Gabriel Biriș, Partener, Biriș Goran SPARL
Gabriel Biriș, Partener, Biriș Goran SPARL

Prin eliminarea impozitului pe dividend România se apropie vertiginos de statutul de paradis fiscal (sarcină fiscală zero pentru câștigurile de capital obținute prin intermediul unor companii, în anumite condiții), comentează Gabriel Biriș, Partener, Biriș Goran SPARL, în articolul publicat pe cursdeguvernare.ro. Principalele opinii exprimate de avocatul specialist în drept fiscal privind măsurile propuse de Guvern prin Noul Cod Fiscal si Noul Cod de procedură fiscală:

Plafonarea bazei de calcul a contribuției la sănătate la 5 salarii medii nu va ajuta la creșterea conformării datorită plafonului prea mare, dar și păstrării unor cote semnificativ mai mici pentru câștigurile din activități independente față de cele datorate pentru salarii.

Toate aceste măsuri costă peste 16,26 miliarde de lei, conform calculului autorilor propunerii, din care tot autorii estimează (fără a explica însă și cum) că vor recupera în prima fază 9,45. Rămâne complet fără răspuns întrebarea: cum se compensează această suma? Pe ce se bazează guvernul? În lipsa unui răspuns cât de cât credibil, toate aceste propuneri riscă să cadă în derizoriu și să compromită întregul demers al rescrierii celor două coduri.

Pe partea de cod de procedură fiscală vedem o colecție de măsuri menite să “întărească” administrarea fiscală. Din păcate acest lucru se face pe costul antreprenorilor, ale căror drepturi sunt din ce în ce mai reduse în fața unui ANAF din ce în ce mai abuziv. Personal, îmi este teamă că antreprenorul român va fi din ce în ce mai des tratat ca infractor și nu ca un partener al statului.

Personal m-am implicat foarte mult în a discuta, explica, susține un set de măsuri care să pună pe baze sustenabile sistemul de contribuții sociale, să îl așeze într-un mod viabil pe termen lung. O parte din setul de măsuri propus de mine și anume plafonarea bazei de calcul a tuturor contribuțiilor, a fost preluat – dar nu integral (vezi modul în care se calculează plafonul pentru angajatori).

Nivelul la care a fost stabilit plafonul este însă unul prea mare pentru a se putea asigura creșterea conformării voluntare. În plus, se păstrează așezarea sarcinii fiscale în funcție de CUM și nu doar de CÂT câștigăm, ceea ce personal consider că este profund imoral.Biris-Goran-300

De asemenea, prin eliminarea impozitului pe dividende se creează condițiile pentru a asista la un fenomen invers celui pe care l-am văzut în 2007/2008: creșterea semnificativă a numărului de SRL-uri (sarcina fiscală efectivă 16% față de 29,44% în prezent) în dauna PFA-urilor (sarcină fiscală semnificativ mai mare). Să nu uităm însă: nu există prânz gratis. Sarcina fiscală mai mică vine cu pericolul retratării fiscale.

Acesta este motivul pentru care susțin că se ratează o șansă mare pentru România. Sper ca totuși varianta finală să nu fie aceasta.

Consider că mult mai util pentru dezvoltarea echilibrată a României, pentru normalizarea pieței muncii, ca plafonarea să fie făcută la cel mult 3 salarii medii, ca deducerea personală să fie scăzută din baza de calcul a contribuțiilor sociale, în paralel cu lărgirea bazei de impozitare.

Cred cu tărie că sarcina fiscală nu trebuie stabilită în funcție de CUM obținem veniturile, ci doar de CÂT venit obținem.

Studiu realizat de Gabriel Biris (PDF)

