităţile asociate şi entităţile controlate
în comun (P)
2966. Ajustări pentru pierderea de valoare a împrumuturilor acordate pe termen lung (P)
2968. Ajustări pentru pierderea de valoare a altor creanţe imobilizate (P)
Clasa 3 – Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie
30. Stocuri de materii prime şi materiale
301. Materii prime (A)
302. Materiale consumabile
3021. Materiale auxiliare (A)
3022. Combustibili (A)
3023. Materiale pentru ambalat (A)
3024. Piese de schimb (A)
3025. Seminţe şi materiale de plantat (A)
3026. Furaje (A)
3028. Alte materiale consumabile (A)
303. Materiale de natura obiectelor de inventar (A)
308. Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale (A/P)
32. Stocuri în curs de aprovizionare
321. Materii prime în curs de aprovizionare (A)
322. Materiale consumabile în curs de aprovizionare (A)
323. Materiale de natura obiectelor de inventar în curs de aprovizionare (A)
326. Active biologice de natura stocurilor în curs de aprovizionare (A)
327. Mărfuri în curs de aprovizionare (A)
328. Ambalaje în curs de aprovizionare (A)
33. Producţie în curs de execuţie
331. Produse în curs de execuţie (A)
332. Servicii în curs de execuţie (A)
34. PRODUSE
341. Semifabricate (A)
345. Produse finite (A)
346. Produse reziduale (A)
347. Produse agricole (A)
348. Diferenţe de preţ la produse (A/P)
35. STOCURI AFLATE LA TERŢI
351. Materii şi materiale aflate la terţi (A)
354. Produse aflate la terţi (A)
356. Active biologice de natura stocurilor aflate la terţi (A)
357. Mărfuri aflate la terţi (A)
358. Ambalaje aflate la terţi (A)
36. Active biologice de natura stocurilor
361. Active biologice de natura stocurilor (A)
368. Diferenţe de preţ la active biologice de natura stocurilor (A/P)
37. MĂRFURI
371. Mărfuri (A)
378. Diferenţe de preţ la mărfuri (A/P)
38. Ambalaje
381. Ambalaje (A)
388. Diferenţe de preţ la ambalaje (A/P)
39. Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie
391. Ajustări pentru deprecierea materiilor prime (P)
392. Ajustări pentru deprecierea materialelor
3921. Ajustări pentru deprecierea materialelor consumabile (P)
3922. Ajustări pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar (P)
393. Ajustări pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie (P)
394. Ajustări pentru deprecierea produselor
3941. Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor (P)
3945. Ajustări pentru deprecierea produselor finite (P)
3946. Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale (P)
3947. Ajustări pentru deprecierea produselor agricole (P)
395. Ajustări pentru deprecierea stocurilor aflate la terţi
3951. Ajustări pentru deprecierea materiilor şi materialelor aflate la terţi (P)
3952. Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terţi (P)
3953. Ajustări pentru deprecierea produselor finite aflate la terţi (P)
3954. Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terţi (P)
3955. Ajustări pentru deprecierea produselor agricole aflate la terţi (P)
3956. Ajustări pentru deprecierea activelor biologice de natura stocurilor aflate la terţi (P)
3957. Ajustări pentru deprecierea mărfurilor aflate la terţi (P)
3958. Ajustări pentru deprecierea ambalajelor aflate la terţi (P)
396. Ajustări pentru deprecierea activelor biologice de natura stocurilor (P)
397. Ajustări pentru deprecierea mărfurilor (P)
398. Ajustări pentru deprecierea ambalajelor (P)
Clasa 4 – Conturi de terţi
40. Furnizori şi conturi asimilate
401. Furnizori (P)
403. Efecte de plătit (P)
404. Furnizori de imobilizări (P)
405. Efecte de plătit pentru imobilizări (P)
408. Furnizori – facturi nesosite (P)
409. Furnizori – debitori
4091. Furnizori – debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor (A)
4092. Furnizori – debitori pentru prestări de servicii (A)
4093. Avansuri acordate pentru imobilizări corporale (A)
4094. Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale (A)
41. Clienţi şi conturi asimilate
411. Clienţi
4111. Clienţi (A)
4118. Clienţi incerţi sau în litigiu (A)
413. Efecte de primit de la clienţi (A)
418. Clienţi – facturi de întocmit (A)
419. Clienţi – creditori (P)
42. Personal şi conturi asimilate
421. Personal – salarii datorate (P)
423. Personal – ajutoare materiale datorate (P)
424. Prime reprezentând participarea personalului la profit16 (P)
425. Avansuri acordate personalului (A)
426. Drepturi de personal neridicate (P)
427. Reţineri din salarii datorate terţilor (P)
428. Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul
4281. Alte datorii în legătură cu personalul (P)
4282. Alte creanţe în legătură cu personalul (A)
43. Asigurări sociale, protecţia socială şi conturi asimilate
431. Asigurări sociale
4311. Contribuţia unităţii la asigurările sociale (P)
4312. Contribuţia personalului la asigurările sociale (P)
4313. Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate (P)
4314. Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate (P)
437. Ajutor de şomaj
4371. Contribuţia unităţii la fondul de şomaj (P)
4372. Contribuţia personalului la fondul de şomaj (P)
438. Alte datorii şi creanţe sociale
4381. Alte datorii sociale (P)
4382. Alte creanţe sociale (A)
44. Bugetul statului, fonduri speciale şi conturi asimilate
441. Impozitul pe profit/venit
4411. Impozitul pe profit (P)
4418. Impozitul pe venit17 (P)
442. Taxa pe valoarea adăugată
4423. TVA de plată (P)
4424. TVA de recuperat (A)
4426. TVA deductibilă (A)
4427. TVA colectată (P)
4428. TVA neexigibilă (A/P)
444. Impozitul pe venituri de natura salariilor (P)
445. Subvenţii
4451. Subvenţii guvernamentale (A)
4452. Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii (A)
4458. Alte sume primite cu caracter de subvenţii (A)
446. Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate (P)
447. Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate (P)
448. Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului
4481. Alte datorii faţă de bugetul statului (P)
4482. Alte creanţe privind bugetul statului (A)
45. Grup şi acţionari/asociaţi
451. Decontări între entităţile afiliate
4511. Decontări între entităţile afiliate (A/P)
4518. Dobânzi aferente decontărilor între entităţile afiliate (A/P)
453. Decontări cu entităţile asociate şi entităţile controlate în comun
4531. Decontări cu entităţile asociate şi entităţile controlate
4538. Dobânzi aferente decontărilor cu entităţile asociate şi entităţile controlate în comun (A/P)
455. Sume datorate acţionarilor/asociaţilor
4551. Acţionari/Asociaţi – conturi curente (P)
4558. Acţionari/Asociaţi – dobânzi la conturi curente (P)
456. Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul (A/P)
457. Dividende de plată (P)
458. Decontări din operaţiuni în participaţie
4581. Decontări din operaţiuni în participaţie – pasiv (P)
4582. Decontări din operaţiuni în participaţie – activ (A)
46. Debitori şi creditori diverşi
461. Debitori diverşi (A)
462. Creditori diverşi (P)
47. Conturi de subvenţii, regularizare şi asimilate
471. Cheltuieli înregistrate în avans (A)
472. Venituri înregistrate în avans (P)
473. Decontări din operaţiuni în curs de clarificare (A/P)
475. Subvenţii pentru investiţii
4751. Subvenţii guvernamentale pentru investiţii (P)
4752. Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii pentru investiţii (P)
4753. Donaţii pentru investiţii (P)
4754. Plusuri de inventar de natura imobilizărilor (P)
4758. Alte sume primite cu caracter de subvenţii pentru investiţii (P)
478. Venituri în avans aferente activelor primite prin transfer de la clienţi (P)
48. Decontări în cadrul unităţii
481. Decontări între unitate şi subunităţi (A/P)
482. Decontări între subunităţi (A/P)
49. Ajustări pentru deprecierea creanţelor
491. Ajustări pentru deprecierea creanţelor – clienţi (P)
495. Ajustări pentru deprecierea creanţelor – decontări în cadrul grupului şi cu acţionarii/asociaţii (P)
496. Ajustări pentru deprecierea creanţelor – debitori diverşi (P)
Clasa 5 – Conturi de trezorerie
50. Investiţii pe termen scurt
501. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate (A)
505. Obligaţiuni emise şi răscumpărate (A)
506. Obligaţiuni (A)
507. Certificate verzi primite (A)
508. Alte investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate
5081. Alte titluri de plasament (A)
5088. Dobânzi la obligaţiuni şi titluri de plasament (A)
509. Vărsăminte de efectuat pentru investiţiile pe termen scurt
5091. Vărsăminte de efectuat pentru acţiunile deţinute la entităţile afiliate (P)
5092. Vărsăminte de efectuat pentru alte investiţii pe termen scurt (P)
51. Conturi la bănci
511. Valori de încasat
5112. Cecuri de încasat (A)
5113. Efecte de încasat (A)
5114. Efecte remise spre scontare (A)
512. Conturi curente la bănci
5121. Conturi la bănci în lei (A)
5124. Conturi la bănci în valută (A)
5125. Sume în curs de decontare (A)
518. Dobânzi
5186. Dobânzi de plătit (P)
5187. Dobânzi de încasat (A)
519. Credite bancare pe termen scurt
5191. Credite bancare pe termen scurt (P)
5192. Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenţă (P)
5193. Credite externe guvernamentale (P)
5194. Credite externe garantate de stat (P)
5195. Credite externe garantate de bănci (P)
5196. Credite de la Trezoreria Statului (P)
5197. Credite interne garantate de stat (P)
5198. Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt (P)
53. Casa
531. Casa
5311. Casa în lei (A)
5314. Casa în valută (A)
532. Alte valori
5321. Timbre fiscale şi poştale (A)
5322. Bilete de tratament şi odihnă (A)
5323. Tichete şi bilete de călătorie (A)
5328. Alte valori (A)
54. Acreditive
541. Acreditive
5411. Acreditive în lei (A)
5414. Acreditive în valută (A)
542. Avansuri de trezorerie18 (A)
58. Viramente interne
581. Viramente interne (A/P)
59. Ajustări pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie
591. Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor deţinute la entităţile afiliate (P)
595. Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor emise şi răscumpărate (P)
596. Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor (P)
598. Ajustări pentru pierderea de valoare a altor investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate (P)
Clasa 6 – Conturi de cheltuieli
60. Cheltuieli privind stocurile
601. Cheltuieli cu materiile prime
602. Cheltuieli cu materialele consumabile
6021. Cheltuieli cu materialele auxiliare
6022. Cheltuieli privind combustibilii
6023. Cheltuieli privind materialele pentru ambalat
6024. Cheltuieli privind piesele de schimb
6025. Cheltuieli privind seminţele şi materialele de plantat
6026. Cheltuieli privind furajele
6028. Cheltuieli privind alte materiale consumabile
603. Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
604. Cheltuieli privind materialele nestocate
605. Cheltuieli privind energia şi apa
606. Cheltuieli privind activele biologice de natura stocurilor
607. Cheltuieli privind mărfurile
608. Cheltuieli privind ambalajele
609. Reduceri comerciale primite
61. Cheltuieli cu serviciile executate de terţi
611. Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile
612. Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile
613. Cheltuieli cu primele de asigurare
614. Cheltuieli cu studiile şi cercetările
615. Cheltuieli cu pregătirea personalului
62. Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi
621. Cheltuieli cu colaboratorii
622. Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile
623. Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate
624. Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal
625. Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări
626. Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii
627. Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate
628. Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi
63. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
635. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
64. Cheltuieli cu personalul
641. Cheltuieli cu salariile personalului
642. Cheltuieli cu avantajele în natură şi tichetele acordate salariaţilor
6421. Cheltuieli cu avantajele în natură acordate salariaţilor
6422. Cheltuieli cu tichetele acordate salariaţilor
643. Cheltuieli cu remunerarea în instrumente de capitaluri proprii
644. Cheltuieli cu primele reprezentând participarea personalului la profit
645. Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială
6451. Cheltuieli privind contribuţia unităţii la asigurările sociale
6452. Cheltuieli privind contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj
6453. Cheltuieli privind contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate
6455. Cheltuieli privind contribuţia unităţii la asigurările de viaţă
6456. Cheltuieli privind contribuţia unităţii la fondurile de pensii facultative
6457. Cheltuieli privind contribuţia unităţii la primele de asigurare voluntară de sănătate
6458. Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială
65. Alte cheltuieli de exploatare
652. Cheltuieli cu protecţia mediului înconjurător
654. Pierderi din creanţe şi debitori diverşi
655. Cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor corporale
658. Alte cheltuieli de exploatare
6581. Despăgubiri, amenzi şi penalităţi
6582. Donaţii acordate
6583. Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţiuni de capital
6586. Cheltuieli reprezentând transferuri şi contribuţii datorate în baza unor acte normative speciale19
6587. Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente similare
6588. Alte cheltuieli de exploatare
66. Cheltuieli financiare
663. Pierderi din creanţe legate de participaţii
664. Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate
6641. Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate
6642. Pierderi din investiţiile pe termen scurt cedate
665. Cheltuieli din diferenţe de curs valutar
6651. Diferenţe nefavorabile de curs valutar legate de elementele monetare exprimate în valută20
6652. Diferenţe nefavorabile de curs valutar din evaluarea elementelor monetare care fac parte din investiţia netă într-o entitate străină
666. Cheltuieli privind dobânzile
667. Cheltuieli privind sconturile acordate
668. Alte cheltuieli financiare
68. Cheltuieli cu amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare
681. Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere
6811. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor
6812. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele
6813. Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor
6814. Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante
6817. Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea fondului comercial
686. Cheltuieli financiare privind amortizările, provizioanele şi ajustările pentru pierdere de valoare
6861. Cheltuieli privind actualizarea provizioanelor
6863. Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare
6864. Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a activelor circulante
6868. Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor şi a altor datorii
69. Cheltuieli cu impozitul pe profit şi alte impozite
691. Cheltuieli cu impozitul pe profit
698. Cheltuieli cu impozitul pe venit şi cu alte impozite care nu apar în elementele de mai sus21
Clasa 7 – Conturi de venituri
70. Cifra de afaceri netă
701. Venituri din vânzarea produselor finite, produselor agricole şi a activelor biologice de natura stocurilor
7015. Venituri din vânzarea produselor finite
7017. Venituri din vânzarea produselor agricole
7018. Venituri din vânzarea activelor biologice de natura stocurilor
702. Venituri din vânzarea semifabricatelor
703. Venituri din vânzarea produselor reziduale
704. Venituri din servicii prestate
705. Venituri din studii şi cercetări
706. Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii
707. Venituri din vânzarea mărfurilor
708. Venituri din activităţi diverse
709. Reduceri comerciale acordate
71. Venituri aferente costului producţiei în curs de execuţie
711. Venituri aferente costurilor stocurilor de produse
712. Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie
72. Venituri din producţia de imobilizări
721. Venituri din producţia de imobilizări necorporale
722. Venituri din producţia de imobilizări corporale
725. Venituri din producţia de investiţii imobiliare
74. Venituri din subvenţii de exploatare
741. Venituri din subvenţii de exploatare
7411. Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri22
7412. Venituri din subvenţii de exploatare pentru materii prime şi materiale
7413. Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte cheltuieli externe
7414. Venituri din subvenţii de exploatare pentru plata personalului
7415. Venituri din subvenţii de exploatare pentru asigurări şi protecţie socială
7416. Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare
7417. Venituri din subvenţii de exploatare în caz de calamităţi şi alte evenimente similare
7418. Venituri din subvenţii de exploatare pentru dobânda datorată
7419. Venituri din subvenţii de exploatare aferente altor venituri
75. Alte venituri din exploatare
754. Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi
755. Venituri din reevaluarea imobilizărilor corporale
758. Alte venituri din exploatare
7581. Venituri din despăgubiri, amenzi şi penalităţi
7582. Venituri din donaţii primite
7583. Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţiuni de capital
7584. Venituri din subvenţii pentru investiţii
7588. Alte venituri din exploatare
76. Venituri financiare
761. Venituri din imobilizări financiare
7611. Venituri din acţiuni deţinute la entităţile afiliate
7612. Venituri din acţiuni deţinute la entităţi asociate
7613. Venituri din acţiuni deţinute la entităţi controlate în comun
7615. Venituri din alte imobilizări financiare
762. Venituri din investiţii financiare pe termen scurt
764. Venituri din investiţii financiare cedate
7641. Venituri din imobilizări financiare cedate
7642. Câştiguri din investiţii pe termen scurt cedate
765. Venituri din diferenţe de curs valutar
7651. Diferenţe favorabile de curs valutar legate de elementele monetare exprimate în valută23
7652. Diferenţe favorabile de curs valutar din evaluarea elementelor monetare care fac parte din investiţia netă într-o entitate străină
766. Venituri din dobânzi
767. Venituri din sconturi obţinute
768. Alte venituri financiare
78. Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare
781. Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere privind activitatea de exploatare
7812. Venituri din provizioane
7813. Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor
7814. Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante
7815. Venituri din fondul comercial negativ
786. Venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare
7863. Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare
7864. Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a activelor circulante
Clasa 8 – conturi speciale
80. Conturi în afara bilanţului
801. Angajamente acordate
8011. Giruri şi garanţii acordate
8018. Alte angajamente acordate
802. Angajamente primite
8021. Giruri şi garanţii primite
8028. Alte angajamente primite
803. Alte conturi în afara bilanţului
8031. Imobilizări corporale luate cu chirie
8032. Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare
8033. Valori materiale primite în păstrare sau custodie
8034. Debitori scoşi din activ, urmăriţi în continuare
8035. Stocuri de natura obiectelor de inventar date în folosinţă
8036. Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate
8037. Efecte scontate neajunse la scadenţă
8038. Bunuri primite în administrare, concesiune şi cu chirie
8039. Alte valori în afara bilanţului
805. Dobânzi aferente contractelor de leasing şi altor contracte asimilate, neajunse la scadenţă
8051. Dobânzi de plătit
8052. Dobânzi de încasat24
806. Certificate de emisii de gaze cu efect de seră
807. Active contingente
808. Datorii contingente
809. Creanţe preluate prin cesionare
89. Bilanţ
891. Bilanţ de deschidere
892. Bilanţ de închidere
Clasa 9 – conturi de gestiune25
90. Decontări interne
901. Decontări interne privind cheltuielile
902. Decontări interne privind producţia obţinută
903. Decontări interne privind diferenţele de preţ
92. Conturi de calculaţie
921. Cheltuielile activităţii de bază
922. Cheltuielile activităţilor auxiliare
923. Cheltuieli indirecte de producţie
924. Cheltuieli generale de administraţie
925. Cheltuieli de desfacere
93. Costul producţiei
931. Costul producţiei obţinute
933. Costul producţiei în curs de execuţie

CAPITOLUL 15
Transpunerea conturilor din balanţa de verificare la 31.12.2014 în noul plan de conturi general
595. – (1) Administratorii entităţilor răspund pentru transpunerea corectă a soldurilor conturilor, din balanţa de verificare la 31.12.2014, în conturile prevăzute în noul Plan de conturi general cuprins în prezentele reglementări. De asemenea, se va urmări ca transpunerea din vechile conturi sintetice în noile conturi sintetice de gradul unu şi doi, dacă este cazul, să se efectueze în funcţie de natura sumelor reflectate în soldul fiecărui cont.

(2) Entităţile care au aplicat Reglementările contabile simplificate, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.239/2011, şi au folosit conturile din Planul de conturi simplificat, cuprins în acele reglementări, vor lua măsuri pentru transpunerea corespunzătoare a soldurilor conturilor, din balanţa de verificare la 31.12.2014, în conturile prevăzute în noul Plan de conturi general cuprins în prezentele reglementări.

(3) Entităţile care au optat pentru un exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic, în condiţiile prevăzute de legea contabilităţii, aplică prevederile prezentului ordin de la începutul primului exerciţiu financiar astfel ales, care începe ulterior datei de 1 ianuarie 2015. Ca urmare, acestea efectuează transpunerea prevăzută de prezentul capitol plecând de la soldurile din balanţa de verificare pe baza căreia se întocmesc primele situaţii financiare anuale încheiate la o dată ulterioară datei de 1 ianuarie 2015.

CONTURI POTRIVIT REGLEMENTĂRILOR CONTABILE PRIVIND SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE INDIVIDUALE ŞI SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE CONSOLIDATE

CONTURI VECHI

(prevăzute în Planul de conturi general cuprins în Reglementările contabile aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3.055/2009, cu modificările şi completările ulterioare)

Simbol cont

Denumire cont

Simbol cont

Denumire cont

CLASA 1 – CONTURI DE CAPITALURI, PROVIZIOANE, ÎMPRUMUTURI ŞI DATORII ASIMILATE

GRUPA 10 – CAPITAL ŞI REZERVE

101 Capital 101 Capital

1011

Capital subscris nevărsat

1011

Capital subscris nevărsat

1012

Capital subscris vărsat

1012

Capital subscris vărsat

1015

Patrimoniul regiei

1015

Patrimoniul regiei

1016

Patrimoniul public

1016

Patrimoniul public

1017

Patrimoniul privat Cont nou

1018

Patrimoniul institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare

1018

Patrimoniul institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare
103 Alte elemente de capitaluri proprii Cont nou

1031

Beneficii acordate angajaţilor sub forma instrumentelor de capitaluri proprii

1068

Alte rezerve/analitic distinct

1033

Diferenţe de curs valutar în relaţie cu investiţia netă într-o entitate străină

1067

Rezerve din diferenţe de curs valutar în relaţie cu investiţia netă într-o entitate străină

1038

Diferenţe din modificarea valorii juste a activelor financiare disponibile în vederea vânzării şi alte elemente de capitaluri proprii

1064

Rezerve de valoare justă
104 Prime de capital 104 Prime de capital

1041

Prime de emisiune

1041

Prime de emisiune

1042

Prime de fuziune/divizare

1042

Prime de fuziune/divizare

1043

Prime de aport

1043

Prime de aport

1044

Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni

1044

Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni
105 Rezerve din reevaluare 105 Rezerve din reevaluare
106 Rezerve 106 Rezerve

1061

Rezerve legale

1061

Rezerve legale

1063

Rezerve statutare sau contractuale

1063

Rezerve statutare sau contractuale

1068

Alte rezerve

1068

Alte rezerve/analitic distinct
107 Diferenţe de curs valutar din conversie 107 Rezerve din conversie
108 Interese care nu controlează 108 Interese care nu controlează

1081

Interese care nu controlează – rezultatul exerciţiului financiar

1081

Interese care nu controlează – rezultatul exerciţiului financiar

1082

Interese care nu controlează – alte capitaluri proprii

1082

Interese care nu controlează – alte capitaluri proprii
109 Acţiuni proprii 109 Acţiuni proprii

1091

Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt

1091

Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt

1092

Acţiuni proprii deţinute pe termen lung

1092

Acţiuni proprii deţinute pe termen lung

1095

Acţiuni proprii reprezentând titluri deţinute de societatea absorbită la societatea absorbantă

1095

Acţiuni proprii reprezentând titluri deţinute de societatea absorbită la societatea absorbantă

GRUPA 11–REZULTATUL REPORTAT

117 Rezultatul reportat 117 Rezultatul reportat

1171

Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită

1171

Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită

1172

Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima dată a IAS, mai puţin IAS 29

1172

Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima dată a IAS, mai puţin IAS 29

1173

Rezultatul reportat provenit din modificările politicilor contabile Cont nou

1174

Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile

1174

Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile

1175

Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare

1065

Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare

1176

Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene

1176

Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene

GRUPA 12 – REZULTATUL EXERCIŢIULUI FINANCIAR

121 Profit sau pierdere 121 Profit sau pierdere
129 Repartizarea profitului 129 Repartizarea profitului

GRUPA 14 – CÂŞTIGURI SAU PIERDERI LEGATE DE EMITEREA, RĂSCUMPĂRAREA, VÂNZAREA, CEDAREA CU TITLU GRATUIT SAU ANULAREA INSTRUMENTELOR DE CAPITALURI PROPRII

141 Câştiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii 141 Câştiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii

1411

Câştiguri legate de vânzarea instrumentelor de capitaluri proprii 141 Câştiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii/analitic distinct

1412

Câştiguri legate de anularea instrumentelor de capitaluri proprii 141 Câştiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii/analitic distinct
149 Pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii 149 Pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii

1491

Pierderi rezultate din vânzarea instrumentelor de capitaluri proprii

1495

Alte pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii/analitic distinct

1495

Pierderi rezultate din reorganizări, care sunt determinate de anularea titlurilor deţinute

1491

Pierderi rezultate din reorganizări şi care sunt determinate de anularea titlurilor deţinute

1498

Alte pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii

1495

Alte pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii/analitic distinct

GRUPA 15 – PROVIZIOANE

151 Provizioane 151 Provizioane

1511

Provizioane pentru litigii

1511

Provizioane pentru litigii

1512

Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor

1512

Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor

1513

Provizioane pentru dezafectare imobilizări corporale şi alte acţiuni similare legate de acestea

1513

Provizioane pentru dezafectare imobilizări corporale şi alte acţiuni similare legate de acestea

1514

Provizioane pentru restructurare

1514

Provizioane pentru restructurare

1515

Provizioane pentru pensii şi obligaţii similare

1515

Provizioane pentru pensii şi obligaţii similare

1516

Provizioane pentru impozite

1516

Provizioane pentru impozite

1517

Provizioane pentru terminarea contractului de muncă Cont nou

1518

Alte provizioane

1518

Alte provizioane

GRUPA 16 – ÎMPRUMUTURI ŞI DATORII ASIMILATE

161 Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 161 Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni

1614

Împrumuturi externe din emisiuni de obligaţiuni garantate de stat

1614

Împrumuturi externe din emisiuni de obligaţiuni garantate de stat

1615

Împrumuturi externe din emisiuni de obligaţiuni garantate de bănci

1615

Împrumuturi externe din emisiuni de obligaţiuni garantate de bănci

1617

Împrumuturi interne din emisiuni de obligaţiuni garantate de stat

1617

Împrumuturi interne din emisiuni de obligaţiuni garantate de stat

1618

Alte împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni

1618

Alte împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni
162 Credite bancare pe termen lung 162 Credite bancare pe termen lung

1621

Credite bancare pe termen lung

1621

Credite bancare pe termen lung

1622

Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenţă

1622

Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenţă

1623

Credite externe guvernamentale

1623

Credite externe guvernamentale

1624

Credite bancare externe garantate de stat

1624

Credite bancare externe garantate de stat

1625

Credite bancare externe garantate de bănci

1625

Credite bancare externe garantate de bănci

1626

Credite de la trezoreria statului

1626

Credite de la trezoreria statului

1627

Credite bancare interne garantate de stat

1627

Credite bancare interne garantate de stat
166 Datorii care privesc imobilizările financiare 166 Datorii care privesc imobilizările financiare

1661

Datorii faţă de entităţile afiliate

1661

Datorii faţă de entităţile afiliate

1663

Datorii faţă de entităţile asociate şi entităţile controlate în comun

1663

Datorii faţă de entităţile de care compania este legată prin interese de participare
167 Alte împrumuturi şi datorii asimilate 167 Alte împrumuturi şi datorii asimilate
168 Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate 168 Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate

1681

Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni

1681

Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni

1682

Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung

1682

Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung

1685

Dobânzi aferente datoriilor faţă de entităţile afiliate

1685

Dobânzi aferente datoriilor faţă de entităţile afiliate

1686

Dobânzi aferente datoriilor faţă de entităţile asociate şi entităţile controlate în comun

1686

Dobânzi aferente datoriilor faţă de entităţile de care compania este legată prin interese de participare

