Miercuri, 18 februarie 2015, Ministerul Finanțelor Publice a publicat proiectul de Lege privind Codul fiscal și expunerea de motive. Proiectul de lege a fost discutat în primă lectură în ședința de Guvern din 18 februarie 2015.

Documente anexate:
Proiect Lege NOUL Cod fiscal – Titlul I Dispoziţii generale
Proiect Lege NOUL Cod fiscal–Titlul II Impozitul pe profit
Proiect Lege NOUL Cod fiscal–Titlul III Impozitul pe venitul microîntreprinderilor
Proiect Lege NOUL Cod fiscal–Titlul IV Impozitul pe venit
Proiect Lege NOUL Cod fiscal–Titlul V Contribuţii sociale obligatorii
Proiect Lege NOUL Cod fiscal–Titlul VI Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi
Proiect Lege NOUL Cod fiscal–Titlul VII TVA
Proiect Lege NOUL Cod fiscal–Titlul VIII Accize
Proiect Lege NOUL Cod fiscal–Titlul IX Impozite și taxe locale
Proiect Lege NOUL Cod fiscal–Titlul X Dispoziţii finale
Expunere motive NOUL Cod fiscal

Rescrierea Codului fiscal presupune, în principal, o reformulare a textului actual pentru o mai bună înţelegere a acestuia, eliminarea disfuncţionalităţilor existente, dar şi o actualizare şi o reaşezare a prevederilor titlurilor şi articolelor, pentru a răspunde atât cerinţelor mediului de afaceri cât şi celor ale organelor fiscale, precizează MFP în expunerea de motive.

Prin procesul de rescriere a codului fiscal, autoritățile consideră că se vor atinge obiectivele principale ale politicii fiscale: abordarea facilă a legislaţiei fiscale de către contribuabili, administrarea coerentă a sistemului de impozite şi taxe, precum şi predictibilitatea cadrului fiscal.

Urmare discuţiilor purtate în cadrul numeroaselor întâlniri ale grupurilor de lucru constituite în contextul procesului de rescriere a Codului fiscal, MFP precizează că au fost agreate o serie de modificări ale textului actual şi o reaşezare a titlurilor actului normativ, în vederea eliminării disfuncţionalităţilor identificate şi pentru stabilirirea coordonatelor unui cadru legal fiscal coerent.

Potrivit expunerii de motive, principalele modificări propuse prin NOUL COD FISCAL se referă la:

A. Titlul I „Dispoziţii generale”

1. Au fost transferate în Codul de procedură Fiscală dispoziţiile din Codul fiscal cu privire la constituirea Comisiei fiscale centrale, având în vedere rolul acestei Comisii în aplicarea unitară a legislaţiei fiscale în general (Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, alte legi ce reglementează în materie fiscală), aplicarea unitară fiind unul din principiile de conduită în activitatea organelor fiscale. Astfel, în Codul fiscal rămâne doar responsabilitatea Comisiei fiscale centrale de elaborare a deciziilor cu privire la aplicarea unitară a codului, iar dispozițiile privind constituirea acesteia au fost preluate de Codul de procedură fiscală.
2. În cadrul capitolului de definiţii, se propun următoarele modificări şi completări:
– exceptarea aplicării definiţiilor termenilor comuni de la art. 7 şi pentru titlul VIII „Accize”;
– introducerea criteriilor care îndeplinite cumulativ definesc existenţa unei activităţi independente;
– includerea definiţiei „profesiei libere” în scop fiscal;
– modificarea definiţiei activităţii independente ca fiind orice activitate desfăşurată de către o persoană fizică, cu regularitate, pe cont propriu în scopul obținerii de venituri;
– completarea definiţiei asocierii fără personalitate juridică, în corelaţie cu formele contractuale de asociere pentru exploatarea în participaţie a resurselor de petrol, gaze şi a altor substanţe minerale;
– completarea definiţiei asocierii fără personalitate juridică cu termenul de „entitate transparentă fiscal”, în vederea clarificării regimului de impozitare aplicabil unor entităţi care, potrivit prevederilor legale de organizare şi funcţionare, nu sunt impozitate distinct, fiecare asociat/participant fiind subiect de impunere cu impozit pe profit sau venit, după caz;
– modificarea și completarea definiţiei dividendului, în sensul eliminării din sfera dividendului a distribuirilor efectuate în legătură cu:
• operațiuni de mărire a capitalului social sub forma majorării valorii nominale a titlurilor de participare existente;
• operațiuni de dobândire/răscumpărare a titlurilor de participare proprii, care nu păstrează cerința de proporționalitate;
• operațiuni de reducere a capitalului social, fără raportare la capitalul social efectiv constiuit de particpanți (inițiali sau ulteriori);
• Se consideră dividende din punct de vedere fiscal şi se supun aceluiaşi regim fiscal ca veniturile din dividende:
• – câştigurile obţinute de persoanele fizice din deţinerea de titluri de participare definite de legislaţia în materie, la organisme de plasament colectiv;
• – veniturile în bani şi în natură distribuite de societăţile agricole, cu personalitate juridică, constituie potrivit legislaţiei în materie unui participant la societatea respectivă drept consecinţă a deţinerii părţilor sociale;
– completarea definiţiei organizaţiei nonprofit cu casa de ajutor reciproc înfiinţată în România, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
– modificarea definiției persoanelor afiliate, pentru a evidenția mai bine modul de afiliere dintre o persoana fizică și una juridică;
– introducerea principiului valorii de piață (arm′s length), astfel cum se aplică în cadrul regulilor OECD privind prețurile de transfer;
– revizuirea definiţiei redevenţei prin preluarea unor clarificări din Normele metodologice precum şi actualizarea acesteia potrivit definiţiei agreată de OECD.
– revizuirea definiţiei valorii fiscale a titlurilor de participare prin corelare cu diferitele modalităţi de majorare a capitalului social prevăzute de lege;
– revizuirea definiţiilor „titlurilor de valoare” şi a ”valorii fiscale” a acestora;
– se introduc definiţii pentru:
• „centrul intereselor vitale”,
• „locul conducerii efective”,
• „transport internaţional”,
• „metoda scutirii” – metodă pentru evitarea dublei impuneri;
• „operaţiuni cu instrumente financiare” şi „stock option plan”;
3. Se aduc completări regulilor de ajustare a preţului unei tranzacţii care să permită folosirea valorii mediane a preţurilor/profiturilor aferente unei tranzacţii. Acestea vor permite susţinerea actelor de inspecţie fiscală în stabilirea preţurilor de transfer la nivelul pieţei prin reglementarea transparentă a modului de calcul al acestora.

B. Titlul II „Impozit pe profit”
Modificările propuse vizează:
1. Clarificarea statutului fiscal al unor contribuabili, în sensul:
 încadrării în categoria contribuabililor obligaţi la plata impozitului pe profit a persoanelor juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România;
 excluderii din categoria contribuabililor obligaţi la plata impozitului pe profit a următoarelor persoane juridice :
– Academia Română;
– fundaţia înfiinţată de Academia Română în calitate de fondator unic;
– entitatea transparentă fiscal;
 completarea categoriei de persoane juridice scutite de la plata impozitului pe profit, pentru anumite venituri, cu Societatea Naţională de Cruce Roşie din România.
2. În cadrul categoriei de venituri neimpozabile s-a revizuit regimul veniturilor din dividende primite de la persoane juridice române și s-au introdus noi tipuri de venituri neimpozabile, astfel:
– dividendele primite de la o persoană juridică română sunt venituri neimpozabile, indiferent de condițiile de deținere a titlurilor de participare;
– veniturile reprezentând sume colectate atât de organizaţiile colective autorizate, cât şi de producători, potrivit legii, pentru îndeplinirea resposabilităţilor de finanţare a gestionării deşeurilor de echipamente electrice şi electronice;
– veniturile din despăgubiri primite în baza hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului;
– veniturile reprezentând echivalentul unor despăgubiri primite potrivit Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi completările ulterioare, prevedere care a fost preluată din această lege specială.
3. Introducerea de reguli fiscale specifice pentru persoanele juridice care se dizolvă cu lichidare, în ceea ce priveşte definirea unui an fiscal extins, corelat cu perioada aferentă aplicării procedurii lichidării şi clarifiarea aspectelor legate de declararea şi plata impozitului pe profit în anul fiscal extins.
În acest sens, se propun următoarele modificări:
– perioada cuprinsă între data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a început operaţiunea de lichidare şi data închiderii procedurii de lichidare reprezintă un singur an fiscal în ceea ce priveşte recuperarea pierderii fiscale;
– în perioada cuprinsă între data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a început operaţiunea de lichidare şi data închiderii procedurii de lichidare contribuabilul nu are obligaţii fiscale în ceea ce priveşte declararea şi plata impozitului pe profit.

4. Pentru reducerea sarcinii fiscale, începând cu data de 1 ianuarie 2019, cota de impozit pe profit se reduce la 14%.

5. În vederea simplificării regulilor pentru corectarea erorilor, în corelaţie cu regulile de înregistrare în contabilitate, se propune modificarea principiului de corectare, în sensul introducerii posibilităţii de corectare în anul în care are loc înregistrarea contabilă a veniturilor şi cheltuielilor.