Nr. Modificare Comentarii
1 Definiție nouă la “activități independente”. Mai clară și mai puțin generatoare de abuzuri decât definiția activităților dependende introdusă în 2010.Importanță: medieScor: bună
 2 Cota de impozit redusă la 14% din 2019. Promisiuni, promisiuni…Importanță: redusăScor: bună
3 Se introduc cote diferențiate de impozit pe venitul microîntreprinderilor: 1% pentru microîntreprinderile cu cel puțin 2 angajați; 3% pentru 1 angajat. Regimul fiscal al microîntreprinderilor trebuie văzut ca un regim fiscal simplificat aplicabil acestor companii, nu neapărat ca o facilitate. În acest context, introducerea unei cote reduse pentru cele care au cel puțin 2 angajați (greu de crezut că în limita venitului de 65.000 de euro/an pot fi mai mulți) este o măsura de natură să ajute astfel de companii.Importanță: redusăScor: foarte bună
4 Pentru microîntreprinderile fără angajați, impozitul este de 1530/trimestru+3%. Măsura apare ca fiind o sancțiune pentru astfel de companii, impozitul fix de 6120 lei/an fiind uriaș. În condițiile în care regimul microîntreprinderilor nu este încă opțional, această măsură va îngreuna intrarea în piață a startup-urilor.Importanță: mareScor: foarte prost
5 Se propune un calendar de majorare al plafonului (75/85/100 mii euro până în 2019) pentru care se aplică regimul microîntreprinderilor. Personal, nu am înțeles niciodată de ce plafonul a fost redus de la 100.000 de euro la 65.000 euro. Măsura ar fi avut sens dacă era corelată cu plafonul de scutire la TVA, dar nu a fost, cursurile de schimb fiind diferite. Dacă tot se dorește încurajarea acestui tip de companii, mult mai rezonabil ar fi ca plafonul să fie readus la 100.000 euro încă din 2016, în paralel cu introducerea opțiunii de înregistrare pentru plata impozitului pe profit (existentă acum doar pentru companii cu capital de minim 25.000 euro).Importanță: redusăScor: bună
6 Microîntreprinderile care nu mai îndeplinesc conditiile, plătesc impozit pe profit din trimestrul în care nu le mai îndeplinesc, nu de la începutul anului. Măsură normală, de simplificare și creștere a predictibilității funcționării microîntreprinderilor.Importanță: redusăScor: bună
7 Cresc cu 50 de lei deducerile personale pentru persoanele cu 1, 2 sau 3 persoane în întreținere și cu 150 de lei pentru cei cu 4 persoane în întreținere. Deducerile personale nu au mai fost indexate cu inflația din 2004… Cred că o astfel de prevedere (indexarea cu inflația) se impune a fi reintrodusă. În acest moment cred însă că ar fi fost mult mai bine ca deducerea personală să fie scăzută și din baza de calcul a contribuțiilor sociale obligatorii plătite de angajat decât să fie majorate.Importanță: medieScor: bună
8 Contribuția la sănătate nu mai este deductibilă la calculul impozitului pe salarii/venit. Măsura este greu de înțeles! De ce să plătești din net o contribuție obligatorie? Pare doar o cârpeală menită să mai reducă din impactul măsurilor mult prea optimiste propuse în alte părți…Importanță: medieScor: foarte prost
9 Se elimină impozitul pe dividend de 16%, însă doar pentru rezidenți. UAU! România va avea cu adevărat cotă unică, cu costul renunțării la 1,7 mld lei venituri bugetate din impozitul pe dividend… Avem chiar și un început de paradis fiscal, pentru că nu trebuie să uităm de scutirea de impozit pe câștigurile de capital (excelentă!) introdusă în 2014. În anumite condiții, putem avea sarcina fiscală zero pe astfel de câștiguri (zero impozit pe profit + zero impozit pe dividend) – ceea ce va stimula înființarea companiilor de tip holding în România. Interesant este totuși că guvernul păstrează impozitul pe dividend la companii (dacă nu sunt îndeplinite condițiile pentru scutire) și pentru nerezidenți (ceea ce va ridica probleme de discriminare față de rezidenții unor alte state UE, deci probabil că va trebui eliminat și pentru aceștia).O altă implicație importantă a eliminării impozitului pe dividend este aceea că face ca desfășurarea activității prin intermediul companiilor, fie că vorbim de companii plătitoare de impozit pe profit, fie de cele pentru care se aplică impozitul pe venitul microîntreprinderilor, să fie mai eficientă fiscal decât desfășurarea activității ca persoană fizică autorizată.Personal am susținut eliminarea dublei impozitări a profitului și mă bucur să văd că ideea este preluată într-o propunere a guvernului. Cred însă că acest impozit nu trebuie eliminat, pentru a evita sarcina fiscală zero (reducerea bazei impozabile). Se poate folosi însă un sistem de credit fiscal prin care impozitul pe profit să fie scăzut din impozitul pe dividend, astfel încât sarcina fiscală efectivă să fie egală cu cota unică (oricare ar fi ea).Importanță: foarte mare, potențial de modelare a comportamentelorScor:  nu știu ce să zic, în context…
10 Se păstrează impozitarea veniturilor obținute din valorificarea prin centrele de colectare a deșeurilor, cu reținere la sursă. Acest impozit (în general sume foarte mici) împiedică dezvoltarea unei culturi a reciclării. Costurile pentru administrarea colectării acestui impozit sunt mai mari decât sumele colectate.Mai mult, în special în zona colectării de deșeuri metalice, impozitul a mutat colectarea primară în zona evaziunii, creând riscuri pentru lanțul de companii de tip REMAT care colectează de la companii care nu înregistrează intrările de astfel de materiale colectate de la populație), reducând astfel veniturile bugetare din impozit pe profit (profitul fiind făcut acum de companii cu “comportament fiscal inadecvat”).În plus, impozitul face aproape imposibil de administrat procesul de colectare prin intermediul echipamentelor automate de colectare de genul celor pe care am început să le vedem pe lângă hypermarket-uri.Nu trebuie să ne surprindă deci că România nu își va îndeplini țintele de colectare și că vom plăti sancțiuni pentru nerespectarea obligațiilor asumate.Importanță: medie