1687

Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate

1687

Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate
169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor şi a altor datorii Cont nou

1691

Prime privind rambursarea obligaţiunilor 169 Prime privind rambursarea obligaţiunilor

1692

Prime privind rambursarea altor datorii Cont nou

CLASA 2 – CONTURI DE IMOBILIZĂRI

GRUPA 20 – IMOBILIZĂRI NECORPORALE

201 Cheltuieli de constituire 201 Cheltuieli de constituire
203 Cheltuieli de dezvoltare 203 Cheltuieli de dezvoltare
205 Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare 205 Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare
206 Active necorporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale Cont nou
207 Fond comercial 207 Fond comercial

2071

Fond comercial pozitiv

2071

Fond comercial pozitiv

2075

Fond comercial negativ

2075

Fond comercial negativ
208 Alte imobilizări necorporale 208 Alte imobilizări necorporale

GRUPA 21 – IMOBILIZĂRI CORPORALE

211 Terenuri şi amenajări de terenuri 211 Terenuri şi amenajări de terenuri

2111

Terenuri

2111

Terenuri

2112

Amenajări de terenuri

2112

Amenajări de terenuri
212 Construcţii 212 Construcţii
213 Instalaţii tehnice şi mijloace de transport 213 Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii

2131

Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru)

2131

Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru)

2132

Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare

2132

Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare

2133

Mijloace de transport

2133

Mijloace de transport
214 Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale 214 Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale
215 Investiţii imobiliare Cont nou
216 Active corporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale Cont nou
217 Active biologice productive

2134

Animale şi plantaţii

GRUPA 22 – IMOBILIZĂRI CORPORALE ÎN CURS DE APROVIZIONARE

223 Instalaţii tehnice şi mijloace de transport în curs de aprovizionare 223 Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii în curs de aprovizionare/analitic distinct
224 Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale în curs de aprovizionare 224 Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale în curs de aprovizionare
227 Active biologice productive în curs de aprovizionare Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii în curs de aprovizionare/analitic distinct

GRUPA 23 – IMOBILIZĂRI ÎN CURS

231 Imobilizări corporale în curs de execuţie 231 Imobilizări corporale în curs de execuţie
235 Investiţii imobiliare în curs de execuţie Cont nou

GRUPA 26 – IMOBILIZĂRI FINANCIARE

261 Acţiuni deţinute la entităţile afiliate 261 Acţiuni deţinute la entităţile afiliate
262 Acţiuni deţinute la entităţi asociate 263 Interese de participare/analitic distinct
263 Acţiuni deţinute la entităţi controlate în comun 263 Interese de participare/analitic distinct
264 Titluri puse în echivalenţă 264 Titluri puse în echivalenţă
265 Alte titluri imobilizate 265 Alte titluri imobilizate
266 Certificate verzi amânate 266 Certificate verzi amânate
267 Creanţe imobilizate 267 Creanţe imobilizate

2671

Sume de încasat de la entităţile afiliate

2671

Sume datorate de entităţile afiliate

2672

Dobânda aferentă sumelor de încasat de la entităţile afiliate

2672

Dobânda aferentă sumelor datorate de entităţile afiliate

2673

Creanţe faţă de entităţile asociate şi entităţile controlate în comun

2673

Creanţe legate de interesele de participare

2674

Dobânda aferentă creanţelor faţă de entităţile asociate şi entităţile controlate în comun

2674

Dobânda aferentă creanţelor legate de interesele de participare

2675

Împrumuturi acordate pe termen lung

2675

Împrumuturi acordate pe termen lung

2676

Dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe termen lung

2676

Dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe termen lung

2677

Obligaţiuni achiziţionate cu ocazia emisiunilor efectuate de terţi

2677

Obligaţiuni achiziţionate cu ocazia emisiunilor efectuate de terţi

2678

Alte creanţe imobilizate

2678

Alte creanţe imobilizate

2679

Dobânzi aferente altor creanţe imobilizate

2679

Dobânzi aferente altor creanţe imobilizate
269 Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare 269 Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare

2691

Vărsăminte de efectuat privind acţiunile deţinute la entităţile afiliate

2691

Vărsăminte de efectuat privind acţiunile deţinute la entităţile afiliate

2692

Vărsăminte de efectuat privind acţiunile deţinute la entităţi asociate

2692

Vărsăminte de efectuat privind interesele de participare/analitic distinct

2693

Vărsăminte de efectuat privind acţiunile deţinute la entităţi controlate în comun

2692

Vărsăminte de efectuat privind interesele de participare/analitic distinct

2695

Vărsăminte de efectuat pentru alte imobilizări financiare

2693

Vărsăminte de efectuat pentru alte imobilizări financiare

GRUPA 28 – AMORTIZĂRI PRIVIND IMOBILIZĂRILE

280 Amortizări privind imobilizările necorporale 280 Amortizări privind imobilizările necorporale

2801

Amortizarea cheltuielilor de constituire

2801

Amortizarea cheltuielilor de constituire

2803

Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare

2803

Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare

2805

Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale, drepturilor şi activelor similare

2805

Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale, drepturilor şi activelor similare

2806

Amortizarea activelor necorporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale

2803

Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare/analitic distinct

2807

Amortizarea fondului comercial

2807

Amortizarea fondului comercial

2808

Amortizarea altor imobilizări necorporale

2808

Amortizarea altor imobilizări necorporale
281 Amortizări privind imobilizările corporale 281 Amortizări privind imobilizările corporale

2811

Amortizarea amenajărilor de terenuri

2811

Amortizarea amenajărilor de terenuri

2812

Amortizarea construcţiilor

2812

Amortizarea construcţiilor

2813

Amortizarea instalaţiilor şi mijloacelor de transport

2813

Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor/analitic distinct

2814

Amortizarea altor imobilizări corporale

2814

Amortizarea altor imobilizări corporale

2815

Amortizarea investiţiilor imobiliare Cont nou

2816

Amortizarea activelor corporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale Cont nou

2817

Amortizarea activelor biologice productive

2813

Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor/analitic distinct

GRUPA 29 – AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA SAU PIERDEREA DE VALOARE A IMOBILIZĂRILOR

290 Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale 290 Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale

2903

Ajustări pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare

2903

Ajustări pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare/analitic distinct

2905

Ajustări pentru deprecierea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale, drepturilor şi activelor similare

2905

Ajustări pentru deprecierea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale, drepturilor şi activelor similare

2906

Ajustări pentru deprecierea activelor necorporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale

2903

Ajustări pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare/analitic distinct

2908

Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări necorporale

2908

Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări necorporale
291 Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale

291

Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale

2911

Ajustări pentru deprecierea terenurilor şi amenajărilor de terenuri

2911

Ajustări pentru deprecierea terenurilor şi amenajărilor de terenuri

2912

Ajustări pentru deprecierea construcţiilor

2912

Ajustări pentru deprecierea construcţiilor

2913

Ajustări pentru deprecierea instalaţiilor şi mijloacelor de transport

2913

Ajustări pentru deprecierea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor/analitic distinct

2914

Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări corporale

2914

Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări corporale

2915

Ajustări pentru deprecierea investiţiilor imobiliare Cont nou

2916

Ajustări pentru deprecierea activelor corporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale Cont nou

2917

Ajustări pentru deprecierea activelor biologice productive

2913

Ajustări pentru deprecierea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor/analitic distinct
293 Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor în curs de execuţie 293 Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor în curs de execuţie

2931

Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale în curs de execuţie

2931

Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale în curs de execuţie

2935

Ajustări pentru deprecierea investiţiilor imobiliare în curs de execuţie Cont nou
296 Ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare 296 Ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare

2961

Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor deţinute la entităţile afiliate

2961

Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor deţinute la entităţile afiliate

2962

Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor deţinute la entităţi asociate şi entităţi controlate în comun 2962 Ajustări pentru pierderea de valoare a intereselor de participare

2963

Ajustări pentru pierderea de valoare a altor titluri imobilizate

2963

Ajustări pentru pierderea de valoare a altor titluri imobilizate

2964

Ajustări pentru pierderea de valoare a sumelor de încasat de la entităţile afiliate

2964

Ajustări pentru pierderea de valoare a sumelor datorate de entităţile afiliate

2965

Ajustări pentru pierderea de valoare a creanţelor faţă de entităţile asociate şi entităţile controlate în comun

2965

Ajustări pentru pierderea de valoare a creanţelor legate de interesele de participare

2966

Ajustări pentru pierderea de valoare a împrumuturilor acordate pe termen lung

2966

Ajustări pentru pierderea de valoare a împrumuturilor acordate pe termen lung

2968

Ajustări pentru pierderea de valoare a altor creanţe imobilizate

2968

Ajustări pentru pierderea de valoare a altor creanţe imobilizate

CLASA 3 – CONTURI DE STOCURI ŞI PRODUCŢIE ÎN CURS DE EXECUŢIE

GRUPA 30 – STOCURI DE MATERII PRIME ŞI MATERIALE

301 Materii prime 301 Materii prime
302 Materiale consumabile 302 Materiale consumabile

3021

Materiale auxiliare

3021

Materiale auxiliare

3022

Combustibili

3022

Combustibili

3023

Materiale pentru ambalat

3023

Materiale pentru ambalat

3024

Piese de schimb

3024

Piese de schimb

3025

Seminţe şi materiale de plantat

3025

Seminţe şi materiale de plantat

3026

Furaje

3026

Furaje

3028

Alte materiale consumabile

3028

Alte materiale consumabile
303 Materiale de natura obiectelor de inventar 303 Materiale de natura obiectelor de inventar
308 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale 308 Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale

GRUPA 32 – STOCURI ÎN CURS DE APROVIZIONARE

321 Materii prime în curs de aprovizionare 321 Materii prime în curs de aprovizionare
322 Materiale consumabile în curs de aprovizionare 322 Materiale consumabile în curs de aprovizionare
323 Materiale de natura obiectelor de inventar în curs de aprovizionare 323 Materiale de natura obiectelor de inventar în curs de aprovizionare
326 Active biologice de natura stocurilor în curs de aprovizionare 326 Animale în curs de aprovizionare
327 Mărfuri în curs de aprovizionare 327 Mărfuri în curs de aprovizionare
328 Ambalaje în curs de aprovizionare 328 Ambalaje în curs de aprovizionare

GRUPA 33 – PRODUCŢIE ÎN CURS DE EXECUŢIE

331 Produse în curs de execuţie 331 Produse în curs de execuţie
332 Servicii în curs de execuţie 332 Servicii în curs de execuţie

GRUPA 34 – PRODUSE

341 Semifabricate 341 Semifabricate
345 Produse finite 345 Produse finite
346 Produse reziduale 346 Produse reziduale
347 Produse agricole Cont nou
348 Diferenţe de preţ la produse 348 Diferenţe de preţ la produse

GRUPA 35 – STOCURI AFLATE LA TERŢI

351 Materii şi materiale aflate la terţi 351 Materii şi materiale aflate la terţi
354 Produse aflate la terţi 354 Produse aflate la terţi
356 Active biologice de natura stocurilor aflate la terţi 356 Animale aflate la terţi
357 Mărfuri aflate la terţi 357 Mărfuri aflate la terţi
358 Ambalaje aflate la terţi 358 Ambalaje aflate la terţi

GRUPA 36–ACTIVE BIOLOGICE DE NATURA STOCURI LOR

361 Active biologice de natura stocurilor 361 Animale şi păsări
368 Diferenţe de preţ la active biologice de natura stocurilor 368 Diferenţe de preţ la animale şi păsări

GRUPA 37 – MĂRFURI

371 Mărfuri 371 Mărfuri
378 Diferenţe de preţ la mărfuri 378 Diferenţe de preţ la mărfuri

GRUPA 38 – AMBALAJE

381 Ambalaje 381 Ambalaje
388 Diferenţe de preţ la ambalaje 388 Diferenţe de preţ la ambalaje

GRUPA 39 – AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR ŞI PRODUCŢIEI ÎN CURS DE EXECUŢIE

391 Ajustări pentru deprecierea materiilor prime 391 Ajustări pentru deprecierea materiilor prime
392 Ajustări pentru deprecierea materialelor 392 Ajustări pentru deprecierea materialelor

3921

Ajustări pentru deprecierea materialelor consumabile

3921

Ajustări pentru deprecierea materialelor consumabile

3922

Ajustări pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar

3922

Ajustări pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar
393 Ajustări pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie 393 Ajustări pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie
394 Ajustări pentru deprecierea produselor 394 Ajustări pentru deprecierea produselor

3941

Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor

3941

Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor

3945

Ajustări pentru deprecierea produselor finite

3945

Ajustări pentru deprecierea produselor finite

3946

Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale

3946

Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale

3947

Ajustări pentru deprecierea produselor agricole Cont nou
395 Ajustări pentru deprecierea stocurilor aflate la terţi 395 Ajustări pentru deprecierea stocurilor aflate la terţi

3951

Ajustări pentru deprecierea materiilor şi materialelor aflate la terţi

3951

Ajustări pentru deprecierea materiilor şi materialelor aflate la terţi

3952

Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terţi

3952

Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terţi

3953

Ajustări pentru deprecierea produselor finite aflate la terţi

3953

Ajustări pentru deprecierea produselor finite aflate la terţi

3954

Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terţi

3954

Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terţi

3955

Ajustări pentru deprecierea produselor agricole aflate la terţi Cont nou

3956

Ajustări pentru deprecierea activelor biologice de natura stocurilor aflate la terţi

3956

Ajustări pentru deprecierea animalelor aflate la terţi

3957

Ajustări pentru deprecierea mărfurilor aflate la terţi

3957

Ajustări pentru deprecierea mărfurilor aflate la terţi

3958

Ajustări pentru deprecierea ambalajelor aflate la terţi

3958

Ajustări pentru deprecierea ambalajelor aflate la terţi
396 Ajustări pentru deprecierea activelor biologice de natura stocurilor 396 Ajustări pentru deprecierea animalelor
397 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor 397 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor
398 Ajustări pentru deprecierea ambalajelor 398 Ajustări pentru deprecierea ambalajelor

CLASA 4 – CONTURI DE TERŢI

GRUPA 40 – FURNIZORI ŞI CONTURI ASIMILATE

401 Furnizori 401 Furnizori
403 Efecte de plătit 403 Efecte de plătit
404 Furnizori de imobilizări 404 Furnizori de imobilizări
405 Efecte de plătit pentru imobilizări 405 Efecte de plătit pentru imobilizări
408 Furnizori – facturi nesosite 408 Furnizori – facturi nesosite
409 Furnizori – debitori 409 Furnizori – debitori

4091

Furnizori – debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor

4091

Furnizori – debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor

4092

Furnizori – debitori pentru prestări de servicii

4092

Furnizori – debitori pentru prestări de servicii

4093

Avansuri acordate pentru imobilizări corporale

232

Avansuri acordate pentru imobilizări corporale

4094

Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale

234

Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale

GRUPA 41 – CLIENŢI ŞI CONTURI ASIMILATE

411 Clienţi 411 Clienţi

4111

Clienţi

4111

Clienţi

4118

Clienţi incerţi sau în litigiu

4118

Clienţi incerţi sau în litigiu
413 Efecte de primit de la clienţi 413 Efecte de primit de la clienţi
418 Clienţi – facturi de întocmit 418 Clienţi – facturi de întocmit
419 Clienţi – creditori 419 Clienţi – creditori

GRUPA 42 – PERSONAL ŞI CONTURI ASIMILATE

421 Personal – salarii datorate 421 Personal – salarii datorate
423 Personal – ajutoare materiale datorate 423 Personal – ajutoare materiale datorate
424 Prime reprezentând participarea personalului la profit 424 Prime reprezentând participarea personalului la profit
425 Avansuri acordate personalului 425 Avansuri acordate personalului
426 Drepturi de personal neridicate 426 Drepturi de personal neridicate
427 Reţineri din salarii datorate terţilor 427 Reţineri din salarii datorate terţilor
428 Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul 428 Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul

4281

Alte datorii în legătură cu personalul

4281

Alte datorii în legătură cu personalul

4282

Alte creanţe în legătură cu personalul

4282

Alte creanţe în legătură cu personalul

GRUPA 43 – ASIGURĂRI SOCIALE, PROTECŢIA SOCIALA ŞI CONTURI ASIMILATE

431 Asigurări sociale 431 Asigurări sociale

4311

Contribuţia unităţii la asigurările sociale

4311

Contribuţia unităţii la asigurările sociale

4312

Contribuţia personalului la asigurările sociale

4312

Contribuţia personalului la asigurările sociale

4313

Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate

4313

Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate

4314

Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate

4314

Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate
437 Ajutor de şomaj 437 Ajutor de şomaj

4371

Contribuţia unităţii la fondul de şomaj

4371

Contribuţia unităţii la fondul de şomaj

4372

Contribuţia personalului la fondul de şomaj

4372

Contribuţia personalului la fondul de şomaj
438 Alte datorii şi creanţe sociale 438 Alte datorii şi creanţe sociale

4381

Alte datorii sociale

4381

Alte datorii sociale

4382

Alte creanţe sociale

4382

Alte creanţe sociale

GRUPA 44 – BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE ŞI CONTURI ASIMILATE

441 Impozitul pe profit/venit 441 Impozitul pe profit/venit
4411 Impozitul pe profit

4411

Impozitul pe profit
4418 Impozitul pe venit

4418

Impozitul pe venit
442 Taxa pe valoarea adăugată 442 Taxa pe valoarea adăugată

4423

TVA de plată

4423

TVA de plată

4424

TVA de recuperat

4424

TVA de recuperat

4426

TVA deductibilă

4426

TVA deductibilă

4427

TVA colectată

4427

TVA colectată

4428

TVA neexigibilă

4428

TVA neexigibilă
444 Impozitul pe venituri de natura salariilor 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor
445 Subvenţii 445 Subvenţii

4451

Subvenţii guvernamentale

4451

Subvenţii guvernamentale

4452

Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii

4452

Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii

4458

Alte sume primite cu caracter de subvenţii

4458

Alte sume primite cu caracter de subvenţii
446 Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 446 Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
447 Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate 447 Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate
448 Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului 448 Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului

4481

Alte datorii faţă de bugetul statului

4481

Alte datorii faţă de bugetul statului

4482

Alte creanţe privind bugetul statului

4482

Alte creanţe privind bugetul statului

GRUPA 45 – GRUP ŞI ACŢIONARI/ASOCIAŢI

451 Decontări între entităţile afiliate 451 Decontări între entităţile afiliate

4511

Decontări între entităţile afiliate

4511

Decontări între entităţile afiliate

4518

Dobânzi aferente decontărilor între entităţile afiliate

4518

Dobânzi aferente decontărilor între entităţile afiliate
453 Decontări cu entităţile asociate şi entităţile controlate în comun 453 Decontări privind interesele de participare

4531

Decontări cu entităţile asociate şi entităţile controlate în comun

4531

Decontări privind interesele de participare

4538

Dobânzi aferente decontărilor cu entităţile asociate şi entităţile controlate în comun

4538

Dobânzi aferente decontărilor privind interesele de participare
455 Sume datorate acţionarilor/asociaţilor 455 Sume datorate acţionarilor/asociaţilor

4551

Acţionari/asociaţi – conturi curente

4551

Acţionari/asociaţi – conturi curente

4558

Acţionari/asociaţi – dobânzi la conturi curente

4558

Acţionari/asociaţi – dobânzi la conturi curente
456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul
457 Dividende de plată 457 Dividende de plată
458 Decontări din operaţiuni în participaţie 458 Decontări din operaţii în participaţie

4581

Decontări din operaţiuni în participaţie – pasiv

4581

Decontări din operaţii în participaţie – pasiv

4582

Decontări din operaţiuni în participaţie – activ

4582

Decontări din operaţii în participaţie – activ

GRUPA 46 – DEBITORI ŞI CREDITORI DIVERŞI

461 Debitori diverşi 461 Debitori diverşi
462 Creditori diverşi 462 Creditori diverşi
GRUPA 47 – CONTURI DE SUBVENŢII, REGULARIZARE ŞI ASIMILATE
471 Cheltuieli înregistrate în avans 471 Cheltuieli înregistrate în avans
472 Venituri înregistrate în avans 472 Venituri înregistrate în avans
473 Decontări din operaţiuni în curs de clarificare 473 Decontări din operaţii în curs de clarificare
475 Subvenţii pentru investiţii 475 Subvenţii pentru investiţii

4751

Subvenţii guvernamentale pentru investiţii

4751

Subvenţii guvernamentale pentru investiţii

4752

Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii pentru investiţii

4752

Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii pentru investiţii

4753

Donaţii pentru investiţii

4753

Donaţii pentru investiţii

4754

Plusuri de inventar de natura imobilizărilor

4754

Plusuri de inventar de natura imobilizărilor

4758

Alte sume primite cu caracter de subvenţii pentru investiţii

4758

Alte sume primite cu caracter de subvenţii pentru investiţii
478 Venituri în avans aferente activelor primite prin transfer de la clienţi 478 Venituri în avans aferente activelor primite prin transfer de la clienţi

GRUPA 48 – DECONTĂRI ÎN CADRUL UNITĂŢII

481 Decontări între unitate şi subunităţi 481 Decontări între unitate şi subunităţi
482 Decontări între subunităţi 482 Decontări între subunităţi

GRUPA 49 – AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA CREANŢELOR

491 Ajustări pentru deprecierea creanţelor – clienţi 491 Ajustări pentru deprecierea creanţelor – clienţi
495 Ajustări pentru deprecierea creanţelor – decontări în cadrul grupului şi cu acţionarii/asociaţii 495 Ajustări pentru deprecierea creanţelor – decontări în cadrul grupului şi cu acţionarii/asociaţii
496 Ajustări pentru deprecierea creanţelor – debitori diverşi 496 Ajustări pentru deprecierea creanţelor – debitori diverşi

CLASA 5 – CONTURI DE TREZORERIE

GRUPA 50 – INVESTIŢII PE TERMEN SCURT

501 Acţiuni deţinute la entităţile afiliate 501 Acţiuni deţinute la entităţile afiliate
505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate 505 Obligaţiuni emise şi răscumpărate
506 Obligaţiuni 506 Obligaţiuni
507 Certificate verzi primite 507 Certificate verzi acordate
508 Alte investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate 508 Alte investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate

5081

Alte titluri de plasament

5081

Alte titluri de plasament

5088

Dobânzi la obligaţiuni şi titluri de plasament

5088

Dobânzi la obligaţiuni şi titluri de plasament
509 Vărsăminte de efectuat pentru investiţiile pe termen scurt 509 Vărsăminte de efectuat pentru investiţiile pe termen scurt

5091

Vărsăminte de efectuat pentru acţiunile deţinute la entităţile afiliate

5091

Vărsăminte de efectuat pentru acţiunile deţinute la entităţile afiliate

5092

Vărsăminte de efectuat pentru alte investiţii pe termen scurt

5092

Vărsăminte de efectuat pentru alte investiţii pe termen scurt

GRUPA 51 – CONTURI LA BĂNCI

511 Valori de încasat 511 Valori de încasat

5112

Cecuri de încasat

5112

Cecuri de încasat

5113

Efecte de încasat

5113

Efecte de încasat

5114

Efecte remise spre scontare

5114

Efecte remise spre scontare
512 Conturi curente la bănci 512 Conturi curente la bănci

5121

Conturi la bănci în lei

5121

Conturi la bănci în lei

5124

Conturi la bănci în valută

5124

Conturi la bănci în valută

5125

Sume în curs de decontare

5125

Sume în curs de decontare
518 Dobânzi 518 Dobânzi

5186

Dobânzi de plătit

5186

Dobânzi de plătit

5187

Dobânzi de încasat

5187

Dobânzi de încasat
519 Credite bancare pe termen scurt 519 Credite bancare pe termen scurt

5191

Credite bancare pe termen scurt

5191

Credite bancare pe termen scurt

5192

Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenţă

5192

Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenţă

5193

Credite externe guvernamentale

5193

Credite externe guvernamentale

5194

Credite externe garantate de stat

5194

Credite externe garantate de stat

5195

Credite externe garantate de bănci

5195

Credite externe garantate de bănci

5196

Credite de la trezoreria statului

5196

Credite de la trezoreria statului

5197

Credite interne garantate de stat

5197

Credite interne garantate de stat

5198

Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt

5198

Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt

GRUPA 53 – CASA

531 Casa 531 Casa

5311

Casa în lei

5311

Casa în lei

5314

Casa în valută

5314

Casa în valută

532

Alte valori

532

Alte valori

5321

Timbre fiscale şi poştale

5321

Timbre fiscale şi poştale

5322

Bilete de tratament şi odihnă

5322

Bilete de tratament şi odihnă

5323

Tichete şi bilete de călătorie

5323

Tichete şi bilete de călătorie

5328

Alte valori

5324

Alte valori

GRUPA 54 – ACREDITIVE

541 Acreditive 541 Acreditive

5411

Acreditive în lei

5411

Acreditive în lei

5414

Acreditive în valută

5412

Acreditive în valută
542 Avansuri de trezorerie 542 Avansuri de trezorerie

GRUPA 58 – VIRAMENTE INTERNE

581 Viramente interne 581 Viramente interne

GRUPA 59 – AJUSTĂRI PENTRU PIERDEREA DE VALOARE A CONTURILOR DE TREZORERIE

591 Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor deţinute la entităţile afiliate 591 Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor deţinute la entităţile afiliate
595 Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor emise şi răscumpărate 595 Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor emise şi răscumpărate
596 Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor 596 Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor
598 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate 598 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate

CLASA 6 – CONTURI DE CHELTUIELI

GRUPA 60 – CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE

601 Cheltuieli cu materiile prime 601 Cheltuieli cu materiile prime
602 Cheltuieli cu materialele consumabile 602 Cheltuieli cu materialele consumabile

6021

Cheltuieli cu materialele auxiliare

6021

Cheltuieli cu materialele auxiliare

6022

Cheltuieli privind combustibilii

6022

Cheltuieli privind combustibilii

6023

Cheltuieli privind materialele pentru ambalat

6023

Cheltuieli privind materialele pentru ambalat

6024

Cheltuieli privind piesele de schimb

6024

Cheltuieli privind piesele de schimb

6025

Cheltuieli privind seminţele şi materialele de plantat

6025

Cheltuieli privind seminţele şi materialele de plantat

6026

Cheltuieli privind furajele

6026

Cheltuieli privind furajele

6028

Cheltuieli privind alte materiale consumabile

6028

Cheltuieli privind alte materiale consumabile
603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar 603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
604 Cheltuieli privind materialele nestocate 604 Cheltuieli privind materialele nestocate
605 Cheltuieli privind energia şi apa 605 Cheltuieli privind energia şi apa
606 Cheltuieli privind activele biologice de natura stocurilor 606 Cheltuieli privind animalele şi păsările
607 Cheltuieli privind mărfurile 607 Cheltuieli privind mărfurile
608 Cheltuieli privind ambalajele 608 Cheltuieli privind ambalajele
609 Reduceri comerciale primite 609 Reduceri comerciale primite

GRUPA 61 – CHELTUIELI CU SERVICIILE EXECUTATE DE TERŢI

611 Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile 611 Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile
612 Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile 612 Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile
613 Cheltuieli cu primele de asigurare 613 Cheltuieli cu primele de asigurare
614 Cheltuieli cu studiile şi cercetările 614 Cheltuieli cu studiile şi cercetările
615 Cheltuieli cu pregătirea personalului Cont nou

GRUPA 62 – CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERŢI

621 Cheltuieli cu colaboratorii 621 Cheltuieli cu colaboratorii
622 Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile 622 Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile
623 Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate 623 Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate
624 Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal 624 Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal
625 Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări 625 Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări
626 Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii 626 Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii
627 Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate 627 Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate
628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi 628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi

