2015-03-13 – Publicat in M.Of. nr. 176 din 13.3.2015
Proiect, Nota de fundamentare

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ Nr. 2/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi alte măsuri

Finanţarea proiectelor, programelor şi acţiunilor culturale, instituită prin Ordonanţa Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 245/2001, cu modificările şi completările ulterioare, este insuficientă în raport cu sumele colectate la Fondul cultural naţional şi este necesară adoptarea de urgenţă a unor măsuri care să asigure completarea acestor surse în vederea asigurării fondurilor necesare pentru finanţarea proiectelor culturale. Neadoptarea de măsuri imediate, prin ordonanţă de urgenţă, poate avea consecinţe grave asupra realizării proiectelor, programelor şi acţiunilor culturale, cu afectarea accesului public la actul cultural.

Aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul fondurilor de garantare şi contragarantare a creat dificultăţi în activitatea acestora. Întrucât aceste fonduri sunt instituţii financiare, iar celorlalte instituţii financiare nu le sunt aplicabile prevederile acestui act normativ, pentru asigurarea aceloraşi condiţii pe piaţa concurenţială, se impune aprobarea de urgenţă a măsurilor prin care şi aceste fonduri să fie exceptate de la aplicarea dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 26/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare.

Având în vedere că, în baza angajamentelor asumate cu organismele financiare internaţionale, Societatea Comercială „Complexul Energetic Hunedoara” — S.A. şi Societatea Comercială „Complexul Energetic Oltenia” — S.A. sunt angajate în procesul de restructurare şi privatizare, se impune adoptarea unor măsuri de protecţie socială a persoanelor concediate.

Limitările impuse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare şi de modificare şi completare a unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 16/2013, cu modificările ulterioare, îngreunează desfăşurarea activităţilor la nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, pe linie de protocol şi reprezentare, în contextul în care acestea sunt recunoscute pe plan european şi internaţional, fiind implicate activ în acţiuni ce au ca obiect cooperarea internaţională şi schimbul de experienţă cu instituţii similare din alte state. De asemenea, cele două instituţii primesc anual vizite ale unor delegaţii străine formate din şefi de parchete specializate, reprezentanţi ai unor autorităţi anticorupţie, autorităţi guvernamentale şi parlamentare străine, precum şi ai unor organizaţii internaţionale; sunt implicate activ în derularea unor proiecte cu parteneri externi, organizând şi participând la conferinţe şi alte evenimente internaţionale, inclusiv activităţi de promovare a modelului instituţional şi funcţional al acestor instituţii în alte state, interesate de crearea sau dezvoltarea unor structuri similare. În cadrul acestor activităţi, schimbul de obiecte de protocol şi materiale de reprezentare purtând însemnele celor două instituţii constituie demersuri minimale pentru crearea şi menţinerea unor legături cu instituţii similare din alte state şi cu organizaţiile internaţionale de profil. Pentru evitarea prejudiciilor de imagine ale acestor instituţii de importanţă deosebită este necesară introducerea conducătorilor celor două instituţii în categoria celor care pot efectua cheltuielile de reprezentare şi protocol. De asemenea, având în vedere acţiunile organizate la nivelul judeţului de către prefect ca reprezentant al Guvernului pe plan local, prilejuite de aniversarea unor zile de sărbătoare naţională ori de comemorarea unor evenimente cu caracter naţional, de activităţile de cooperare interinstituţională şi relaţii internaţionale la care, de regulă, participă şi oficialităţi de la nivel central (prim-ministru, viceprim-ministru, miniştri sau alţi conducători ai autorităţilor publice centrale) sau demnitari ai altor state, este necesar ca prefectul să fie inclus în categoria celor care pot efectua cheltuieli de reprezentare şi protocol.

Având în vedere că norma legislativă trebuie să fie clară şi lipsită de echivoc, întrucât prin acte normative succesive s-a reglementat în mod diferit în legătură cu acelaşi domeniu, fără a cuprinde norme tranzitorii care să dispună cu privire la situaţiile născute anterior din aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 168/2014, este necesară corectarea de urgenţă a acestei situaţii pentru consacrarea voinţei legiuitorului şi pentru evitarea aplicării eronate a dispoziţiilor legale.

Beneficiarii programului „Prima casă” au formulat numeroase solicitări în sensul repunerii în drepturile şi obligaţiile aferente contractului de credit şi de garantare după declararea exigibilităţii anticipate a întregii finanţări garantate acordate, respectiv după aprobarea sau respingerea cererii de plată a garanţiei, după ce situaţia financiară a beneficiarului s-a îmbunătăţit, iar finanţatorii participanţi în program au aprobat repunerea acestora în situaţia anterioară declarării scadenţei anticipate.