Scor: foarte prost

11 Începând cu 1 ianuarie 2017 cota de CAS va scădea semnificativ, cu încă 5,3% (3% angajat, 2,3% angajator). Promisiuni, promisiuni… Mai țineți minte suta de lei promisă de Ceaușescu din balcon?Importanță: foarte mareScor: foarte bun, dacă ar putea fi făcută fără să se afecteze deficitul și fără să se taie complet investițiile publice.
12 Pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor se păstrează plafonarea bazei de calcul la 5 salarii medii pentru angajat și de 5 salarii medii* nr. mediu de angajați la angajator. Plafonul de 5 salarii medii (aprox. 12.000 de lei), coroborat și cu reglementările propuse în cazul persoanelor care obțin venituri din activități independente nu va ajuta prea mult la creșterea conformării voluntare la declararea veniturilor mari.În plus, se menține situația în care angajatorul plătește contribuții pentru care angajații nu primesc puncte de pensii.Pentru a explica această afirmație luăm următorul exemplu: un angajator cu 2 angajați, unul cu salariu egal cu 1 salariu mediu, cel de al doilea cu 9 salarii medii. Fondul de salariu este de 10 salarii medii, deci nu intervine plafonarea, angajatorul plătește 15,8% la întreg fondul de salarii (10 salarii medii). Angajații plătesc contribuția la 1 salariu mediu, respectiv 5 salarii medii și primesc 6 puncte de pensie. Rezultă că angajatorul plătește contribuție la 4 salarii medii degeaba, fără ca angajații să primească ceva.Importanță: mareScor: foarte prost
13 Pentru persoanele care obțin venituri din activități independete, baza de calcul a contribuției de asigurări sociale (pensii) este, de asemenea, plafonată la 5 salarii medii, în timpul anului datorându-se plăți anticipate calculate la 35% din salariul mediu (aprox. 800 lei/lună). Cota la care se calculează contribuția este egală cu contribuția angajatului (10,5%) și nu cota agregată (26,3%) ca până în prezent. Aceeași mențiune, plafonul de 5 salarii medii este prea mare. Cota mult mai mică ar putea însă să ajute măcar la păstrarea actualului nivel de conformare (foarte redus) și împiedică migrarea spre SRL, în special în cazul veniturilor relativ mici (sub 2 salarii medii) sau a celor foarte mari (peste 10 salarii medii).Cota semnificativ mai mică la care se calculează contribuția va menține diferența uriașă față de sarcina fiscală pe veniturile din muncă și va determina folosirea în continuare a schemelor alternative de remunerare, cu riscurile care decurg de aici.Importanță: foarte mareScor: foarte prost
14 Baza de calcul a contribuției individuale de asigurări de sănătate (CASS) de 5,5% este plafonată la 5 salarii medii pe economie, indiferent cum sunt obținute veniturile. Cu mențiunea că plafonul de 5 salarii medii este prea mare, avem totuși de a face cu o măsură excelentă. Este pentru prima dată când se pune problema bazei de calcul a acestei contribuții la veniturile din salarii și activități independente (altele decât veniturile din drepturi de autor și chirii, pentru care baza de calcul este plafonată).Importanță: foarte mareScor: bun
Aici simt nevoia sa fac un comentariu mai amplu cu privire la măsurile propuse în cazul contribuțiilor sociale.Personal m-am implicat foarte mult în a discuta, explica, susține un set de măsuri care să pună pe baze sustenabile sistemul de contribuții sociale, să îl așeze într-un mod viabil pe termen lung. O parte din setul de măsuri propus de mine și anume plafonarea bazei de calcul a tuturor contribuțiilor, a fost preluat – dar nu integral (vezi modul în care se calculează plafonul pentru angajatori).Nivelul la care a fost stabilit plafonul este însă unul prea mare pentru a se putea asigura creșterea conformării voluntare. În plus, se păstrează așezarea sarcinii fiscale în funcție de CUM și nu doar de CÂT câștigăm, ceea ce personal consider că este profund imoral. De asemenea, prin eliminarea impozitului pe dividende se creează condițiile pentru a asista la un fenomen invers celui pe care l-am văzut în 2007/2008: creșterea semnificativă a numărului de SRL-uri (sarcina fiscală efectivă 16% față de 29,44% în prezent) în dauna PFA-urilor (sarcină fiscală