6. Transpunerea unor prevederi legislative europene:
– prevederile Directivei 2014/86/UE, în sensul limitării acordării neimpozitării pentru dividendele distribuite unei persoane juridice române, respectiv unui sediu permanent din România al unei persoane juridice străine dintr-un stat membru, de către o persoană juridică străină-filială dintr-un stat membru-, în măsura în care dividendele distribuite au fost deductibile la calculul impozitului pe profit al acelei filiale, precum și prin actualizarea listei societăților beneficiare din perspectiva legii poloneze. De asemenea, se actualizează condițiile pe care trebuie să le îndeplinească filiala dintr-un stat membru pentru a beneficia de prevederile directivei;
– prevederile Directivei 2015/121/UE, în sensul includerii unei norme minime antiabuz de combatere a unor demersuri care, în întregime sau doar anumite părți distincte ale acestora, nu sunt oneste, în distribuirea profiturilor. Astfel, atunci când evaluează dacă un demers sau o serie de demersuri sunt abuzive, administrația fiscală trebuie să realizeze o analiză obiectivă a tuturor faptelor și circumstanțelor relevante.
7. Modificarea principiului general de deducere a cheltuielilor, precum şi modificarea regimului fiscal al cheltuielilor efectuate de angajator pentru salariaţi/persoane asimilate salariaţilor, respectiv:
 revizuirea principiului general de deducere a cheltuielilor, în sensul considerării ca şi cheltuieli deductibile a cheltuielilor efectuate în scopul desfăşurării activităţii economice faţă de principiul existent “cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri impozabile”;
 introducerea unui principiu de deducere a cheltuielilor efectuate de angajator pentru salariaţi/asimilaţi salariaţilor, cu excepţia celor expres prevăzute prin Codul fiscal.
În acest context, s-au eliminat limitele fiscale pentru:
– cheltuielile efectuate în numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 400 euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant;
– cheltuielile cu primele de asigurare voluntară de sănătate, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 250 euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant.
Sumele reprezentând contribuții ale angajatorului la schemele de pensii facultative, respectiv pentru primele de asigurare voluntară de sănătate , se includ în venitul salarial al angajatului, în vederea impozitării, pentru partea care depășește 650 euro, pentru aceste cheltuieli însumate.
8. În vederea simplificării modului de determinare a deducerii fiscale pentru cheltuielile de protocol, se propune ca bază de calcul profitul contabil, înainte de determinarea impozitului pe profit.
9. Reglementarea regimului fiscal al pierderilor din creanțe, deductibile la calculul profitului impozabil, dacă sunt acoperite de contracte de asigurare.
10. Introducerea termenului ”voucherul de vacanță” prin raportare la modificările aduse Ordonanței de urgență a Guvernului nr.8/2009, prin Legea nr.94/2014, în cadrul prevederilor din Codul fiscal care reglementează regimul fiscal al cheltuielilor.
11. Clarificarea aspectelor referitoare la deducerea unor tipuri de cheltuieli, cum sunt: perisabilitățile sau alte scăzăminte în procesul de depozitare, transport, manipulare a bunurilor, penalitățile legate de contracte comerciale încheiate cu autorități române sau străine, cele privind stocurile/mijloacele fixe lipsă din gestiune sau degradate, cele cu serviciile de management, consultanță.
12. Revizuirea modalităţii de determinare a nivelului de deducere, la calculul profitului impozabil, pentru cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate, generate de diferenţele de curs valutar înregistrate ca urmare a derulării unui contract de leasing, în sensul că, limita fiscală de 50% se aplică asupra valorii pierderii nete din diferenţe de curs valutar înregistrată în perioada fiscală pentru care se efectuează calculul impozitului pe profit.
13. Corelarea prevederilor Codului fiscal referitoare la deducerea cheltuielilor efectuate de Regia Autonomă „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat” cu modificările introduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.24/2013 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 19/2002.
14. Pentru simplificarea determinării limitei de deducere a rezervei legale, se propune ca bază de calcul profitul contabil, înainte de determinarea impozitului pe profit.
De asemenea, se propune: impozitarea rezervei legale la momentul utilizării, în cazul în care aceasta este utilizată pentru acoperirea pierderilor sau este distribuită sub orice formă, precum şi eliminarea prevederilor potrivit cărora, în cazul utilizării rezervei legale, reconstituirea ulterioară a rezervei legale, nu mai este deductibilă la calculul profitului impozabil.
15. Modificarea prevederilor referitoare la impozitarea rezervei din facilităţi fiscale, în sensul că aceasta se impozitează la momentul utilizării, în cazul în care aceasta este utilizată pentru acoperirea pierderilor sau este distribuită sub orice formă.
16. Reglementarea expresă a regimului fiscal aplicabil provizioanelor constituite de administratorii de fonduri de pensii facultative, respectiv de cei care administrează fonduri de pensii administrate privat.
17. Revizuirea regimului fiscal aplicabil provizioanelor constituite pentru creanţele neîncasate, în sensul extinderii deducerii provizioanelor pentru toate creanţele neîncasate de persoanele juridice, atât în cazul provizioanelor constituite pentru creanţele neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data scadenţei, cât şi în cazul provizioanelor constituite pentru creanţele deţinute la o persoană juridică asupra căreia este declarată procedura de deschidere a falimentului.
18. Reglementarea deducerii/impozitării, ca rezerve fiscale, a rezervelor speciale pentru dezvoltare constituite potrivit Hotărârii Guvernului nr. 168/1998, în sectorul producției de țiței și gaze naturale, rafinării, transportului și distribuției petroliere, precum și în alte domenii de activitate, ca urmare a aplicării Reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară, de către contribuabilii care au obligaţia constituirii acestor cheltuieli.
19. Referitor la deducerea cheltuielilor cu dobânzile și diferențele de curs valutar, au fost modificate/clarificate următoarele aspecte:
– eliminarea din categoria persoanelor juridice care nu aplică prevederile de limitare a cheltuielilor cu dobânzile a ”persoanelor juridice care acordă credite, potrivit legii”;
– includerea, în calculul indicatorului ”grad de îndatorare”, a împrumuturilor cu termen de rambursare mai mare de 1 an, care nu au stabilită, prin contract, obligația plății unei dobânzi;
– clarificarea aplicării regulii de deducere limitată a dobânzii, pentru situația în care, potrivit reglementărilor contabile aplicabile, dobânda este inclusă în costul de achiziție al imobilizărilor corporale sau în costul de producție al unui activ cu ciclu lung de fabricație, în sensul neincluderii dobânzilor capitalizate în sfera de aplicarea a prevederilor de limitare a acestor cheltuieli;
– stabilirea nivelului ratei dobânzii utilizată pentru limitarea deductibilității cheltuielilor cu dobânzile aferente împrumuturilor primite de societăți din cadrul grupului, acționari/asociați, la nivelul de 4%.
20. Modificarea prevederilor referitoare la amortizarea mijloacelor fixe, astfel:
– stabilirea valorii fiscale pentru mijloacele fixe al căror cost de achiziție se diminuează ca urmare a primirii unor subvenții guvernamentale;
– aplicarea regulii de neutilizare a mijloacelor fixe, cu recalcularea ratei de amortizare, numai pentru acelea neutilizate, ca urmare a trecerii în conservare, potrivit politicii contabile adoptate de contribuabil;
– stabilirea unor reguli de amortizare pentru investițiile ulterioare efectuate la imobilizări necoporale și pentru listele de contracte;
– modificarea regulilor de recalculare a amortizării clădirilor şi a construcţiilor minelor, salinelor cu extracţie în soluţie prin sonde, carierelor, exploatărilor la zi, pentru substanţe minerale solide şi cele din industria extractivă de petrol, a căror durată de folosire este limitată de durata rezervelor şi care nu pot primi alte utilizări după epuizarea rezervelor, precum şi a investiţiilor pentru descopertă, de la termenele fixe de „5 în 5 ani sau din10 în 10 ani la saline”, la un interval maxim raportat la aceiași ani, pentru a acorda mai multă flexiblitate operatorilor din domeniu;
– modificarea prevederilor referitoare la amortizarea cheltuielilor aferente localizării, explorării, dezvoltării sau oricărei activităţi pregătitoare pentru exploatarea resurselor naturale, în corelație cu înregistrarea acestor cheltuieli din punct de vedere contabil;
– evidențierea aplicării limitei de deducere, de 1500 lei, și pentru cheltuielile înregistrate la scăderea din gestiune a mijlocelor de transport expres selectate prin prevederile corespunzătoare din Codul fiscal.
21. Corelarea prevederilor referitoare la regulile fiscale aplicabile în cazul reorganizării unor persoane juridice române cu cele aplicabile societăţilor din diferite state membre ale Uniunii Europene, respectiv:
– corelarea operaţiunilor pentru care se aplică regulile fiscale;
– corelarea condiţiilor în care se aplică aceste reguli.
22. Modificarea prevederilor referitoare la reţinerea la sursă a impozitului datorat de persoanele juridice străine care obţin venituri din vânzarea proprietăţilor imobiliare situate în România sau din vânzarea – cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română.
În acest sens, se propune eliminarea prevederilor referitoare la reţinerea la sursă a impozitului datorat în cazul în care vânzarea se efectuează către o persoană juridică română. Astfel, persoana juridică străină care realizează venitul va avea obligaţia de a plăti impozit pe profit şi de a depune declaraţii de impozit pe profit, direct sau prin împuternicit, indiferent de persoana căreia îi vinde proprietăţile imobiliare situate în România, respectiv titlurile de participare.
23. Clarificări referitoare la modalitatea de evitare a dublei impuneri, şi anume:
– precizări legate de acordarea creditului fiscal pentru situaţia în care convenţia de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu un alt stat, prevede ca metodă de evitare a dublei impuneri „metoda creditului”;
– precizări legate de acordarea creditului fiscal pentru situaţia în care convenţia de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu un alt stat, prevede ca metodă de evitare a dublei impuneri „metoda scutirii”.
24. Modificarea termenelor pentru efectuarea plăţilor anticipate, pentru contribuabilii care aplică sistemul anual de declarare şi plată a impozitului pe profit.
În vederea îmbunătăţirii administrării impozitului pe profit, în special în ceea ce priveşte determinarea majorărilor de întârziere în cazul neefectuării plăţilor anticipate, în corelaţie cu prevederile Codului de procedură fiscală, se propune modificarea termenelor de efectuare a plăţilor anticipate, astfel:
– pentru situaţiile în care plăţile anticipate se efectuează la nivelul sumei de o pătrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, plăţile anticipate se efectuează până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata, cu excepţia plăţii anticipate aferentă trimestrului IV care se declară şi plăteşte până la data de 25 decembrie a trimestrului respectiv;
– pentru situaţiile în care plăţile anticipate se efectuează la nivelul sumei rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei pentru care se efectuează plata anticipată, plăţile anticipate se declară şi se plătesc până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata anticipată, pentru trimestrele I-III. Definitivarea şi plata impozitului pe profit aferent anului fiscal respectiv se efectuează până la termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit .
25. Eliminarea referinţelor la facilităţile fiscale care şi-au încetat aplicabilitatea.
Prevederile „Dispoziţiilor tranzitorii” ale Titlului II- Impozitul pe profit din Codul fiscal care cuprindeau facilităţi fiscale la plata impozitului pe profit, promovate iniţial prin legi speciale, au fost eliminate din cuprinsul Codului fiscal rescris, în condiţiile în care acestea şi-au încetat aplicabilitatea până la data rescrierii, acestea fiind înlocuite, pentru claritatea şi sistematizarea textului, cu prevederi tranzitorii în vigoare.

Impozitul pe dividende
Măsura de eliminare a impozitului pe dividende pentru distribuirile între persoane juridice române urmărește obținerea unor efecte economice pozitive prin: creșterea volumului de investiţii și favorizarea dezvoltării societăților de tip holding, încurajrea păstrării în ţară a capitalului românesc, dinamizarea procesului de repatriere a capitalului românesc, încurajând, totodată, restructurarea societăților comerciale în scopul adaptării lor la exigențele mediului economic și financiar, național și european, aflat în continuă schimbare.

