La inceputul lunii februarie 2015, Curtea de Conturi a României a publicat Raportul public pe anul 2013, elaborat și aprobat în decembrie 2014 de către Plenul curții.
Curtea de Conturi este Instituţia Supremă de Audit a României care are scopul de a exercita controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public. Cadrul juridic pentru desfăşurarea activităţilor specifice este stabilit prin Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Prin activităţile specifice organizate şi desfăşurate, Curtea de Conturi a verificat modul de constituire şi utilizare a resurselor financiare ale statului şi modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale.
Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, prevede la art. 56 alin. (5): „Contul general anual de execuţie a bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat şi celelalte conturi anuale de execuţie se aprobă prin lege după verificarea acestora de către Curtea de Conturi.”, iar Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevede următoarele:
– la art. 4 alin. (1) „Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului general consolidat din exerciţiul bugetar expirat” şi
– la art. 39 „Raportul public anual cuprinde: observaţiile Curţii de Conturi asupra conturilor de execuţie a bugetelor supuse controlului său; concluziile degajate din controalele dispuse de Camera Deputaţilor sau de Senat sau efectuate la regii autonome, societăţi comerciale cu capital integral sau majoritar de stat şi la celelalte persoane juridice supuse controlului Curţii; încălcările de lege constatate şi măsurile de tragere la răspundere luate; alte aspecte pe care Curtea le consideră necesare.”
Raportul public anual al CCR este înaintat Parlamentului, iar rapoartele anuale referitoare la finanţele publice locale sunt înaintate de către camerele de conturi judeţene autorităţilor publice deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale.
Prin auditurile publice externe şi controalele tematice organizate şi desfăşurate, conform legii, în anul 2014, Curtea de Conturi a urmărit dacă:
– situaţiile financiare întocmite pentru exerciţiul bugetar al anului 2013 au fost reale şi conforme cu cadrul general de raportare financiară aplicabil în acest an şi au fost respectate principiile legalităţii şi regularităţii, obiective specifice auditului financiar;
– s-a asigurat o bună gestiune financiară prin respectarea principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate specifice auditului performanţei;
– operaţiunile au fost conforme, sub toate aspectele semnificative, cu cadrul juridic şi reglementările care le-au fost aplicabile în perioadele supuse controalelor tematice.
Numărul și impactul abaterilor constatate
Potrivit Raportului CCR, în exerciţiul bugetar al anului 2013, cu ocazia verificărilor efectuate în anul 2014, s-au constatat 11.160 de cazuri de abateri, faţă de 10.239 de cazuri constatate pentru exerciţiul bugetar al anului 2012.
Impactul asupra veniturilor bugetare şi al plăţilor efectuate din bugetele publice a fost, în anul 2014, de 5.092,1 milioane lei din care venituri nestabilite şi neîncasate de 2.719,7 milioane lei, constatate în 4.650 de cazuri, şi prejudicii de 2.372,4 milioane lei constatate în 6.510 cazuri.
Principalele cauze
Principalele cauze care au condus la producerea abaterilor menţionate au constat în nerespectarea reglementărilor legale privind procedurile fiscale, respectiv nestabilirea, neurmărirea şi neîncasarea unor venituri bugetare, sau nerespectarea procedurilor de angajare, lichidare, ordonanţare şi plată a cheltuielilor bugetare în cazul producerii prejudiciilor.
Cele mai relevante nereguli
Cele mai relevante nereguli care au generat nerealizarea de venituri suplimentare, identificate de CCR în anul 2014 şi cuantumul estimat al acestora:
– netransmiterea actelor rezultate în urma inspecţiei fiscale la serviciile specializate ale Direcţiilor Generale ale Finanţelor Publice (DGFP) pentru efectuarea controlului în vederea calculării TVA suplimentar şi a creanţelor conexe (363 milioane lei);
– nevalorificarea informaţiilor fiscale deţinute de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), neinvestigarea neconcordanţelor din declaraţiile fiscale ale contribuabililor, neconsultarea aplicaţiilor informatice sau a bazelor de date accesibile ANAF (388,3 milioane lei);
– nestabilirea, neevidenţierea, neurmărirea şi neîncasarea veniturilor bugetare aflate în competenţa ANAF (347 milioane lei);
– neincluderea în programul de control şi neefectuarea de inspecţii fiscale în vederea recalculării bazei de impozitare şi stabilirii sumelor suplimentare de TVA ca urmare a primirii actelor de control întocmite de structurile Direcţiei Generale a Vămilor (fostă Autoritatea Naţională a Vămilor) cu obligaţii fiscale suplimentare la accize (216,5 milioane lei);
– nestabilirea, neînregistrarea, neurmărirea şi neîncasarea impozitului pe clădirile deţinute de persoane fizice şi juridice (50 milioane lei);
– neefectuarea inspecţiei fiscale la contribuabilii care au depăşit plafonul de scutire a TVA şi care nu s-au declarat şi înregistrat ca plătitori de TVA (46 milioane lei);
– nestabilirea din oficiu a obligaţiilor fiscale în cazul nedepunerii declaraţiilor fiscale de către contribuabili (43,5 milioane lei);
– nestabilirea, neevidenţierea, neurmărirea şi neîncasarea veniturilor proprii (29 milioane lei).
Cele mai importante nereguli care au determinat producerea de prejudicii, constatate de CCR în anul 2014 sunt următoarele:
– neînscrierea la masa credală, în termen legal, a creanţelor fiscale privind contribuabilii care au intrat în procedura de insolvenţă, nestabilirea şi neînregistrarea în evidenţa contabilă a creanţelor fiscale accesorii până la data deschiderii procedurii (1.182,5 milioane lei);
– angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor bugetare cu nerespectarea prevederilor legale (225 milioane lei);
– efectuarea de plăţi pentru produse/lucrări/servicii, neexecutate/nerecepţionate în cantitatea facturată şi plătită (175 milioane lei);
– efectuarea de cheltuieli de personal neprevăzute de legislaţia în vigoare (119 milioane lei);
– stabilirea eronată a drepturilor salariale, inclusiv a sporurilor, premiilor şi a altor drepturi acordate funcţionarilor publici, personalului contractual, persoanelor cu funcţii de conducere şi personalului care ocupa funcţii de demnitate publică (36 milioane lei);
– efectuarea de plăţi fără existenţa documentelor justificative, întocmite conform legii, care să ateste exactitatea şi realitatea sumelor datorate (32 milioane lei);
– utilizarea subvenţiilor şi a alocaţiilor pentru investiţii cu altă destinaţie decât cea aprobată (32 milioane lei);
– cheltuieli supraevaluate sau majorate nejustificat (30 milioane lei);
efectuarea de cheltuieli pentru activităţi care nu au legătură cu scopul, obiectivele şi atribuţiile prevăzute în actele normative de înfiinţare (25 milioane lei);
– plăţi peste normele, cotele sau baremurile legale (19 milioane lei);
– nerespectarea condiţiilor legale de acordare a ajutorului social (11 milioane lei).
Documente anexate:
– Sinteza raportului public al Curții de Conturi pe anul 2013 – 120 pg.
– Raportul public al Curții de Conturi pe anul 2013 – 532 pg.