semnificativ mai mare). Să nu uităm însă: nu există prânz gratis. Sarcina fiscală mai mică vine cu pericolul retratării fiscale.Acesta este motivul pentru care susțin că se ratează o șansă mare pentru România. Sper ca totuși varianta finală să nu fie aceasta.Consider că mult mai util pentru dezvoltarea echilibrată a României, pentru normalizarea pieței muncii, ca plafonarea să fie făcută la cel mult 3 salarii medii, ca deducerea personală să fie scăzută din baza de calcul a contribuțiilor sociale, în paralel cu lărgirea bazei de impozitare. Cred cu tărie că sarcina fiscală nu trebuie stabilită în funcție de CUM obținem veniturile, ci doar de CÂT venit obținem. 
15 Cota standard de TVA va fi redusă la 20% (2016) și la 18% (2018). În plus, cota redusă de TVA (9%) va fi aplicată  și la carne, pește, legume și fructe. România are un randament al colectării de doar 52 – 55%, deci practic cota efectivă de TVA este, datorită evaziunii – în special marea evaziune, sub 14%. Orice reducere de TVA trebuie acompaniată de măsuri de reducere a evaziunii/îmbunătățire a colectării. În lipsa unor măsuri serioase în această direcție, măsura provoacă îngrijorare cu privire la deficit, la capacitatea României de a investi în infrastructură, în îmbunătățirea calității serviciilor publice. Surprinzător este însă că guvernul nu a actualizat valoarea până la care se aplică cota redusă de TVA pentru locuințe noi (în prezent 380.000 lei, dar care la data introducerii măsurii reprezentau 100.000 euro, astăzi doar aprox. 85.000 euro).Importanță: foarte mareScor: foarte bun, condiționat de îmbunătățirea colectării. Altfel, poate fi un dezastru.
16 Se extinde sfera de aplicare a taxării inverse și la transferul de clădiri, părți de clădire și terenuri de orice fel, precum și la livrările de aur. Taxarea inversă este singura măsură eficientă de combatere a fraudei de tip carusel. Susțin de ceva timp că taxarea inversă ar trebui să devină regulă în toate tranzacțiile B2B, nu numai la cele intracomunitare. O astfel de măsură ar face cu adevărat eficientă această taxă, ar elimina complet marea fraudă, costurile de rambursare a TVA (inclusiv frauda/corupția asociată) și ar elimina riscul pe care azi contribuabiliii onești îl au în cazul în care unii din furnizori au “comportament fiscal inadecvat”. Evident, acest lucru nu este (încă) posibil, fiind necesară modificarea Directivei TVA. Până când acest lucru se va întâmpla, România ar trebui să aplice acest regim în toate cazurile premise de Directivă.Importanță: mareScor: foarte bună
17 Scad accizele la bere (de la 3,9 la 3,3 lei/UM, – 14,5%), vinuri spumoase (de la 161,33 la 47,38 lei/UM, – 70%), alcool etilic (de la 4.738,01 la  3.306,98 lei/UM, -30%), benzină (fără Pb, de la 2643,39 la 2151,13 lei/t, – 18%), motorină (de la 2245,11 la 1796,53 lei/t, – 20%), se elimina accize și sunt eliminate complet accizele nearmonizate (așa numitele produse de lux: autoturisme cu motoare peste 3.000 cc, iahturi, bijuterii, blănuri, dar și cafea, etc). Foarte interesantă această abordare venită din partea unui guvern care a mărit în 2013 toate accizele prin stabilirea unui curs artificial pentru 2014 (4,7480 față de 4,4485 lei/1 euro, +6,3%), a introdus acciza suplimentară de 7c/l la motorină și benzină, a mărit și introdus noi accize la produse “de lux”…  Schimbarea opticii atât de brusc și fără ca din punct de vedere al fundamentelor economice să se modifice ceva (creșteri economice modeste, lipsa unei îmbunătățiri a colectării), pune sub semnul întrebării întregul demers.Importanță: foarte mareScor: foarte bun, condiționat de compensarea reducerilor din îmbunătățirea colectării. Altfel, poate fi un dezastru.