C. Titlul III ˝Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor˝
1. Pentru lărgirea etapizată, în perioada 2017-2019, a sferei de cuprindere a categoriei fiscale de ”microîntreprindere”, se modifică una din condițiile de încadrare în această categorie, respectiv cea referitoare la nivelul veniturilor realizate în anul precedent, după cum urmează:
a) 75.000 euro, pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor în anul 2017
b) 85.000 euro, pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor în anul 2018;
c) 100.000 euro, pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor începând cu anul 2019.
În condițiile în care același nivel al veniturilor realizate este folosit și pentru menținerea/ieșirea, în cursul anului, în/din sistemul de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor, se modifică în mod corelat și limita fiscală din cursul anului, utilizată pentru stabilirea naturii obligației fiscale datorate: impozit pe veniturile microîntreprinderilor sau impozit pe profit, după caz.
2. Se reglementează scoaterea din sfera de aplicare a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor a contribuabililor cu activități în domeniul petrolier.
3. Se modifică prevederile fiscale referitoare la baza impozabilă pentru microîntreprinderi, în sensul corelării cu noile reglementări contabile. Prin urmare, baza impozabilă se va ajusta numai cu valoarea reducerilor comerciale acordate/primite ulterior facturării care sunt înregistrate în contul 709 „Reduceri comerciale acordate”, respectiv în contul 609 „Reduceri comerciale primite”. Baza impozabilă nu se ajustează cu reducerile comerciale primite ulterior facturării care, potrivit reglementărilor contabile, corectează costul stocurilor la care se referă.
4. În vederea stimulării creării de noi locuri de muncă și pentru așezarea echitabilă a sarcinii fiscale între microîntreprinderile, cu și fără salariați, se introduce un sistem diferențiat de cote de impozitare, între 1% și 3%. În cazul microîntreprinderilor fără salariați, sarcina fiscală se majorează cu o sumă fixă trimestrială, stabilită și actualizată, în funcție de evolutia veniturilor fiscale care s-ar fi încasat la un salariu de bază minim brut pe economie. Astfel, cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor sunt:
a) 1% pentru microîntreprinderile care au peste 2 salariați, inclusiv;
b) 3% pentru microîntreprinderile care au un salariat;
c) 3% + 1.530 lei pentru fiecare trimestru pentru care se datorează impozit, pentru microîntreprinderile care nu au salariati.
d) 3% pentru microîntreprinderile care nu se încadrează în prevederile lit.a) sau lit.b), și care se află într-una din următoarele situații înscrise în registrul comerțului sau în registrul ţinut de instanţele judecătoreşti competente, după caz:
1. dizolvare urmată de lichidare, potrivit legii;
2. inactivitate temporară, potrivit legii;
3. declarare pe proprie răspundere a nedesfăşurării de activităţi la sediul social/sediile secundare, potrivit legii.
Concomitent s-au creat reguli de recalculare a sarcinii fiscale pentru următoarele situații:
– modificarea, în cursul anului fiscal, a numărului de salariați;
– începerea sau încheierea, în cursul unui trimestru, a perioadei impozabile.
De asemenea, au fost introduse prevederi referitoare la plata impozitului de către microîntreprinderile aflate în inactivitate temporară sau care au declarat pe propria răspundere că nu desfăşoară activităţi la sediul social/sediile secundare, situaţii înscrise, potrivit prevederilor legale, în registrul comerţului sau în registrul ţinut de instanţele judecătoreşti competente, după caz.
5. În scopul stabilirii echitabile a sarcinii fiscale pentru perioada impozabilă în care o persoană juridică română care a fost plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor devine plătitoare de impozit pe profit ca urmare a faptului că nu mai îndeplineşte, în cursul anului fiscal, condiţiile cerute de lege pentru o microîntreprindere, se propune schimbarea modalităţii de calcul şi plată a impozitului pe profit începând cu trimestrul în care nu mai sunt îndeplinite condiţiile cerute de lege, prin luarea în considerare a veniturilor şi cheltuielilor înregistrate începând cu trimestrul respectiv.
6. Modificarea termenului de comunicare a mențiunilor de intrare/ieșire în/din sistemul de impozitare, de la 31 ianuarie la data de 31 martie, ca urmare a solicitărilor din domeniul administrării veniturilor.

D. Titlul IV „Impozitul pe venit”

1. Dispoziții generale
1.1. Introducerea unui articol distinct care cuprinde contribuabilii scutiţi de la plata impozitului pe venit și a veniturilor pentru care se acordă scutirea, astfel:
(1) persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat, pentru veniturile realizate din:
a) activități independente, realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere;
b) salarii şi asimilate salariilor, prevăzute la art.75 alin.(1) – (3);
c) pensii;
d) activități agricole, silvicultură și piscicultură, altele decât cele prevăzute la art.104, realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere fără personalitate juridică.
(2) persoanele fizice, pentru veniturile realizate din venituri din salarii şi asimilate salariilor prevăzute la art.75 alin.(1) – (3), ca urmare a activităţii de creare de programe pentru calculator; încadrarea în activitatea de creaţie de programe pentru calculator se face prin ordin comun al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, ministrului pentru societatea informaţională, ministrului educație şi cercetării științifice și al ministrului finanţelor publice.
. (3) – persoanele fizice, pentru veniturile din dividende, definite la art.7
1.2. Revizuirea dispoziţiilor generale referitoare la regimul fiscal aplicabil indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă, astfel:
– venituri impozabile potrivit prevederilor Cap.III – Venituri din salarii şi asimilate salariilor în cazul celor acordate persoanelor care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor;
– venituri neimpozabile, în cazul altor persoane fizice decât cele care obțin venituri din salarii şi asimilate salariilor;
1.3. Se propune diminuarea cotei de impozit pe venit de la 16%, la 14%, aplicată asupra venitului impozabil realizat începând cu data de 1 ianuarie 2019, pentru determinarea impozitului corespunzător fiecărei surse din următoarele categorii de venituri: activități independente, salarii și asimilate salariilor, cedarea folosinței bunurilor, investiții, pensii, activități agricole, silvicultură și piscicultură, premii și alte surse.

2. Venituri din activităţi independente
2.1. Corelarea prevederilor Codului fiscal cu legislaţia conexă în cazul definirii veniturilor din activităţi independente. Modificarea are ca scop actualizarea prevederilor din Codul fiscal potrivit terminologiei utilizate de Codul civil.
2.2. Revizuirea prevederilor privind condiţiile generale pe care trebuie să le îndeplinească cheltuielile efectuate în scopul desfăşurării activităţii independente pentru a putea fi deduse, cheltuielile deductibile limitat şi corelarea prevederilor cu cele cuprinse în Titlul II – Impozitul pe profit.
În acest context, având în vedere faptul că avantajele respective sunt considerate ca fiind incluse în pachetele salariale, pentru persoanele fizice care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor, s-au eliminat plafoanele care limitau deducerea următoarelor cheltuieli efectuate pentru angajaţi:
– cheltuielile reprezentând contribuţiile la fonduri de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificările şi completările ulterioare şi cele la scheme de pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislaţia privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, efectuate către entităţi autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 400 euro într-un an fiscal, pentru fiecare persoană;
– cheltuielile cu primele de asigurare voluntară de sănătate, conform Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 250 euro într-un an fiscal, pentru fiecare persoană.
Prin urmare, la stabilirea venitului net anual, cheltuielile respective efectuate pentru persoanele fizice care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor sunt deductibile integral.
Potrivit proiectului, la stabilirea venitului net anual din activitati independente sunt cheltuieli deductibile limitat și sumele plătite în scopul personal al contribuabilului, indiferent dacă activitatea se desfăşoară individual sau într-o formă de asociere, în limita echivalentului în lei a 650 euro anual pentru fiecare persoană, reprezentând:
– – contribuţii la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr.204/2006, cu modificările şi completările ulterioare şi cele reprezentând contribuţii la fonduri de pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislaţia privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entităţi autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European;
– – prime de asigurare voluntară de sănătate, plătite în scopul personal al contribuabilului, conform Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare.
2.3. S-a modificat plafonul stabilit pentru cheltuielile reprezentând cotizaţii plătite asociaţiilor profesionale, în sensul limitării acestora la 4000 euro anual.
2.4. Limitarea posibilităţii privind opţiunea pentru stabilirea impozitului ca impozit final numai în cazul persoanelor care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală.
2.5. La stabilirea venitului net anual / pierderii nete anuale, se propune deducerea limitată a cheltuielilor reprezentând contribuţii de asigurări sociale pentru contribuabili, potrivit legii, datorate în limita anuală stabilită potrivit prevederilor Titlului V – „Contribuţii sociale obligatorii”, indiferent dacă activitatea se desfășoară .individual şi/sau într-o formă de asociere. Deducerea cheltuielilor se efectuează de organul fiscal competent la recalcularea venitului net anual/ pierderii nete anuale.
2.6. Se propune eliminarea din sfera cheltuielilor deductibile a celor reprezentând contribuţii de asigurări sociale de sănătate prevăzute la titlul V – „Contribuţii sociale obligatorii”, pentru contribuabili, indiferent dacă activitatea se desfășoară individual şi/sau într-o formă de asociere, Măsura propusă este corelată cu acordarea deducerii limitate a cheltuielilor plătite în scopul personal al contribuabilului, reprezentând contribuţii la un fond de pensii facultative precum și prime de asigurare voluntară de sănătate, potrivit legii, indiferent dacă activitatea se desfăşoară individual sau într-o formă de asociere.
2.7. Regimul de deductibilitate aplicabil contribuţiilor sociale la stabilirea venitului net anual din activități independente, determinat în sistem real, pe baza datelor din contabilitate se aplică și în cazul veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală. La calculul plăților anticipate pentru care există obligația de reţinere la sursă a impozitului, contribuţia de asigurări sociale de sănătate prevăzută la titlul V nu este cheltuială deductibilă.
În cazul în care contribuabilii au opţat pentru stabilirea impozitului pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, ca impozit final, contribuţia de asigurări sociale de sănătate prevăzută la titlul V nu este cheltuială deductibilă .
2.8 Reglementarea obligației organul fiscal competent de a determina :
a) contribuţia de asigurări sociale, în limita plafonului prevăzut la titlul V – „Contribuţii sociale obligatorii”;
b) venitul net anual/ pierderea netă anuală recalculate , prin deducerea din venitul net anual a contribuţiei de asigurări sociale, în limita plafonului deductibil. Contribuţiile de asigurări sociale determinate în condițiile prevăzute la titlul V „Contribuţii sociale obligatorii”; se deduc numai de organul fiscal competent .
2.9 Se propune ca pentru stabilirea venitului net anual realizat de persoanele fizice din drepturi de proprietate intelectuală să se acorde o cheltuială deductibilă egală cu 40% din venitul brut, inclusiv pentru crearea unor lucrări de artă monumentală. Aceeași cota forfetară de cheltuieli se utilizează și în cazul opțiunii contribuabililor pentru impozit final.

3. Venituri din salarii şi asimilate salariilor
3.1. Modificarea prevederilor referitoare la tichetele cadou are în vedere acordarea aceluiaşi tratament fiscal ca şi cel aplicat în cazul cadourilor, respectiv neimpozitarea acestora, în cazul în care nu este depăşită limita a 150 lei cu ocazia aceloraşi evenimente (anumite sărbători religioase, 8 martie, 1 iunie, etc.).
3.2. Neimpozitarea la nivelul angajaţilor a drepturilor de hrană acordate de angajator în baza normelor tehnice sau igienice reglementate pentru anumite sectoare de activitate care interzic introducerea alimentelor în incinta unităţii.
3.3. Se propune aplicarea aceluiaşi regim fiscal, în cazul administratorilor şi directorilor, pentru sumele primite pe perioada deplasării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul desfășurării activității, reprezentând indemnizaţii și orice alte sume de aceeași natură precum şi sume pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare, astfel cum este prevăzut în raportul juridic încheiat. ca şi în cazul celor primite de salariaţi, pe perioada delegării/detașării.
Plafonul zilnic neimpozabil se acordă numai dacă durata deplasării este de cel puțin 12 ore, considerându-se fiecare 24 de ore câte o zi de deplasare în interesul desfășurării activității.
În cazul administratorilor sau directorilor, care au raporturi juridice stabilite cu entităţi nerezidente, se propune aplicarea aceluiaşi regim fiscal pentru indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, primite pe perioada deplasării în România, în interesul desfășurării activității, astfel cum este prevăzut în raporturile juridice respective, ca și în cazul salariaților care au stabilite raporturi de muncă cu angajatori nerezidenți, pe perioada delegării/detașării. Plafonul zilnic neimpozabil se acordă numai dacă durata deplasării este de cel puțin 12 ore, considerându-se fiecare 24 de ore câte o zi de deplasare în interesul desfășurării activității.
3.4. Aplicarea aceluiaşi regim fiscal, respectiv neimpozitarea sumelor reprezentând cheltuieli efectuate de angajator pentru pregătirea profesională şi perfecţionarea angajatului legată de activitatea desfăşurată de acesta pentru angajator şi în cazul administratorilor/directorilor care desfăşoară activitate pentru plătitorul respectiv.
3.5. Nu sunt venituri impozabile contribuţiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr.204/2006, cu modificările şi completările ulterioare şi cele reprezentând contribuţii la scheme de pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislaţia privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entităţi autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, precum şi primele de asigurare voluntară de sănătate conform Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita a 650 euro anual pentru fiecare persoană.
3.6. La stabilirea venitul net din salarii la locul unde se află funcţia de bază, din venitul brut se deduc contribuţiile sociale, aferente unei luni, altele decât contribuţiile de asigurări sociale de sănătate prevăzute la titlul V – „Contribuţii sociale obligatorii”, datorate potrivit legii,. cu respectarea prevederilor Uniunii Europene sau ale convenţiilor/acordurilor privind coordonarea sistemelor de securitate socială în care România este parte.
Pentru veniturile din salarii obţinute în celelalte cazuri, la stabilirea bazei de calcul din venitul brut se deduc contribuţiile sociale aferente unei luni, altele decât contribuţiile de asigurări sociale de sănătate prevăzute la titlul V – „Contribuţii sociale obligatorii”, datorate potrivit legii, cu respectarea prevederilor Uniunii Europene sau ale convenţiilor/acordurilor privind coordonarea sistemelor de securitate socială în care România este parte, pe fiecare loc de realizare a acestora.
3.7. La stabilirea bazei de calcul pentru determinarea impozitului lunar pentru veniturile din salarii realizate la funcţia de bază, se va asigura deducerea contribuţiilor efectuate la fondurile de pensii facultative, potrivit Legii nr.204/2006, cu modificările şi completările ulterioare şi la schemele de pensii facultative calificate astfel în conformitate cu legislaţia privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, efectuate către entităţi autorizate, stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, suportate de angajaţi, astfel încât să nu se depăşească echivalentului în lei a 400 de euro, într-un an fiscal, pentru fiecare persoană.
3.8. Pentru reducerea sarcinii fiscale în cazul contribuabililor cu venituri reduse din salarii, la funcția de bază a fost majorat nivelul deducerilor personale acordate în funcție de numărul persoanelor aflate în întreținere, cuprinse în prezent între 250 lei/lunar și 650 lei /lunar, pentru un venit lunar brut de până la 1.000 lei inclusiv, ajungându-se la deduceri personale cuprinse între 250 lei/lunar și 800 lei/lunar, pentru un venit lunar brut de până la 1.000 lei /lunar, inclusiv.
3.9. Au fost revizuite prevederile referitoare la condițiile de acordare a deducerii speciale pentru creditele rescadențate, pentru persoanele fizice care obţin venituri din salarii, la funcţia de bază, titulari ai unor contracte de credite supuse rescadențării, în colaborare cu reprezentanții B.N.R. și A.R.B pentru a răspunde problemelor sistemului bancar.