Având în vedere perioada mare de timp pentru care se acordă creditul, de maximum 30 de ani, pot interveni numeroase situaţii în care vor fi îndeplinite condiţiile pentru repunerea beneficiarului programului în situaţia anterioară declarării scadenţei anticipate a creditului garantat. De asemenea, este necesară susţinerea familiei prin măsuri menite să faciliteze asigurarea spaţiului locativ necesar familiilor care s-au extins după ce iniţial au achiziţionat/construit o locuinţă în cadrul programului. Neadoptarea unor măsuri imediate, prin ordonanţă de urgenţă, ar genera prejudicii bugetului de stat, determinând executarea unor garanţii acordate în cadrul programului „Prima casă” în situaţii în care această executare putea fi evitată.

Având în vedere prevederile art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, este necesară adoptarea unor dispoziţii care să asigure corelarea cu prevederile art. 4 şi 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial şi controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Totodată se impune introducerea în cuprinsul Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a unor elemente de bună practică preventivă, menite să mărească eficacitatea controlului intern/managerial. Neadoptarea măsurilor propuse prin prezenta ordonanţă de urgenţă împiedică realizarea responsabilităţilor Guvernului cu privire la implementarea politicii în domeniul sistemelor de control intern/managerial şi operaţionalizarea instrumentelor de lucru necesare activităţii în domeniul sistemelor de control intern/managerial.

Participarea Ministerului Culturii ca membru cu drepturi depline în cadrul reţelei Traduki urmăreşte încurajarea schimbului cultural între ţările participante, printr-un program dedicat traducerilor din domeniile beletristică, nonficţiune şi literatură pentru copii şi tineri. Astfel, statutul de membru ar genera o amploare a participării Ministerului Culturii la Târgul Internaţional de Carte de la Leipzig din luna martie 2015, ceea ce ar conduce la expansiunea literaturii române atât în spaţiul balcanic, cât mai ales în spaţiul literar germanofil care însumează aproximativ 60 de milioane de persoane.

Pentru atingerea priorităţii majore a Guvernului privind îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor UE, din perioada de programare 2007—2013, ţinând cont de extinderea implementării n + 2, precum şi pentru asigurarea cofinanţării proiectelor finanţate din programele naţionale, se impune adoptarea de urgenţă a unor măsuri care să asigure finanţarea de către autorităţile administraţiei publice locale a implementării acestora. Neadoptarea acestor măsuri în regim de urgenţă conduce la generarea unor blocaje financiare la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale.

Prin aplicarea mecanismului introdus la art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi alte măsuri financiare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 13/2011, cu modificările şi completările ulterioare, referitor la stabilirea numărului maxim de posturi de la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale pentru anul 2015, ar trebui redus numărul posturilor cu 2.608 posturi de la un număr de 868 de unităţi administrativ-teritoriale. O astfel de măsură ar fi de natură să destabilizeze activitatea autorităţilor administraţiei publice locale respective. Neadoptarea acestor măsuri în regim de urgenţă conduce la disfuncţionalităţi în activitate şi la reducerea capacităţii administrative a autorităţilor administraţiei publice locale atât pentru atribuţiile curente, cât şi a capacităţii de implementare a proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile.

Având în vedere nevoia de finanţare suplimentară în domenii prioritare, respectiv sănătate, educaţie, învăţământ, social şi sport, se impune alinierea politicilor de acordare de donaţii şi sponsorizări ale operatorilor economici prevăzuţi la art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară.

Programul „Promovarea sportului de performanţă” este un program de interes naţional dezvoltat de Ministerul Tineretului şi Sportului prin intermediul structurilor sportive afiliate la federaţiile sportive naţionale pe ramura de sport, având ca scop valorificarea aptitudinilor individuale într-un sistem organizat de selecţie, pregătire şi participare în competiţii care să asigure realizarea de recorduri naţionale şi internaţionale, care este adresat atât cluburilor sportive aflate în subordinea Ministerului Tineretului şi Sportului, cât şi cluburilor sportive ale autorităţii publice locale/judeţene. Având în vedere aplicarea diferenţiată de către structurile autorităţilor locale şi de către organele de control ale statului a normelor legale cu privire la finanţarea activităţii sportive din fonduri publice, este necesară înlăturarea interpretărilor multiple privind cadrul legal incident în finanţarea activităţilor sportive de interes naţional de la bugetele locale, interpretări care afectează modul de acordare a finanţării şi desfăşurarea activităţii cluburilor şi asociaţiilor sportive.