18 Se elimină parțial diferențele dintre impozitele datorate pe clădiri de persoane fizice sau juridice, impozitele fiind așezate tot pe două paliere, dar în funcție de destinație: la nivelul actual de la persoane fizice pentru locuințe, la nivelul actual pentru persoane juridice în cazul clădirilor cu altă destinație. Se elimină concomitent și majorarea cu până la 300% pentru a doua clădire aflată în proprietate și următoarea, precum și majorarea de 5% pentru clădirile mai mari de 150 mp. Este o măsură pe care eu personal am cerut-o încă din 2007 și pe care până la urmă am convins că trebuie făcută.  Textul propus rezolvă problema distorsiunilor din actualul cod fiscal, dar nu rezolvă problema bazei de impozitare. Atât la persoane fizice pentru spații cu altă destinație decât cea de locuință (comercial), cât și la persoane juridice se păstrează ca bază pentru calculul impozitului valoarea de inventar, ceea ce constituie o povară pentru clădirile noi și moderne și descurajează investițiile de calitate (calitatea costă mai mult; deci impozitul rămâne unul pe investiție). Se păstrează și obligația de reevaluare, ceea ce în actualul context este doar o povară administrativă.Mult mai eficient ar fi fost ca baza impozabilă să fie aceeași ca la locuințe, fixă, stabilită prin lege.Importanță: foarte mareScor: bun
19 Se modifică cotele de impozit:-          Între 0,8 si 2% pentru locuințe (0,1% acum);-          Între 0,25 si 1,3% pentru alte clădiri (între 0,25 și 1,5% azi);-          Crește de la 20 la 50% procentul cu care consiliile locale pot majora impozitele. Practic, impozitul pe locuințe poate fi triplat iar cel pe alte spații crescut de la 1,8 la 1,95%.Importanță: foarte mareScor: prost
20 Impozitul pe teren se va calcula și asupra terenului de sub clădiri, ceea ce pare oarecum ciudat… Măsura va duce la majorarea semnificativă a impozitelor colectate, în special în  aglomerările urbane.Importanță: mareScor: prost
21 Deși au fost discuții intense pe reașezarea actualului impozit pe autoturisme, decizia finală a fost să nu modifice nimic, păstrând toate distorsiunile acumulate de-a lungul timpului. Este regretabil că nu s-a putut obține o decizie politică de reformare a acestui important impozit local, despre care am scris de mai multe ori de-a lungul timpului. Taxa de primă înmatriculare și impozitele exagerate pentru anumite mașini au “bulgarizat” șoselele și au împins în zona de evaziune mulți cetățeni. În plus, actual, taxa nu ajută cu nimic la înnoirea și modernizarea parcului auto și nici la eliberarea străzilor de tot felul de epave.Importanță: foarte mareScor: foarte prost
22 Se introduce posibilitatea pentru consiliile locale de a majora cu până la 500% (!!!) impozitele pentru:-          Clădiri neîngrijite;-          Terenul ocupat de clădiri în proporție de mai puțin de 20%;-          Teren agricol nelucrat 2 ani consecutivi,în condițiile stabilite prin hotărârea consiliului local. Măsura, la fel ca și creșterea procentului cu care se poate majora orice taxă de la 20 la 50%, a fost cerută de reprezentanții primarilor și nu ne închipuim că a fost cerută pentru a nu fi aplicată…Practic, se aruncă în aer nivelul impozitelor locale și se introduce arbitrariul în reglementarea fiscală.Importanță: foarte mareScor: foarte prost
23 Se elimină impozitul de 1,5% pe construcții speciale. Încă o măsură din lungul șir al măsurilor guvernelor Ponta de a își abroga propriile măsuri aberante…  Acest impozit a fost introdus în 2014 fără niciun fel de consultări sau evaluări ale impactului. I s-a spus “taxa pe stâlp” dar a afectat masiv și agricultura… A fost redus la 1% din 2015 și se propune eliminarea lui din 2016. Încă un mare semn de întrebare cu privire la credibilitatea întregului pachet de măsuri propuse de guvern.Cred că putem spune fără să greșim prea mult că acest impozit este cel mai bun exemplu de cum nu trebuie făcută reglementarea fiscală.Importanță: foarte mareScor: foarte bun, impozitul acesta pe investiții nu trebuie să existe.
24 Se introduc prevederi cu privire la acordurile de preț bilaterale sau multilaterale. Prevedere necesară ținând cont de specificul reglementărilor cu privire la prețurile de transfer și la globalizarea din ce în ce mai mare a economiei.Importanță: medieScor: foarte bună
25 Se introduc în cod taxele de emitere ale soluțiilor fiscale anticipate și ale acordurilor de preț. Măcar dacă ar funcționa…Importanță: medieScor: bună