GRUPA 63 – CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE ŞI VĂRSĂMINTE ASIMILATE

635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate 635 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi

GRUPA 64 – CHELTUIELI CU PERSONALUL

641 Cheltuieli cu salariile personalului 641 Cheltuieli cu salariile personalului
642 Cheltuieli cu avantajele în natură şi tichetele acordate salariaţilor Cont nou

6421

Cheltuieli cu avantajele în natură acordate salariaţilor Cont nou

6422

Cheltuieli cu tichetele acordate salariaţilor 642 Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaţilor
643 Cheltuieli cu remunerarea în instrumente de capitaluri proprii 644 Cheltuieli cu remunerarea în instrumente de capitaluri proprii
644 Cheltuieli cu primele reprezentând participarea personalului la profit 643 Cheltuieli cu primele reprezentând participarea personalului la profit
645 Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială 645 Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială

6451

Cheltuieli privind contribuţia unităţii la asigurările sociale

6451

Contribuţia unităţii la asigurările sociale

6452

Cheltuieli privind contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj

6452

Contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj

6453

Cheltuieli privind contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate

6453

Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate

6455

Cheltuieli privind contribuţia unităţii la asigurările de viaţă

6455

Contribuţia unităţii la asigurările de viaţă

6456

Cheltuieli privind contribuţia unităţii la fondurile de pensii facultative

6456

Contribuţia unităţii la fondurile de pensii facultative

6457

Cheltuieli privind contribuţia unităţii la primele de asigurare voluntară de sănătate

6457

Contribuţia unităţii la primele de asigurare voluntară de sănătate

6458

Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială

6458

Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială

GRUPA 65 – ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE

652 Cheltuieli cu protecţia mediului înconjurător 652 Cheltuieli cu protecţia mediului înconjurător
654 Pierderi din creanţe şi debitori diverşi 654 Pierderi din creanţe şi debitori diverşi
655 Cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor corporale Cont nou
658 Alte cheltuieli de exploatare 658 Alte cheltuieli de exploatare

6581

Despăgubiri, amenzi şi penalităţi

6581

Despăgubiri, amenzi şi penalităţi

6582

Donaţii acordate

6582

Donaţii acordate

6583

Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţiuni de capital

6583

Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital

6586

Cheltuieli reprezentând transferuri şi contribuţii datorate în baza unor acte normative speciale Cont nou

6587

Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente similare 671 Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare

6588

Alte cheltuieli de exploatare

6588

Alte cheltuieli de exploatare

GRUPA 66 – CHELTUIELI FINANCIARE

663 Pierderi din creanţe legate de participaţii 663 Pierderi din creanţe legate de participaţii
664 Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate 664 Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate

6641

Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate

6641

Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate

6642

Pierderi din investiţiile pe termen scurt cedate

6642

Pierderi din investiţiile pe termen scurt cedate
665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar

6651

Diferenţe nefavorabile de curs valutar legate de elementele monetare exprimate în valută Cont nou

6652

Diferenţe nefavorabile de curs valutar din evaluarea elementelor monetare care fac parte din investiţia netă într-o entitate străină Cont nou
666 Cheltuieli privind dobânzile 666 Cheltuieli privind dobânzile
667 Cheltuieli privind sconturile acordate 667 Cheltuieli privind sconturile acordate
668 Alte cheltuieli financiare 668 Alte cheltuieli financiare

GRUPA 68 – CHELTUIELI CU AMORTIZĂRILE, PROVIZIOANELE ŞI AJUSTĂRILE PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE

681 Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere 681 Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele şi ajustările pentru depreciere

6811

Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor

6811

Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor

6812

Cheltuieli de exploatare privind provizioanele

6812

Cheltuieli de exploatare privind provizioanele

6813

Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor

6813

Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor

6814

Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante

6814

Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante

6817

Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea fondului comercial Cont nou
686 Cheltuieli financiare privind amortizările, provizioanele şi ajustările pentru pierdere de valoare 686 Cheltuieli financiare privind amortizările şi ajustările pentru pierdere de valoare

6861

Cheltuieli privind actualizarea provizioanelor Cont nou

6863

Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare

6863

Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare

6864

Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a activelor circulante

6864

Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a activelor circulante

6868

Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor şi a altor datorii

6868

Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor

GRUPA 69 – CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT ŞI ALTE IMPOZITE

691 Cheltuieli cu impozitul pe profit 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit
698 Cheltuieli cu impozitul pe venit şi cu alte impozite care nu apar în elementele de mai sus 698 Cheltuieli cu impozitul pe venit şi cu alte impozite care nu apar în elementele de mai sus

CLASA 7 – CONTURI DE VENITURI

GRUPA 70 – CIFRA DE AFACERI NETĂ

701 Venituri din vânzarea produselor finite, produselor agricole şi a activelor biologice de natura stocurilor

7015

Venituri din vânzarea produselor finite 701 Venituri din vânzarea produselor finite

7017

Venituri din vânzarea produselor agricole Cont nou

7018

Venituri din vânzarea activelor biologice de natura stocurilor Cont nou
702 Venituri din vânzarea semifabricatelor 702 Venituri din vânzarea semifabricatelor
703 Venituri din vânzarea produselor reziduale 703 Venituri din vânzarea produselor reziduale
704 Venituri din servicii prestate 704 Venituri din servicii prestate
705 Venituri din studii şi cercetări 705 Venituri din studii şi cercetări
706 Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii 706 Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii
707 Venituri din vânzarea mărfurilor 707 Venituri din vânzarea mărfurilor
708 Venituri din activităţi diverse 708 Venituri din activităţi diverse
709 Reduceri comerciale acordate 709 Reduceri comerciale acordate

GRUPA 71 – VENITURI AFERENTE COSTULUI PRODUCŢIEI ÎN CURS DE EXECUŢIE

711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse
712 Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie 712 Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie
GRUPA 72 – VENITURI DIN PRODUCŢIA DE IMOBILIZĂRI
721 Venituri din producţia de imobilizări necorporale 721 Venituri din producţia de imobilizări necorporale
722 Venituri din producţia de imobilizări corporale 722 Venituri din producţia de imobilizări corporale
725 Venituri din producţia de investiţii imobiliare Cont nou

GRUPA 74 – VENITURI DIN SUBVENŢII DE EXPLOATARE

741 Venituri din subvenţii de exploatare 741 Venituri din subvenţii de exploatare

7411

Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri

7411

Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri

7412

Venituri din subvenţii de exploatare pentru materii prime şi materiale

7412

Venituri din subvenţii de exploatare pentru materii prime şi materiale consumabile

7413

Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte cheltuieli externe

7413

Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte cheltuieli externe

7414

Venituri din subvenţii de exploatare pentru plata personalului

7414

Venituri din subvenţii de exploatare pentru plata personalului

7415

Venituri din subvenţii de exploatare pentru asigurări şi protecţie socială

7415

Venituri din subvenţii de exploatare pentru asigurări şi protecţie socială

7416

Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare

7416

Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare

7417

Venituri din subvenţii de exploatare în caz de calamităţi şi alte evenimente similare

771

Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare

7418

Venituri din subvenţii de exploatare pentru dobânda datorată

7418

Venituri din subvenţii de exploatare pentru dobânda datorată

7419

Venituri din subvenţii de exploatare aferente altor venituri

7417

Venituri din subvenţii de exploatare aferente altor venituri

GRUPA 75– ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE

754 Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi 754 Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi
755 Venituri din reevaluarea imobilizărilor corporale Cont nou
758 Alte venituri din exploatare 758 Alte venituri din exploatare

7581

Venituri din despăgubiri, amenzi şi penalităţi

7581

Venituri din despăgubiri, amenzi şi penalităţi

7582

Venituri din donaţii primite

7582

Venituri din donaţii primite

7583

Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţiuni de capital

7583

Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital

7584

Venituri din subvenţii pentru investiţii

7584

Venituri din subvenţii pentru investiţii

7588

Alte venituri din exploatare

7588

Alte venituri din exploatare

GRUPA 76 – VENITURI FINANCIARE

761 Venituri din imobilizări financiare 761 Venituri din imobilizări financiare

7611

Venituri din acţiuni deţinute la entităţile afiliate

7611

Venituri din acţiuni deţinute la entităţile afiliate

7612

Venituri din acţiuni deţinute la entităţi asociate

7613

Venituri din interese de participare/analitic distinct

7613

Venituri din acţiuni deţinute la entităţi controlate în comun

7613

Venituri din interese de participare/analitic distinct

7615

Venituri din alte imobilizări financiare Cont nou
762 Venituri din investiţii financiare pe termen scurt 762 Venituri din investiţii financiare pe termen scurt
764 Venituri din investiţii financiare cedate 764 Venituri din investiţii financiare cedate

7641

Venituri din imobilizări financiare cedate

7641

Venituri din imobilizări financiare cedate

7642

Câştiguri din investiţii pe termen scurt cedate

7642

Câştiguri din investiţii pe termen scurt cedate

765

Venituri din diferenţe de curs valutar 765 Venituri din diferenţe de curs valutar

7651

Diferenţe favorabile de curs valutar legate de elementele monetare exprimate în valută Cont nou

7652

Diferenţe favorabile de curs valutar din evaluarea elementelor monetare care fac parte din investiţia netă într-o entitate străină Cont nou
766 Venituri din dobânzi 766 Venituri din dobânzi
763 Venituri din creanţe imobilizate
766 Venituri din dobânzi
767 Venituri din sconturi obţinute 767 Venituri din sconturi obţinute
768 Alte venituri financiare 768 Alte venituri financiare

GRUPA 78 – VENITURI DIN PROVIZIOANE ŞI AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE

781 Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere privind activitatea de exploatare 781 Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere privind activitatea de exploatare

7812

Venituri din provizioane

7812

Venituri din provizioane

7813

Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor

7813

Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor

7814

Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante

7814

Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante

7815

Venituri din fondul comercial negativ

7815

Venituri din fondul comercial negativ
786 Venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare 786 Venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare

7863

Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare

7863

Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare

7864

Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a activelor circulante

7864

Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a activelor circulante

CLASA 8 – CONTURI SPECIALE

GRUPA 80 – CONTURI ÎN AFARA BILANŢULUI

801 Angajamente acordate 801 Angajamente acordate

8011

Giruri şi garanţii acordate

8011

Giruri şi garanţii acordate

8018

Alte angajamente acordate

8018

Alte angajamente acordate
802 Angajamente primite 802 Angajamente primite

8021

Giruri şi garanţii primite

8021

Giruri şi garanţii primite

8028

Alte angajamente primite

8028

Alte angajamente primite
803 Alte conturi în afara bilanţului 803 Alte conturi în afara bilanţului

8031

Imobilizări corporale luate cu chirie

8031

Imobilizări corporale luate cu chirie

8032

Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare

8032

Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare

8033

Valori materiale primite în păstrare sau custodie

8033

Valori materiale primite în păstrare sau custodie

8034

Debitori scoşi din activ, urmăriţi în continuare

8034

Debitori scoşi din activ, urmăriţi în continuare

8035

Stocuri de natura obiectelor de inventar date în folosinţă

8035

Stocuri de natura obiectelor de inventar date în folosinţă

8036

Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate

8036

Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate

8037

Efecte scontate neajunse la scadenţă

8037

Efecte scontate neajunse la scadenţă

8038

Bunuri primite în administrare, concesiune şi cu chirie

8038

Bunuri publice primite în administrare, concesiune şi cu chirie

8039

Alte valori în afara bilanţului

8039

Alte valori în afara bilanţului
805 Dobânzi aferente contractelor de leasing şi altor contracte asimilate, neajunse la scadenţă 805 Dobânzi aferente contractelor de leasing şi altor contracte asimilate, neajunse la scadenţă

8051

Dobânzi de plătit

8051

Dobânzi de plătit

8052

Dobânzi de încasat

8052

Dobânzi de încasat
806 Certificate de emisii de gaze cu efect de seră 806 Certificate de emisii de gaze cu efect de seră
807 Active contingente 807 Active contingente
808 Datorii contingente 808 Datorii contingente
809 Creanţe preluate prin cesionare 809 Creanţe preluate prin cesionare

GRUPA 89 – BILANŢ

891 Bilanţ de deschidere 891 Bilanţ de deschidere
892 Bilanţ de închidere 892 Bilanţ de închidere

CLASA 9 – CONTURI DE GESTIUNE

GRUPA 90 – DECONTĂRI INTERNE

901 Decontări interne privind cheltuielile 901 Decontări interne privind cheltuielile
902 Decontări interne privind producţia obţinută 902 Decontări interne privind producţia obţinută
903 Decontări interne privind diferenţele de preţ 903 Decontări interne privind diferenţele de preţ

GRUPA 92 – CONTURI DE CALCULAŢIE

921 Cheltuielile activităţii de bază 921 Cheltuielile activităţii de bază
922 Cheltuielile activităţilor auxiliare 922 Cheltuielile activităţilor auxiliare
923 Cheltuieli indirecte de producţie 923 Cheltuieli indirecte de producţie
924 Cheltuieli generale de administraţie 924 Cheltuieli generale de administraţie
925 Cheltuieli de desfacere 925 Cheltuieli de desfacere

GRUPA 93 – COSTUL PRODUCŢIEI

931 Costul producţiei obţinute 931 Costul producţiei obţinute
933 Costul producţiei în curs de execuţie 933 Costul producţiei în curs de execuţie

CAPITOLUL 16
Funcţiunea conturilor
596. – (1) În acest capitol sunt prezentate conţinutul şi funcţiunea conturilor contabile cuprinse în Planul de conturi general prevăzut la capitolul 14 „Planul de conturi general“ din prezentele reglementări. Întrucât în Planul de conturi general sunt cuprinse şi conturi specifice consolidării, funcţiunea conturilor prezentate în continuare se referă inclusiv la acestea.

(2) Funcţiunea conturilor prezentată în acest capitol nu este limitativă, fiind exemplificat modul de înregistrare contabilă a principalelor operaţiuni economico-financiare.

597. – (1) La reflectarea în contabilitate a operaţiunilor economice derulate se are în vedere conţinutul economic al acestora, cu respectarea principiilor, bazelor, regulilor şi politicilor contabile permise de reglementarea contabilă aplicabilă.

(2) Prevederile cuprinse în acest capitol nu constituie bază legală pentru efectuarea operaţiunilor economico-financiare, ci numai referinţe cu privire la înregistrarea în contabilitate a acestora.

CLASA 1 „CONTURI DE CAPITALURI, PROVIZIOANE, ÎMPRUMUTURI ŞI DATORII ASIMILATE“

Din clasa 1 „Conturi de capitaluri, provizioane, împrumuturi şi datorii asimilate“ fac parte următoarele grupe: 10 „Capital şi rezerve“, 11 „Rezultatul reportat“, 12 „Rezultatul exerciţiului financiar“, 14 „Câştiguri sau pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii“, 15 „Provizioane“ şi 16 „Împrumuturi şi datorii asimilate“.

GRUPA 10 „CAPITAL ŞI REZERVE“

Din grupa 10 „Capital şi rezerve“ fac parte următoarele conturi:

Contul 101 „Capital“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa capitalului subscris, vărsat şi nevărsat, în natură şi/sau numerar, de către acţionarii/asociaţii unei entităţi, precum şi a majorării sau reducerii capitalului, potrivit legii.

În funcţie de forma juridică a entităţii se înscriu: capitalul social, patrimoniul regiei etc.

Contabilitatea analitică a capitalului se ţine pe acţionari/asociaţi, evidenţiindu-se numărul şi valoarea nominală a acţiunilor/părţilor sociale subscrise sau vărsate.

Referitor la patrimoniul public, respectiv cel privat, se vor avea în vedere prevederile legale în acest sens.

Contul 101 „Capital“ este un cont de pasiv.

În creditul contului 101 „Capital“ se înregistrează:

– capitalul subscris de acţionari/asociaţi, în natură şi/sau numerar, capitalul majorat prin subscrierea sau emisiunea de noi acţiuni/părţi sociale, precum şi capitalul preluat în urma operaţiunilor de reorganizare, potrivit legii (456);

– profitul contabil realizat în exerciţiile financiare precedente, utilizat ca sursă de majorare a capitalului social (117);

– rezervele destinate majorării capitalului, potrivit legii (106);

– primele de capital, încorporate în capitalul social (104);

– valoarea instrumentelor de capitaluri proprii acordate angajaţilor şi care majorează capitalul social (103).

În debitul contului 101 „Capital“ se înregistrează:

– capitalul retras de acţionari/asociaţi, precum şi capitalul lichidat cu ocazia operaţiunilor de reorganizare a entităţilor, potrivit legii (456);

– acoperirea pierderilor contabile realizate în exerciţiile financiare precedente, care reduc capitalul social, conform hotărârii adunării generale a acţionarilor/asociaţilor (117);

– reducerea capitalului social cu valoarea acţiunilor proprii răscumpărate şi anulate, potrivit legii (109);

– diferenţa dintre valoarea nominală a instrumentelor de capitaluri proprii anulate şi valoarea lor de răscumpărare (141).

Soldul contului reprezintă capitalul subscris, vărsat/nevărsat.

Contul 1018 „Patrimoniul institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa patrimoniului deţinut, potrivit legii, de institutele naţionale de cercetare-dezvoltare.

Contul 103 „Alte elemente de capitaluri proprii“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa beneficiilor acordate angajaţilor sub forma instrumentelor de capitaluri proprii, precum şi a diferenţelor de curs valutar în relaţie cu investiţia netă într-o entitate străină şi a diferenţelor din evaluarea la valoarea justă a instrumentelor financiare.

Contul 1031 „Beneficii acordate angajaţilor sub forma instrumentelor de capitaluri proprii“ este un cont de pasiv, iar conturile 1033 „Diferenţe de curs valutar în relaţie cu investiţia netă într-o entitate străină“ şi 1038 „Diferenţe din modificarea valorii juste a activelor financiare disponibile în vederea vânzării şi alte elemente de capitaluri proprii“ sunt conturi bifuncţionale.

În creditul contului 103 „Alte elemente de capitaluri proprii“ se înregistrează:

– valoarea instrumentelor de capitaluri proprii acordate angajaţilor (643);

– diferenţa favorabilă de schimb valutar, înregistrată în situaţiile financiare anuale consolidate, în relaţie cu un element monetar care face parte dintr-o investiţie netă a entităţii într-o entitate străină (765);

– creşterea valorii activelor financiare disponibile pentru vânzare, inclusă direct în capitalul propriu, în cadrul situaţiilor financiare anuale consolidate (501).

În debitul contului 103 „Alte elemente de capitaluri proprii“ se înregistrează:

– valoarea instrumentelor de capitaluri proprii acordate angajaţilor şi care majorează capitalul social (101);

– diferenţa nefavorabilă de schimb valutar, înregistrată în situaţiile financiare anuale consolidate, în relaţie cu un element monetar care face parte dintr-o investiţie netă a entităţii într-o entitate străină (665);

– ajustarea rezervei de valoare justă, ca urmare a diferenţelor nefavorabile rezultate din evaluarea activelor financiare disponibile pentru vânzare, în cadrul situaţiilor financiare anuale consolidate (501).

Contul 104 „Prime de capital“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa primelor de emisiune, de fuziune/divizare, de aport şi de conversie a obligaţiunilor în acţiuni.

Contul 104 „Prime de capital“ este un cont de pasiv.

În creditul contului 104 „Prime de capital“ se înregistrează:

– valoarea primelor stabilite cu ocazia emisiunii, fuziunii/divizării, aportului la capital şi/sau din conversia obligaţiunilor în acţiuni (456).

În debitul contului 104 „Prime de capital“ se înregistrează:

– primele de capital încorporate în capitalul social (101);

– primele de capital transferate la rezerve (106);

– pierderile contabile ale exerciţiilor precedente, acoperite din prime de capital, potrivit legii (117).

Soldul contului reprezintă primele de capital netransferate la capital sau la rezerve.

Contul 105 „Rezerve din reevaluare“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa rezervelor din reevaluarea imobilizărilor corporale.

Contul 105 „Rezerve din reevaluare“ este un cont de pasiv.

În creditul contului 105 „Rezerve din reevaluare“ se înregistrează:

– creşterea faţă de valoarea contabilă netă, rezultată din reevaluarea imobilizărilor corporale, dacă nu a existat o descreştere anterioară recunoscută ca o cheltuială aferentă imobilizărilor corporale reevaluate (211, 212, 213, 214, 215, 216, 217).

În debitul contului 105 „Rezerve din reevaluare“ se înregistrează:

– capitalizarea surplusului din reevaluare, prin transferul direct în capitalul propriu, atunci când acest surplus reprezintă câştig realizat, respectiv la scoaterea din evidenţă a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare sau pe măsura folosirii activului de către entitate (117);

– descreşterile fată de valoarea contabilă netă, rezultate din reevaluarea imobilizărilor corporale (211, 212, 213, 214, 215, 216, 217);

– ajustarea amortizării cumulate înregistrate până la data reevaluării imobilizării corporale, în cazul în care reevaluarea se efectuează prin aplicarea unui indice (281).

Soldul creditor al contului reprezintă rezerva din reevaluarea imobilizărilor corporale existente în evidenţa entităţii.

Contul 106 „Rezerve“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa rezervelor constituite. Contabilitatea rezervelor se ţine pe categorii de rezerve: rezerve legale, rezerve statutare sau contractuale şi alte rezerve.

Contul 106 „Rezerve“ este un cont de pasiv.

În creditul contului 106 „Rezerve“ se înregistrează:

– profitul net contabil realizat la închiderea exerciţiului curent, repartizat la rezerve în baza unor prevederi legale (129);

– profitul net realizat în exerciţiile anterioare, repartizat la rezerve, conform hotărârii adunării generale a acţionarilor/asociaţilor (117);

– primele de capital transferate la rezerve (104);

– majorarea valorii participaţiilor deţinute în capitalul altor entităţi, ca urmare a încorporării rezervelor în capitalul acestora (261, 262, 263, 265);

– câştigurile legate de vânzarea instrumentelor de capitaluri proprii, transferate la rezerve, potrivit legii (141);

– partea cuvenită investitorului din rezervele înregistrate de entităţile asociate şi entităţile controlate în comun, cu ocazia consolidării prin metoda punerii în echivalenţă (264).

În debitul contului 106 „Rezerve“ se înregistrează:

– rezervele destinate majorării capitalului, potrivit legii (101);

– rezervele utilizate pentru acoperirea pierderilor contabile înregistrate în exerciţiile precedente, conform hotărârii adunării generale a acţionarilor/asociaţilor (117);

– decontarea capitalurilor proprii către acţionari/asociaţi, în cazul operaţiunilor de reorganizare, potrivit legii (456);

– pierderile legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii, acoperite din rezerve (149).

Soldul contului reprezintă rezervele existente şi neutilizate.

Contul 107 „Diferenţe de curs valutar din conversie“

Contul 107 „Diferenţe de curs valutar din conversie“ se utilizează numai în situaţiile financiare anuale consolidate.

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa diferenţelor de curs valutar rezultate din conversia situaţiilor financiare anuale ale societăţilor nerezidente.

Contul 107 „Diferenţe de curs valutar din conversie“ este un cont bifuncţional, folosit la consolidarea societăţilor nerezidente.

În creditul contului 107 „Diferenţe de curs valutar din conversie“ se înregistrează:

– diferenţele favorabile rezultate din conversia posturilor de activ cuprinse în bilanţul societăţilor nerezidente;

– diferenţele favorabile rezultate din conversia posturilor de datorii cuprinse în bilanţul societăţilor nerezidente;

– diferenţele nefavorabile recunoscute drept cheltuială la cedarea participaţiilor deţinute în societăţile nerezidente (665).

În debitul contului 107 „Diferenţe de curs valutar din conversie“ se înregistrează:

– diferenţele nefavorabile rezultate din conversia posturilor de activ cuprinse în bilanţul societăţilor nerezidente;

– diferenţele nefavorabile rezultate din conversia posturilor de datorii cuprinse în bilanţul societăţilor nerezidente;

– diferenţele favorabile recunoscute drept venit la cedarea participaţiilor deţinute în societăţile nerezidente (765).

Soldul creditor reprezintă diferenţele favorabile aferente societăţilor nerezidente consolidate, iar soldul debitor, cele nefavorabile.

Contul 108 „Interese care nu controlează“

Contul 108 „Interese care nu controlează“ se utilizează numai în situaţiile financiare anuale consolidate.

Cu ajutorul acestui cont se evidenţiază interesele care nu controlează, rezultate cu ocazia consolidării filialelor prin metoda integrării globale.

Contul 108 „Interese care nu controlează“ este un cont bifuncţional, folosit la consolidarea filialelor.

În creditul contului 108 „Interese care nu controlează“ se înregistrează partea din rezultatul favorabil al exerciţiului financiar şi celelalte capitaluri proprii ale filialei, atribuită unor interese care nu sunt deţinute de către societatea-mamă, direct sau indirect.

În debitul contului 108 „Interese care nu controlează“ se înregistrează partea din rezultatul nefavorabil, atribuită unor interese care nu sunt deţinute de către societatea-mamă, direct sau indirect.

Soldul contului reprezintă interesele care nu controlează.

Contul 109 „Acţiuni proprii“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa acţiunilor proprii, răscumpărate potrivit legii.

Contul 109 „Acţiuni proprii“ este un cont de activ.

În debitul contului 109 „Acţiuni proprii“ se înregistrează:

– preţul de achiziţie al acţiunilor proprii răscumpărate (512);

– valoarea acţiunilor deţinute de societatea absorbită la societatea absorbantă, preluate de societatea absorbantă ca urmare a fuziunii prin absorbţie (456).

În creditul contului 109 „Acţiuni proprii“ se înregistrează:

– reducerea capitalului cu valoarea acţiunilor proprii răscumpărate şi anulate, potrivit legii (101);

– diferenţa dintre valoarea de răscumpărare a instrumentelor de capitaluri proprii anulate şi valoarea lor nominală (149);

– valoarea sumei de încasat/încasate din vânzarea acţiunilor proprii (461, 512);

– diferenţa dintre valoarea de răscumpărare a instrumentelor de capitaluri proprii şi preţul lor de vânzare (149);

– valoarea instrumentelor de capitaluri proprii cedate cu titlu gratuit (149);

– valoarea acţiunilor deţinute de societatea absorbită la societatea absorbantă, preluate de societatea absorbantă ca urmare a fuziunii prin absorbţie şi anulate de aceasta (149).

Soldul contului reprezintă valoarea acţiunilor proprii răscumpărate existente.

GRUPA 11 „REZULTATUL REPORTAT“

Din grupa 11 „Rezultatul reportat“ face parte contul 117 „Rezultatul reportat“.

Contul 117 „Rezultatul reportat“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa rezultatului sau părţii din rezultatul exerciţiului precedent nerepartizat de către adunarea generală a acţionarilor/asociaţilor, respectiv a pierderii neacoperite şi a rezultatului provenit din corectarea erorilor contabile, din modificările politicilor contabile, a rezultatului reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare, a rezultatului contabil înregistrat de către societatea care îşi încetează existenţa ca urmare a fuziunii, respectiv de către societatea care se divizează, în intervalul dintre data la care au fost întocmite situaţiile financiare de fuziune, respectiv divizare, şi data întocmirii protocolului de predare-primire şi care este preluat de către societatea beneficiară, precum şi a eventualelor diferenţe rezultate din dispoziţiile tranzitorii cuprinse în prezentele reglementări.

Contul 117 „Rezultatul reportat“ este un cont bifuncţional.