Este necesară crearea temeiului legal astfel încât Guvernul să poată aproba prin hotărâre modul de repartizare şi utilizare a sumelor aprobate în bugetul de stat pentru proiectele de comunicare, informare publică şi promovarea imaginii şi intereselor româneşti peste hotare, precum şi a celor pentru finanţarea acţiunilor cu caracter ştiinţific şi social-cultural cuprinse în bugetul Secretariatului General al Guvernului.

Se impune adoptarea de urgenţă a unor măsuri care să asigure efectuarea în termenul legal a plăţilor aferente majorării de capital deţinut de România la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, conform prevederilor Legii nr. 323/2013 pentru majorarea capitalului autorizat deţinut de România la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, în conformitate cu Rezoluţia nr. 612/2011 privind „Majorarea selectivă a capitalului autorizat pentru întărirea puterii de vot şi a participării ţărilor aflate în tranziţie şi a celor în curs de dezvoltare”, adoptată de Consiliul Guvernatorilor BIRD, şi, respectiv, în conformitate cu Rezoluţia nr. 613/2011 privind „Majorarea generală de capital 2010”, adoptată de Consiliul Guvernatorilor BIRD, şi la Corporaţia Financiară Internaţională, conform prevederilor Legii nr. 352/2013 privind majorarea capitalului autorizat deţinut de România la Corporaţia Financiară Internaţională, în conformitate cu Rezoluţia nr. 256/2012 a Consiliului Guvernatorilor privind amendarea statutului şi creşterea selectivă a capitalului Corporaţiei Financiare Internaţionale şi cu respectarea prevederilor Legii bugetului de stat pe anul 2015 nr. 186/2014. Având în vedere că virarea de către România a sumelor reprezentând majorarea capitalului deţinut la BIRD trebuie efectuată până la data de 16 martie 2015, este necesar ca această operaţiune să fie aprobată prin intermediul unei ordonanţe de urgenţă.

Conform art. 18 alin. (1) din Legea poliţiei locale nr. 155/2010, republicată, cu completările ulterioare, toţi poliţiştii locali cu atribuţii în domeniul ordinii şi liniştii publice, precum şi cei cu atribuţii în domeniul circulaţiei rutiere, proveniţi din structurile poliţiei comunitare, aveau la dispoziţie 5 ani să urmeze un program de formare iniţială organizat într-o instituţie de învăţământ din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, sub sancţiunea eliberării din funcţie în cazul în care nu este urmat cursul respectiv. Cifra de şcolarizare determinată de capacitatea limitată a instituţiilor de învăţământ din Ministerul Afacerilor Interne între 1.620—2.825 cursanţi pe an a determinat ca pentru anul 2015 să rămână un număr de 3.049 cursanţi, iar cifra de şcolarizare acoperă doar 2.625. Neadoptarea acestei măsuri ar determina ca un număr de 424 de poliţişti locali să îşi piardă locul de muncă, din motive independente de ei.

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 65/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările ulterioare, Guvernul a permis autorităţilor administraţiei publice locale ca, în limita resurselor financiare, să acorde normă de hrană pentru poliţiştii locali. Prin norma limitativă la categoria poliţişti locali a fost exclus un număr de 5.041 salariaţi din poliţia locală, care au statut de funcţionari publici sau de personal contractual. Prin neadoptarea unei măsuri care să permită extinderea dreptului la norma de hrană se menţine o măsură discriminatorie între salariaţii poliţiei locale.

Întrucât în unele localităţi din mediul rural, datorită scăderii naturale a numărului de participanţi la procesul educaţional, o parte din unităţile de învăţământ au fost închise, iar elevii frecventează în aceeaşi măsură cursurile la şcolile din comune sau din oraşele şi municipiile din imediata apropiere, pentru a facilita accesul acestora la unităţile de învăţământ, este necesar să se asigure transportul acestora, cu precădere acolo unde nu există trasee din transportul public judeţean şi în special către unităţile de învăţământ din municipii.

Pentru a putea asigura egalitate de şanse la învăţătură pentru toţi elevii care sunt nevoiţi să străbată pe jos sau cu mijloace de transport improprii transportului de persoane, învechite, poluate, de la 3 km la peste 20 km zilnic, reprezentând distanţa de la localitatea de domiciliu la şcoală, dus-întors, propunem completarea beneficiarilor cu municipiile care au în componenţă sate şi localităţi. Astfel, fiind incluse doar satele şi localităţile aparţinătoare ale oraşelor, s-a creat eronat premisa că deşi potrivit art. 20 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, „unele oraşe pot deveni municipii”, acestea nu ar putea primi microbuze pentru ca elevii din satele aparţinătoare ale municipiilor să fie transportaţi la scoală.