26 Se elimină obligația băncilor de a comunica automat toate rulajele conturilor și se revine la obligația de a furniza automat informații doar cu privire la deschideri/închideri de conturi și doar la cererea organului fiscal a rulajelor. Se instituie însă obligația băncilor de a comunica zilnic orice operațiuni în numerar de peste 5.000 de euro. Măsura este mai rezonabilă decât cea din prezent, dar naște încă semne de întrebare cu privire la capacitatea/abilitatea fiscului de a păstra confidențialitatea informațiilor primite de la bănci. Lupta împotriva evaziunii (care se încăpățânează să crească!) pare a justifica însă orice indiscreție…Importanță: mareScor: bună
27 Este instituită obligația organelor fiscale locale de a transmite către ANAF informații cu privire la bunuri imobile și mijloace de transport pentru care există obligație de declarare. Măsură menită a asigura baza de date necesară unei administrări centralizate a țării. În prezent este imposibil de stabilit impactul măsurilor de politică fiscală din cauza lipsei unei baze de date centralizate care să conțină informații utile și necesare fundamentării unor decizii.Importanță: foarte mareScor: foarte bună
28 Se prelungește termenul de soluționare a rambursărilor de TVA cu control anticipat de la 45 la 90 de zile. Măcar de ar fi respectat… Problema suspendării acestui termen rămâne însă, fără a se pune o limită în timp. Cum controalele încrucișate sunt încă regulă, este greu de crezut că organele fiscale vor putea în continuare să abuzeze…Pare că încă nu se înțelege cât de important este pentru calitatea mediului de afaceri în România ca termenele de plată/rambursare să fie reduse semnificativ. Prin mărirea acestui termen statul dă un exemplu extrem de prost…Importanță: foarte mareScor: foarte prost
29 Duratele de inspecție fiscală rămân de 3, respectiv 6 luni. În plus, se păstrează posibilitatea suspendării controlului, fără a se clarifica clar în ce condiții și pentru cât timp poate fi dispusă suspendarea. Nu pot pricepe de ce este nevoie de o perioadă atât de mare de timp pentru inspecție. Pe de o parte inspecția dă peste cap activitatea contribuabilului, pe de altă parte se consumă mult prea mult timp din partea inspectorilor… Ar trebui ca rolul de prevenție și îndrumare al ANAF să crească, implicit și durata inspecțiilor să scadă. Personal, pot spune că nu am întâlnit încă companie la care să avem nevoie de mai mult de 14 zile pentru revizie…Importanță: mareScor: prost
30 Pe lângă controlul inopinat efectuat de inspectorii fiscali, se introduce conceptul de “control operativ și inopinat” efectuat de către inspecția antifraudă (fosta gardă financiară). Pare o suprapunere de competente…Importanță: mareScor: prost
31 Se introduce o penalitate suplimentară de nedeclarare de 5% sau 25% din suma nedeclarată și stabilită ulterior prin decizii de impunere. Penalitatea se reduce cu 75% în cazul în care suma stabilită prin decizie, plus dobânzi și penalități de întârziere este plătită în termen sau suma este eșalonată la plată și se majorează cu 100% în cazul în care diferențele rezultă din evaziune fiscală. Am mai criticat această prevedere. Autorii ei insistă însă că este nevoie de o diferențiere a sancțiunii pentru cei care nu declară, față de cei care declară și nu plătesc. Deși, în teorie, principiul poate fi corect, în practică el doar înclină încă și mai mult balanța în favoarea statului și în defavoarea contribuabilului. Nu trebuie să uităm că deciziile fiscale sunt executorii, suspendarea executării fiind destul de anevoioasă. Nu trebuie să uităm nici că foarte multe decizii sunt emise cu nerespectarea legislației fiscale, contestate și câștigate de contribuabil.Ca să poată fi considerată rezonabilă, această penalitate ar fi trebuit, în opinia mea, să fie acompaniată de următoarele măsuri:-          Executarea deciziilor de impunere contestate să fie suspendate măcar până la obținerea unei decizii la instanța de fond;-          Statul să datoreze pentru sumele neachitate contribuabilului la termenul legal atât dobânda de întârziere (0,02%/zi) cât și penalitatea de întârziere (tot 0,02%/zi).În lipsa acestui “pachet” de măsuri, penalitatea de nedeclarare este doar un alt instrument de a “cocoșa” contribuabilii…