4. Venituri din cedarea folosinţei bunurilor
Se propune eliminarea din sfera cheltuielilor deductibile a celor reprezentând contribuţii de asigurări sociale de sănătate prevăzute la titlul V – „Contribuţii sociale obligatorii”, pentru contribuabili, indiferent dacă determinarea venitului net se efectuează în sistem real, pe baza normelor de venit sau prin utilizarea cotelor forfetare de cheltuieli.
Se propune ca pentru stabilirea venitului net anual realizat de persoanele fizice din cedarea folosinței bunurilor, inclusiv din arendă să se acorde o cheltuială deductibilă egală cu 40% din venitul brut.

5. Venituri din investiţii
5.1.Eliminarea din sfera veniturilor din investiții a veniturilor sub forma dividendelor și introducerea scutirii de la plata impozitului pe venit pentru veniturile respective, în cap. I – Dispoziții generale.
5.2. Revizuirea sferei veniturilor neimpozabile realizate de persoanele fizice şi precizarea operaţiunilor care nu generează venituri impozabile.
5.3. Revizuirea prevederilor referitoare la câştigul/pierderea din transferul titlurilor de valoare şi reglementarea distinctă a modalităţii de determinare a câştigului/pierderii din operaţiuni cu instrumente financiare derivate, precum şi din transferul aurului financiar.
Câştigul/pierderea din transferul titlurilor de valoare reprezintă diferenţa pozitivă/negativă dintre valoarea de înstrăinare/preţul de vânzare şi valoarea fiscală stabilită după caz, precum şi costurile legate de transfer, dovedite cu documente justificative.
Câştigul/pierderea din operaţiuni cu instrumentele financiare derivate reprezintă diferenţa pozitivă/ negativă dintre veniturile realizate din poziţiile închise şi cheltuielile aferente acestor poziţii, evidenţiate în cont, pentru fiecare tip de contract.
Câştigul/pierderea din operaţiuni cu aur financiar, definit potrivit legii, reprezintă diferenţa pozitivă/negativă dintre preţul de vânzare şi valoarea fiscală, care include şi costurile aferente tranzacţiei.
5.4. Reglementarea regimului fiscal aplicabil câştigurilor/pierderilor realizate din transferul valorilor mobiliare împrumutate.
Câştigul/pierderea obţinut/obţinută de către contribuabilul care efectuează tranzacţia de vânzare în lipsă se determină ca diferenţa pozitivă/negativă între preţul de vânzare în lipsă al valorilor mobiliare împrumutate şi valoarea fiscală a valorilor mobiliare cu care se închide tranzacţia de vânzare în lipsă, din care sunt scăzute costurile aferente operaţiunii de împrumut al valorilor mobiliare şi cele aferente tranzacţiilor. Câştigul obţinut de persoana fizică în calitate de creditor este reprezentat de comisionul aferent împrumutului, aşa cum este prevăzut în contractul de împrumut, şi se consideră câştig obţinut din transferul titlurilor de valoare şi se va impozita în conformitate cu prevederile Codului fiscal, în acest sens.
5.5. Câştigul net anual/Pierderea netă anuală se determină ca diferenţă între câştigurile şi pierderile înregistrate în cursul anului fiscal respectiv, cumulat de la începutul anului din transferul titlurilor de valoare, şi orice alte operaţiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate precum si din transferul aurului financiar, definit potrivit legii.
La determinarea câştigului net anual/pierderii nete anuale sunt luate în calcul şi costurile aferente tranzacţiilor care nu pot fi alocate direct fiecărei tranzacţii.
Câştigul net anual/Pierderea netă anuală se determină de către contribuabil, pe baza declaraţiei privind venitul realizat.
5.6. Reglementarea modalităţii de stabilire a câştigului net anual impozabil din transferul titlurilor de valoare, din orice alte operaţiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate precum şi din transferul aurului financiar.
Câştigul net anual impozabil din transferul titlurilor de valoare, din orice alte operaţiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate precum şi din transferul aurului financiar se determină de organul fiscal competent ca diferenţă între câştigul net anual şi pierderile reportate din anii fiscali anteriori rezultate din aceste operaţiuni.
Pierderile înregistrate din transferul titlurilor de valoare, din operaţiuni cu instrumente financiare derivate şi din transferul aurului financiar se reportează şi se compensează, în următorii 7 ani fiscali consecutivi.

6. Venituri din pensii
6.1. Asimilarea cu veniturile din pensii a diferenţelor de venituri din pensii şi a sumelor reprezentând actualizarea acestora cu indicele de inflaţie, acrdate în baza hotărârilor judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile / hotărârilor judecătoreşti definitive și executorii, precum şi stabilirea regimului fiscal aplicabil acestora.
6.2. Au fost revizuite prevederile referitoare la condițiile de acordare a deducerii speciale pentru creditele rescadențate, pentru persoanele fizice care obţin venituri din pensii, titulari ai unor contracte de credite supuse rescadențării, în colaborare cu reprezentanții B.N.R. și A.R.B pentru a răspunde problemelor sistemului bancar.
6.3. Eliminarea contribuţiilor sociale obligatorii calculate, reţinute şi suportate de persoana fizică care reprezentau element deductibil la stabilirea venitului impozabil lunar din pensii.
6.4. Majorarea sumei neimpozabile lunare luată în calcul la stabilirea venitului impozabil lunar din pensii la 1050 lei, începând cu drepturile aferente lunii ianuarie 2016. Plafonul neimpozabil lunar de 1.050 lei acordat în anul fiscal 2016 va fi majorat cu 50 lei, în fiecare an fiscal, începând cu drepturile aferente luni ianuarie, până ce plafonul de venit neimpozabil va ajunge la valoarea de 1.200 lei /lunar.

7. Venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură
Norma de venit se va reduce proporţional cu pierderea în cazul în care s-au înregistrat pierderi ca urmare a unor fenomene meteorologice nefavorabile ce pot fi asimilate dezastrelor naturale ca îngheţ, grindină, polei, ploaie abundentă, secetă şi inundaţii precum şi a epizootiilor ce afectează peste 30% din suprafeţele destinate producţiei agricole vegetale/animalele deţinute, pentru veniturile realizate de persoanele fizice individual sau într-o formă de asociere. Constatarea pagubelor şi evaluarea pierderilor se face la cererea persoanelor fizice/asocierilor fără personalitate juridică, care desfăşoară activităţi agricole pentru care venitul anual se stabileşte pe bază de norme de venit, de o comisie numită prin ordin al prefectului judeţului/municipiului Bucureşti.

8. Venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal
8.1. Precizarea faptului că nu este generat venit impozabil din operaţiunea de transfer efectuată prin constatarea în condiţiile Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr.7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, că posesorul este cunoscut proprietar al imobilului, pe baza posesiei exercitate sub nume de proprietar necontestat, procedură care se îndeplineşte de către notarul public, la sesizarea Oficiului de cadastru şi publicitate imobiliară, prin eliberarea certificatului pentru înscrierea în cartea funciară a posesorului ca proprietar, în baza căruia se intabulează dreptul de proprietate.
8.2. În cazul transferului prin executare silită impozitul datorat de contribuabilul din patrimoniul căruia a fost transferată proprietatea imobiliară se calculează şi se încasează de către organul fiscal competent, pe baza deciziei de impunere în termen de 60 de zile de la data comunicării deciziei.
Pentru înscrierea drepturilor dobândite în baza actelor autentificate de notarii publici ori a certificatelor de moştenitor sau, după caz, a hotărârilor judecătoreşti şi a altor documente în celelalte cazuri, registratorii de la birourile de carte funciară vor verifica îndeplinirea obligaţiei de plată a impozitului, cu excepţia transferurilor prin executare silită şi, în cazul în care nu se va face dovada achitării acestui impozit, vor respinge cererea de înscriere până la plata impozitului.