Dată fiind situaţia economică a Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin (RAAN), efectele negative asupra mediului care ar fi cauzate de oprirea intempestivă a instalaţiilor operatorului economic specializat în furnizare şi depozitarea materialului de interes nuclear în speţă, implicaţiile socioeconomice şi strategice la nivel local şi naţional în absenţa altei alternative, se impune adoptarea de măsuri legislative pentru asigurarea cheltuielilor destinate achiziţiei de cărbune de către RAAN şi apă grea de către Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, precum şi pentru restituirea împrumuturilor acordate în condiţiile art. 4 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013 privind declanşarea procedurii insolvenţei la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin, aprobată cu completări prin Legea nr. 12/2014.

Având în vedere necesitatea de a asigura accesul asiguraţilor la medicamente inovative pentru afecţiuni în stadii evolutive de boală fără alternativă terapeutică sau pentru boli cu impact major asupra sănătăţii publice, se impune modificarea de urgenţă a cadrului legal pentru a crea posibilitatea încheierii contractelor cost-volum/cost-volum — rezultat prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, într-o perioadă cât mai scurtă de timp.

În considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

Art. I.

La articolul 21 alineatul (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 13 august 1998, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 245/2001, cu modificările şi completările ulterioare, după litera t) se introduce o noua literă, litera ţ), cu următorul cuprins:

„ţ) o cotă de 2% din încasările Companiei Naţionale Loteria Română — S.A.”

Art. II.

La articolul 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 29 august 2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare, literele a) şi b) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„a) instituţiilor de credit, instituţiilor financiare şi societăţilor definite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi fondurilor de garantare şi contragarantare care îndeplinesc condiţiile de la art. 1;

  1. b) societăţilor a căror activitate este reglementată de Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare;”.

Art. III.

Prin derogare de la prevederile art. 10 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 168/2014, venitul lunar de completare prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 36/2013 privind aplicarea în perioada 2013—2018 a unor măsuri de protecţie socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate în baza planurilor de disponibilizare, aprobată cu completări prin Legea nr. 259/2013, se acordă şi persoanelor disponibilizate de la Societatea Comercială Complexul Energetic Hunedoara — S.A. şi Societatea Comercială Complexul Energetic Oltenia — S.A.

Art. IV.

Remuneraţiile membrilor consiliul de administraţie, ai consiliului supraveghere, ale directorilor şi ale membrilor directoratului, stabilite în condiţiile art. 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/2013, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 168/2014, rămân dobândite conform contractelor în vigoare, fără ca acestora să le fie incidente prevederile art. 14 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. V.

La articolul III alineatul (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare şi de modificare şi completare a unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 12 iunie 2012, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 16/2013, cu modificările ulterioare, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„a) organizate, în condiţiile legii, la nivelul Preşedintelui României, preşedintelui Senatului, preşedintelui Camerei Deputaţilor, prim-ministrului, viceprim-ministrului, preşedintelui Curţii Constituţionale, preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, preşedintelui Curţii de Conturi, Avocatului Poporului, miniştrilor, miniştrilor delegaţi şi celorlalţi conducători ai instituţiilor şi autorităţilor publice centrale şi locale cu rol de ordonator principal de credite, precum şi la nivelul prefectului ca reprezentant al Guvernului pe plan local;”.

Art. VI.

Remuneraţiile membrilor consiliul de administraţie, ai consiliului supraveghere, ale directorilor şi ale membrilor directoratului, stabilite în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările şi completările ulterioare, anterior intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, rămân dobândite conform contractelor în vigoare, fără ca acestora să le fie incidente dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2013. Modificarea clauzelor contractuale se poate realiza prin acordul de voinţă al ambelor părţi, cu respectarea dispoziţiilor în vigoare la data încheierii contractului, dacă părţile nu convin altfel, în condiţiile legii.

Art. VII.

Articolul 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului „Prima casă”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 4 iunie 2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 368/2009, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

  1. 1. Alineatul (8) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(8) Creanţele rezultate din garanţiile acordate şi plătite instituţiilor de credit în cadrul Programului sunt asimilate creanţelor bugetare a căror recuperare se efectuează de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, conform procedurii reglementate de Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care se aplică în mod corespunzător.”

  1. Alineatul (103) se modifică si va avea următorul cuprins:

„(103) Dacă creanţa statului nu a fost acoperită integral, fie ca urmare a distribuirii preţului potrivit alin. (102), fie în cazul în care bunul nu a putut fi valorificat potrivit legii, atunci, în scopul realizării integrale a creanţei, organele competente ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală aplică dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.”