În creditul acestui cont se înregistrează:

– profitul net realizat în exerciţiul financiar încheiat, evidenţiat la începutul exerciţiului financiar următor în rezultatul reportat (121);

– pierderile contabile ale exerciţiilor financiare precedente, acoperite din prime de capital, potrivit legii (104);

– pierderile contabile ale exerciţiilor financiare precedente, acoperite din rezerve, conform hotărârii adunării generale a acţionarilor/asociaţilor (106);

– pierderile contabile realizate în exerciţiile financiare precedente, acoperite prin reducerea capitalului social, conform hotărârii adunării generale a acţionarilor/asociaţilor (101);

– pierderile contabile înregistrate în exerciţiile financiare precedente, acoperite din rezultatul reportat reprezentând profit, conform hotărârii adunării generale a acţionarilor/asociaţilor (117);

– rezultatul favorabil provenit din corectarea erorilor contabile, constatate în exerciţiul financiar curent, aferente exerciţiilor financiare precedente (411, 461 şi alte conturi în care urmează să se evidenţieze corectarea erorilor);

– capitalizarea surplusului din reevaluare transferat direct în capitalul propriu, atunci când acest surplus reprezintă câştig realizat, respectiv la scoaterea din evidenţă a activului pentru care s-a constituit rezerva din reevaluare sau pe măsura folosirii activului de către entitate (105).

În debitul acestui cont se înregistrează:

– pierderile contabile realizate în exerciţiul financiar încheiat, transferate la începutul exerciţiului financiar următor asupra rezultatului reportat (121);

– profitul contabil realizat în exerciţiile financiare precedente, utilizat ca sursă de majorare a capitalului social, potrivit legii (101);

– profitul net realizat în exerciţiile financiare precedente şi care se repartizează în exerciţiile financiare următoare pe destinaţiile aprobate de adunarea generală a acţionarilor/asociaţilor, potrivit legii (106, 117, 446, 457);

– rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile, constatate în exerciţiul financiar curent, aferente exerciţiilor financiare precedente (401, 404, 431, 437, 438, 441, 4423, 446, 447, 448, 462 şi alte conturi în care urmează să se evidenţieze corectarea erorilor);

– pierderile legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii, acoperite din rezultatul reportat (149).

Soldul debitor al contului reprezintă pierderea neacoperită, iar soldul creditor, profitul nerepartizat.

GRUPA 12 „REZULTATUL EXERCIŢIULUI FINANCIAR“

Din grupa 12 „Rezultatul exerciţiului financiar“ fac parte:

Contul 121 „Profit sau pierdere“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa profitului sau pierderii realizate în exerciţiul financiar curent.

Contul 121 „Profit sau pierdere“ este un cont bifuncţional.

În creditul contului 121 „Profit sau pierdere“ se înregistrează:

– la sfârşitul perioadei, soldul creditor al conturilor din clasa 7 (701 la 786);

– pierderile contabile realizate în exerciţiul financiar încheiat, transferate la începutul exerciţiului financiar următor asupra rezultatului reportat (117).

În debitul contului 121 „Profit sau pierdere“ se înregistrează:

– la sfârşitul perioadei, soldul debitor al conturilor de cheltuieli (601 la 698);

– profitul net realizat în exerciţiul financiar încheiat, care a fost repartizat la rezerve conform prevederilor legale (129);

– profitul net realizat în exerciţiul financiar încheiat, evidenţiat la începutul exerciţiului financiar următor în rezultatul reportat (117).

Soldul creditor reprezintă profitul realizat, iar soldul debitor, pierderea realizată.

Contul 129 „Repartizarea profitului“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa repartizării profitului realizat în exerciţiul curent şi repartizat, potrivit legii.

Contul 129 „Repartizarea profitului“ este un cont de activ.

În debitul contului 129 „Repartizarea profitului“ se înregistrează:

– rezervele constituite, potrivit legii, din profitul realizat în exerciţiul financiar curent (106).

În creditul contului 129 „Repartizarea profitului“ se înregistrează:

– profitul net realizat în exerciţiul financiar încheiat, care a fost repartizat la rezerve conform prevederilor legale (121).

Soldul contului reprezintă profitul repartizat, aferent exerciţiului financiar încheiat.

GRUPA 14 „CÂŞTIGURI SAU PIERDERI LEGATE DE EMITEREA, RĂSCUMPĂRAREA, VÂNZAREA, CEDAREA CU TITLU GRATUIT SAU ANULAREA INSTRUMENTELOR DE CAPITALURI PROPRII“

Din grupa 14 „Câştiguri sau pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii“ fac parte:

Contul 141 „Câştiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa câştigurilor legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii.

Contul 141 „Câştiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii“ este un cont de pasiv.

În creditul contului 141 „Câştiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii“ se înregistrează:

– diferenţa dintre preţul de vânzare al instrumentelor de capitaluri proprii şi valoarea lor de răscumpărare (461, 512);

– diferenţa dintre valoarea nominală a instrumentelor de capitaluri proprii anulate şi valoarea lor de răscumpărare (101).

În debitul contului 141 „Câştiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii“ se înregistrează:

– câştigurile legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii, transferate la rezerve (106);

– câştigurile legate de vânzarea instrumentelor de capitaluri proprii, folosite, potrivit legii, pentru acoperirea pierderilor legate de emiterea acestora (149).

Soldul contului reprezintă câştigurile legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii.

Contul 149 „Pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa pierderilor legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii, inclusiv a pierderilor rezultate din reorganizări şi care sunt determinate de anularea titlurilor deţinute.

Contul 149 „Pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii“ este un cont de activ.

În debitul contului 149 „Pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii“ se înregistrează:

– diferenţa dintre valoarea de răscumpărare a instrumentelor de capitaluri proprii anulate şi preţul lor de vânzare (109);

– diferenţa dintre valoarea de răscumpărare a instrumentelor de capitaluri proprii anulate şi valoarea lor nominală (109);

– valoarea instrumentelor de capitaluri proprii cedate cu titlu gratuit (109);

– valoarea acţiunilor deţinute de societatea absorbită la societatea absorbantă, preluate de societatea absorbantă ca urmare a fuziunii prin absorbţie şi anulate de aceasta (109);

– cheltuieli legate de emiterea instrumentelor de capitaluri proprii, atunci când nu sunt îndeplinite condiţiile pentru recunoaşterea lor ca imobilizări necorporale (512, 531, 462);

– alte cheltuieli legate de răscumpărarea instrumentelor de capitaluri proprii (512, 531, 462).

În creditul contului 149 „Pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii“ se înregistrează:

– pierderile legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii, acoperite din rezerve sau rezultatul reportat (106, 117);

– pierderile legate de emiterea instrumentelor de capitaluri proprii, acoperite, potrivit legii, din câştigurile legate de vânzarea acestora (141).

Soldul contului reprezintă pierderile legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii.

GRUPA 15 „PROVIZIOANE“

Din grupa 15 „Provizioane“ face parte:

Contul 151 „Provizioane“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa provizioanelor pentru litigii, garanţii acordate clienţilor, pentru dezafectarea imobilizărilor corporale şi alte acţiuni similare legate de acestea, pentru restructurare, pensii şi obligaţii similare, a provizioanelor pentru impozite, pentru terminarea contractului de muncă, precum şi a altor provizioane.

Contul 151 „Provizioane“ este un cont de pasiv.

În creditul contului 151 „Provizioane“ se înregistrează:

– valoarea provizioanelor constituite pe seama cheltuielilor, inclusiv a celor corespunzătoare primelor ce urmează a se acorda personalului din profitul realizat, potrivit prevederilor legale (681);

– costurile estimate iniţial cu demontarea şi mutarea imobilizării corporale, precum şi cele cu restaurarea amplasamentului pe care este poziţionată imobilizarea (212, 213, 215, 216);

– valoarea actualizării provizioanelor (686).

În debitul contului 151 „Provizioane“ se înregistrează:

– sumele reprezentând diminuarea sau anularea provizioanelor (781).

Soldul contului reprezintă provizioanele constituite.

Referitor la funcţiunea contului 1513 „Provizioane pentru dezafectare imobilizări corporale şi alte acţiuni similare legate de acestea“, sunt avute în vedere şi prevederile cuprinse la subsecţiunea 4.4.3 „Imobilizări corporale“ din reglementările contabile.

GRUPA 16 „ÎMPRUMUTURI ŞI DATORII ASIMILATE“

Din grupa 16 „Împrumuturi şi datorii asimilate“ fac parte:

Contul 161 „Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa împrumuturilor din emisiunea obligaţiunilor.

Contul 161 „Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni“ este un cont de pasiv.

În creditul contului 161 „Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni“ se înregistrează:

– suma împrumuturilor de primit/primite din emisiuni de obligaţiuni (461, 512);

– suma primelor de rambursare aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni (169);

– diferenţele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar, a împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni în valută (665).

În debitul contului 161 „Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni“ se înregistrează:

– suma împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni rambursate (512);

– valoarea obligaţiunilor emise şi răscumpărate, anulate (505);

– împrumuturile din emisiuni de obligaţiuni convertite în acţiuni (456);

– diferenţele favorabile de curs valutar rezultate din evaluarea la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar, precum şi din rambursarea împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni în valută (765).

Soldul contului reprezintă împrumuturile din emisiuni de obligaţiuni nerambursate.

Contul 162 „Credite bancare pe termen lung“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa creditelor bancare pe termen lung primite de entitate.

Contul 162 „Credite bancare pe termen lung“ este un cont de pasiv.

În creditul contului 162 „Credite bancare pe termen lung“ se înregistrează:

– suma creditelor pe termen lung primite (512);

– diferenţele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar, a creditelor în valută (665).

În debitul contului 162 „Credite bancare pe termen lung“ se înregistrează:

– suma creditelor pe termen lung rambursate (512);

– diferenţele favorabile de curs valutar rezultate din evaluarea la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar, a creditelor în valută, precum şi la rambursarea acestora (765).

Soldul contului reprezintă creditele bancare pe termen lung nerambursate.

Contul 166 „Datorii care privesc imobilizările financiare“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa datoriilor entităţii faţă de entităţile afiliate, respectiv entităţile asociate şi entităţile controlate în comun.

Contul 166 „Datorii care privesc imobilizările financiare“ este un cont de pasiv.

În creditul contului 166 „Datorii care privesc imobilizările financiare“ se înregistrează:

– sumele încasate de la entităţile afiliate, respectiv entităţile asociate şi entităţile controlate în comun (512);

– diferenţele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea, la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar, a datoriilor exprimate în valută (665).

În debitul contului 166 „Datorii care privesc imobilizările financiare“ se înregistrează:

– sumele restituite entităţilor afiliate, respectiv entităţilor asociate şi entităţilor controlate în comun (512);

– diferenţele favorabile de curs valutar rezultate din evaluarea, la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar, a datoriilor exprimate în valută, precum şi la rambursarea acestora (765).

Soldul contului reprezintă sumele primite şi nerestituite.

Contul 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa altor împrumuturi şi datorii asimilate, cum sunt: depozite, garanţii primite şi alte datorii asimilate.

Contul 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate“ este un cont de pasiv.

În creditul contului 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate“ se înregistrează:

– sumele de încasat/încasate reprezentând alte împrumuturi şi datorii asimilate (461, 512);

– valoarea concesiunilor primite (205);

– valoarea imobilizărilor corporale primite în leasing financiar (212, 213, 214, 216);

– sumele reprezentând garanţiile de bună execuţie reţinute, conform contractelor încheiate (404);

– diferenţele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea, la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar, a împrumuturilor şi datoriilor asimilate în valută (665);

– diferenţele nefavorabile aferente datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (668).

În debitul contului 167 „Alte împrumuturi şi datorii asimilate“ se înregistrează:

– sumele reprezentând alte împrumuturi şi datorii asimilate rambursate (512);

– obligaţia de plată a ratelor pe baza facturilor emise de locator, în cazul leasingului financiar (404);

– valoarea imobilizărilor aferente contractelor de leasing financiar cedate sau restituite (213, 216);

– garanţiile de bună execuţie restituite terţilor (512);

– diferenţele favorabile de curs valutar rezultate din evaluarea, la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar, a împrumuturilor şi datoriilor asimilate, în valută, precum şi la rambursarea acestora (765);

– diferenţele favorabile aferente datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (768).

Soldul contului reprezintă alte împrumuturi şi datorii asimilate nerestituite.

Contul 168 „Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa dobânzilor datorate, aferente împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni, creditelor bancare pe termen lung, datoriilor faţă de entităţile afiliate, respectiv entităţile asociate şi entităţile controlate în comun, precum şi a celor aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate.

Contul 168 „Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate“ este un cont de pasiv.

În creditul contului 168 „Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate“ se înregistrează:

– valoarea dobânzilor datorate, aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate (666);

– diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente dobânzilor datorate în valută, rezultate în urma evaluării acestora la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (665).

În debitul contului 168 „Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate“ se înregistrează:

– suma dobânzilor plătite aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate (512);

– diferenţele favorabile de curs valutar aferente dobânzilor datorate în valută, rezultate în urma evaluării acestora la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar, precum şi la rambursarea acestora (765).

Soldul contului reprezintă dobânzile datorate şi neplătite.

Contul 169 „Prime privind rambursarea obligaţiunilor şi a altor datorii“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa primelor de rambursare reprezentând diferenţa dintre valoarea de rambursare a obligaţiunilor şi a altor datorii, pe de o parte, şi valoarea iniţială a acestora, pe de altă parte.

Contul 169 „Prime privind rambursarea obligaţiunilor şi a altor datorii“ este un cont de activ.

În debitul contului 169 „Prime privind rambursarea obligaţiunilor şi a altor datorii“ se înregistrează:

– suma primelor de rambursare aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni (161);

– suma primelor de rambursare aferente altor datorii.

În creditul contului 169 „Prime privind rambursarea obligaţiunilor şi a altor datorii“ se înregistrează:

– valoarea primelor privind rambursarea obligaţiunilor şi a altor datorii amortizate (686).

Soldul contului reprezintă valoarea primelor privind rambursarea obligaţiunilor şi a altor datorii neamortizate.

CLASA 2 „CONTURI DE IMOBILIZĂRI“

Din clasa 2 „Conturi de imobilizări“ fac parte următoarele grupe de conturi: 20 „Imobilizări necorporale“, 21 „Imobilizări corporale“, 22 „Imobilizări corporale în curs de aprovizionare“, 23 „Imobilizări în curs“, 26 „Imobilizări financiare“, 28 „Amortizări privind imobilizările“ şi 29 „Ajustări pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor“.

GRUPA 20 „IMOBILIZĂRI NECORPORALE“

Din grupa 20 „Imobilizări necorporale“ fac parte:

Contul 201 „Cheltuieli de constituire“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa cheltuielilor ocazionate de înfiinţarea sau dezvoltarea unei entităţi (taxe şi alte cheltuieli de înscriere şi înmatriculare, cheltuieli privind emisiunea şi vânzarea de acţiuni şi obligaţiuni, precum şi alte cheltuieli de această natură, legate de înfiinţarea şi extinderea activităţii entităţii).

Contul 201 „Cheltuieli de constituire“ este un cont de activ.

În debitul contului 201 „Cheltuieli de constituire“ se înregistrează:

– cheltuielile ocazionate de înfiinţarea sau dezvoltarea entităţii (404, 462, 512, 531).

În creditul contului 201 „Cheltuieli de constituire“ se înregistrează:

– amortizarea cheltuielilor de constituire scoase din evidenţă (280).

Soldul contului reprezintă valoarea cheltuielilor de constituire existente.

Contul 203 „Cheltuieli de dezvoltare“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa imobilizărilor de natura cheltuielilor de dezvoltare, recunoscute ca imobilizări necorporale.

Contul 203 „Cheltuieli de dezvoltare“ este un cont de activ.

În debitul contului 203 „Cheltuieli de dezvoltare“ se înregistrează:

– lucrările şi proiectele de dezvoltare efectuate pe cont propriu sau achiziţionate de la terţi (721, 404);

– lucrările şi proiectele de dezvoltare achiziţionate de la entităţi afiliate sau de la entităţi asociate şi entităţi controlate în comun (451, 453);

– valoarea imobilizărilor de natura cheltuielilor de dezvoltare primite cu titlu gratuit sau constatate plus la inventar (475).

În creditul contului 203 „Cheltuieli de dezvoltare“ se înregistrează:

– valoarea neamortizată a imobilizărilor de natura cheltuielilor de dezvoltare cedate (658);

– imobilizările de natura cheltuielilor de dezvoltare amortizate integral, precum şi cheltuielile de dezvoltare aferente brevetelor sau licenţelor (280, 205).

Soldul contului reprezintă valoarea imobilizărilor de natura cheltuielilor de dezvoltare existente.

Contul 205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa concesiunilor recunoscute ca imobilizări necorporale, a brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale, precum şi a altor drepturi şi active similare aportate, achiziţionate sau dobândite pe alte căi.

Contul 205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare“ este un cont de activ.

În debitul contului 205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare“ se înregistrează:

– brevetele, licenţele, mărcile comerciale şi alte valori similare achiziţionate, reprezentând aport în natură, primite ca subvenţii guvernamentale sau cu titlu gratuit, precum şi cele constatate plus la inventar (404, 456, 475);

– brevetele, licenţele, mărcile comerciale şi alte valori similare achiziţionate de la entităţi afiliate sau de la entităţi asociate şi entităţi controlate în comun (451, 453);

– valoarea concesiunilor primite (167);

– imobilizările de natura cheltuielilor de dezvoltare aferente brevetelor sau licenţelor (203).

În creditul contului 205 „Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare“ se înregistrează:

– valoarea neamortizată a concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale şi altor valori similare scoase din evidenţă (658);

– amortizarea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale şi altor valori similare, scoase din evidenţă (280);

– valoarea brevetelor, licenţelor şi a altor drepturi şi valori similare depuse ca aport la capitalul altor entităţi, în schimbul dobândirii de participaţii în capitalul acestora (261, 262, 263, 265).

Soldul contului reprezintă concesiunile recunoscute ca imobilizări necorporale, brevetele, licenţele, mărcile comerciale, precum şi alte drepturi şi active similare existente.

Contul 206 „Active necorporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa activelor necorporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale, recunoscute ca imobilizări necorporale.

Contul 206 „Active necorporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale“ este un cont de activ.

În debitul contului 206 „Active necorporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale“ se înregistrează:

– activele necorporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale efectuate pe cont propriu sau achiziţionate de la terţi (721, 404);

– activele necorporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale achiziţionate de la entităţi afiliate sau de la entităţi asociate şi entităţi controlate în comun (451, 453);

– valoarea imobilizărilor de natura activelor necorporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale primite cu titlu gratuit sau constatate plus la inventar (475).

În creditul contului 206 „Active necorporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale“ se înregistrează:

– valoarea neamortizată a imobilizărilor de natura activelor necorporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale scoase din evidenţă (658);

– imobilizările de natura activelor necorporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale amortizate integral (280).

Soldul contului reprezintă valoarea imobilizărilor de natura activelor necorporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale existente.

Contul 2071 „Fond comercial pozitiv“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa fondului comercial pozitiv reflectat, de regulă, la consolidare.

Contul 2071 „Fond comercial pozitiv“ este un cont de activ.

În debitul contului 2071 „Fond comercial pozitiv“ se înregistrează:

– diferenţa pozitivă dintre costul de achiziţie şi valoarea, la data tranzacţiei, a părţii din activele nete achiziţionate.

În creditul contului 2071 „Fond comercial pozitiv“ se înregistrează:

– valoarea ajustărilor pentru deprecierea fondului comercial pozitiv (681);

– valoarea neamortizată a fondului comercial pozitiv scos din evidenţă (658);

– valoarea fondului comercial amortizat integral, scos din evidenţă (280).

Soldul contului reprezintă valoarea fondului comercial pozitiv existent.

Contul 2075 „Fond comercial negativ“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa fondului comercial negativ care apare în situaţiile financiare anuale consolidate, respectiv în situaţiile financiare anuale individuale, cu ocazia transferului efectuat în legătură cu achiziţia unei afaceri.

Contul 2075 „Fond comercial negativ“ este un cont de pasiv.

În creditul contului 2075 „Fond comercial negativ“ se înregistrează:

– diferenţa negativă dintre costul de achiziţie şi valoarea, la data tranzacţiei, a părţii din activele nete achiziţionate.

În debitul contului 2075 „Fond comercial negativ“ se înregistrează:

– cota-parte din fondul comercial negativ reluat la venituri (781).

Soldul contului reprezintă valoarea fondului comercial negativ nereluat la venituri.

Contul 208 „Alte imobilizări necorporale“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa programelor informatice create de entitate sau achiziţionate de la terţi, precum şi a altor imobilizări necorporale.

Contul 208 „Alte imobilizări necorporale“ este un cont de activ.

În debitul contului 208 „Alte imobilizări necorporale“ se înregistrează:

– valoarea programelor informatice şi a altor imobilizări necorporale achiziţionate (404);

– valoarea programelor informatice şi a altor imobilizări necorporale achiziţionate de la entităţi afiliate sau de la entităţi asociate şi entităţi controlate în comun (451, 453);

– valoarea programelor informatice realizate pe cont propriu (721);

– valoarea programelor informatice reprezentând aport la capitalul social (456);

– valoarea programelor informatice şi a altor imobilizări necorporale primite ca subvenţii guvernamentale (4751);

– valoarea programelor informatice şi a altor imobilizări necorporale primite cu titlu gratuit sau constatate plus la inventar (475).

În creditul contului 208 „Alte imobilizări necorporale“ se înregistrează:

– valoarea neamortizată a altor imobilizări necorporale scoase din evidenţă (658);

– amortizarea altor imobilizări necorporale, scoase din evidenţă (280);

– valoarea altor imobilizări necorporale depuse ca aport la capitalul altor entităţi, în schimbul dobândirii de participaţii la capitalul acestora (261, 262, 263, 265).

Soldul contului reprezintă valoarea altor imobilizări necorporale existente.

GRUPA 21 „IMOBILIZĂRI CORPORALE“

Din grupa 21 „Imobilizări corporale“ fac parte:

Contul 211 „Terenuri şi amenajări de terenuri“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa terenurilor şi a amenajărilor de terenuri (racordarea lor la sistemul de alimentare cu energie, împrejmuirile, lucrările de acces etc.).

Contul 211 „Terenuri şi amenajări de terenuri“ este un cont de activ.

În debitul contului 211 „Terenuri şi amenajări de terenuri“ se înregistrează:

– valoarea terenurilor achiziţionate, a celor reprezentând aport la capital, valoarea terenurilor primite prin subvenţii pentru investiţii (404, 456, 4751);

– valoarea terenurilor primite cu titlu gratuit (4753);

– valoarea terenurilor achiziţionate de la entităţi afiliate sau de la entităţi asociate şi entităţi controlate în comun (451, 453);

– valoarea la cost de producţie a amenajărilor de terenuri realizate pe cont propriu (231, 722);

– creşterea faţă de valoarea contabilă netă, rezultată din reevaluarea terenurilor, dacă nu a existat o descreştere anterioară recunoscută ca o cheltuială aferentă terenului reevaluat (105);

– creşterea faţă de valoarea contabilă netă, rezultată din reevaluarea terenurilor, recunoscută ca venit care să compenseze cheltuiala cu descreşterea, recunoscută anterior la acel activ (755).

În creditul contului 211 „Terenuri şi amenajări de terenuri“ se înregistrează:

– valoarea terenurilor, respectiv a amenajărilor de terenuri cedate, amortizate (281, 658);

– valoarea descreşterii rezultate din reevaluarea terenurilor în limita soldului creditor al rezervei din reevaluare (105);

– valoarea descreşterii rezultate din reevaluarea terenurilor recunoscută ca o cheltuială cu întreaga valoare a deprecierii, atunci când în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o sumă referitoare la acel activ (655);

– valoarea terenurilor care fac obiectul participării în natură la capitalul social al altor entităţi, în schimbul dobândirii de participaţii în capitalul acestora (261, 262, 263, 265);

– valoarea terenurilor folosite pentru construirea de ansambluri de locuinţe destinate vânzării, reclasificate ca mărfuri (371);

– valoarea terenurilor expropriate (658).

Soldul contului reprezintă valoarea terenurilor şi costul amenajărilor de terenuri existente.

Contul 212 „Construcţii“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa existenţei şi mişcării construcţiilor.

Contul 212 „Construcţii“ este un cont de activ.

În debitul contului 212 „Construcţii“ se înregistrează:

– valoarea construcţiilor achiziţionate, realizate din producţie proprie, primite prin subvenţii pentru investiţii, ca aport la capitalul social (404, 231, 4751, 456);

– valoarea construcţiilor primite cu titlu gratuit (4753);

– valoarea construcţiilor achiziţionate de la entităţi afiliate sau de la entităţi asociate şi entităţi controlate în comun (451, 453);

– valoarea construcţiilor primite în regim de leasing financiar (167);

– creşterea faţă de valoarea contabilă netă, rezultată din reevaluarea construcţiilor, dacă nu a existat o descreştere anterioară recunoscută ca o cheltuială aferentă construcţiei reevaluate (105);

– creşterea faţă de valoarea contabilă netă, rezultată din reevaluarea construcţiilor, recunoscută ca venit care să compenseze cheltuiala cu descreşterea, recunoscută anterior la acel activ (755);

– costurile estimate iniţial cu demontarea şi mutarea imobilizării corporale la scoaterea din evidenţă, precum şi cele cu restaurarea amplasamentului (151);

– valoarea amortizării investiţiilor efectuate de chiriaşi la construcţiile primite cu chirie şi restituite proprietarului (281).

În creditul contului 212 „Construcţii“ se înregistrează:

– valoarea neamortizată a construcţiilor scoase din evidenţă (658);

– amortizarea construcţiilor scoase din evidenţă (281);

– descreşterile fată de valoarea contabilă netă, rezultate din reevaluarea construcţiilor, în limita soldului creditor al rezervei din reevaluare (105);

– valoarea descreşterii rezultate din reevaluarea construcţiilor, recunoscută ca o cheltuială cu întreaga valoare a deprecierii, atunci când în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o sumă referitoare la acel activ (655);

– valoarea amortizării construcţiilor, eliminată cu ocazia reevaluării din valoarea contabilă brută a acestora (281);

– valoarea clădirilor care fac obiectul participării în natură la capitalul social al altor entităţi, în schimbul dobândirii de participaţii în capitalul acestora (261, 262, 263, 265);

– valoarea investiţiilor efectuate de chiriaşi la construcţiile primite cu chirie, amortizate integral, restituite proprietarului (281).

Soldul contului reprezintă valoarea construcţiilor existente.

Contul 213 „Instalaţii tehnice şi mijloace de transport“

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existenţei şi mişcării instalaţiilor tehnice şi a mijloacelor de transport.

Contul 213 „Instalaţii tehnice şi mijloace de transport“ este un cont de activ.

În debitul contului 213 „Instalaţii tehnice şi mijloace de transport“ se înregistrează:

– valoarea instalaţiilor tehnice şi a mijloacelor de transport achiziţionate, realizate din producţie proprie, primite ca aport la capitalul social (404, 446, 223, 231, 456);

– valoarea instalaţiilor tehnice şi a mijloacelor de transport primite prin subvenţii pentru investiţii, cu titlu gratuit sau constatate plus la inventar (475);

– valoarea instalaţiilor tehnice şi a mijloacelor de transport achiziţionate de la entităţi afiliate sau de la entităţi asociate şi entităţi controlate în comun (451, 453);

– costurile estimate iniţial cu demontarea şi mutarea imobilizării corporale la scoaterea din evidenţă, precum şi cele cu restaurarea amplasamentului (151);

– valoarea instalaţiilor tehnice şi a mijloacelor de transport primite în regim de leasing financiar (167);

– creşterea faţă de valoarea contabilă netă, rezultată din reevaluarea instalaţiilor tehnice şi a mijloacelor de transport, dacă nu a existat o descreştere anterioară recunoscută ca o cheltuială aferentă imobilizării corporale reevaluate (105);

– creşterea faţă de valoarea contabilă netă, rezultată din reevaluarea instalaţiilor tehnice şi a mijloacelor de transport, recunoscută ca venit care să compenseze cheltuiala cu descreşterea, recunoscută anterior la acel activ (755);

– valoarea amortizării investiţiilor efectuate de chiriaşi la instalaţiile tehnice şi mijloacele de transport primite cu chirie şi restituite proprietarului (281).