9. Venituri din alte surse
9.1. Includerea în această categorie a următoarelor venituri:
– veniturile din activităti, altele decât cele producție, comerț, prestări de servicii, profesii libere şi din drepturi de proprietate intelectuală precum şi activităţi agricole, silvicultură și piscicultură, pentru care sunt aplicabile prevederile Capitolul II şi Capitolul VII;
– bunurile și/sau serviciile primite de un participant la persoana juridică, acordate/furnizate de către persoana juridică în folosul personal al acestuia;
– distribuirea de titluri de participare, definite la art.7 efectuată de o persoană juridică unui participant la persoana juridică, drept consecinţă a deţinerii unor titluri de participare la acea persoană juridică, altele decât cele prevăzute la art.92 alin.(2) lit.f) ;
– dobânda penalizatoare plătită în condiţiile nerespectării termenului de plată a dividendelor distribuite participanţilor, potrivit prevederilor Legii nr.31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

9.2. Impozitul datorat pentru veniturile din alte surse menţionate în cadrul categoriei şi în normele metodologice elaborate în aplicare se calculează, se reţine la sursă la momentul acordării veniturilor şi se virează de către plătitori. Impozitul reținut la sursă reprezintă impozit final.
Pentru veniturile din alte surse, altele decât cele menţionate în cadrul categoriei şi în normele metodologice elaborate în aplicare a fost introdusă obligaţia de depunere pentru fiecare an fiscal a declaraţiei privind venitul realizat, până la data de 25 mai, inclusiv, a anului următor celui de realizare a venitului, în vederea stabilirii de către organul fiscal competent a impozitului datorat.
9.3. Revizuirea prevederii privind definirea şi impozitarea veniturilor a căror sursă nu a fost identificată în sensul eliminării metodelor de determinare a bazei impozabile ajustate în vederea stabilirii impozitului.
10. Extinderea perioadei de reportare şi compensare a pierderii fiscale cu venituri obţinute din aceeaşi sursă de venit, la 7 ani fiscali în cazul pierderii anuale înregistrate în România sau în străinătate, pe fiecare sursă din activităţi independente, cedarea folosinţei bunurilor şi din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură.
Stabilirea unui regim fiscal unitar referitor la perioada de reportare şi compensare a pierderilor fiscale, în următorii 7 ani fiscali, pentru pierderile înregistrate din transferul titlurilor de valoare, din operaţiuni cu instrumente financiare derivate şi din transferul aurului financiar.
11. Stabilirea regimului fiscal aplicabil veniturilor realizate de persoanele fizice din asocierile fără personalitate juridică.
În cazul asocierilor cu persoanele juridice obligaţiile privind înregistrarea veniturilor şi cheltuielilor aferente activităţilor desfăşurate revine persoanei juridice, contribuabil potrivit Titlurilor II și III. Contribuabilul – persoana fizică nu are obligaţii fiscale potrivit Titlului IV. Impozitul datorat de persoana fizică pentru venitul distribuit proporţional cu cota procentuală de participare corespunzătoare contribuţiei, conform contractului de asociere se calculează, reţine şi virează de către persoana juridică potrivit regulilor prevăzute la titlul II și III şi reprezintă impozit final.
12. Instituirea la nivel de lege, respectiv la nivelul Codului fiscal a cadrului legislativ de aplicare a „metodei scutirii” atunci când Convenţia pentru evitarea dublei impuneri încheiată de România cu statul străin din care rezidentul român a obţinut venitul prevede această modalitate de evitare a dublei impuneri.
13. Modificările și completările cu privire la tratamentul fiscal aplicabil veniturilor realizate de persoanele fizice din jocuri de noroc inițiate de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc au fost preluate în proiect în forma aprobată prin O.U.G nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal -bugetare și modificarea unor acte normative.
14. Alte prevederi de natură tehnică.
15. Reglementarea unor dispoziţii tranzitorii referitoare la obligaţiile fiscale aferente veniturilor realizate de persoanele fizice.

E. Titlul V „Contribuţii sociale obligatorii”
Prin prezentul proiect de lege se propune:

1. Aspecte generale referitoare la contribuțiile sociale obligatorii:
– modificarea structurii Titlului „Contribuţii sociale obligatorii” în considerarea faptului că structura actuală crează dificultăţi în înţelegerea şi aplicarea prevederilor existente privind evidenţierea contribuabililor şi a veniturilor asupra cărora se datorează contribuţii sociale obligatorii pentru fiecare sistem de asigurări sociale.
Noua formă a Titlului „Contribuţii sociale obligatorii” este structurată pe capitole distincte de contribuţii, ţinând cont de aspectele specifice fiecărui sistem de contribuţie socială, în cadrul fiecărui capitol sunt reglementate coerent şi clar aspecte cu privire la:
a) contribuabilii/plătitorii sistemului de asigurări;
b) veniturile pentru care se datorează contribuţia;
c) bazele de calcul;
d) modul de stabilire, de plată şi de declarare;
e) prevederi speciale fiecărei contribuţii.
– eliminarea dificultăţilor de natură tehnică apărute în aplicarea prevederilor existente, cu privire la declararea contribuţiilor sociale obligatorii datorate de persoanele care realizează venituri din activităţi independente, având în vedere că modul de declarare pentru sistemul public de pensii este diferit faţă de cel pentru sistemul de asigurări sociale de sănătate;
– introducerea prevederilor potrivit cărora persoanele fizice care realizează în România venituri de la angajatori din state care nu intră sub incidenţa instrumentelor juridice internaţionale la care România este parte şi persoanele fizice care realizează venituri din pensii care depăşesc 740 lei provenite din străinătate se vor regăsi în categoriile de contribuabili şi vor beneficia de prestaţiile acordate de sistemele sociale (servicii medicale, indemnizaţii pentru boală şi maternitate, indemnizaţii de şomaj, pensii);
– introducerea prevederilor potrivit cărora persoanele fizice din Comunitatea Europeană care realizează venituri atât în România, cât şi pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, al unui stat membru al Spaţiului Economic European sau al Elveţiei pentru care sunt incidente prevederile regulamentelor Uniunii Europene, pentru care autorităţile competente ale acestor state sau organismele desemnate ale acestor autorităţi stabilesc că, pentru veniturile realizate în afara României, legislaţia aplicabilă în domeniul contribuţiilor sociale obligatorii este cea din România, vor avea posibilitatea declarării şi plăţii contribuţiilor sociale datorate în România.

2. Aspecte referitoare la contribuția de asigurări sociale
2.1. Începând cu data de 1 ianuarie 2017, cotele pentru contribuţia de asigurări sociale datorată bugetului asigurărilor sociale de stat, în funcţie de condiţiile de muncă, sunt următoarele:
– cota integrala pentru condiții normale de muncă 21%, din care 7,5% cota pentru contribuția individuală și 13,5% pentru contribuția datorată de angajator;
– cota integrala pentru condiții deosebite de muncă 26%, din care 7,5% cota pentru contribuția individuală și 18,5% pentru contribuția datorată de angajator;
– cota integrala pentru condiții speciale de muncă și pentru alte condiții de muncă 31%, din care 7,5% cota pentru contribuția individuală și 23,5% pentru contribuția datorată de angajator.
2.2. Se elimină excepţia care stabileşte că persoanele fizice care realizează venituri din desfăşurarea activităţilor independente nu datorează contribuţie pentru aceste venituri dacă mai realizează şi venituri din salarii.
Prin aplicarea contribuţiilor de asigurări sociale asupra tuturor veniturilor obţinute din activităţi din muncă, indiferent de modalitatea de exercitare a acesteia (muncă salarială, activităţi independente, inclusiv drepturi de proprietate intelectuală) se extinde baza de impunere.
2.3. Se elimină posibilitatea de alegere a venitului asigurat la sistemul public de pensii, de către persoanele fizice care realizează venituri din desfăşurarea unei activităţi independente, care în prezent permite asigurarea în sistem la venitul minim, reprezentând 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat (pentru anul 2015: 2.415 lei x 35%= 845 lei ).
2.4. În cazul persoanelor care realizează venituri din activitățile independente peste nivelul plafonului minim lunar, obligațiile de plată a contribuţiei de asigurări sociale se stabilesc la nivelul venitului realizat, care nu poate fi mai mic decât echivalentul reprezentând 35% din câştigul salarial mediu brut, în vigoare în anul pentru care se efectuează definitivarea contribuției şi nici mai mare decât echivalentul a de 5 ori acest câştig.
În acest caz, anual, ca urmare a efectuării regularizării venitului bază de calcul, se stabilesc diferenţe de contribuţie faţă de plăţile anticipate, care se determină prin aplicarea cotei de contribuție asupra echivalentului reprezentând 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat în vigoare în anul pentru care se stabilesc plățile anticipate. Aceste diferenţe se distribuie în mod egal pe lunile în care s-a desfăşurat activitatea în anul pentru care se face regularizarea.
Persoanele fizice care se încadrează în categoria persoanelor obligate să se asigure în sistemul public de pensii, respectiv, cele al căror venit lunar este cel puțin egal cu plafonul minim, depun anual, până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului pentru care se stabilesc plățile anticipate, declaraţia referitoare la îndeplinirea condițiilor privind obligația plății contribuției de asigurări sociale.
Pentru aceste persoane se stabilesc plăţi anticipate cu titlu de contribuţie de asigurări sociale, baza lunară de calcul fiind chiar plafonul minim, iar la definitivare, în anul următor celui de realizare a venitului, se stabilesc diferențe de contribuție, în plus, în funcție de venitul realizat, în baza declarației privind venitul realizat.
Dacă venitul realizat, determinat în sistem real, este sub plafonul minim, plăţile anticipate cu titlu de contribuţii de asigurări sociale nu se restituie, acestea fiind luate în calcul la stabilirea stagiului de cotizare şi la stabilirea punctajului pentru pensionare.
Instituirea acestei măsuri este determinată de următoarele considerente:
– în cota de contribuție individuală de 10,5% este inclusă și cota de 5% aferentă fondurilor de pensii administrate privat, prevăzută de Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
– veniturile fondurilor de pensii administrate privat, provenite din cota de contribuție individuală (5%), sunt investite în cursul anului în care sunt virate, motiv pentru care acestea nu pot fi restituite de către fonduri, la regularizarea contribuției când rezultă sume de restituit către contribuabil.
Persoanele fizice care în anul fiscal precedent au realizat venituri sub nivelul plafonului minim, nu depun declaraţia menționată mai sus și nu efectuează plăţi anticipate cu titlu de contribuţie de asigurări sociale. Dacă venitul realizat, în anul fiscal pentru care nu au datorat plăți anticipate, depășește plafonul minim, pentru aceste persoane se stabilește contribuţia anuală și se plătește în termen de 60 de zile de data emiterii deciziei anuale.
2.5. Se instituie obligația de plată a cotei individuale de contribuţie de asigurări sociale pentru toate persoanele fizice care realizează venituri din desfăşurarea activităţilor independente.
Se propune, totodată, ca aceste persoane să poată opta pentru aplicarea cotei integrale de contribuţie de asigurări sociale corespunzătoare condiţiilor normale de muncă, așa cum este în prezent, în vederea stabilirii integrale a punctajului de pensie.

3. Aspecte referitoare la contribuția de asigurări sociale de sănătate
3.1. Se elimină excepţia prin care se stabileşte că persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, investiţii, precum și din alte surse, nu datorează contribuţie pentru aceste venituri dacă mai realizează şi venituri din salarii, pensii sau venituri din activități independente.
3.2. Se instituie obligația de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate asupra tuturor veniturilor realizate de persoanele fizice, după cum urmează:
– salarii sau asimilate salariilor;
– pensii;
– activităţi agricole, silvicultură, piscicultură;
– asocieri fără personalitate juridică;
– activităţi independente, inclusiv din drepturi de proprietate intelectuală;
– cedarea folosinţei bunurilor;
– investiţii, inclusiv veniturile din dividende;
– alte surse.
În aceste condiții, se introduce plafonul maxim al bazei lunare de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale de sănătate, respectiv, baza lunară de calcul asupra căreia se aplică cota individuală de contribuție nu poate fi mai mare decât echivalentul a de 5 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului de asigurări sociale de stat.
3.3. Se elimină condiția privind plafonul minim reprezentând valoarea unui salariu minim brut pe ţară pentru stabilirea bazei lunare de calcul a contribuției. În aceste condiții, persoanele care nu realizează venituri nu mai au obligația plății contribuției, iar cei care realizează venituri sub plafon, vor plăti contribuția asupra venitului efectiv realizat.
Prin eliminarea plafonului minim este afectat principiul solidarităţii în constituirea şi utilizarea FNUASS, și implicit obiectivele sistemului de sănătate care se realizează pe baza acestui principiu, respectiv acela de finanţare a ocrotirii sănătăţii populaţiei prin asigurarea accesului la un pachet de servicii de bază, în mod universal, echitabil şi nediscriminatoriu, oricărui asigurat.
3.4. Se efectuează regularizarea anuală a CASS pentru toate veniturile menționate la pct. 3.2 în sensul că, în anul următor celui de realizare a veniturilor, organul fiscal stabilește baza anuală de calcul, ca sumă de baze anuale de calcul asupra cărora se datorează contribuția și încadrează această bază în plafonul anual maxim reprezentând valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut înmulțit cu 12 luni (plafon anual pentru anul 2015: 144.900 lei).
3.5. Se elimină deducerea de la calculul impozitului pe venit a contribuției de asigurări sociale de sănătate în cazul veniturilor asupra cărora se datorează această contribuție, respectiv, veniturile de la pct. 3.2, întrucât prin regularizarea anuală a contribuției rezultă sume de restituit, fapt ce implică recalcularea venitului impozabil care nu se poare realiza decât în condițiile unei globalizări a veniturilor impozabile.