Importanță: foarte mare

Scor: foarte prost

32 În continuare se poate suspenda soluționarea contestației pe cale administrativă în cazul în care organul de control a sesizat organele de urmărire penală. Această prevedere indică un tip de abuz extrem de periculos al autorităților de control: refuză un drept (de ex. dreptul de deducere al TVA și cheltuielii la impozitul pe profit în cazul unor facturi emise de contribuabili activ dar cu “comportament fiscal inadecvat”) în baza unei suspiciuni (pe care însă nu o pot verifica) cu privire la existența unor fapte de evaziune, emit decizia de impunere după care își suspendă soluționarea contestației în baza unei sesizări a organelor de urmărire penală.Normal ar fi ca atunci când există suspiciuni, să sesizeze organele de urmărire penală și să suspende controlul până când acestea stabilesc existența sau nu a faptei de evaziune, după care să își finalizeze controlul.Actuala legislație este o sursă incredibilă de abuz iar noile prevederi nu fac decât să amplifice (prin impunerea de penalități de nedeclarare) acest tip de abuzuri.Importanță: foarte mareScor: foarte prost

Sursa: articolul publicat pe cursdeguvernare.ro

2 COMENTARII

  1. @Popa Adam: Subscriu, obligatia de a plati anual un evaluator in cazurile respective agraveaza si mai mult situatia. Punctul 4 e iarasi un dezastru. Nimeni nu sta fara loc de munca la propria firma, ca sa ramana fara pensie si asigurare de sanatate, cand isi poate permite sa plateasca contributiile. Punctul 8 e de-a dreptul noaptea mintii si el… PFA nu mai renteaza sa fi decat in domeniile unde se castiga foarte, foarte multi bani, si doar ca unica activitate desfasurata. Slujbele part-time si secundare (inclusiv cele aferente PFA) sunt practic eliminate, in credinta gresita ca vor fi inlocuite cu slujbe full-time, uitandu-se ca indivizii nu sunt intersanjabili decat in grad limitat si ca domeniile de activitate sunt mult diferite intre ele. Un cod fiscal gandit primitiv, in profitul aproape exclusiv al celor care au deja castiguri foarte mari in sistemul privat, fie ca e vorba de firme, fie de PFA.