În creditul contului 213 „Instalaţii tehnice şi mijloace de transport“ se înregistrează:

– valoarea neamortizată a instalaţiilor tehnice şi mijloacelor de transport scoase din evidenţă (658);

– amortizarea instalaţiilor tehnice şi a mijloacelor de transport scoase din evidenţă (281);

– valoarea imobilizărilor aferente contractelor de leasing financiar cedate sau restituie (167);

– descreşterile faţă de valoarea contabilă netă, rezultate din reevaluarea instalaţiilor tehnice şi a mijloacelor de transport, în limita soldului creditor al rezervei din reevaluare (105);

– valoarea descreşterii rezultate din reevaluarea instalaţiilor tehnice şi a mijloacelor de transport, recunoscută ca o cheltuială cu întreaga valoare a deprecierii, atunci când în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o sumă referitoare la acel activ (655);

– valoarea instalaţiilor tehnice şi a mijloacelor de transport care fac obiectul participării în natură la capitalul social al altor entităţi, în schimbul dobândirii de participaţii în capitalul acestora (261, 262, 263, 265);

– valoarea investiţiilor efectuate de chiriaşi la instalaţiile tehnice şi mijloacele de transport primite cu chirie, amortizate integral, restituite proprietarului (281).

Soldul contului reprezintă valoarea instalaţiilor tehnice şi mijloacelor de transport, existente.

Contul 214 „Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa existenţei şi mişcării mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi materiale şi a altor active corporale.

Contul 214 „Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale“ este un cont de activ.

În debitul contului 214 „Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale“ se înregistrează:

– valoarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi materiale şi a altor active corporale achiziţionate, realizate din producţie proprie, primite prin subvenţii pentru investiţii, ca aport la capitalul social (404, 446, 224, 231, 4751, 456);

– valoarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi materiale şi a altor active corporale primite cu titlu gratuit sau constatate plus la inventar (475);

– valoarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi materiale şi a altor active corporale achiziţionate de la entităţi afiliate sau de la entităţi asociate şi entităţi controlate în comun (451, 453);

– valoarea amortizării investiţiilor efectuate de chiriaşi la imobilizările primite cu chirie şi restituite proprietarului (281);

– valoarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi materiale şi a altor active corporale, primite în regim de leasing financiar (167);

– creşterea fată de valoarea contabilă netă, rezultată din reevaluarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi materiale şi a altor active corporale, dacă nu a existat o descreştere anterioară recunoscută ca o cheltuială aferentă imobilizării corporale reevaluate (105);

– creşterea faţă de valoarea contabilă netă, rezultată din reevaluarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi materiale şi a altor active corporale, recunoscută ca venit care să compenseze cheltuiala cu descreşterea, recunoscută anterior la acel activ (755).

În creditul contului 214 „Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale“ se înregistrează:

– valoarea neamortizată a mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi materiale şi a altor active corporale, scoase din evidenţă (658);

– amortizarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi materiale şi a altor active corporale scoase din evidenţă (281);

– descreşterile faţă de valoarea contabilă netă, rezultate din reevaluarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi materiale şi a altor active corporale, în limita soldului creditor al rezervei din reevaluare (105);

– valoarea descreşterii rezultate din reevaluarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecţie a valorilor umane şi materiale şi a altor active corporale, recunoscută ca o cheltuială cu întreaga valoare a deprecierii, atunci când în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o sumă referitoare la acel activ (655);

– aportul în natură la capitalul social al altor entităţi, în schimbul dobândirii de participaţii la capitalul acestora (261, 262, 263, 265).

Soldul contului reprezintă valoarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecţie şi a altor active corporale existente.

Contul 215 „Investiţii imobiliare“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa investiţiilor imobiliare.

Contul 215 „Investiţii imobiliare“ este un cont de activ.

În debitul contului 215 „Investiţii imobiliare“ se înregistrează:

– valoarea investiţiilor imobiliare achiziţionate, realizate din producţie proprie, primite ca aport la capitalul social (404, 235, 456);

– valoarea investiţiilor imobiliare primite cu titlu gratuit (475);

– valoarea investiţiilor imobiliare achiziţionate de la entităţi afiliate sau de la entităţi asociate şi entităţi controlate în comun (451, 453);

– costurile estimate iniţial cu dezafectarea investiţiilor imobiliare şi alte acţiuni similare legate de acestea (151);

– creşterea faţă de valoarea contabilă netă, rezultată din reevaluarea investiţiilor imobiliare, dacă nu a existat o descreştere anterioară recunoscută ca o cheltuială aferentă investiţiilor imobiliare reevaluate (105);

– creşterea faţă de valoarea contabilă netă, rezultată din reevaluarea investiţiilor imobiliare, recunoscută ca venit care să compenseze cheltuiala cu descreşterea, recunoscută anterior la acel activ (755);

– valoarea amortizării investiţiilor efectuate de chiriaşi la proprietăţile primite cu chirie şi restituite proprietarului (281).

În creditul contului 215 „Investiţii imobiliare“ se înregistrează:

– valoarea neamortizată a investiţiilor imobiliare scoase din evidenţă (658);

– amortizarea investiţiilor imobiliare scoase din evidenţă (281);

– descreşterile faţă de valoarea contabilă netă, rezultate din reevaluarea investiţiilor imobiliare, în limita soldului creditor al rezervei din reevaluare (105);

– valoarea descreşterii rezultate din reevaluarea investiţiilor imobiliare, recunoscută ca o cheltuială cu întreaga valoare a deprecierii, atunci când în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o sumă referitoare la acel activ (655);

– valoarea amortizării investiţiilor imobiliare, eliminată cu ocazia reevaluării din valoarea contabilă brută a acestora (281).

Soldul contului reprezintă valoarea investiţiilor imobiliare existente.

Contul 216 „Active corporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa activelor corporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale, recunoscute ca imobilizări corporale.

Contul 216 „Active corporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale“ este un cont de activ.

În debitul contului 216 „Active corporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale“ se înregistrează:

– valoarea activelor corporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale achiziţionate, realizate din producţie proprie, primite ca aport la capitalul social (404, 231, 456);

– valoarea activelor corporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale achiziţionate de la entităţi afiliate sau de la entităţi asociate şi entităţi controlate în comun (451, 453);

– valoarea activelor corporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale primite prin subvenţii pentru investiţii, cu titlu gratuit sau constatate plus la inventar (475);

– costurile estimate iniţial cu demontarea şi mutarea activelor corporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale (151);

– valoarea activelor corporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale primite în leasing financiar (167);

– creşterea faţă de valoarea contabilă netă, rezultată din reevaluarea construcţiilor, dacă nu a existat o descreştere anterioară recunoscută ca o cheltuială aferentă investiţiilor imobiliare reevaluate (105);

– creşterea faţă de valoarea contabilă netă, rezultată din reevaluarea activelor corporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale, recunoscută ca venit care să compenseze cheltuiala cu descreşterea, recunoscută anterior la acel activ (755).

În creditul contului 216 „Active corporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale“ se înregistrează:

– valoarea neamortizată a activelor corporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale scoase din evidenţă (658);

– amortizarea activelor corporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale scoase din evidenţă (281);

– valoarea activelor corporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale aferente contractelor de leasing financiar cedate sau restituite (167);

– descreşterile faţă de valoarea contabilă netă, rezultate din reevaluarea activelor corporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale, în limita soldului creditor al rezervei din reevaluare (105);

– valoarea descreşterii rezultate din reevaluarea activelor corporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale, recunoscută ca o cheltuială cu întreaga valoare a deprecierii, atunci când în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o sumă referitoare la acel activ (655);

– valoarea amortizării activelor corporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale, eliminată cu ocazia reevaluării din valoarea contabilă brută a acestora (281).

Soldul contului reprezintă valoarea imobilizărilor de natura activelor corporale de explorare şi evaluare a resurselor minerale existente.

Contul 217 „Active biologice productive“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa animalelor de reproducţie şi muncă, precum şi a plantaţiilor.

Contul 217 „Active biologice productive“ este un cont de activ.

În debitul contului 217 „Active biologice productive“ se înregistrează:

– valoarea activelor biologice productive achiziţionate sau realizate din producţie proprie (404, 231);

– valoarea activelor biologice productive primite prin subvenţii pentru investiţii, cu titlu gratuit sau constatate plus la inventar (475);

– valoarea activelor biologice productive achiziţionate de la entităţi afiliate sau de la entităţi asociate şi entităţi controlate în comun (451, 453);

– creşterea faţă de valoarea contabilă netă, rezultată din reevaluarea activelor biologice productive, dacă nu a existat o descreştere anterioară recunoscută ca o cheltuială aferentă imobilizării corporale reevaluate (105);

– creşterea faţă de valoarea contabilă netă, rezultată din reevaluarea activelor biologice productive, recunoscută ca venit care să compenseze cheltuiala cu descreşterea, recunoscută anterior la acel activ (755).

În creditul contului 217 „Active biologice productive“ se înregistrează:

– valoarea neamortizată a activelor biologice productive scoase din evidenţă (658);

– amortizarea activelor biologice productive scoase din evidenţă (281);

– descreşterile faţă de valoarea contabilă netă, rezultate din reevaluarea activelor biologice productive, în limita soldului creditor al rezervei din reevaluare (105);

– valoarea descreşterii rezultate din reevaluarea activelor biologice productive, recunoscută ca o cheltuială cu întreaga valoare a deprecierii, atunci când în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o sumă referitoare la acel activ (655).

Soldul contului reprezintă valoarea activelor biologice productive existente.

GRUPA 22 „IMOBILIZĂRI CORPORALE ÎN CURS DE APROVIZIONARE“

Din grupa 22 „Imobilizări corporale în curs de aprovizionare“ fac parte conturile:

223 „Instalaţii tehnice şi mijloace de transport în curs de aprovizionare“;

224 „Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi materiale şi alte active corporale în curs de aprovizionare“;

227 „Active biologice productive în curs de aprovizionare“.

Cu ajutorul conturilor din această grupă se ţine evidenţa imobilizărilor corporale cumpărate, pentru care s-au transferat riscurile şi beneficiile aferente, dar care, la finele perioadei de raportare, sunt în curs de aprovizionare.

Conturile din această grupă sunt conturi de activ.

În debitul conturilor din grupa 22 „Imobilizări corporale în curs de aprovizionare“ se înregistrează:

– valoarea imobilizărilor corporale cumpărate, pentru care s-au transferat riscurile şi beneficiile aferente, dar care sunt în curs de aprovizionare (404).

În creditul conturilor din grupa 22 „Imobilizări corporale în curs de aprovizionare“ se înregistrează:

– valoarea imobilizărilor corporale cumpărate, pentru care s-a încheiat procesul de aprovizionare (213, 214, 217).

Soldul conturilor reprezintă valoarea imobilizărilor corporale cumpărate, pentru care s-au transferat riscurile şi beneficiile aferente, dar care, la finele perioadei de raportare, sunt în curs de aprovizionare.

GRUPA 23 „IMOBILIZĂRI ÎN CURS“

Din grupa 23 „Imobilizări în curs“ fac parte:

Contul 231 „Imobilizări corporale în curs de execuţie“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa imobilizărilor corporale în curs de execuţie, altele decât investiţiile imobiliare.

Contul 231 „Imobilizări corporale în curs de execuţie“ este un cont de activ.

În debitul contului 231 „Imobilizări corporale în curs de execuţie“ se înregistrează:

– valoarea imobilizărilor corporale în curs de execuţie facturate de furnizori, inclusiv entităţi afiliate sau entităţi asociate şi entităţi controlate în comun (404, 451, 453);

– valoarea imobilizărilor corporale în curs de execuţie efectuate în regie proprie, neterminate (722);

– valoarea imobilizărilor corporale în curs de execuţie primite ca aport la capitalul social (456).

În creditul contului 231 „Imobilizări corporale în curs de execuţie“ se înregistrează:

– valoarea imobilizărilor corporale în curs de execuţie, recepţionate, date în folosinţă sau puse în funcţiune (211, 212, 213, 214, 216, 217);

– valoarea imobilizărilor corporale în curs de execuţie scoase din evidenţă (658).

Soldul contului reprezintă valoarea imobilizărilor corporale în curs de execuţie, altele decât investiţiile imobiliare.

Contul 235 „Investiţii imobiliare în curs de execuţie“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa investiţiilor imobiliare în curs de execuţie.

Contul 235 „Investiţii imobiliare în curs de execuţie“ este un cont de activ.

În debitul contului 235 „Investiţii imobiliare în curs de execuţie“ se înregistrează:

– valoarea investiţiilor imobiliare în curs de execuţie facturate de furnizori, inclusiv entităţi afiliate sau entităţi asociate şi entităţi controlate în comun (404, 451, 453);

– valoarea investiţiilor imobiliare în curs de execuţie efectuate în regie proprie, neterminate (725);

– valoarea investiţiilor imobiliare în curs de execuţie primite ca aport la capitalul social (456).

În creditul contului 235 „Investiţii imobiliare în curs de execuţie“ se înregistrează:

– valoarea investiţiilor imobiliare în curs de execuţie, recepţionate (215);

– valoarea investiţiilor imobiliare în curs de execuţie scoase din evidenţă (658).

Soldul contului reprezintă valoarea investiţiilor imobiliare în curs de execuţie.

GRUPA 26 „IMOBILIZĂRI FINANCIARE“

Din grupa 26 „Imobilizări financiare“ fac parte:

Contul 261 „Acţiuni deţinute la entităţile afiliate“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa acţiunilor deţinute la entităţile afiliate.

Contul 261 „Acţiuni deţinute la entităţile afiliate“ este un cont de activ.

În debitul contului 261 „Acţiuni deţinute la entităţile afiliate“ se înregistrează:

– valoarea acţiunilor dobândite prin achiziţie (512, 531, 269);

– valoarea acţiunilor dobândite prin aport, potrivit legii, la capitalul social al entităţilor afiliate (205, 208, 211, 212, 213, 214, 371, 411);

– diferenţa dintre valoarea acţiunilor dobândite şi valoarea neamortizată a imobilizărilor care au constituit obiectul participării în natură la capitalul entităţilor afiliate (768);

– diferenţa dintre valoarea acţiunilor dobândite şi valoarea creanţelor care au constituit obiectul participării în natură la capitalul entităţilor afiliate (768);

– diferenţa dintre valoarea acţiunilor dobândite şi valoarea mărfurilor care au constituit obiectul participării în natură la capitalul entităţilor afiliate (758);

– valoarea acţiunilor primite ca urmare a majorării capitalului social al entităţilor afiliate la care se deţin participaţii, prin încorporarea rezervelor (106);

– valoarea acţiunilor primite ca urmare a majorării capitalului social al entităţilor afiliate la care se deţin participaţii, prin încorporarea beneficiilor, precum şi cele primite fără plată, potrivit legii (768).

În creditul contului 261 „Acţiuni deţinute la entităţile afiliate“ se înregistrează:

– cheltuielile privind valoarea acţiunilor deţinute la entităţile afiliate, cedate (664).

Soldul contului reprezintă valoarea acţiunilor deţinute la entităţile afiliate.

Contul 262 „Acţiuni deţinute la entităţi asociate“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa titlurilor sub forma intereselor de participare, pe care entitatea le deţine în capitalul entităţilor asociate.

Contul 262 „Acţiuni deţinute la entităţi asociate“ este un cont de activ.

În debitul contului 262 „Acţiuni deţinute la entităţi asociate“ se înregistrează:

– valoarea participaţiilor dobândite prin achiziţie (512, 531, 269);

– valoarea participaţiilor dobândite prin aport, potrivit legii, la capitalul social al entităţilor asociate (205, 208, 211, 212, 213, 214, 371, 411);

– diferenţa dintre valoarea participaţiilor dobândite şi valoarea neamortizată a imobilizărilor care au constituit obiectul participării în natură la capitalul entităţilor asociate (768);

– diferenţa dintre valoarea acţiunilor dobândite şi valoarea creanţelor care au constituit obiectul participării în natură la capitalul entităţilor asociate (768);

– diferenţa dintre valoarea acţiunilor dobândite şi valoarea mărfurilor care au constituit obiectul participării în natură la capitalul entităţilor asociate (758);

– valoarea participaţiilor primite ca urmare a majorării capitalului social al entităţilor asociate la care se deţin participaţii, prin încorporarea rezervelor (106);

– valoarea participaţiilor primite ca urmare a majorării capitalului social al entităţilor asociate la care se deţin participaţii, prin încorporarea beneficiilor, precum şi cele primite fără plată, potrivit legii (768).

În creditul contului 262 „Acţiuni deţinute la entităţi asociate“ se înregistrează:

– cheltuielile privind valoarea participaţiilor deţinute la entităţile asociate, cedate (664);

– costul de achiziţie al participaţiilor evaluate la consolidare prin metoda punerii în echivalenţă (264).

Soldul contului reprezintă imobilizările financiare deţinute la entităţi asociate.

Contul 263 „Acţiuni deţinute la entităţi controlate în comun“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa titlurilor sub forma intereselor de participare, pe care entitatea le deţine în capitalul entităţilor controlate în comun.

Contul 263 „Acţiuni deţinute la entităţi controlate în comun“ este un cont de activ.

În debitul contului 263 „Acţiuni deţinute la entităţi controlate în comun“ se înregistrează:

– valoarea participaţiilor dobândite prin achiziţie (512, 531, 269);

– valoarea participaţiilor dobândite prin aport, potrivit legii, la capitalul social al entităţilor controlate în comun (205, 208, 211, 212, 213, 214, 371, 411);

– diferenţa dintre valoarea participaţiilor dobândite şi valoarea neamortizată a imobilizărilor care au constituit obiectul participării în natură la capitalul entităţilor controlate în comun (768);

– diferenţa dintre valoarea acţiunilor dobândite şi valoarea creanţelor care au constituit obiectul participării în natură la capitalul entităţilor controlate în comun (768);

– diferenţa dintre valoarea acţiunilor dobândite şi valoarea mărfurilor care au constituit obiectul participării în natură la capitalul entităţilor controlate în comun (758);

– valoarea participaţiilor primite ca urmare a majorării capitalului social al entităţilor controlate în comun la care se deţin participaţii, prin încorporarea rezervelor (106);

– valoarea participaţiilor primite ca urmare a majorării capitalului social al entităţilor controlate în comun la care se deţin participaţii, prin încorporarea beneficiilor, precum şi cele primite fără plată, potrivit legii (768).

În creditul contului 263 „Acţiuni deţinute la entităţi controlate în comun“ se înregistrează:

– cheltuielile privind valoarea participaţiilor deţinute la entităţile controlate în comun, cedate (664);

– costul de achiziţie al participaţiilor evaluate la consolidare prin metoda punerii în echivalenţă (264).

Soldul contului reprezintă imobilizările financiare deţinute la entităţi controlate în comun.

Contul 264 „Titluri puse în echivalenţă“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa titlurilor de participare consolidate prin metoda punerii în echivalenţă.

Contul 264 „Titluri puse în echivalenţă“ este un cont de activ.

În debitul contului 264 „Titluri puse în echivalenţă“ se înregistrează participaţiile în entităţile asociate şi entităţile controlate în comun, prezentate în situaţiile financiare anuale consolidate la valoarea determinată prin metoda punerii în echivalenţă, astfel:

– costul de achiziţie al titlurilor evaluate prin metoda punerii în echivalenţă (263);

– partea cuvenită investitorului din profitul înregistrat în exerciţiul financiar curent de entităţile asociate şi entităţile controlate în comun (768);

– partea cuvenită investitorului din rezervele înregistrate de entităţile asociate şi entităţile controlate în comun, cu ocazia consolidării prin metoda punerii în echivalenţă (106).

În creditul contului 264 „Titluri puse în echivalenţă“ se înregistrează:

– partea cuvenită investitorului din pierderea înregistrată în exerciţiul curent de entităţile asociate şi entităţile controlate în comun, cu ocazia consolidării prin metoda punerii în echivalenţă a participaţiilor deţinute de investitor în aceste entităţi (668).

Contul 265 „Alte titluri imobilizate“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa altor titluri de valoare deţinute pe o perioadă îndelungată, în capitalul social al entităţilor, altele decât entităţile afiliate, entităţile asociate şi entităţile controlate în comun.

Contul 265 „Alte titluri imobilizate“ este un cont de activ.

În debitul contului 265 „Alte titluri imobilizate“ se înregistrează:

– valoarea altor titluri imobilizate dobândite prin achiziţie (512, 531, 269);

– valoarea altor titluri imobilizate dobândite prin aport, potrivit legii, la capitalul social al altor entităţi (205, 208, 211, 212, 213, 214, 371, 411);

– diferenţa dintre valoarea altor titluri imobilizate dobândite şi valoarea neamortizată a imobilizărilor care au constituit obiectul participării în natură la capitalul altor entităţi (768);

– diferenţa dintre valoarea acţiunilor dobândite şi valoarea creanţelor care au constituit obiectul participării în natură la capitalul entităţilor afiliate (768);

– diferenţa dintre valoarea acţiunilor dobândite şi valoarea mărfurilor care au constituit obiectul participării în natură la capitalul entităţilor afiliate (758);

– valoarea altor titluri imobilizate primite ca urmare a majorării capitalului social al altor entităţi la care se deţin participaţii, prin încorporarea rezervelor (106);

– valoarea altor titluri imobilizate primite ca urmare a majorării capitalului social al altor entităţi la care se deţin participaţii, prin încorporarea beneficiilor, precum şi cele primite fără plată, potrivit legii (768).

În creditul contului 265 „Alte titluri imobilizate“ se înregistrează:

– cheltuielile privind valoarea altor titluri imobilizate deţinute în capitalul social al altor entităţi la care se deţin participaţii, cedate (664).

Soldul contului reprezintă alte titluri imobilizate existente.

Contul 266 „Certificate verzi amânate“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa certificatelor verzi a căror tranzacţionare este amânată, potrivit legii.

Contul 266 „Certificate verzi amânate“ este un cont de activ.

În debitul contului 266 „Certificate verzi amânate“ se înregistrează:

– valoarea certificatelor verzi pentru care se constată dreptul de a le primi, dar a căror tranzacţionare este amânată, potrivit legii (472).

În creditul contului 266 „Certificate verzi amânate“ se înregistrează:

– valoarea certificatelor verzi primite admise la tranzacţionare (507).

Soldul contului reprezintă valoarea certificatelor verzi a căror tranzacţionare este amânată, potrivit legii.

Contul 267 „Creanţe imobilizate“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa creanţelor imobilizate sub forma împrumuturilor acordate pe termen lung altor entităţi, a altor creanţe imobilizate, cum sunt depozite, garanţii şi cauţiuni depuse de entitate la terţi, precum şi a obligaţiunilor achiziţionate cu ocazia emisiunilor de obligaţiuni efectuate de terţi, care urmează a fi deţinute pe o perioadă mai mare de un an.

Contul 267 „Creanţe imobilizate“ este un cont de activ.

În debitul contului 267 „Creanţe imobilizate“ se înregistrează:

– sume plătite reprezentând valoarea împrumuturilor acordate altor entităţi (512);

– dobânzile aferente creanţelor imobilizate (766);

– valoarea garanţiilor depuse la terţi (411);

– sume plătite sau de plătit, reprezentând valoarea obligaţiunilor achiziţionate cu ocazia emisiunilor de obligaţiuni efectuate de terţi, care urmează a fi deţinute pe o perioadă mai mare de un an (512, 462);

– diferenţele favorabile de curs valutar, aferente împrumuturilor acordate în valută şi depozitelor constituite în valută, rezultate din evaluarea acestora la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (765);

– diferenţele favorabile aferente creanţelor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (768).

În creditul contului 267 „Creanţe imobilizate“ se înregistrează:

– valoarea împrumuturilor restituite de terţi (512);

– dobânzile încasate, aferente creanţelor imobilizate (512);

– valoarea garanţiilor restituite de terţi (512);

– valoarea pierderilor din creanţe imobilizate (663);

– diferenţele nefavorabile de curs valutar, aferente împrumuturilor acordate, rezultate în urma evaluării acestora la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar, sau în urma încasării creanţelor (665);

– diferenţele nefavorabile de curs valutar, aferente depozitelor constituite în valută, rezultate în urma evaluării acestora la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar, sau cu ocazia lichidării lor (665);

– diferenţele nefavorabile aferente creanţelor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora, la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (668).

Soldul contului reprezintă valoarea împrumuturilor acordate şi a altor creanţe imobilizate.

Contul 269 „Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa vărsămintelor de efectuat cu ocazia achiziţionării imobilizărilor financiare.

Contul 269 „Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare“ este un cont de pasiv.

În creditul contului 269 „Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare“ se înregistrează:

– sumele datorate pentru achiziţionarea de imobilizări financiare (261, 262, 263, 265);

– diferenţele nefavorabile de curs valutar, rezultate în urma evaluării la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar, a datoriilor în valută reprezentând Vărsăminte de efectuat pentru imobilizările financiare (665).

În debitul contului 269 „Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare“ se înregistrează:

– sumele plătite pentru imobilizări financiare (512, 531);

– diferenţele favorabile de curs valutar, rezultate în urma evaluării datoriilor în valută, reprezentând Vărsăminte de efectuat pentru imobilizările financiare, la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar, sau în urma achitării acestora (765).

Soldul contului reprezintă sumele datorate pentru imobilizările financiare.

GRUPA 28 „AMORTIZĂRI PRIVIND IMOBILIZĂRILE“

Din grupa 28 „Amortizări privind imobilizările“ fac parte:

Contul 280 „Amortizări privind imobilizările necorporale“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa amortizării imobilizărilor necorporale.

Contul 280 „Amortizări privind imobilizările necorporale“ este un cont de pasiv.

În creditul contului 280 „Amortizări privind imobilizările necorporale“ se înregistrează:

– valoarea amortizării imobilizărilor necorporale (681).

În debitul contului 280 „Amortizări privind imobilizările necorporale“ se înregistrează:

– amortizarea aferentă imobilizărilor necorporale scoase din evidenţă (201, 203, 205, 206, 207, 208).

Soldul contului reprezintă amortizarea imobilizărilor necorporale.

Contul 281 „Amortizări privind imobilizările corporale“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa amortizării imobilizărilor corporale.

Contul 281 „Amortizări privind imobilizările corporale“ este un cont de pasiv.

În creditul contului 281 „Amortizări privind imobilizările corporale“ se înregistrează:

– cheltuielile aferente amortizării imobilizărilor corporale (681);

– valoarea amortizării investiţiilor efectuate de chiriaşi la imobilizările corporale primite cu chirie şi restituite proprietarului (212, 213, 214);

– ajustarea amortizării cumulate înregistrate până la data reevaluării imobilizării corporale, atunci când reevaluarea se efectuează prin aplicarea unui indice (105).