F. Titlul VI „Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi şi impozitul pe reprezentanţele firmelor străine înfiinţate în România”
1. Reintroducerea impozitării numai pentru veniturile din servicii prestate în România, respectiv a veniturilor din prestarea de servicii de management sau de consultanţă din orice domeniu, indiferent dacă aceste servicii sunt prestate în România sau în străinătate;
Cele două modificări au fost realizate deoarece au generat în practică dificultăţi în derularea contractelor cu persoanele nerezidente. Impozitarea marketingului, reclamei şi publicităţii efectuate în afara României dăuneaza intereselor firmelor române care ajung în situaţia de a suporta impozitele respective (exemple: reclamă şi publicitate pe site-uri specializate, nu există posibilitatea de a contacta beneficiarul venitului pentru a prezenta certificatul de rezidenta fiscală, sumele plătite de societaţi române contabililor şi auditorilor din ţări cu care România nu are instrument juridic de schimb de informaţii. În acest context cota de impozit de 50% asupra veniturilor obţinute de nerezidenţi din România dacă veniturile sunt plătite într-un stat cu care România nu are încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informaţii şi dacă tranzacţia este considerată a fi artificială se aplică asupra veniturilor aferente serviciilor prestate în România şi a veniturilor din prestarea de servicii de management sau de consultanţă din orice domeniu, indiferent dacă serviciile de management sau de consultanţă sunt prestate în România sau în străinătate.
2. Scutirea de impozit a veniturilor de natura dividendelor obținute din România de persoanele rezidente în Uniunea Europeană și state cu care România are încheiate conventii de evitare a dublei impuneri.
Măsura este introdusă pentru a elimina discriminarea fiscală care ar apărea ca urmare a aplicării persoanelor rezidente în Uniunea Europeană sau în state cu care România are încheiate convenții de evitare a dublei impuneri un tratament fiscal diferit față de cel aplicat persoanelor rezidente.
3. Evidenţierea distinctă – persoane fizice şi persoane juridice – a veniturilor obţinute de nerezidenţi reprezentând remuneraţii primite în calitatea lor de administrator, fondator sau membru al consiliului de administraţie al unei persoane juridice române, întrucât impunerea acestor venituri urmează reguli diferite, impozit pe profit sau impozit pe venit, după caz.
4. Veniturile obţinute de artişti sau sportivi din România, rezidenţi ai unor state membre UE sau state cu care România are încheiată Convenţie pentru evitarea dublei impuneri, se impun în România prin reţinerea la sursă a impozitului în cotă de 16% aplicată asupra venitului brut.
Aceştia au posibilitatea de a opta pentru declararea și stabilirea impozitului potrivit regulilor specifice impozitului pe profit sau impozitului pe venit, după caz, în anul următor celui de obţinere a profitului/venitului.
5. Preluarea din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal a definiţiei noţiunii de plata.
6. Crearea unui articol separat pentru veniturile neimpozabile realizate de nerezidenţi din România prin preluarea elementelor de această natură evitenţiate în cadrul altor articole din titlu în vederea asigurării coerenţei cadrului legal.
7. Reintroducerea scutirii pentru dobânda la instrumente/titluri de creanţă emise de societăţile comerciale române, constituite potrivit Legii nr. 31/1990 privind societăţile, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dacă instrumentele/titlurile de creanţă sunt tranzacţionate pe o piaţă de valori mobiliare reglementată de autoritatea în domeniu a statului în care se află această piaţă şi dobânda este plătită unei persoane care nu este o persoană afiliată a emiţătorului instrumentelor/titlurilor de creanţă
Măsura este introdusă din umătoarele considerente:
– reintroducerea acestei scutiri ar stimula acest tip de finanţare externă, în special o dată cu apariţia legislatiei de covered bonds;
– în anul 2011, din 27 de ţări ale Uniunii Europene doar 5 ţări taxează aceste dobânzi, celelalte 22 de ţări considerând dobânda plătită nerezidenţilor ca nefiind impozabilă în ţara emitentului ci în ţara beneficiarului de venit;
– din punct de vedere al administrării este dificil ca un nerezident să fie urmărit pentru nedeclararea venitului obţinut din România;
– plătitorul de venit nu ar cunoaşte identitatea beneficiarului efectiv;
– prospectele de emisiune folosite în cazul emisiunilor pe pieţe nerezidente sunt în format standard, inclusiv articolele care se referă la aspectele fiscale. Conform acestor prospecte dobânda plătită este liberă de orice taxe, iar dacă există o astfel de taxă de reţinut la sursă, ea este în sarcina plătitorului de venit. Conform legislaţiei din România, dacă plătitorul de venit suportă impozitul în locul beneficiarului venitului, cheltuiala este nedeductibilă pentru emitent, ceea ce face costul finanţării mult mai scump.
8. Simplificarea cadrului fiscal în ceea ce priveşte înregistrarea şi declararea veniturilor din transferul titlurilor de valoare obţinute din România de nerezidenţi. Modificările propuse dau posibilitatea agentului custode/intermediarului să înregistreze fiscal contribuabilul nerezident. În acelaşi timp, intermediarul păstrează certificatul de rezidenţă al nerezidentului şi înştiinţează contribuabilul şi organul fiscal în legătură cu câştigul/pierderea anuală obţinută de fiecare contribuabil nerezident. În condiţiile aplicării unei Convenţii pentru evitarea dublei impuneri potrivit căreia dreptul de impunere revine statului străin, contribuabilul nerezident nu depune declaraţie pentru veniturile obţinute.
9. Preluarea din titlurile referitoare la impozitul pe profit şi impozitul pe venit şi dezvoltatea în prezentul titlu a regimului fiscal aplicabil asocierilor/entităţilor fără personalitate juridică constituite între persoane nerezidente care desfășoară activitate/obține venituri în/din România precum şi a asocierilor/entităţilor fără personalitate juridică constituite conform legislației unui stat străin și care desfășoară activitate/obține venituri în/din România.
10. Începând cu anul fiscal 2019, se propune reducerea cotei de impozit pe veniturile nerezidenților, de la 16% la 14%, cu excepția veniturilor obținute la jocuri de noroc – cotă 1% și veniturile plătite ca urmare a unor tranzacții calificate ca fiind artificiale – cota 50%.
11. Eliminarea referinţelor la facilităţile fiscale care şi-au încetat aplicabilitatea, obiectivul „Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă – Unitatea 2” fiind pus în funcţiune.

G. Titlul VII „Taxa pe valoarea adăugată”
Legislaţia României privind TVA este armonizată cu acquis-ul comunitar în vigoare, în prezent fiind implementate în legislaţia naţională toate modificările legislaţiei comunitare cu caracter obligatoriu care au intervenit până la acest moment la nivel comunitar.
1. Strategia fiscal bugetară pentru perioada 2014-2016 prevede printre alte măsuri fiscale și reducerea taxei pe valoarea adăugată, pe măsura îmbunătăţirii colectării veniturilor bugetare. În acest context, se propune reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20% și extinderea aplicării cotei reduse de TVA de 9% pentru carne, pește, legume și fructe, începând cu data de 1 ianuarie 2016. De asemenea, se propune reducerea cotei standard de TVA la 18% începând cu 1 ianuarie 2018. Aceste măsuri sunt conforme cu acquis-ul comunitar în domeniu și sunt de natură a contribui la reducerea evaziunii fiscale, creșterea consumului intern și stimularea creșterii economice.
2.Totodată, ca urmare a discuţiilor purtate în cadrul numeroaselor întâlniri ale grupurilor de lucru constituite în contextul procesului de rescriere a Codului fiscal, s-a considerat necesară clarificarea unor prevederi legale, precum şi instituirea unor măsuri având ca scop simplificarea actualelor reglementări și creșterea eficienței sistemului TVA. De asemenea, s-a avut în vedere o mai bună înţelegere a legislaţiei în domeniul TVA, eliminarea unor disfuncţionalităţi şi, implicit, o abordare mai facilă a legislaţiei fiscale atât de către contribuabili cât şi de către organele fiscale. În acest sens, faţă de prevederile actuale ale Titlului VI „Taxa pe valoarea adăugată” din Codul fiscal, proiectul de rescriere a Codului fiscal vizează în principal introducerea următoarelor măsuri:
2.1 – modificarea şi completarea definiţiilor din punct de vedere al TVA aferente mai multor termeni şi expresii, cum ar fi activele corporale fixe, operaţiunile imobiliare sau construcţiile noi;
2.2- tratarea organismelor internaționale de drept public ca și persoane neimpozabile din punct de vedere al TVA, pentru activitățile care nu produc distorsiuni concurenţiale ca urmare a unui astfel de regim fiscal, atunci când respectivele activități sunt desfăşurate și de alte entități;
2.3 – clarificarea faptului că operațiunea constând în transferul tuturor activelor sau al unei părţi a acestora nu constituie, în anumite condiții, livrare de bunuri în sfera TVA, dacă primitorul activelor este o persoană impozabilă stabilită în România;
2.4 – clarificarea faptului că transferul tuturor activelor sau al unei părţi a acestora, efectuat cu ocazia divizării sau fuziunii nu constituie livrare de bunuri în sensul TVA, respectiv nu este operațiune în sfera TVA;
2.5 – instituirea de prevederi potrivit cărora întreprinderile mici care aplică regimul special de scutire şi ulterior se înregistrează în scopuri de TVA vor avea obligaţia regularizării avansurilor încasate sau a facturilor emise înainte de trecerea la regimul de taxare, pentru a aplica regimul în vigoare la data livrării de bunuri/prestării de servicii;
2.6 – modificarea prevederilor referitoare la definirea construcțiilor noi în sensul TVA, astfel încât pentru a stabili dacă o construcție care a suferit transformări este considerată construcție nouă se are în vedere valoarea înregistrată în contabilitate în cazul persoanelor impozabile care au obligativitatea de a conduce evidenţa contabilă şi care nu aplică metoda de evaluare bazată pe cost în conformitate cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară, sau valoarea stabilită printr-un raport de expertiză/evaluare, în cazul altor persoane impozabile;
2.7 – clarificarea prevederilor privind operaţiunile care se exclud din calculul pro-rata utilizată pentru exercitarea dreptului de deducere a TVA de către persoanele impozabile cu regim mixt şi de către persoanele parţial impozabile;
2.8 – corelarea prevederilor Codului fiscal privind perioada în care se poate exercita dreptul de deducere a TVA cu prevederile Codului de procedură fiscală referitoare la termenul de prescripție;
2.9 – instituirea posibilităţii ca persoanele impozabile să poată renunţa la cererea de rambursare a TVA pe baza unei notificări a autorităţilor fiscale, urmând să preia soldul sumei negative solicitat la rambursare în decontul aferent perioadei fiscale următoare depunerii notificării. De asemenea, în cazul societăților care au obținut înlesniri la plată sau care sunt în insolvență, taxa de plată nu va mai fi cuprinsă în deconturile de TVA următoare, datorită prevederilor speciale în materia înlesnirilor la plată și a insolvenței;
2.10 – modificarea sferei de cuprindere a bunurilor de capital, respectiv includerea în categoria acestora a tuturor bunurilor amortizabile, indiferent de durata normală de utilizare și, corelativ, simplificarea modului de efectuare a ajustărilor privind TVA de către agenţii economici pentru activele corporale fixe care în prezent nu sunt considerate bunuri de capital, având în vedere că actualele ajustari proporţionale cu valoarea rămasă neamortizată sunt mult mai dificil de realizat decât ajustările proporţionale cu perioada de ajustare, aferente bunurilor de capital. În același context s-a eliminat măsura ajustării TVA în cazul casării bunurilor de capital;
2.11 – reglementarea modului de depunere a ultimului decont de TVA în situația în care persoanei impozabile i-a fost anulată înregistrarea în scopuri de TVA, în mod similar situației în care înregistrarea în scopuri de TVA este anulată la cererea persoanei impozabile;
2.12 – introducerea obligaţiei de emitere a unei autofacturi de către beneficiar, în situaţii care generează ajustarea bazei de impozitare a TVA, precum desfiinţarea contractelor, reduceri de preţ, refuzuri, retururi ş.a., dacă furnizorul nu emite factura de corecţie în astfel de cazuri, în vederea ajustării taxei deduse pentru achizițiile respective;
2.13 – clarificarea prevederilor privind modalitatea de determinare a cifrei de afaceri care serveşte drept referinţă pentru aplicarea regimului special de scutire pentru întreprinderile mici.
2.14 – clarificarea prevederilor privind radierea din Registrul operatorilor intracomunitari;
2.15 – includerea livrărilor de aur de investiţii efectuate de persoane impozabile care şi-au exercitat opţiunea de taxare și a livrărilor de materii prime sau semifabricate din aur cu titlul mai mare sau egal cu 325 la mie, către cumpărători persoane impozabile, în cadrul articolului care reglementează operațiunile pentru care se aplică taxarea inversă în interiorul țării și eliminarea din cadrul regimului special pentru aurul de investiții a prevederilor care reglementează în prezent aplicarea taxării inverse pentru respectivele operațiuni.

3. O altă măsură importantă care face obiectul proiectului de rescriere a Codului fiscal în domeniul TVA vizează implementarea unor reglementări opţionale prevăzute de legislaţia europeană în materie, relevante în special din perspectiva combaterii evaziunii fiscale. Această măsură constă în implementarea taxării inverse pentru livrarea de clădiri, părţi de clădire şi terenuri de orice fel, pentru a căror livrare se aplică regimul de taxare.
4. De asemenea, prin proiectul de rescriere a Codului fiscal se elimină prevederile privind răspunderea individuală şi în solidar pentru plata TVA, reglementări care sunt de asemenea opţionale pentru statele membre conform Directivei TVA şi care au generat numeroase dificultăţi de aplicare în practică. Totodată, prin proiectul de rescriere a Codului fiscal s-a reglementat în mod expres faptul că în domeniul TVA, la stabilirea situaţiilor de abuz de lege, de evaziune fiscală, de optimizare fiscală prin tranzacţii artificiale şi altor situaţii de natură a conduce la obținerea de avantaje fiscale, autorităţile fiscale şi alte autorităţi naţionale trebuie să ţină cont de interpretarea dată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în cauze având ca obiect astfel de situaţii.

H. Titlul VIII „Accize”
Faţă de prevederile actuale de la Titlul VII „Accize şi alte taxe speciale”, au fost introduse secţiuni noi care cuprind prevederi referitoare la autorizarea antrepozitelor fiscale, a destinatarilor înregistraţi şi a expeditorilor înregistraţi, măsura având ca scop o mai bună structurare a materiei, iar Titlul IX1 – Infracţiuni a fost preluat ca un capitol separat.
Noile prevederi propuse la Titlul VIII „Accize” din proiectul de rescriere a Codului fiscal vizează în principal introducerea următoarelor măsuri:
1. Diminuarea nivelului accizelor:
– la motorină de la 1897,08 lei/1000 litri la 1518,04 lei/1000 litri, ca urmare a scăderii consumului de carburant și în special pentru a contracara fenomenul de alimentare cu combustibil de către transportatori în alte state membre cum ar fi Ungaria și Slovenia – unde se restituie o parte din accize sau Bulgaria care are un nivel redus de taxare;
– la benzina fără plumb nivelul accizelor s-a diminuat de la 2035,40 lei/1000 litri la 1656,36 lei/1000 litri;
– la benzina cu plumb de la 2327,27 lei/1000 litri la 1948,23 lei/1000 litri.
2. Eliminarea nivelului redus al accizelor pentru motorina utilizată de transportatorii de mărfuri și persoane, având în vedere reducerea semnificativă a nivelului standard;
3. Reașezarea nivelurilor de accize pentru alcool și băuturile alcoolice, după cum urmează:
– scăderea nivelului accizelor pentru bere de la 3,9 lei/hl/1grad Plato la 3,3 lei/hl/1grad Plato, iar pentru berea produsă de producătorii independenți a căror producție anuală nu depășește 200 mii hl, de la 2,24 lei/hl/1grad Plato la 1,82 lei/hl/1grad Plato; măsura este impusă de scăderea consumului din 2012 și până în prezent cu 1,9 mil hl bere, cu influențe negative asupra veniturilor la bugetul de stat aferente altor impozite;
– scăderea nivelului la vinuri spumoase de la 161,33 lei/hl produs la 47,38 lei/hl produs și la băuturi fermentate spumoase de la 213,21 lei/hl produs la 47,38 lei/hl produs. Măsura este impusă de faptul că 75% din consum de astfel de produse spumoase este asigurat din producția națională;
– creșterea nivelului de impozitare pentru băuturile fermentate liniștite de la 47,38 lei/hl produs la 396,84 lei/hl produs; în acest fel se încurajează producția de băuturi fermentate liniștite din mere, pere și miere în detrimentul celor obținute din diferite siropuri fermentescibile, arome și coloranți;
– stabilirea unui nivel al accizelor pentru produsele intermediare de 3.306,98 lei/hl pe alcool pur, dar nu mai puțin de 213,21 lei/hl de produs; schimbarea modului de taxare nu va mai permite migrarea băuturilor spirtoase în produse intermediare și invers în funcție de nivelul de impozitare, asigurând o taxare în funcție de concentrația alcoolică a produsului;
– scăderea nivelului accizelor pentru alcool etilic de la 4.738,01lei/hl alcool pur la 3.306,98 lei/hl pe alcool pur, iar pentru alcoolul etilic produs de micile distilerii de la 2.250,56 lei/hl alcool pur la 1.653,49 lei/hl alcool pur; măsura este impusă de scăderea consumului din 2013 și până în prezent, cu influențe negative asupra veniturilor la bugetul de stat aferente altor impozite;
4. Au fost eliminate din sfera de impozitare atât țițeiul din producția internă cât și produsele care în prezent se regăsesc la Capitolul II „Alte produse accizabile” de la Titlul VII, respectiv cafea, bijuterii, arme de vânătoare, muniția aferentă, vehicule cu o capacitate a motorului mai mare de 3000 cc, iahturi, motorare de barcă. Principalul motiv este acela că încasările din impozitarea acestor produse sunt nesemnificative, fiind o discrepanță între venituri și costurile de conformare din partea operatorilor economici, respectiv cheltuielile de administrare ale autorităților.
5. Gruparea într-un singur articol a definiţiilor existente în prezent în Titlul VII „Accize şi alte taxe speciale” din Codul fiscal şi a celor care se regăsesc în normele metodologice aferente acestui titlu, precum şi introducerea în acest articol a unor noi definiţii, în scopul creării unui cadru legal clar, care să elimine interpretările;
6. Înlocuirea denumirii „mic producător de bere” cu „mică fabrică de bere”, în vederea respectării întocmai a terminologiei prevăzute în Directiva 92/83/CEE privind armonizarea structurilor accizelor la alcool și băuturi alcoolice.
Totodată s-a avut în vedere transpunerea prevederilor din aceeaşi directivă, potrivit cărora nivelul redus de accize se aplică şi pentru berea realizată de două sau mai multe mici fabrici de bere care cooperează, cu condiţia ca producţia anuală totală a acestora să nu depăşească 200.000 hl.
7. Eliminarea din definiţia produselor intermediare a condiţiei suplimentare instituite de legislaţia naţională faţă de prevederile Directivei 92/83/CEE, în scopul transpunerii fidele a prevederilor acestei directive, respectiv ponderea de alcool absolut conținut în produsul final nu trebuie să fie în proporție de minimum 50% din baza fermentată lininiștită;
8. Introducerea în Codul fiscal a prevederii referitoare la autoconsumul de energie electrică, care depăşeşte limitele stabilite de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei;
Prin această prevedere, se urmăreşte identificarea plătitorului de accize în cazul autoconsumului realizat de către producătorii de energie electrică. Totodată, a fost stabilit şi termenul de plată a accizelor în această situaţie, respectiv până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a avut loc autoconsumul.
9. Autorizarea la nivelul structurilor teritoriale ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, de către Comisiile teritoriale, a destinatarilor înregistraţi care primesc doar ocazional produse accizabile. Noile reglementări vizează corelarea cu prevederile privind autorizarea destinatarilor înregistraţi, alţii decât cei ocazionali, care se realizează tot la nivel de comisie, respectiv de Comisia pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor.
10. Introducerea unor clarificări privind neregulile constatate în cazul deplasării produselor în regim suspensiv de accize. Astfel, potrivit noilor prevederi, diferenţele constatate între cantităţile înregistrate la expediere şi cantităţile înregistrate la recepţie, care pot fi atribuite toleranţelor aparatelor de măsurare şi care se încadrează în limitele claselor de precizie ale acestora, stabilite conform Hotărârii Guvernului nr. 264/2006 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă şi de punere în funcţiune a mijloacelor de măsurare, nu sunt considerate nereguli.
11. Stabilirea posibilităţii de restituire a accizelor pentru produsele care nu se realizează în antrepozite fiscale (cărbune, cocs, lignit) şi care sunt livrate în alt stat membru ori exportate, în scopul respectării principiului potrivit căruia accizele sunt taxe speciale de consum care se datorează în statul membru în care a avut loc consumul.
12. Accizele pot fi restituite la reintroducerea produselor accizabile în antrepozitul fiscal. Măsura are în vedere faptul că în practică pot apărea diverse situaţii în care se impune reintroducerea produselor accizabile în incinta antrepozitului fiscal, situaţii legate de regulă de deciziile comerciale ale antrepozitarului autorizat. În acest caz, accizele vor fi percepute în momentul în care produsele accizabile reprocesate vor fi eliberate pentru consum.
13. Instituirea unui termen concret de 5 zile pentru depunerea declaraţiilor de accize în cazul unor eliberări pentru consum neregulamentare, în scopul aplicării unitare a legislaţiei, dar şi al eliminării caracterului subiectiv al prevederii existente.
14. Introducerea temeiului legal care permite stabilirea unor condiţii speciale de garantare pentru expeditorul înregistrat care deţine şi calitatea de antrepozitar autorizat, în scopul corelării obligaţiei de garantare cu riscul efectiv de neplată a accizelor. În acest sens, se are în vedere ca garanţia constituită deja de un antrepozitar autorizat să fie valabilă şi pentru calitatea sa de expeditor înregistrat.
15. Introducerea unei noi secţiuni privind deplasarea produselor accizabile în regim de exceptare de la regimul de accizare sau de scutire directă de la plata accizelor, pentru a diferenţia deplasarea produselor care se află în regim suspensiv de accize de deplasarea produselor care beneficiază de regimul de exceptare sau de scutire. Obligaţiile declarative sunt diferite, întrucât directivele europene impun anumite documente obligatorii numai pentru produsele accizabile care se deplasează în regim suspensiv de accize.
16. Introducerea obligaţiei ca pe ambalajele individuale ale băuturilor alcoolice să fie trecute şi datele de identificare ale producătorului, în scopul eficientizării controlului acestor produse pe întregul lanţ de la producător la detailist.