În debitul contului 281 „Amortizări privind imobilizările corporale“ se înregistrează:

– valoarea amortizării imobilizărilor corporale scoase din evidenţă (211, 212, 213, 214, 215, 216, 217);

– valoarea investiţiilor efectuate de chiriaşi la imobilizările corporale primite cu chirie, amortizate integral, restituite proprietarului (212, 213);

– valoarea amortizării imobilizărilor corporale, eliminată cu ocazia reevaluării, din valoarea contabilă brută a acestora (212, 215, 216, 217).

Soldul contului reprezintă amortizarea imobilizărilor corporale.

GRUPA 29 „AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA SAU PIERDEREA DE VALOARE A IMOBILIZĂRILOR“

Din grupa 29 „Ajustări pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor“ fac parte:

Contul 290 „Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor necorporale.

Contul 290 „Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale“ este un cont de pasiv.

În creditul contului 290 „Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale“ se înregistrează:

– sumele reprezentând constituirea sau suplimentarea ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor necorporale (681).

În debitul contului 290 „Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale“ se înregistrează:

– sumele reprezentând diminuarea sau anularea ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor necorporale (781).

Soldul contului reprezintă valoarea ajustărilor aferente imobilizărilor necorporale.

Contul 291 „Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor corporale.

Contul 291 „Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale“ este un cont de pasiv.

În creditul contului 291 „Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale“ se înregistrează:

– sumele reprezentând constituirea sau suplimentarea ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor corporale (681).

În debitul contului 291 „Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale“ se înregistrează:

– sumele reprezentând diminuarea sau anularea ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor corporale (781).

Soldul contului reprezintă valoarea ajustărilor aferente imobilizărilor corporale.

Contul 293 „Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor în curs de execuţie“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor corporale şi a investiţiilor imobiliare în curs de execuţie.

Contul 293 „Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor în curs de execuţie“ este un cont de pasiv.

În creditul contului 293 „Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor în curs de execuţie“ se înregistrează:

– sumele reprezentând constituirea sau suplimentarea ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor în curs de execuţie (681).

În debitul contului 293 „Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor în curs de execuţie“ se înregistrează:

– sumele reprezentând diminuarea sau anularea ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor în curs de execuţie (781).

Soldul contului reprezintă valoarea ajustărilor aferente imobilizărilor în curs de execuţie.

Contul 296 „Ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa ajustărilor pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare.

Contul 296 „Ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare“ este un cont de pasiv.

În creditul contului 296 „Ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare“ se înregistrează:

– sumele reprezentând constituirea sau suplimentarea ajustărilor privind pierderea de valoare a imobilizărilor financiare (686).

În debitul contului 296 „Ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare“ se înregistrează:

– sumele reprezentând diminuarea sau anularea ajustărilor privind pierderea de valoare a imobilizărilor financiare (786).

Soldul contului reprezintă valoarea ajustărilor aferente imobilizărilor financiare.

CLASA 3 – „CONTURI DE STOCURI ŞI PRODUCŢIE ÎN CURS DE EXECUŢIE“

Din clasa 3 „Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie“ fac parte următoarele grupe de conturi: 30 „Stocuri de materii prime şi materiale“, 32 „Stocuri în curs de aprovizionare“, 33 „Producţie în curs de execuţie“, 34 „Produse“, 35 „Stocuri aflate la terţi“, 36 „Active biologice de natura stocurilor“, 37 „Mărfuri“, 38 „Ambalaje“ şi 39 „Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie“.

GRUPA 30 „STOCURI DE MATERII PRIME ŞI MATERIALE“

Din grupa 30 „Stocuri de materii prime şi materiale“ fac parte:

Contul 301 „Materii prime“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de materii prime.

Contul 301 „Materii prime“ este un cont de activ.

În situaţia aplicării inventarului permanent:

În debitul contului 301 „Materii prime“ se înregistrează:

– valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime achiziţionate de la terţi (401, 408, 446, 321, 542);

– valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime aduse de la terţi (351, 401);

– valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime de la entităţi afiliate sau entităţi asociate şi entităţi controlate în comun (451, 453);

– valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime primite de la unitate sau subunităţi (481, 482);

– valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime reprezentând aport în natură al acţionarilor/asociaţilor (456);

– valoarea la preţ de înregistrare a semifabricatelor şi produselor reţinute şi consumate ca materie primă în aceeaşi unitate, inclusiv a diferenţelor de preţ nefavorabile aferente (341, 345, 347);

– valoarea materiilor prime constatate plus la inventar, a celor primite cu titlu gratuit şi a celor rezultate din dezmembrări (601, 758);

– diferenţele de preţ în minus sau favorabile, aferente materiilor prime achiziţionate (308).

În creditul contului 301 „Materii prime“ se înregistrează:

– valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime incluse pe cheltuieli, precum şi a celor constatate lipsă la inventar sau distruse (601);

– valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime vândute ca atare (371);

– valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime livrate unităţii sau subunităţilor (481, 482);

– valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime trimise spre prelucrare sau în custodie la terţi (351);

– valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime ieşite prin donaţie sau distruse prin calamităţi (658).

Soldul contului reprezintă valoarea materiilor prime existente în stoc.

Contul 302 „Materiale consumabile“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de materiale consumabile (materiale auxiliare, combustibili, ambalaje, piese de schimb, seminţe şi materiale de plantat, furaje şi alte materiale consumabile).

Contul 302 „Materiale consumabile“ este un cont de activ.

În situaţia aplicării inventarului permanent:

În debitul contului 302 „Materiale consumabile“ se înregistrează:

– valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile achiziţionate de la terţi (401, 408, 446, 322, 542);

– valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile aduse de la terţi (351, 401);

– valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile primite de la entităţi afiliate sau entităţi asociate şi entităţi controlate în comun (451, 453);

– valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile primite de la unitate sau subunităţi (481, 482);

– valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile reprezentând aport în natură al acţionarilor/asociaţilor (456);

– valoarea la preţ de înregistrare a semifabricatelor şi produselor reţinute şi consumate ca materiale consumabile în aceeaşi unitate (341, 345, 347);

– valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile constatate plus la inventar, a celor primite cu titlu gratuit şi a celor rezultate din dezmembrări (602, 758);

– contravaloarea materialelor consumabile achitate prin alte valori (532);

– diferenţele de preţ în minus sau favorabile, aferente materialelor consumabile achiziţionate (308).

În creditul contului 302 „Materiale consumabile“ se înregistrează:

– valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile incluse pe cheltuieli, precum şi a celor constatate lipsă la inventar sau distruse (602);

– valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile vândute ca atare (371);

– valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile livrate unităţii sau subunităţilor (481, 482);

– valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile trimise spre prelucrare sau în custodie la terţi (351);

– valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile ieşite prin donaţie sau distruse prin calamităţi (658).

Soldul contului reprezintă valoarea materialelor consumabile existente în stoc.

Contul 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa existenţei şi mişcării materialelor de natura obiectelor de inventar.

Contul 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar“ este un cont de activ.

În situaţia aplicării inventarului permanent:

În debitul contului 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar“ se înregistrează:

– valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar achiziţionate de la terţi (401, 408, 446, 323, 542);

– valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar primite de la entităţi afiliate sau entităţi asociate şi entităţi controlate în comun (451, 453);

– valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar primite ca aport în natură de la acţionari/asociaţi (456);

– valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar primite de la unitate sau subunităţi (481, 482);

– valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar aduse de la terţi (351, 401);

– valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar constatate plus la inventar, a celor primite cu titlu gratuit şi a celor rezultate din dezmembrări (603, 758);

– valoarea la preţ de înregistrare a produselor reţinute pentru a fi folosite ca materiale de natura obiectelor de inventar în aceeaşi unitate (345);

– diferenţele de preţ în minus sau favorabile, aferente materialelor de natura obiectelor de inventar achiziţionate (308).

În creditul contului 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar“ se înregistrează:

– valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar incluse pe cheltuieli, precum şi a celor constatate lipsă la inventar sau distruse (603);

– valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar livrate unităţii sau subunităţilor (481, 482);

– valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar trimise spre prelucrare sau în custodie la terţi (351);

– valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar ieşite prin donaţie sau distruse prin calamităţi (658);

– valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar vândute ca atare (371).

Soldul contului reprezintă valoarea materialelor de natura obiectelor de inventar existente în stoc.

Contul 308 „Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa diferenţelor (în plus sau nefavorabile, respectiv în minus sau favorabile) între preţul de înregistrare standard (prestabilit) şi costul de achiziţie, aferente materiilor prime, materialelor consumabile şi materialelor de natura obiectelor de inventar.

Contul 308 „Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale“ este un cont rectificativ al valorii de înregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile şi materialelor de natura obiectelor de inventar.

În debitul contului 308 „Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale“ se înregistrează:

– diferenţele de preţ în plus sau nefavorabile (costul de achiziţie este mai mare decât preţul standard) aferente materiilor prime, materialelor consumabile şi materialelor de natura obiectelor de inventar intrate în gestiune (401, 542);

– diferenţele de preţ în plus sau nefavorabile, aferente materiilor prime, materialelor consumabile şi materialelor de natura obiectelor de inventar achiziţionate de la entităţi afiliate sau entităţi asociate şi entităţi controlate în comun (451, 453);

– diferenţele de preţ în minus sau favorabile aferente materiilor prime, materialelor consumabile şi materialelor de natura obiectelor de inventar ieşite din gestiune (601, 602, 603).

În creditul contului 308 „Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale“ se înregistrează:

– diferenţele de preţ în minus sau favorabile, aferente materiilor prime, materialelor consumabile şi materialelor de natura obiectelor de inventar achiziţionate (301, 302, 303, 542);

– diferenţele de preţ în plus sau nefavorabile aferente materiilor prime, materialelor consumabile şi materialelor de natura obiectelor de inventar ieşite din gestiune (601, 602, 603).

Soldul contului reprezintă diferenţele de preţ aferente materiilor prime, materialelor consumabile şi materialelor de natura obiectelor de inventar existente în stoc.

În situaţia aplicării inventarului intermitent:

Stocurile existente la începutul exerciţiului financiar, precum şi intrările în cursul perioadei de materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar se înregistrează direct în debitul conturilor 601 „Cheltuieli cu materiile prime“, 602 „Cheltuieli cu materialele consumabile“ şi 603 „Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar“.

Conturile 301 „Materii prime“, 302 „Materiale consumabile“ şi 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar“ se debitează numai la sfârşitul perioadei cu valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, existente în stoc, stabilită pe baza inventarului, prin creditul conturilor 601 „Cheltuieli cu materiile prime“, 602 „Cheltuieli cu materialele consumabile“, 603 „Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar“, iar, la începutul perioadei imediat următoare, pentru respectarea permanenţei metodelor se reiau pe cheltuieli la aceeaşi valoare.

GRUPA 32 „STOCURI ÎN CURS DE APROVIZIONARE“

Din grupa 32 „Stocuri în curs de aprovizionare“ fac parte conturile:

321 „Materii prime în curs de aprovizionare“;

322 „Materiale consumabile în curs de aprovizionare“;

323 „Materiale de natura obiectelor de inventar în curs de aprovizionare“;

326 „Active biologice de natura stocurilor în curs de aprovizionare“;

327 „Mărfuri în curs de aprovizionare“;

328 „Ambalaje în curs de aprovizionare“.

Cu ajutorul conturilor din această grupă se ţine evidenţa stocurilor cumpărate, pentru care s-au transferat riscurile şi beneficiile aferente, dar care, la finele perioadei de raportare, sunt în curs de aprovizionare.

Conturile din această grupă sunt conturi de activ.

În debitul conturilor din grupa 32 „Stocuri în curs de aprovizionare“ se înregistrează:

– valoarea stocurilor cumpărate, pentru care s-au transferat riscurile şi beneficiile aferente, dar care sunt în curs de aprovizionare (401).

În creditul conturilor din grupa 32 „Stocuri în curs de aprovizionare“ se înregistrează:

– valoarea stocurilor cumpărate, pentru care s-a încheiat procesul de aprovizionare (301, 302, 303, 361, 371, 381).

Soldul conturilor reprezintă valoarea stocurilor cumpărate, pentru care s-au transferat riscurile şi beneficiile aferente, dar care, la finele perioadei de raportare, sunt în curs de aprovizionare.

GRUPA 33 „PRODUCŢIE ÎN CURS DE EXECUŢIE“

Din grupa 33 „Producţie în curs de execuţie“ fac parte:

Contul 331 „Produse în curs de execuţie“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa stocurilor de produse în curs de execuţie (care nu au trecut prin toate fazele de prelucrare prevăzute de procesul tehnologic, respectiv producţia neterminată) existente la sfârşitul perioadei.

Contul 331 „Produse în curs de execuţie“ este un cont de activ.

În debitul contului 331 „Produse în curs de execuţie“ se înregistrează:

– valoarea la cost de producţie a stocului de produse în curs de execuţie la sfârşitul perioadei, stabilită pe bază de inventar (711).

În creditul contului 331 „Produse în curs de execuţie“ se înregistrează:

– scăderea din gestiune a valorii produselor în curs de execuţie la începutul perioadei următoare (711).

Soldul contului reprezintă valoarea la cost de producţie a produselor aflate în curs de execuţie la sfârşitul perioadei.

Contul 332 „Servicii în curs de execuţie“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa serviciilor în curs de execuţie existente la sfârşitul perioadei.

Contul 332 „Servicii în curs de execuţie“ este un cont de activ.

În debitul contului 332 „Servicii în curs de execuţie“ se înregistrează:

– valoarea la cost de producţie a serviciilor în curs de execuţie la sfârşitul perioadei (712).

În creditul contului 332 „Servicii în curs de execuţie“ se înregistrează:

– scăderea din gestiune a valorii serviciilor în curs de execuţie la începutul perioadei următoare (712).

Soldul contului reprezintă valoarea la cost de producţie a serviciilor în curs de execuţie la sfârşitul perioadei.

GRUPA 34 „PRODUSE“

Din grupa 34 „Produse“ fac parte:

Contul 341 „Semifabricate“

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existenţei şi mişcării stocurilor de semifabricate.

Contul 341 „Semifabricate“ este un cont de activ.

În debitul contului 341 „Semifabricate“ se înregistrează:

– valoarea la preţ de înregistrare sau preţ de producţie a semifabricatelor intrate în gestiune din activitatea proprie şi plusurile constatate la inventariere (711);

– valoarea la preţ de înregistrare a semifabricatelor aduse de la terţi (354, 401);

– valoarea la preţ de înregistrare a semifabricatelor primite de la unitate sau subunităţi (481, 482).

În creditul contului 341 „Semifabricate“ se înregistrează:

– valoarea la preţ de înregistrare a semifabricatelor vândute şi lipsurile constatate la inventariere (711);

– valoarea la preţ de înregistrare a semifabricatelor consumate în aceeaşi unitate (301, 302);

– valoarea la preţ de înregistrare a semifabricatelor trimise la terţi (354);

– valoarea la preţ de înregistrare a semifabricatelor livrate unităţii sau subunităţilor (481, 482);

– valoarea pierderilor din calamităţi (658).

Soldul contului reprezintă valoarea la preţ de înregistrare a semifabricatelor existente în stoc la sfârşitul perioadei.

Contul 345 „Produse finite“

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existenţei şi mişcării stocurilor de produse finite.

Contul 345 „Produse finite“ este un cont de activ.

În debitul contului 345 „Produse finite“ se înregistrează:

– valoarea la preţ de înregistrare a produselor finite intrate în gestiune şi plusurile la inventar (711);

– diferenţele de preţ în minus sau favorabile (costul de producţie este mai mic decât preţul standard) aferente produselor intrate în gestiune din producţie proprie (348);

– valoarea la preţ de înregistrare a produselor finite aduse de la terţi (354, 401).

În creditul contului 345 „Produse finite“ se înregistrează:

– valoarea la preţ de înregistrare a produselor finite vândute şi lipsurile la inventar (711);

– diferenţele de preţ în minus sau favorabile repartizate asupra produselor ieşite din gestiune (348);

– valoarea la preţ de înregistrare a produselor cuvenite unităţilor prestatoare, ca plată în natură, potrivit prevederilor contractuale (462, 401);

– valoarea la preţ de înregistrare a produselor finite transferate în magazinele de vânzare proprii (371);

– valoarea la preţ de înregistrare a produselor reţinute pentru a fi utilizate în aceeaşi unitate (301, 302, 303, 381);

– valoarea la preţ de înregistrare a produselor acordate salariaţilor ca plată în natură, potrivit legii (421);

– valoarea la preţ de înregistrare a produselor finite trimise la terţi (354);

– valoarea produselor finite donate sau distruse prin calamităţi (658).

Soldul contului reprezintă valoarea la preţ de înregistrare a produselor finite existente în stoc la sfârşitul perioadei.

Contul 346 „Produse reziduale“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de produse reziduale (rebuturi, materiale recuperabile sau deşeuri).

Contul 346 „Produse reziduale“ este un cont de activ.

În debitul contului 346 „Produse reziduale“ se înregistrează:

– valoarea la preţ de înregistrare a produselor reziduale intrate în gestiune din producţie proprie (711);

– valoarea la preţ de înregistrare a produselor reziduale aduse de la terţi (354, 401).

În creditul contului 346 „Produse reziduale“ se înregistrează:

– valoarea la preţ de înregistrare a produselor reziduale vândute şi lipsurile la inventar (711);

– valoarea produselor reziduale trimise la terţi (354).

Soldul contului reprezintă valoarea la preţ de înregistrare a produselor reziduale existente în stoc la sfârşitul perioadei.

Contul 347 „Produse agricole“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa produselor agricole.

Contul 347 „Produse agricole“ este un cont de activ.

În debitul contului 347 „Produse agricole“ se înregistrează:

– valoarea la preţ de înregistrare a produselor agricole intrate în gestiune şi plusurile la inventar (711);

– diferenţele de preţ în minus sau favorabile (costul de producţie este mai mic decât preţul standard) aferente produselor intrate în gestiune din producţie proprie (348);

– valoarea la preţ de înregistrare a produselor agricole aduse de la terţi (354, 401).

În creditul contului 347 „Produse agricole“ se înregistrează:

– valoarea la preţ de înregistrare a produselor agricole vândute şi lipsurile la inventar (711);

– diferenţele de preţ în minus sau favorabile repartizate asupra produselor ieşite din gestiune (348);

– valoarea la preţ de înregistrare a produselor agricole transferate în magazinele de vânzare proprii (371);

– valoarea la preţ de înregistrare a produselor agricole reţinute pentru a fi utilizate în aceeaşi unitate (301, 302);

– valoarea la preţ de înregistrare a produselor agricole acordate salariaţilor ca plată în natură, potrivit legii (421);

– valoarea la preţ de înregistrare a produselor agricole trimise la terţi (354);

– valoarea produselor agricole donate sau distruse prin calamităţi (658).

Soldul contului reprezintă valoarea la preţ de înregistrare a produselor agricole existente în stoc la sfârşitul perioadei.

Contul 348 „Diferenţe de preţ la produse“26

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa diferenţelor între preţul standard (prestabilit) şi costul de producţie al produselor finite şi semifabricatelor.

Contul 348 „Diferenţe de preţ la produse“ este un cont rectificativ al valorii de înregistrare a produselor.

În debitul contului 348 „Diferenţe de preţ la produse“ se înregistrează:

– diferenţele de preţ în plus sau nefavorabile (costul de producţie este mai mare decât preţul standard) aferente produselor intrate în gestiune din producţie proprie (711);

– diferenţele de preţ în minus sau favorabile (costul de producţie este mai mic decât preţul standard) repartizate asupra produselor ieşite din gestiune (345, 347).

În creditul contului 348 „Diferenţe de preţ la produse“ se înregistrează:

– diferenţele de preţ în minus sau favorabile aferente produselor intrate în gestiune din producţie proprie (345, 347);

– diferenţele de preţ în plus sau nefavorabile repartizate asupra produselor ieşite din gestiune (711).

Soldul contului reprezintă diferenţele de preţ aferente produselor existente în stoc.

GRUPA 35 „STOCURI AFLATE LA TERŢI“

Din grupa 35 „Stocuri aflate la terţi“ fac parte:

Contul 351 „Materii şi materiale aflate la terţi“

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existenţei şi mişcării stocurilor de materii prime, materiale consumabile şi materiale de natura obiectelor de inventar trimise la terţi, pentru prelucrare sau în custodie.

Contul 351 „Materii şi materiale aflate la terţi“ este un cont de activ.

În debitul contului 351 „Materii şi materiale aflate la terţi“ se înregistrează:

– valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile şi materialelor de natura obiectelor de inventar aflate la terţi (301, 302, 303).

În creditul contului 351 „Materii şi materiale aflate la terţi“ se înregistrează:

– valoarea materiilor prime, materialelor consumabile şi materialelor de natura obiectelor de inventar intrate în gestiune, aduse de la terţi (301, 302, 303);

– scăderea din gestiune a materiilor prime, materialelor consumabile şi materialelor de natura obiectelor de inventar aflate la terţi, constatate lipsă la inventar (601, 602, 603);

– scăderea din gestiune a materiilor prime, materialelor consumabile şi materialelor de natura obiectelor de inventar aflate la terţi, distruse de calamităţi (658).

Soldul contului reprezintă valoarea materiilor prime, materialelor consumabile şi materialelor de natura obiectelor de inventar aflate la terţi.

Contul 354 „Produse aflate la terţi“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa stocurilor de produse trimise la terţi, pentru prelucrare sau în custodie.

Contul 354 „Produse aflate la terţi“ este un cont de activ.

În debitul contului 354 „Produse aflate la terţi“ se înregistrează:

– valoarea la preţ de înregistrare a produselor (semifabricatelor, produselor finite sau produselor reziduale) trimise la terţi (341, 345, 346).

În creditul contului 354 „Produse aflate la terţi“ se înregistrează:

– valoarea produselor intrate în gestiune, aduse de la terţi (341, 345, 346);

– scăderea din gestiune a produselor aflate la terţi pentru care s-au întocmit documente de livrare sau constatate lipsă la inventar (607).

Soldul contului reprezintă valoarea la preţ de înregistrare a produselor aflate la terţi.

Conţinutul şi funcţiunea conturilor 356 „Active biologice de natura stocurilor aflate la terţi“, 357 „Mărfuri aflate la terţi“ şi 358 „Ambalaje aflate la terţi“ sunt similare cu cele ale conturilor prezentate în această grupă.

GRUPA 36 „ACTIVE BIOLOGICE DE NATURA STOCURILOR“

Din grupa 36 „Active biologice de natura stocurilor“ fac parte:

Contul 361 „Active biologice de natura stocurilor“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa activelor biologice de natura stocurilor, respectiv animalele născute şi cele tinere de orice fel (viţei, miei, purcei, mânji etc.), în vederea creşterii şi folosirii lor pentru muncă şi reproducţie animalele şi păsările la îngrăşat pentru valorificare; coloniile de albine, precum şi animalele pentru producţie (lână, lapte şi blană).

Contul 361 „Active biologice de natura stocurilor“ este un cont de activ.

În debitul contului 361 „Active biologice de natura stocurilor“ se înregistrează:

– valoarea la preţ de înregistrare a activelor biologice de natura stocurilor achiziţionate (401, 408, 326, 542);

– diferenţele de preţ în minus sau favorabile (preţul de înregistrare este mai mic decât preţul standard) aferente activelor biologice de natura stocurilor intrate în gestiune (368);

– valoarea la preţ de înregistrare a activelor biologice de natura stocurilor achiziţionate de la entităţi afiliate sau de la entităţi asociate şi entităţi controlate în comun (451, 453);

– valoarea la preţ de înregistrare a activelor biologice de natura stocurilor primite de la unitate sau subunităţi (481, 482);

– valoarea la preţ de înregistrare a activelor biologice de natura stocurilor aduse de la terţi (356, 401);

– valoarea activelor biologice de natura stocurilor reprezentând aportul în natură al acţionarilor/asociaţilor (456);

– valoarea la preţ de înregistrare a activelor biologice de natura stocurilor obţinute din producţie proprie, sporuri de greutate şi plusurile la inventar (711);

– valoarea activelor biologice de natura stocurilor primite cu titlu gratuit (758).

În creditul contului 361 „Active biologice de natura stocurilor“ se înregistrează:

– valoarea la preţ de înregistrare a activelor biologice de natura stocurilor vândute – din producţie proprie sau achiziţionate – constatate minus de inventar şi cele trimise la terţi (711, 606, 356);

– diferenţele de preţ în minus sau favorabile aferente activelor biologice de natura stocurilor ieşite din gestiune (368);

– valoarea la preţ de înregistrare a activelor biologice de natura stocurilor livrate unităţii sau subunităţilor (481, 482);

– valoarea la preţ de înregistrare a activelor biologice de natura stocurilor vândute ca atare (371);

– valoarea pierderilor din calamităţi (658).

Soldul contului reprezintă valoarea la preţ de înregistrare a activelor biologice de natura stocurilor existente în stoc la sfârşitul perioadei.

Contul 368 „Diferenţe de preţ la active biologice de natura stocurilor“27

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa diferenţelor, în plus sau nefavorabile, respectiv în minus sau favorabile, dintre preţul standard (prestabilit) şi costul de achiziţie, respectiv costul de producţie.

Contul 368 „Diferenţe de preţ la active biologice de natura stocurilor“ este un cont rectificativ al valorii de înregistrare a activelor biologice de natura stocurilor.

În debitul contului 368 „Diferenţe de preţ la active biologice de natura stocurilor“ se înregistrează:

– diferenţele de preţ în plus sau nefavorabile (preţul de înregistrare este mai mare decât preţul standard) aferente activelor biologice de natura stocurilor achiziţionate (401, 542);

– diferenţele de preţ în plus sau nefavorabile aferente activelor biologice de natura stocurilor achiziţionate de la entităţi afiliate sau de la entităţi asociate şi entităţi controlate în comun (451, 453);

– diferenţele de preţ în plus sau nefavorabile aferente activelor biologice de natura stocurilor intrate în gestiune din producţie proprie (711);

– diferenţele de preţ în minus sau favorabile (preţul de înregistrare este mai mic decât preţul standard) repartizate asupra activelor biologice de natura stocurilor ieşite din gestiune (361).

În creditul contului 368 „Diferenţe de preţ la active biologice de natura stocurilor“ se înregistrează:

– diferenţele de preţ în minus sau favorabile aferente activelor biologice de natura stocurilor achiziţionate (361, 542);

– diferenţele de preţ în minus sau favorabile aferente activelor biologice de natura stocurilor intrate în gestiune din producţie proprie (361);

– diferenţele de preţ în plus sau nefavorabile aferente activelor biologice de natura stocurilor incluse pe cheltuieli (606);

– diferenţele de preţ în plus sau nefavorabile repartizate asupra activelor biologice de natura stocurilor ieşite din gestiune, din producţie proprie (711).

Soldul contului reprezintă diferenţele de preţ aferente activelor biologice de natura stocurilor existente în stoc.

GRUPA 37 „MĂRFURI“

Din grupa 37 „Mărfuri“ fac parte:

Contul 371 „Mărfuri“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de mărfuri.

Contul 371 „Mărfuri“ este un cont de activ.

În debitul contului 371 „Mărfuri“ se înregistrează:

– valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor achiziţionate (401, 408, 446, 327, 542);

– valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor achiziţionate de la entităţi afiliate sau de la entităţi asociate şi entităţi controlate în comun (451, 453);

– valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor primite de la unitate sau subunităţi (481, 482);

– valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor reprezentând aportul în natură al acţionarilor/asociaţilor (456);

– valoarea mărfurilor aduse de la terţi (357, 401);

– valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, activelor biologice de natura stocurilor şi ambalajelor, vândute ca atare (301, 302, 303, 361, 381);

– valoarea la preţ de înregistrare a produselor finite transferate magazinelor proprii (345);

– valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor constatate plus la inventar şi a celor primite cu titlu gratuit (607, 758);

– valoarea adaosului comercial şi taxa pe valoarea adăugată neexigibilă, în situaţia în care evidenţa mărfurilor se ţine la preţ cu amănuntul (378, 4428);

– valoarea terenurilor folosite pentru construirea de ansambluri de locuinţe destinate vânzării, reclasificate ca mărfuri (211).