I. Titlul IX „Impozite şi taxe locale”
Modificarea și completarea prevederilor actualului Titlu a fost generată de următorii factori :

– eliminarea discriminării generate de sistemul fiscal actual în funcție de natura juridică a contribuabilului , în care destinația clădirii poate fi rezidențială sau comercială
– reducerea sarcinilor administrativ-fiscale pentru contribuabili;
– încurajarea investițiilor;
– impactul în bugetele autorităților locale ;
– intărirea autonomiei locale , acordând autorităților locale posibilitatea să stabilească politica fiscală locală ținând cont de propriile necesități de proiectare bugetară;

Noul sistem fiscal a fost proiectat pornind de la solicitările mediului de afaceri , a structurilor asociative, a MDRAP, a recomandărilor Bancii Mondiale și a asistenței tehnice oferite de Fondul Monetar Internațional.

1. Impozitul pe clădiri
Acest impozit va fi stabilit în funcție de destinația proprietăţii – clădiri – rezidenţiale şi clădiri nerezidenţiale.
Cota impozitului pe clădiri rezidențiale va fi cuprinsă între 0,08 %- 0.2%. În cazul persoanelor fizice baza de calcul va fi valoarea impozabilă a clădirii, determinată tabelar, iar în cazul persoanelor juridice valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare.
Cota impozitului pe clădiri nerezidențiale, va fi cuprinsă între 0,2%-1,3%. Baza de calcul atât în cazul persoanelor fizice,cât și în cazul persoanelor juridice va fi valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare. În situația în care la adresa clădirii, o persoană fizică are inregistrată o companie, aceasta va avea regimul fiscal nerezidențial numai în situația când se deduc cheltuielile cu utilitățile.
A fost reglementat modul de calcul al taxei pe clădiri în cazul contractelor de concesiune, închiriere, administrare, distinct de reglementările specifice impozitului pe clădiri. Astfel, au fost eliminate disfuncționalitățile în Codul fiscal actual pentru calculul taxei pe clădiri și a fost stabilit un termen de plată a taxei, până la data de 25 a fiecărei luni, pe perioada în care este deținut dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă.
De asemenea, persoana care datorează taxa pe clădiri are obligația să depună o declarație la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă se află clădirea, până la data de 25 a lunii următoare celei în care intră în vigoare contractul prin care se acordă dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă, la care anexează o copie a acestui contract.
S-a eliminat impozitarea suplimentară a celor care dețin mai multe clădiri, concomitent cu abrogarea prevederilor de majorare a impozitului pentru clădirile utilizate ca locuință a căror suprafață depășește 150 mp. Actuala prevedere avea coordonatele unui sistem de impozitare a averii, iar în lipsa unei baze de date la nivel national a tuturor proprietăților, verificarea corectitudinii declarațiilor era aproape imposibilă. Astfel, s-a asigurat caracterul de impozitare a proprietății a actualul sistem fiscal.

2. Impozit pe teren
Pentru terenurile situate în intravilan au fost introduse limite minime și maxime, pe ranguri de localități și zone. Astfel, limita minimă a fost determinată prin reducerea cu 20 % a actualului nivel, iar limita maximă este dublu actualului nivel.
A fost reglementat modul de calcul al taxei pe teren în cazul contractelor de concesiune, închiriere, administrare, distinct de reglementările specifice impozitului pe clădiri .Astfel au fost eliminate disfuncționalitățile în codul fiscal actual pentru calculul taxei pe teren și a fost stabilit un termen de plată a taxei , până la data de 25 a fiecărei luni, pe perioada în care este deținut dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă.
De asemenea, persoana care datorează taxa pe teren are obligația să depună o declarație la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă se află terenul, până la data de 25 a lunii următoare celei în care intră în vigoare contractul prin care se acordă dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă, la care anexează o copie a acestui contract.
A fost abrogată prevederea actuală, a neimpozitării terenului de sub clădire.

3. Impozitul pe mijloacele de transport
Pentru incurajarea parcului de mașini nepoluante a fost introdusă prevederea de reducere a impozitului cu 50% pentru mijloacele de transport hybride . De asemenea, s–a introdus prevederea de scutire de la plata acestui impozit pentru mijloacele de transport folosite exclusiv pentru transportul stupilor în pastoral și a mijloacele de transport folosite exclusiv pentru intervenții în situații de urgență.
Totodataă, s-a acordat competență autorităților locale de a decide, prin hotarâri ale consiliului local, scutiri sau reduceri de la plata impozitului pe mijloacele de transport agricole folosite exclusiv în agricultură.
A fost introdusă regula ca impozitul pe mijloacele de transport să se datoreze numai în cazul când acestea sunt înmatriculate sau înregistrate în circulație.

4. Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi a autorizaţiilor
Au fost aduse clarificări privind datorarea taxei pentru eliberarea autorizaţiei de foraje sau excavări corelat cu prevederile din Legea minelor nr. 85/2003.
A fost reglementat modul de calcul a taxei pentru eliberarea/vizarea anuală a autorizaţiei privind desfăşurarea activităţii de alimentaţie publică conform clasificării CAEN (restaurante, baruri, activități recreative și distarctive) în funcţie de suprafaţa aferentă activităţilor respective, în sumă de:
a) până la 4000 lei, pentru o suprafaţă de până la 500 metri pătraţi, inclusiv;
b) între 4000-8000 lei pentru o suprafaţă mai mare de 500 metri pătraţi.
Prin introducerea acestei prevederi a fost abrogată prevederea privind impozitul pe spectacole, în cazul activităților distractive organizate într-o discotecă sau videotecă.

5. S-a abrogat capitolul VIII privind taxa hotelieră.

6. Majorarea impozitelor și taxelor locale-ale autorităților locale
Se acordă competențe consiliilor locale de a stabili cote adiționale impozitelor și taxelor locale de până la 50% față de nivelul actual de până la 20%.

7. Hotărâri ale consiliilor locale
Au fost modificate prevederile actuale privind lista scutirilor de impozit pe clădiri, impozit pe teren, impozit pe mijloacele de transport, taxa hotelieră, în sensul că au fost clasificate în scutiri acordate prin efectul legii și scutiri acordate în condițiile stabillite prin hotărâre consiliului local.
Începând cu 1 ianuarie 2017, s-a acordat competență consiliilor locale de a putea majora, pentru clădirile și terenurile neângrijite situate în intravilan, impozitul pe clădiri și impozitul pe teren cu până la 500%, în condiţiile stabilite prin hotărâre a consiliului local.
Începând cu 1 ianuarie 2018, impozitul pe teren poate fi majorat cu până la 500% pentru terenurile situate în intravilan, cu un procent de ocupare mai mic de 20%, inclusiv, în condiţiile stabilite prin hotărâre a consiliului local.
Pentru terenul agricol din extravilan nelucrat timp de doi ani consecutiv, consiliul local poate majora impozitul pe teren cu până la 500% începând cu al treilea an, în condițiile stabilite prin hotărâre a consiliului local.

8. Prevederi comune privind impozitele și taxele locale
S-a introdus anualitatea plății pentru Impozitul/taxa pe clădiri, impozitul /taxa pe teren și impozitul pe mijloacele de transport , în sensul că impozitul este datorat pe întrgul an fiscal de cel care are în proprietate bunul respectiv la data de 31 decembrie a anului anterior, chiar dacă bunul din proprietate este înstrăinat în anul fiscal curent . De asemenea, în cazul dobandirii unui bun în cursul anului fiscal impozitul aferent se va datora începând cu data de 1 ianuarie a anului fiscal următor .
Această masură cerută de structurile autorităților locale are ca scop simplificarea modului de determinare a materiei impozabile și reducerea cheltuielilor de administrare.

9. Indexarea impozitelor și taxelor locale
Se propune ca, impozitele și taxele locale să se indexeaze, de către consiliile locale, o dată la 3 ani, ţinînd cont de evoluţia ratei inflaţiei de la ultima indexare, comunicată pe site-ul oficial al Ministerului Finanţelor Publice şi al Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, până la data de 30 aprilie a anului anterior celui pentru care se aplică indexarea.

J Impozitul pe construcţii
Pentru stimularea creșterii investițiilor, precum și a competitivității companiilor din România, s-a eliminat din cadrul sistemelor de impozitare acest impozit. Această măsură va avea de asemenea și efecte pozitive asupra pieței muncii.

K. Abrogări
A fost abrogată Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, precum și alte scutiri de impozite și taxe prevăzute în legi speciale.

22 COMENTARII

  1. In acest cod apar discriminari, eventual dubla impozitare mascata. PFA-urile au cheltuieli pentru sanatate si pensii obligatorii nedeductibile sau deductibile dupa reguli incerte. Discriminare fata de ceilalti salariati si impozitatre o data a contributiei la pensii si in viitor a pensiei propriu zise. Mentiune contributiile obligatorii la pensii sunt platite catre pensionariii de azi nu in contul tau viiitor de pensii. Practic se impoziteaza o donatie.

  2. Buna ziua Domnule Ministru Valcov. La microintreprinderi, impozitarea propusa de D-voastra nu respecta principiul nediscriminarii. Cunosc cazuri concrete in care administratorul firmei realizeaza toate lucrarile .In acest caz de ce trebuie sa plateasca cota forfetara de 1530 lei /luna? Acesta este furt!!!! Daca sunt firme care nu declara angajatii, atunci organele de control sa-si faca datoria. Sper sa tineti cont de aceasta sesizare. Va multumesc.

  3. Buna ziua Domnule Ministru Valcov. La microintreprinderi, impozitarea propusa de D-voastra nu respecta principiul nediscriminarii. Cunosc cazuri concrete in care administratorul firmei realizeaza toate lucrarile .In acest caz de ce trebuie sa plateasca cota forfetara de 1530 lei /luna? Acesta este furt!!!! Daca sunt firme care nu declara angajatii, atunci organele de control sa-si faca datoria. Sper sa tineti cont de aceasta sesizare. Va multumesc.

  4. Consider ca 20% cota de TVA trebuia introdusa de multa vreme si pentru multa vreme, adica definitiv, cea de 9% TVA redus la alimente trebuie reajustata rapid chiar in noul cod la 10% si asta pentru un interval limitat, maxim 5 ani, dupa care revenirea la un TVA unic la toate produsele de 20% se va impune ca ceva normal. Necesar de asemenea e ca sa aiba loc si unificarea cotei de 20% la TVA cu Cota unica actualmente de 16% intr-o Cota unica unificata de 20% valabila pentru TVA, Impozitul pe venituri si Impozitul pe profit.

  5. Multumiri pentru ca ni-l puneti la dispozitie, n-am reusit sa-l gasesc pe Site-ul Ministerului.
    De asemeni multumiri pentru excelenta sinteza a modificarilor.
    Va rog frumos sa anexati Titlul V – Contributii sociale obligatorii ( la locul respectiv e PDF-ul Titlului IV)