În creditul contului 371 „Mărfuri“ se înregistrează:

– valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor ieşite din gestiune prin vânzare şi lipsurile la inventar (607);

– valoarea adaosului comercial şi a taxei pe valoarea adăugată neexigibile aferente mărfurilor ieşite din gestiune (378, 4428);

– valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor livrate unităţii sau subunităţilor (481, 482);

– valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor trimise la terţi (357);

– valoarea donaţiilor şi pierderilor din calamităţi (658);

– valoarea mărfurilor care fac obiectul participării în natură, potrivit legii, la capitalul social al altor entităţi, în schimbul dobândirii de participaţii în capitalul acestora (261, 262, 263, 265).

Soldul contului reprezintă valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor existente în stoc la sfârşitul perioadei.

Contul 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa adaosului comercial (marja comerciantului) aferent mărfurilor din unităţile comerciale.

Contul 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri“ este un cont rectificativ al valorii de înregistrare a mărfurilor.

În creditul contului 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri“ se înregistrează:

– valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor intrate în gestiune (371).

În debitul contului 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri“ se înregistrează:

– valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor ieşite din gestiune (371).

Soldul contului reprezintă valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor existente în stoc la sfârşitul perioadei.

GRUPA 38 „AMBALAJE“

Din grupa 38 „Ambalaje“ fac parte:

Contul 381 „Ambalaje“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de ambalaje.

Contul 381 „Ambalaje“ este un cont de activ.

În debitul contului 381 „Ambalaje“ se înregistrează:

– valoarea la preţ de înregistrare a ambalajelor achiziţionate (401, 408, 446, 328, 542);

– valoarea la preţ de înregistrare a ambalajelor primite de la entităţi afiliate sau de la entităţi asociate şi entităţi controlate în comun (451, 453);

– valoarea la preţ de înregistrare a ambalajelor primite de la unitate sau subunităţi (481, 482);

– valoarea ambalajelor reprezentând aportul în natură al acţionarilor/asociaţilor (456);

– valoarea ambalajelor aduse de la terţi (358, 401);

– valoarea la preţ de înregistrare a ambalajelor constatate plus la inventar şi a celor primite cu titlu gratuit (608, 758);

– valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, nerestituite furnizorilor, reţinute în stoc (409);

– valoarea la preţ de înregistrare a ambalajelor realizate din producţie proprie şi reţinute ca ambalaje (345);

– diferenţe de preţ în minus sau favorabile aferente ambalajelor achiziţionate (388).

În creditul contului 381 „Ambalaje“ se înregistrează:

– valoarea la preţ de înregistrare a ambalajelor vândute ca atare (371);

– valoarea la preţ de înregistrare a ambalajelor consumate şi lipsurile constatate la inventar (608);

– valoarea ambalajelor trimise la terţi (358);

– valoarea la preţ de înregistrare a ambalajelor livrate unităţii sau subunităţilor (481, 482);

– valoarea donaţiilor şi a pierderilor din calamităţi (658).

Soldul contului reprezintă valoarea la preţ de înregistrare a ambalajelor existente în stoc la sfârşitul perioadei.

Contul 388 „Diferenţe de preţ la ambalaje“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa diferenţelor în minus sau favorabile, respectiv în plus sau nefavorabile între preţul standard şi costul de achiziţie, aferente ambalajelor.

Contul 388 „Diferenţe de preţ la ambalaje“ este un cont rectificativ al valorii de înregistrare a ambalajelor.

În debitul contului 388 „Diferenţe de preţ la ambalaje“ se înregistrează:

– diferenţele de preţ în plus sau nefavorabile (costul de achiziţie mai mare decât preţul standard) aferente ambalajelor intrate în gestiune (401, 542);

– diferenţele de preţ în plus sau nefavorabile aferente ambalajelor achiziţionate de la entităţi afiliate sau de la entităţi asociate şi entităţi controlate în comun (451, 453);

– diferenţele de preţ în minus sau favorabile aferente ambalajelor incluse pe cheltuieli (608).

În creditul contului 388 „Diferenţe de preţ la ambalaje“ se înregistrează:

– diferenţele de preţ în minus sau favorabile aferente ambalajelor achiziţionate (381, 542);

– diferenţele de preţ în plus sau nefavorabile aferente ambalajelor ieşite din gestiune (608).

Soldul contului reprezintă diferenţele de preţ aferente ambalajelor existente în stoc la sfârşitul perioadei.

GRUPA 39 „AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR ŞI PRODUCŢIEI ÎN CURS DE EXECUŢIE“

Din grupa 39 „Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie“ fac parte conturile:

391 „Ajustări pentru deprecierea materiilor prime“;

392 „Ajustări pentru deprecierea materialelor“;

393 „Ajustări pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie“;

394 „Ajustări pentru deprecierea produselor“;

395 „Ajustări pentru deprecierea stocurilor aflate la terţi“;

396 „Ajustări pentru deprecierea activelor biologice de natura stocurilor“;

397 „Ajustări pentru deprecierea mărfurilor“;

398 „Ajustări pentru deprecierea ambalajelor“.

Cu ajutorul conturilor din această grupă se ţine evidenţa constituirii, de regulă, la sfârşitul exerciţiului financiar, a ajustărilor pentru deprecierea stocurilor de materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, producţie în curs de execuţie, produse, active biologice de natura stocurilor, mărfuri şi ambalaje, precum şi a suplimentării, diminuării sau anulării acestora, potrivit politicilor adoptate de entitate.

Conturile din această grupă sunt conturi de pasiv.

În creditul conturilor din grupa 39 „Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie“ se înregistrează:

– valoarea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor şi a producţiei în curs, constituite sau suplimentate, pe feluri de ajustări (681).

În debitul conturilor din grupa 39 „Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie“ se înregistrează:

– sumele reprezentând diminuarea sau anularea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs (781).

Soldul conturilor reprezintă valoarea ajustărilor constituite la sfârşitul perioadei.

CLASA 4 „CONTURI DE TERŢI“

Din clasa 4 „Conturi de terţi“ fac parte următoarele grupe de conturi: 40 „Furnizori şi conturi asimilate“, 41 „Clienţi şi conturi asimilate“, 42 „Personal şi conturi asimilate“, 43 „Asigurări sociale, protecţia socială şi conturi asimilate“, 44 „Bugetul statului, fonduri speciale şi conturi asimilate“, 45 „Grup şi acţionari/asociaţi“, 46 „Debitori şi creditori diverşi“, 47 „Conturi de subvenţii, regularizare şi asimilate“, 48 „Decontări în cadrul unităţii“, 49 „Ajustări pentru deprecierea creanţelor“.

GRUPA 40 „FURNIZORI ŞI CONTURI ASIMILATE“

Din grupa 40 „Furnizori şi conturi asimilate“ fac parte:

Contul 401 „Furnizori“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa datoriilor şi a decontărilor în relaţiile cu furnizorii, alţii decât entităţile afiliate, entităţile asociate şi entităţile controlate în comun, pentru aprovizionările de bunuri sau serviciile prestate.

Contul 401 „Furnizori“ este un cont de pasiv.

În creditul contului 401 „Furnizori“ se înregistrează:

– valoarea la preţ de cumpărare sau standard (prestabilit) al materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, activelor biologice de natura stocurilor, mărfurilor şi ambalajelor, achiziţionate cu titlu oneros de la terţi pe bază de facturi (301, 302, 303, 361, 371, 381, 321, 322, 323, 326, 327, 328), precum şi diferenţele de preţ în plus sau nefavorabile aferente, în cazul în care evidenţa acestora se ţine la preţuri standard (308, 368, 388);

– valoarea la preţ de înregistrare a produselor aduse de la terţi (341 la 347);

– rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile, constatate în exerciţiul financiar curent, aferente exerciţiilor financiare precedente (117);

– valoarea materialelor achiziţionate, nestocate şi consumul de energie şi apă (604, 605);

– valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, facturate de furnizori (409);

– valoarea materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, mărfurilor, ambalajelor etc. achiziţionate, în cazul folosirii metodei inventarului intermitent (601, 602, 603, 607, 608);

– valoarea serviciilor prestate de terţi (611 la 626, 628, 471);

– valoarea facturilor primite, în cazul în care acestea au fost evidenţiate anterior ca facturi nesosite (408);

– taxa pe valoarea adăugată aferentă furnizorilor (4426);

– valoarea timbrelor fiscale şi poştale, biletelor de tratament şi călătorie şi a altor valori achiziţionate (532);

– valoarea despăgubirilor, amenzilor şi penalităţilor datorate terţilor (658);

– valoarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră achiziţionate, aferente perioadei (652);

– diferenţele nefavorabile de curs valutar din evaluarea soldului în valută, înregistrate la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (665);

– diferenţele nefavorabile aferente datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (668);

– valoarea avansurilor facturate (409).

În debitul contului 401 „Furnizori“ se înregistrează:

– plăţile efectuate către furnizori (512, 531, 541, 542);

– valoarea acceptată a efectelor comerciale de plătit (403);

– valoarea avansurilor acordate furnizorilor, cu ocazia regularizării plăţilor cu aceştia (409);

– sumele nete achitate colaboratorilor şi impozitul reţinut (512, 531, 444);

– valoarea la preţ de înregistrare a produselor cuvenite unităţilor prestatoare, ca plată în natură potrivit prevederilor contractuale (345);

– datorii prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii (758);

– valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării (609);

– valoarea sconturilor obţinute de la furnizori (767);

– valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, predate furnizorului (409);

– diferenţele favorabile de curs valutar aferente datoriilor către furnizori, la decontarea acestora sau cu ocazia evaluării lor la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (765);

– diferenţele favorabile aferente datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, la decontarea acestora sau cu ocazia evaluării lor la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (768).

Soldul contului reprezintă sumele datorate furnizorilor.

Contul 403 „Efecte de plătit“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa obligaţiilor de plătit pe bază de efecte comerciale (bilet la ordin, cambie etc.). Contul 403 „Efecte de plătit“ este un cont de pasiv. În creditul contului 403 „Efecte de plătit“ se înregistrează:

– valoarea acceptată a efectelor comerciale de plătit (401);

– diferenţele nefavorabile de curs valutar, înregistrate la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar, din evaluarea soldului în valută (665).

În debitul contului 403 „Efecte de plătit“ se înregistrează:

– plăţile efectuate la scadenţă pe bază de efecte comerciale (512);

– diferenţele favorabile de curs valutar constatate la evaluarea, la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar, a efectelor comerciale de plătit sau la lichidarea acestora (765).

Soldul contului reprezintă valoarea efectelor comerciale de plătit.

Contul 404 „Furnizori de imobilizări“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa obligaţiilor de plată faţă de furnizorii de imobilizări corporale sau necorporale, alţii decât entităţile afiliate, entităţile asociate şi entităţile controlate în comun.

Contul 404 „Furnizori de imobilizări“ este un cont de pasiv.

În creditul contului 404 „Furnizori de imobilizări“ se înregistrează:

– valoarea imobilizărilor facturate de furnizori sau a serviciilor prestate de terţi pentru realizarea acestor imobilizări (201, 203, 205, 206, 208, 211 la 217, 223, 224, 231, 235);

– rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile, constatate în exerciţiul financiar curent, aferente exerciţiilor financiare precedente (117);

– obligaţia de plată a ratelor pe baza facturilor emise de locator, în cazul leasingului financiar, şi a dobânzii aferente (167, 666);

– valoarea avansurilor acordate furnizorilor de imobilizări (409);

– taxa pe valoarea adăugată aferentă furnizorilor de imobilizări (4426);

– valoarea despăgubirilor, amenzilor şi penalităţilor datorate terţilor (658);

– diferenţele nefavorabile de curs valutar înregistrate la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar, din evaluarea soldului în valută (665);

– diferenţele nefavorabile aferente datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea acestora la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (668).

În debitul contului 404 „Furnizori de imobilizări“ se înregistrează:

– sumele achitate furnizorilor de imobilizări (512, 531, 541);

– valoarea avansurilor decontate furnizorilor de imobilizări (409);

– valoarea garanţiilor depuse la terţi (167);

– valoarea acceptată a efectelor de plătit pentru imobilizări (405);

– datorii prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii (758);

– valoarea sconturilor obţinute de la furnizorii de imobilizări (767);

– diferenţele favorabile de curs valutar aferente datoriilor către furnizorii de imobilizări, la decontarea acestora sau cu ocazia evaluării (765);

– diferenţele favorabile aferente datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, înregistrate la decontarea acestora sau cu ocazia evaluării lor la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (768).

Soldul contului reprezintă sumele datorate furnizorilor de imobilizări.

Contul 405 „Efecte de plătit pentru imobilizări“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa obligaţiilor de plată către furnizorii de imobilizări, pe bază de efecte comerciale (bilet la ordin, cambie etc.).

Contul 405 „Efecte de plătit pentru imobilizări“ este un cont de pasiv.

În creditul contului 405 „Efecte de plătit pentru imobilizări“ se înregistrează:

– valoarea acceptată a efectelor comerciale de plătit pentru imobilizări (404);

– diferenţele nefavorabile de curs valutar din evaluarea soldului în valută, înregistrate la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (665).

În debitul contului 405 „Efecte de plătit pentru imobilizări“ se înregistrează:

– plăţile efectuate către furnizorii de imobilizări pe bază de efecte comerciale, la scadenţa acestora (512);

– diferenţele favorabile de curs valutar înregistrate la decontarea acestora sau cu ocazia evaluării lor la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (765).

Soldul contului reprezintă valoarea efectelor de plătit pentru imobilizările achiziţionate.

Contul 408 „Furnizori – facturi nesosite“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa decontărilor cu furnizorii pentru aprovizionările de bunuri şi prestările de servicii, pentru care nu s-au primit facturi.

Contul 408 „Furnizori – facturi nesosite“ este un cont de pasiv.

În creditul contului 408 „Furnizori – facturi nesosite“ se înregistrează:

– valoarea bunurilor aprovizionate sau a serviciilor prestate de către furnizori, precum şi a altor datorii către aceştia (301, 302, 303, 361, 371, 381, 4428, 604, 605, 611 la 626, 628, 658);

– rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile, constatate în exerciţiul financiar curent, aferente exerciţiilor financiare precedente (117);

– diferenţele nefavorabile de curs valutar înregistrate la primirea facturii sau la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar, aferente datoriilor în valută către furnizori (665);

– diferenţele nefavorabile înregistrate la primirea facturii sau la închiderea exerciţiului, aferente datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute (668).

În debitul contului 408 „Furnizori – facturi nesosite“ se înregistrează:

– valoarea facturilor sosite (401);

– diferenţele favorabile de curs valutar înregistrate la primirea facturii sau la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (765);

– diferenţele favorabile aferente datoriilor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, înregistrate la primirea facturii sau la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (768).

Soldul contului reprezintă sumele datorate furnizorilor pentru care nu s-au primit facturi.

Contul 409 „Furnizori – debitori“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa avansurilor acordate furnizorilor pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor, prestări de servicii, imobilizări corporale sau necorporale.

Contul 409 „Furnizori – debitori“ este un cont de activ.

În debitul contului 409 „Furnizori – debitori“ se înregistrează:

– valoarea avansurilor acordate (401, 404);

– valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, facturate de furnizori (401).

În creditul contului 409 „Furnizori – debitori“ se înregistrează:

– valoarea avansurilor acordate furnizorilor, cu ocazia regularizării plăţilor cu aceştia (401, 404);

– valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, înapoiate furnizorilor, precum şi valoarea ambalajelor degradate (401, 608);

– valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, nerestituite furnizorilor, reţinute în stoc (381).

Soldul contului reprezintă avansuri acordate furnizorilor, nedecontate.

GRUPA 41 „CLIENŢI ŞI CONTURI ASIMILATE“

Din grupa 41 „Clienţi şi conturi asimilate“ fac parte:

Contul 411 „Clienţi“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa creanţelor şi decontărilor în relaţiile cu clienţii interni şi externi pentru produse, semifabricate, materiale, mărfuri etc. vândute, servicii prestate, pe bază de facturi, cu excepţia entităţilor afiliate, entităţilor asociate şi a entităţilor controlate în comun, inclusiv a clienţilor incerţi, rău-platnici, dubioşi sau aflaţi în litigiu.

Contul 411 „Clienţi“ este un cont de activ.

În debitul contului 411 „Clienţi“ se înregistrează:

– valoarea la preţ de vânzare a mărfurilor, produselor, semifabricatelor etc. livrate şi serviciilor prestate, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă (701 la 708, 4427);

– valoarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate, evidenţiate anterior în contul „Clienţi – facturi de întocmit“ (418);

– venituri înregistrate în avans sau de realizat, aferente perioadelor sau exerciţiilor financiare următoare (472);

– valoarea avansurilor facturate clienţilor (419, 4427);

– valoarea creanţelor reactivate (754);

– valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, facturate clienţilor (419);

– valoarea despăgubirilor, amenzilor şi penalităţilor datorate de terţi (758);

– diferenţele favorabile de curs valutar, aferente creanţelor în valută, înregistrate la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (765);

– diferenţele favorabile aferente creanţelor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, înregistrate la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (768);

– rezultatul favorabil provenit din corectarea erorilor contabile aferente exerciţiilor financiare anterioare (117).

În creditul contului 411 „Clienţi“ se înregistrează:

– sumele încasate de la clienţi (512, 531);

– decontarea avansurilor încasate de la clienţi (419);

– valoarea garanţiilor reţinute de terţi (267);

– valoarea cecurilor şi efectelor comerciale acceptate (511, 413);

– valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării (709);

– valoarea sconturilor acordate clienţilor (667);

– sumele trecute pe pierderi cu prilejul scăderii din evidenţă a clienţilor incerţi sau în litigiu (654);

– diferenţa dintre valoarea creanţelor cedate în schimbul titlurilor primite şi valoarea mai mică a titlurilor primite, la data dobândirii acelor titluri (654);

– creanţe prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii (658);

– valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, primite de la clienţi (419);

– valoarea creanţelor care fac obiectul participării în natură, potrivit legii, la capitalul social al altor entităţi, în schimbul dobândirii de participaţii în capitalul acestora (261, 262, 263, 265);

– diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente creanţelor în valută, înregistrate la decontarea acestora sau cu ocazia evaluării lor la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (665);

– diferenţele nefavorabile aferente creanţelor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, înregistrate la decontarea acestora sau cu ocazia evaluării lor la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (668).

Soldul contului reprezintă sumele datorate de clienţi.

Contul 413 „Efecte de primit de la clienţi“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa creanţelor de încasat, pe bază de efecte comerciale.

Contul 413 „Efecte de primit de la clienţi“ este un cont de activ.

În debitul contului 413 „Efecte de primit de la clienţi“ se înregistrează:

– sumele datorate de clienţi reprezentând valoarea efectelor comerciale acceptate (411);

– diferenţele favorabile de curs valutar, aferente efectelor comerciale de încasat, înregistrate la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (765).

În creditul contului 413 „Efecte de primit de la clienţi“ se înregistrează:

– efecte comerciale primite de la clienţi (511);

– sumele încasate de la clienţi prin conturile curente (512);

– diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente creanţelor datorate de clienţii externi a căror decontare se face pe bază de efecte comerciale, înregistrate la primirea efectelor comerciale sau cu ocazia evaluării creanţelor la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (665).

Soldul contului reprezintă valoarea efectelor comerciale de primit.

Contul 418 „Clienţi – facturi de întocmit“

Cu ajutorul acestui cont se evidenţiază livrările de bunuri sau prestările de servicii, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, pentru care nu s-au întocmit facturi.

Contul 418 „Clienţi – facturi de întocmit“ este un cont de activ.

În debitul contului 418 „Clienţi – facturi de întocmit“ se înregistrează:

– valoarea livrărilor de bunuri sau a serviciilor prestate către clienţi, pentru care nu s-au întocmit facturi, inclusiv taxa pe valoarea adăugată aferentă, precum şi a altor creanţe faţă de aceştia (701 la 708, 4428, 758);

– diferenţele favorabile de curs valutar, aferente creanţelor în valută înregistrate la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (765);

– diferenţele favorabile aferente creanţelor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, înregistrate la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (768).

În creditul contului 418 „Clienţi – facturi de întocmit“ se înregistrează:

– valoarea facturilor întocmite (411);

– diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente clienţilor– facturi de întocmit, înregistrate la primirea facturii sau la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (665);

– diferenţele nefavorabile aferente creanţelor exprimate în lei, a căror decontare se face în funcţie de cursul unei valute, înregistrate la primirea facturii sau la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (668).

Soldul contului reprezintă valoarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, pentru care nu s-au întocmit facturi.

Contul 419 „Clienţi – creditori“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa clienţilor – creditori, reprezentând avansurile încasate de la clienţi.

Contul 419 „Clienţi – creditori“ este un cont de pasiv.

În creditul contului 419 „Clienţi – creditori“ se înregistrează:

– sumele facturate clienţilor reprezentând avansuri pentru livrări de bunuri sau prestări de servicii (411);

– valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, facturate clienţilor (411).

În debitul contului 419 „Clienţi – creditori“ se înregistrează:

– decontarea avansurilor încasate de la clienţi (411);

– valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, primite de la clienţi (411);

– valoarea ambalajelor care circulă în sistem de restituire, nerestituite de clienţi (708).

Soldul contului reprezintă sumele datorate clienţilor – creditori.

GRUPA 42 „PERSONAL ŞI CONTURI ASIMILATE“

Din grupa 42 „Personal şi conturi asimilate“ fac parte:

Contul 421 „Personal – salarii datorate“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa decontărilor cu personalul pentru drepturile salariale cuvenite acestuia în bani sau în natură, inclusiv a sporurilor, adaosurilor, premiilor din fondul de salarii etc.

Contul 421 „Personal – salarii datorate“ este un cont de pasiv.

În creditul contului 421 „Personal – salarii datorate“ se înregistrează:

– salariile şi alte drepturi cuvenite personalului (641);

– contravaloarea avantajelor în natură acordate salariaţilor (642).

În debitul contului 421 „Personal – salarii datorate“ se înregistrează:

– reţineri din salarii reprezentând avansuri acordate personalului, sume opozabile salariaţilor datorate terţilor, contribuţia pentru asigurări sociale, contribuţia pentru ajutorul de şomaj, garanţii, impozitul pe salarii, precum şi alte reţineri datorate (425, 427, 431, 437, 428, 444);

– valoarea la preţ de înregistrare a produselor acordate salariaţilor ca plată în natură, potrivit legii (345, 347);

– drepturi de personal neridicate (426);

– salariile nete achitate personalului (512, 531). Soldul contului reprezintă drepturile salariale datorate.

Contul 423 „Personal – ajutoare materiale datorate“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa ajutoarelor de boală pentru incapacitate temporară de muncă, a celor pentru îngrijirea copilului, a ajutoarelor de deces şi a altor ajutoare acordate.

Contul 423 „Personal – ajutoare materiale datorate“ este un cont de pasiv.

În creditul contului 423 „Personal – ajutoare materiale datorate“ se înregistrează:

– ajutoarele materiale suportate potrivit legii, precum şi alte ajutoare acordate (431, 645).

În debitul contului 423 „Personal – ajutoare materiale datorate“ se înregistrează:

– ajutoare materiale achitate (512, 531);

– reţinerile reprezentând avansuri acordate, sume datorate unităţii sau terţilor, contribuţia pentru asigurări sociale, contribuţia pentru asigurări de sănătate şi pentru ajutorul de şomaj şi impozitul datorat (425, 427, 428, 431, 437, 444);

– ajutoare materiale neridicate (426).

Soldul contului reprezintă ajutoare materiale datorate.

Contul 424 „Prime reprezentând participarea personalului la profit“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa primelor acordate personalului din profitul realizat, potrivit prevederilor legale, reprezentând participarea acestora la profit.

Contul 424 „Prime reprezentând participarea personalului la profit“ este un cont de pasiv.

În creditul contului 424 „Prime reprezentând participarea personalului la profit“ se înregistrează:

– valoarea primelor reprezentând participarea personalului la profit, acordate potrivit legii (644).

În debitul contului 424 „Prime reprezentând participarea personalului la profit“ se înregistrează:

– reţineri reprezentând avansuri, sume datorate unităţii şi terţilor, precum şi alte reţineri datorate (427, 428, 444);

– sumele achitate personalului (512, 531);

– sumele neridicate de personal (426).

Soldul contului reprezintă primele acordate din profit, datorate.

Contul 425 „Avansuri acordate personalului“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa avansurilor acordate personalului.

Contul 425 „Avansuri acordate personalului“ este un cont de activ.

În debitul contului 425 „Avansuri acordate personalului“ se înregistrează:

– avansurile achitate personalului (512, 531).

În creditul contului 425 „Avansuri acordate personalului“ se înregistrează:

– sumele reţinute pe statele de salarii sau de ajutoare materiale, reprezentând avansuri acordate (421, 423).

Soldul contului reprezintă avansurile acordate.

Contul 426 „Drepturi de personal neridicate“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa drepturilor de personal neridicate în termenul legal.

Contul 426 „Drepturi de personal neridicate“ este un cont de pasiv.

În creditul contului 426 „Drepturi de personal neridicate“ se înregistrează:

– sumele datorate personalului, reprezentând salarii, sporuri, adaosuri, ajutoare de boală, prime şi alte drepturi, neridicate în termen (421, 423, 424).

În debitul contului 426 „Drepturi de personal neridicate“ se înregistrează:

– sumele achitate personalului (512, 531);

– drepturile de personal neridicate, prescrise potrivit legii (758).

Soldul contului reprezintă drepturi de personal neridicate.

Contul 427 „Reţineri din salarii datorate terţilor“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa reţinerilor şi popririlor din salarii, datorate terţilor.

Contul 427 „Reţineri din salarii datorate terţilor“ este un cont de pasiv.

În creditul contului 427 „Reţineri din salarii datorate terţilor“ se înregistrează:

– sumele reţinute personalului, datorate terţilor, reprezentând chirii, cumpărări cu plata în rate şi alte obligaţii faţă de terţi (421, 423, 424).

În debitul contului 427 „Reţineri din salarii datorate terţilor“ se înregistrează:

– sumele achitate terţilor, reprezentând reţineri sau popriri (512, 531).

Soldul contului reprezintă sumele reţinute, datorate terţilor.

Contul 428 „Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa altor datorii şi creanţe în legătură cu personalul.

Contul 428 „Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul“ este un cont bifuncţional.

În creditul contului 428 „Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul“ se înregistrează:

– sumele reţinute personalului reprezentând garanţii (421);

– sumele datorate personalului, pentru care nu s-au întocmit state de plată, determinate de activitatea exerciţiului care urmează să se închidă (641);

– sumele datorate personalului sub formă de ajutoare (438);

– sumele încasate sau reţinute personalului pentru sumele datorate de acesta (531, 512, 421, 423, 424).

În debitul contului 428 „Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul“ se înregistrează:

– sumele achitate personalului, evidenţiate anterior ca datorie faţă de acesta (531);

– sumele datorate de personal, reprezentând chirii, avansuri nejustificate, salarii, ajutoare de boală, sporuri şi adaosuri necuvenite, imputaţii şi alte debite, precum şi sumele achitate de unitate acestuia (706, 708, 758, 4427, 438, 512, 531);

– sumele restituite gestionarilor reprezentând garanţiile şi dobânda aferentă (531);

– cota-parte din valoarea echipamentului de lucru suportată de personal (758, 4427);

– valoarea biletelor de tratament şi odihnă, a tichetelor şi biletelor de călătorie şi a altor valori acordate personalului (532);

– sume reprezentând avansuri nejustificate sau nedecontate până la data bilanţului (542).

Soldul creditor al contului reprezintă sumele datorate personalului, iar soldul debitor, sumele reprezentând creanţe faţă de personal.

GRUPA 43 „ASIGURĂRI SOCIALE, PROTECŢIA SOCIALĂ ŞI CONTURI ASIMILATE“

Din grupa 43 „Asigurări sociale, protecţia socială şi conturi asimilate“ fac parte:

Contul 431 „Asigurări sociale“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa decontărilor privind contribuţia angajatorului şi a personalului la asigurările sociale şi a contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate.

Contul 431 „Asigurări sociale“ este un cont de pasiv.

În creditul contului 431 „Asigurări sociale“ se înregistrează:

– contribuţia angajatorului la asigurările sociale (645);

– contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate (645);

– sume reprezentând alte drepturi de asigurări sociale, potrivit legii (645);

– contribuţia personalului la asigurări sociale (421, 423);

– contribuţia personalului pentru asigurări sociale de sănătate (421, 423).

În debitul contului 431 „Asigurări sociale“ se înregistrează:

– sumele virate asigurărilor sociale şi asigurărilor sociale de sănătate (512);

– sumele datorate personalului, ce se suportă din asigurări sociale (423);

– sume reprezentând datorii privind asigurările sociale, prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii (758).

Soldul contului reprezintă sumele datorate asigurărilor sociale.

Contul 437 „Ajutor de şomaj“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa decontărilor privind ajutorul de şomaj, datorat de angajator, precum şi de personal, potrivit legii.

Contul 437 „Ajutor de şomaj“ este un cont de pasiv.

În creditul contului 437 „Ajutor de şomaj“ se înregistrează:

– sumele datorate de angajator pentru constituirea fondului de şomaj (645);

– sumele datorate de personal pentru constituirea fondului de şomaj (421, 423).

În debitul contului 437 „Ajutor de şomaj“ se înregistrează:

– sumele virate reprezentând contribuţia unităţii şi a personalului pentru constituirea fondului de şomaj (512);

– sume reprezentând datorii privind ajutorul de şomaj, prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii (758).

Soldul contului reprezintă ajutorul de şomaj datorat.

Contul 438 „Alte datorii şi creanţe sociale“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa contribuţiei unităţii la fondurile de pensii facultative, primele de asigurare voluntară de sănătate şi asigurările de viaţă, a datoriilor de achitat sau a creanţelor de încasat în contul asigurărilor sociale, precum şi a plăţii acestora.

Contul 438 „Alte datorii şi creanţe sociale“ este un cont bifuncţional.

În creditul contului 438 „Alte datorii şi creanţe sociale“ se înregistrează:

– contribuţia unităţii la asigurările de viaţă (645);

– contribuţia unităţii la fondurile de pensii facultative (645);

– contribuţia unităţii la primele de asigurare voluntară de sănătate (645);

– sumele reprezentând ajutoare achitate în plus personalului (428);

– sume restituite de la buget reprezentând vărsăminte efectuate în plus în relaţia cu bugetul asigurărilor sociale (512).

În debitul contului 438 „Alte datorii şi creanţe sociale“ se înregistrează:

– sumele datorate personalului sub formă de ajutoare (428);

– sumele virate reprezentând contribuţia unităţii la fondurile de pensii facultative (512);

– sumele virate reprezentând contribuţia unităţii la primele de asigurare voluntară de sănătate (512);

– sumele virate reprezentând contribuţia unităţii la asigurările de viaţă (512);

– sumele virate asigurărilor sociale reflectate ca alte datorii (512);

– sume reprezentând alte datorii privind asigurările sociale, prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii (758).

Soldul creditor al contului reprezintă sumele ce urmează a fi plătite pentru contribuţia unităţii la fondurile de pensii facultative, primele de asigurare voluntară de sănătate şi asigurările de viaţă, precum şi sumele datorate bugetului asigurărilor sociale, iar soldul debitor, sumele ce urmează a se încasa de la bugetul asigurărilor sociale.

GRUPA 44 „BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE ŞI CONTURI ASIMILATE“

Din grupa 44 „Bugetul statului, fonduri speciale şi conturi asimilate“ fac parte:

Contul 441 „Impozitul pe profit/venit“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa decontărilor cu bugetul statului/bugetele locale privind impozitul pe profit/venit.

Contul 441 „Impozitul pe profit/venit“ este un cont de pasiv.

În creditul contului 441 „Impozitul pe profit/venit“ se înregistrează:

– sumele datorate de entitate către bugetul statului/bugetele locale, reprezentând impozitul pe profit/impozitul pe venit (691, 698);

– impozitul pe profit/venit aferent exerciţiilor financiare anterioare, în cazul corectării erorilor contabile reflectate pe seama rezultatului reportat (117).

În debitul contului 441 „Impozitul pe profit/venit“ se înregistrează:

– sumele virate bugetului de stat/bugetelor locale reprezentând impozitul pe profit/venit (512);

– sume reprezentând impozitul pe profit/venit, prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii (758).

Soldul creditor al contului reprezintă sumele datorate de entitate, iar soldul debitor, sumele vărsate în plus.

Contul 442 „Taxa pe valoarea adăugată“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa decontărilor cu bugetul statului privind taxa pe valoarea adăugată pentru operaţiunile efectuate pe teritoriul României. Nu se evidenţiază în acest cont taxa pe valoarea adăugată aferentă cumpărărilor de bunuri sau servicii efectuate din alte state şi taxa pe valoarea adăugată datorată pe teritoriul unui alt stat pentru livrări de bunuri sau prestări de servicii efectuate pe teritoriul acelor state, în conformitate cu prevederile legale.

Contul 442 „Taxa pe valoarea adăugată“ este un cont bifuncţional.

Pentru evidenţierea distinctă a taxei pe valoarea adăugată se utilizează următoarele conturi sintetice de gradul II:

4423 „TVA de plată“

4424 „TVA de recuperat“

4426 „TVA deductibilă“

4427 „TVA colectată“

4428 „TVA neexigibilă“.

În contextul funcţiunii acestor conturi, prin perioadă se înţelege perioada fiscală reglementată de legislaţia fiscală în domeniul TVA.

Contul 4423 „Taxa pe valoarea adăugată de plată“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa taxei pe valoarea adăugată de plătit la bugetul statului.

Contul 4423 „Taxa pe valoarea adăugată de plată“ este un cont de pasiv.

În creditul contului 4423 „Taxa pe valoarea adăugată de plată“ se înregistrează:

– diferenţele rezultate la finele perioadei între taxa pe valoarea adăugată colectată mai mare (4427) şi taxa pe valoarea adăugată deductibilă (4426).

În debitul contului 4423 „Taxa pe valoarea adăugată de plată“ se înregistrează:

– plăţile efectuate către bugetul statului, reprezentând taxa pe valoarea adăugată (512);

– sumele compensate cu taxa pe valoarea adăugată de recuperat din perioada fiscală precedentă (4424);

– sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată de plată, scutite sau anulate, potrivit legii (758).

Soldul contului reprezintă taxa pe valoarea adăugată de plată.

Contul 4424 „Taxa pe valoarea adăugată de recuperat“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa taxei pe valoarea adăugată de recuperat de la bugetul statului.

Contul 4424 „Taxa pe valoarea adăugată de recuperat“ este un cont de activ.

În debitul contului 4424 „Taxa pe valoarea adăugată de recuperat“ se înregistrează:

– diferenţele rezultate la sfârşitul perioadei între taxa pe valoarea adăugată deductibilă mai mare (4426) şi taxa pe valoarea adăugată colectată (4427).

În creditul contului 4424 „Taxa pe valoarea adăugată de recuperat“ se înregistrează:

– taxa pe valoarea adăugată încasată de la bugetul statului (512);

– taxa pe valoarea adăugată de recuperat compensată în perioadele următoare cu taxa pe valoarea adăugată de plată (4423) sau cu alte taxe şi impozite, potrivit legii.

Soldul contului reprezintă taxa pe valoarea adăugată de recuperat de la bugetul statului.

Contul 4426 „Taxa pe valoarea adăugată deductibilă“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa taxei pe valoarea adăugată deductibilă, potrivit legii.

Contul 4426 „Taxa pe valoarea adăugată deductibilă“ este un cont de activ.

În debitul contului 4426 „Taxa pe valoarea adăugată deductibilă“ se înregistrează:

– sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată deductibilă potrivit legii (401, 404, 451, 453, 512 sau 4427 în cazul în care se aplică taxare inversă);

– sumele reprezentând ajustări ale taxei pe valoarea adăugată deductibile aferente bunurilor de capital, în favoarea persoanei impozabile, potrivit legii;

– sumele reprezentând ajustări ale taxei pe valoarea adăugată deductibile pentru achiziţiile de bunuri şi servicii, altele decât bunurile de capital, în favoarea persoanei impozabile, potrivit legii.

În creditul contului 4426 „Taxa pe valoarea adăugată deductibilă“ se înregistrează:

– sumele compensate la sfârşitul perioadei din taxa pe valoarea adăugată colectată (4427);

– diferenţele rezultate la sfârşitul perioadei între taxa pe valoarea adăugată deductibilă mai mare şi taxa pe valoarea adăugată colectată (4424);

– taxa pe valoarea adăugată devenită nedeductibilă prin aplicarea prorata (635);

– regularizarea taxei pe valoarea adăugată aferente avansurilor sau a facturilor parţiale emise, potrivit legii;

– ajustarea bazei impozabile la beneficiar şi sumele ce rezultă din corectarea facturilor sau a altor documente care ţin loc de factură, în cazurile prevăzute de lege;

– ajustarea taxei pe valoarea adăugată deductibile pentru achiziţiile de bunuri şi servicii, altele decât bunurile de capital, în favoarea bugetului de stat, potrivit legii;

– ajustarea taxei pe valoarea adăugată deductibile aferente bunurilor de capital în favoarea bugetului de stat, potrivit legii.

La sfârşitul perioadei, contul nu prezintă sold.

Contul 4427 „Taxa pe valoarea adăugată colectată“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa taxei pe valoarea adăugată colectată, potrivit legii.

Contul 4427 „Taxa pe valoarea adăugată colectată“ este un cont de pasiv.

În creditul contului 4427 „Taxa pe valoarea adăugată colectată“ se înregistrează:

– taxa pe valoarea adăugată colectată aferentă livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii taxabile, avansurilor pentru livrări de bunuri sau prestări de servicii taxabile (411, 428, 451, 453, 461, 531), precum şi taxa aferentă operaţiunilor pentru care se aplică taxare inversă, potrivit legii (4426);

– taxa pe valoarea adăugată aferentă operaţiunilor care sunt asimilate livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii, taxabile potrivit legii (428, 461, 635);

– taxa pe valoarea adăugată neexigibilă devenită exigibilă (4428).

În debitul contului 4427 „Taxa pe valoarea adăugată colectată“ se înregistrează:

– regularizarea taxei aferente avansurilor sau a facturilor parţiale emise;

– ajustarea bazei impozabile la furnizor şi sumele ce rezultă din corectarea facturilor sau a altor documente care ţin loc de factură, în cazurile prevăzute de lege;

– taxa pe valoarea adăugată deductibilă, compensată la sfârşitul perioadei, potrivit legii (4426);

– taxa pe valoarea adăugată de plată, datorată bugetului statului, stabilită potrivit legii (4423).

La sfârşitul perioadei, contul nu prezintă sold.

Contul 4428 „Taxa pe valoarea adăugată neexigibilă“

În acest cont se evidenţiază, potrivit legii, taxa pe valoarea adăugată neexigibilă.

Contul 4428 „Taxa pe valoarea adăugată neexigibilă“ este un cont bifuncţional.

Soldul contului reprezintă taxa pe valoarea adăugată neexigibilă.

Contul 444 „Impozitul pe venituri de natura salariilor“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa impozitelor pe veniturile de natura salariilor şi a altor drepturi similare, datorate bugetului statului.

Contul 444 „Impozitul pe venituri de natura salariilor“ este un cont de pasiv.

În creditul contului 444 „Impozitul pe venituri de natura salariilor“ se înregistrează:

– sumele reprezentând impozitul pe venituri de natura salariilor, reţinut din drepturile băneşti cuvenite personalului, potrivit legii (421, 423, 424);

– sumele reprezentând impozitul datorat de către colaboratorii unităţii pentru plăţile efectuate către aceştia (401).

În debitul contului 444 „Impozitul pe venituri de natura salariilor“ se înregistrează:

– sumele virate la bugetul statului reprezentând impozitul pe veniturile de natura salariilor şi a altor drepturi similare (512);

– sumele reprezentând impozitul pe venituri de natura salariilor, anulate potrivit legii (758).

Soldul contului reprezintă sumele datorate bugetului statului.

Contul 445 „Subvenţii“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa decontărilor privind subvenţiile aferente activelor şi a celor aferente veniturilor, distinct pe subvenţii guvernamentale, împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii şi alte sume primite cu caracter de subvenţii.

Contul 445 „Subvenţii“ este un cont de activ.

În debitul contului 445 „Subvenţii“ se înregistrează:

– subvenţiile pentru investiţii, împrumuturile nerambursabile cu caracter de subvenţii pentru investiţii şi alte sume de primit, cu caracter de subvenţii pentru investiţii (475);

– valoarea subvenţiilor pentru venituri, aferente perioadei (741);

– valoarea subvenţiilor pentru venituri, aferente perioadelor viitoare (472).

În creditul contului 445 „Subvenţii“ se înregistrează:

– valoarea subvenţiilor încasate (512).

Soldul contului reprezintă subvenţiile de primit.

Contul 446 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa decontărilor cu bugetul statului sau cu bugetele locale privind impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate, cum sunt: accizele, impozitul pe ţiţeiul din producţia internă şi pe gaze naturale, impozitul pe dividende, impozitul pe clădiri şi impozitul pe terenuri, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, vărsăminte din profitul net al regiilor autonome, alte impozite şi taxe.

Contul 446 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate“ este un cont de pasiv.

În creditul contului 446 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate“ se înregistrează:

– valoarea altor impozite, taxe şi vărsăminte asimilate datorate bugetului statului sau bugetelor locale (635);

– vărsăminte din profitul net al regiilor autonome (117);

– impozitul pe dividende datorat (457);

– valoarea taxelor vamale aferente aprovizionărilor din import (213, 214, 301, 302, 303, 371, 381).

În debitul contului 446 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate“ se înregistrează:

– plăţile efectuate la bugetul de stat sau bugetele locale privind alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate (512);

– sume reprezentând alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate, prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii (758).

Soldul contului reprezintă sumele datorate bugetului statului sau bugetelor locale.

Contul 447 „Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa datoriilor şi a vărsămintelor efectuate către alte organisme publice, potrivit legii.

Contul 447 „Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate“ este un cont de pasiv.

În creditul contului 447 „Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate“ se înregistrează:

– datoriile şi vărsămintele de efectuat, conform prevederilor legale, către alte organisme publice (635).

În debitul contului 447 „Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate“ se înregistrează:

– plăţile efectuate către organismele publice (512);

– sume reprezentând fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate, prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii (758).

Soldul contului reprezintă sumele datorate.

Contul 448 „Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa altor datorii şi creanţe cu bugetul statului.

Contul 448 „Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului“ este un cont bifuncţional.

În creditul contului 448 „Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului“ se înregistrează:

– valoarea despăgubirilor, amenzilor, penalităţilor datorate bugetului (658);

– sume restituite de la buget, reprezentând vărsăminte efectuate în plus din impozite, taxe şi alte creanţe (512).

În debitul contului 448 „Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului“ se înregistrează:

– sumele virate la bugetul statului reprezentând alte datorii cu bugetul statului (512);

– sumele cuvenite entităţii, datorate de bugetul de stat, altele decât impozite şi taxe (758);

– sume reprezentând alte datorii cu bugetul statului, prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii (758).

Soldul creditor reprezintă sumele datorate de entitate bugetului statului, iar soldul debitor, sumele cuvenite de la bugetul de stat.

GRUPA 45 „GRUP ŞI ACŢIONARI/ASOCIAŢI“

Din grupa 45 „Grup şi acţionari/asociaţi“ fac parte:

Contul 451 „Decontări între entităţile afiliate“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa operaţiunilor între entităţile afiliate.

Contul 451 „Decontări între entităţile afiliate“ este un cont bifuncţional.

În debitul contului 451 „Decontări între entităţile afiliate“ se înregistrează:

– sumele virate altor entităţi afiliate (512);

– sumele cuvenite din vânzări de bunuri şi prestări de servicii către entităţi afiliate, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă (701 la 708, 4427);

– preţul de vânzare al imobilizărilor corporale şi necorporale cedate entităţilor afiliate, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă (758, 4427);

– preţul de vânzare al imobilizărilor financiare cedate la entităţi afiliate (764);

– dividende aferente investiţiilor deţinute la entităţi afiliate (761, 762);

– valoarea creanţelor reactivate (754);

– valoarea despăgubirilor, amenzilor şi penalităţilor datorate de entităţile afiliate (758);

– dobânzile cuvenite aferente împrumuturilor acordate entităţilor afiliate (766);

– diferenţele favorabile de curs valutar aferente datoriilor în valută faţă de entităţile afiliate, la decontarea acestora (765);

– diferenţele favorabile aferente datoriilor faţă de entităţile afiliate, cu decontare în funcţie de cursul unei valute, la decontarea acestora (768);

– diferenţele favorabile de curs valutar la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar, din evaluarea soldului în valută, aferent decontărilor faţă de entităţi afiliate (765);

– diferenţele favorabile aferente soldului decontărilor faţă de entităţi afiliate, cu decontare în funcţie de cursul unei valute, la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (768).

În creditul contului 451 „Decontări între entităţile afiliate“ se înregistrează:

– sumele încasate de la alte entităţi afiliate (512);

– valoarea imobilizărilor facturate de furnizori – entităţi afiliate sau a serviciilor prestate de terţi pentru realizarea acestor imobilizări (203, 205, 206, 208, 211, 212, 213, 214, 215, 216, 217, 231, 235);

– valoarea la preţ de cumpărare sau standard (prestabilit) a materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar etc. primite de la entităţi afiliate (301, 302, 303, 308, 361, 368, 371, 381, 388);

– taxa pe valoarea adăugată aferentă furnizorilor (4426);

– dobânzile datorate aferente împrumuturilor angajate (666);

– încasarea dividendelor din participaţii (512);

– valoarea debitelor scăzute din evidenţă (654);

– diferenţele nefavorabile aferente creanţelor în valută faţă de entităţile afiliate, cu ocazia decontării acestora (665);

– diferenţele nefavorabile aferente creanţelor faţă de entităţile afiliate, cu decontare în funcţie de cursul unei valute, cu ocazia decontării acestora (668);

– diferenţele nefavorabile de curs valutar din evaluarea soldului în valută, înregistrate la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (665);

– diferenţele nefavorabile aferente soldului decontărilor cu entităţile afiliate, cu decontare în funcţie de cursul unei valute, înregistrate la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (668).

Soldul debitor al contului reprezintă creanţele entităţii, iar soldul creditor, datoriile entităţii în relaţiile cu entităţile afiliate.

Contul 453 „Decontări cu entităţile asociate şi entităţile controlate în comun“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa decontărilor cu entităţile asociate şi entităţile controlate în comun.

Contul 453 „Decontări cu entităţile asociate şi entităţile controlate în comun“ este un cont bifuncţional.

În debitul contului 453 „Decontări cu entităţile asociate şi entităţile controlate în comun“ se înregistrează:

– sumele virate entităţilor asociate şi entităţilor controlate în comun (512);

– sumele cuvenite din vânzări de bunuri şi prestări de servicii către entităţi asociate şi entităţi controlate în comun, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă (701 la 708, 4427);

– preţul de vânzare al imobilizărilor corporale şi necorporale cedate entităţilor asociate şi entităţilor controlate în comun, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă (758, 4427);

– valoarea despăgubirilor, amenzilor şi penalităţilor de încasat de la entităţile asociate şi entităţile controlate în comun (758);

– dividende aferente investiţiilor deţinute la entităţile asociate şi entităţile controlate în comun (761);

– preţul de vânzare al imobilizărilor financiare cedate entităţilor asociate şi entităţilor controlate în comun (764);

– dobânzile cuvenite aferente împrumuturilor acordate entităţilor asociate şi entităţilor controlate în comun (766);

– diferenţele favorabile de curs valutar aferente datoriilor în valută faţă de entităţile asociate şi entităţile controlate în comun, înregistrate la decontarea acestora (765);

– diferenţele favorabile aferente datoriilor faţă de entităţile asociate şi entităţile controlate în comun, cu decontare în funcţie de cursul unei valute, înregistrate la decontarea acestora (768);

– diferenţele favorabile de curs valutar din evaluarea soldului în valută, înregistrate la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (765);

– diferenţele favorabile aferente decontărilor faţă de entităţile asociate şi entităţile controlate în comun, cu decontare în funcţie de cursul unei valute, înregistrate la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (768);

– valoarea creanţelor reactivate (754).

În creditul contului 453 „Decontări cu entităţile asociate şi entităţile controlate în comun“ se înregistrează:

– sumele încasate de la entităţile asociate şi entităţile controlate în comun (512);

– valoarea imobilizărilor facturate de furnizori – entităţi asociate şi entităţi controlate în comun sau a serviciilor prestate de terţi pentru realizarea acestor imobilizări (203, 205, 206, 208, 211, 212, 213, 214, 215, 216, 217, 231, 235);

– valoarea la preţ de cumpărare sau standard (prestabilit) a materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar etc. primite de la entităţi asociate şi entităţi controlate în comun (301, 302, 303, 308, 361, 368, 371, 381, 388);

– taxa pe valoarea adăugată aferentă furnizorilor (4426);

– dobânzile datorate aferente împrumuturilor primite de la entităţi asociate şi entităţi controlate în comun (666);

– încasarea dividendelor din participaţii (512);

– valoarea debitelor scăzute din evidenţă (654);

– diferenţele nefavorabile aferente creanţelor în valută faţă de entităţi asociate şi entităţi controlate în comun, cu ocazia decontării acestora (665);

– diferenţele nefavorabile aferente creanţelor faţă de entităţi asociate şi entităţi controlate în comun, cu decontare în funcţie de cursul unei valute, cu ocazia decontării acestora (668);

– diferenţele nefavorabile de curs valutar din evaluarea soldului în valută, înregistrate la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (665);

– diferentele nefavorabile aferente decontărilor cu entităţi asociate şi entităţi controlate în comun, cu decontare în funcţie de cursul unei valute, înregistrate la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (668).

Soldul debitor al contului reprezintă creanţele privind interesele de participare, iar soldul creditor, datoriile privind interesele de participare.

Contul 455 „Sume datorate acţionarilor/asociaţilor“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa sumelor lăsate temporar la dispoziţia entităţii de către acţionari/asociaţi.

Contul 455 „Sume datorate acţionarilor/asociaţilor“ este un cont de pasiv.

În creditul contului 455 „Sume datorate acţionarilor/asociaţilor“ se înregistrează:

– sumele lăsate temporar la dispoziţia entităţii de către acţionari/asociaţi (512, 531);

– dobânzile aferente sumelor depuse de acţionari/asociaţi (666);

– sumele reprezentând dividende cuvenite acţionarilor/asociaţilor şi lăsate la dispoziţia entităţii (457);

– diferenţele nefavorabile de curs valutar, din evaluarea soldului în valută, înregistrate la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar (665).

În debitul contului 455 „Sume datorate acţionarilor/asociaţilor“ se înregistrează:

– sumele restituite acţionarilor/asociaţilor (512, 531);

– diferenţe favorabile de curs valutar aferente datoriilor faţă de acţionari/asociaţi (765);

– sume reprezentând datorii faţă de acţionari/asociaţi, prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii (758).

Soldul contului reprezintă sumele datorate de entitate acţionarilor/asociaţilor.

Contul 456 „Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa decontărilor cu acţionarii/asociaţii privind capitalul.

Contul 456 „Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul“ este un cont bifuncţional.

În debitul contului 456 „Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul“ se înregistrează:

– capitalul subscris de acţionari/asociaţi, în natură şi/sau numerar, capitalul social majorat prin subscrierea sau emisiunea de noi acţiuni/părţi sociale, precum şi capitalul preluat în urma operaţiunilor de reorganizare, potrivit legii (101);

– valoarea primelor stabilite cu ocazia emisiunii, fuziunii/divizării, aportului la capital şi/sau din conversia obligaţiunilor în acţiuni (104);

– sumele achitate acţionarilor/asociaţilor cu ocazia reducerii capitalului, în condiţiile legii (512, 531);

– diferenţele favorabile de curs valutar aferente aportului în valută (765).

În creditul contului 456 „Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul“ se înregistrează:

– aportul în natură al acţionarilor/asociaţilor la capitalul entităţii (205, 208 la 217, 231, 235, 301, 302, 303, 361, 371, 381);

– sumele depuse ca aport în numerar (512, 531);

– împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni convertite în acţiuni (161);

– capitalul social retras de acţionari/asociaţi, precum şi capitalul social lichidat, potrivit legii (101);

– decontarea capitalurilor proprii către acţionari/asociaţi în cazul operaţiunilor de reorganizare, potrivit legii (106);

– diferenţele nefavorabile de curs valutar înregistrate la finele lunii, respectiv la închiderea exerciţiului financiar, sau cu ocazia vărsării capitalului social subscris în valută (665);

– valoarea acţiunilor deţinute de societatea absorbită la societatea absorbantă, preluate de societatea absorbantă ca urmare a fuziunii prin absorbţie (109).

Soldul debitor al contului reprezintă aportul la capital subscris şi nevărsat, iar cel creditor, datoriile entităţii faţă de acţionari/asociaţi.

Contul 457 „Dividende de plată“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa dividendelor datorate acţionarilor/asociaţilor corespunzător aportului la capitalul social.

Contul 457 „Dividende de plată“ este un cont de pasiv.

În creditul contului 457 „Dividende de plată“ se înregistrează:

– dividendele datorate acţionarilor/asociaţilor din profitul realizat în exerciţiile precedente (117).

În debitul contului 457 „Dividende de plată“ se înregistrează:

– sumele achitate acţionarilor/asociaţilor, reprezentând dividende datorate acestora (512, 531);

– impozitul pe dividende (446);

– sumele lăsate temporar la dispoziţia entităţii, reprezentând dividende (455);

– sume reprezentând dividende datorate acţionarilor/asociaţilor, prescrise potrivit legii (758).

Soldul contului reprezintă dividendele datorate acţionarilor/asociaţilor.

Contul 458 „Decontări din operaţiuni în participaţie“

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa decontărilor din operaţiuni în participaţie, respectiv a decontării cheltuielilor şi veniturilor realizate din operaţiuni în participaţie, precum şi a sumelor virate între coparticipanţi.

Contul 458 „Decontări din operaţiuni în participaţie“ este un cont bifuncţional.

În creditul contului 458 „Decontări din operaţiuni în participaţie“ se înregistrează:

– veniturile realizate din operaţiuni în participaţie transferate coparticipanţi lor, conform contractului de asociere (701 la 781);

– cheltuielile primite prin transfer din operaţiuni în participaţie, inclusiv amortizarea calculată de proprietarul imobilizării (601 la 681);