  1. După alineatul (103) se introduc zece noi alineate, alineatele (104) — (1013), cu următorul cuprins:

„(104) Prin excepţie de la prevederile alin. (2) lit. a), beneficiarul Programului care deţine o locuinţă achiziţionată sau construită în cadrul Programului poate achiziţiona sau construi o nouă locuinţă în cadrul Programului cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:

  1. a) noua locuinţă care se achiziţionează sau construieşte în cadrul Programului să aibă suprafaţa utilă mai mare decât a locuinţei achiziţionate sau construite iniţial în cadrul Programului sau valoarea noii locuinţe rezultată din raportul de evaluare să fie mai mare decât valoarea evaluată la momentul acordării creditului pentru locuinţa achiziţionată sau construită iniţial în cadrul Programului;
  2. b) locuinţa achiziţionată sau construită iniţial în cadrul Programului să fie înstrăinată prin vânzare-cumpărare cel târziu până la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare sau a contractului de construire a noii locuinţe;
  3. c) creditul acordat iniţial în cadrul Programului să fie lichidat până la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare sau a contractului de construire a noii locuinţe în cadrul Programului sau să fie refinanţat prin acordarea celui de-al doilea credit în cadrul Programului pentru dobândirea sau construirea unui imobil care să îndeplinească condiţiile prevăzute la lit. a);
  4. d) la data solicitării celui de-al doilea credit, beneficiarul Programului persoană fizică declară pe propria răspundere fie că deţine în proprietate exclusivă sau împreună cu soţul ori soţia cel mult o locuinţă, respectiv cea achiziţionată sau construită în cadrul Programului pe care urmează să o înstrăineze cel târziu până la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare sau a contractului de construire a noii locuinţe care va fi achiziţionată sau construită în cadrul Programului, fie că deţine în proprietate exclusivă sau împreună cu soţul ori soţia o locuinţă, dobândită sau construită prin orice alt mod decât prin Program, în suprafaţă utilă mai mică de 50 mp şi o a doua locuinţă, respectiv cea achiziţionată sau construită iniţial în cadrul Programului, pe care o va înstrăina cel târziu până la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare sau a contractului de construire a noii locuinţe care va fi achiziţionată în cadrul Programului.

(105) La data lichidării sau refinanţării creditului acordat iniţial în cadrul Programului, prevăzută la alin. (104), se radiază ipoteca în favoarea statului şi a finanţatorului, privilegiul finanţatorului, precum şi interdicţiile de înstrăinare şi grevare cu sarcini instituite conform alin. (7), (71) şi (72) asupra imobilului achiziţionat sau construit iniţial în cadrul Programului.

(106) În baza contractului de garantare aferent celui de al doilea credit prevăzut la alin. (104), asupra noii locuinţe se instituie în favoarea statului român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, precum şi în favoarea finanţatorilor, proporţional cu procentul de garantare, un drept de ipotecă legală de rangul I până la finalizarea procedurii de executare silită asupra imobilului care face obiectul garanţiei, potrivit legii, cu interdicţia de înstrăinare a locuinţei pe o perioadă de 5 ani şi interdicţia de grevare cu sarcini a acesteia pe toată durata garanţiei. Condiţia referitoare la rangul dreptului de ipotecă trebuie să fie îndeplinită până la momentul formulării cererii de plată a noii garanţii de către finanţator. În cazul primirii de către finanţator a comunicării respingerii cererii de plată a noii garanţii de la Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii — S.A. — I.F.N., în temeiul contractului de garantare, finanţatorul are dreptul să înscrie în cartea funciară ipoteca legală conform dispoziţiilor Codului civil, concomitent cu radierea din cartea funciară a ipotecii legale instituite în favoarea statului român.

(107) Prin excepţie de la prevederile alin. (7), (71) şi (72), în cazul beneficiarilor care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (104), finanţatorul, cu acordul Ministerului Finanţelor Publice, aprobă înstrăinarea locuinţei achiziţionate sau construite iniţial în cadrul Programului, precum şi ridicarea temporară a interdicţiei de grevare, chiar şi înainte de expirarea perioadei de 5 ani în care operează interdicţia de înstrăinare a locuinţei, cu condiţia lichidării sau refinanţării creditului iniţial.

(108) După efectuarea plăţii valorii de executare a garanţiei de Ministerul Finanţelor Publice către finanţator, beneficiarii programului pot solicita o singură dată finanţatorilor repunerea în drepturile şi obligaţiile aferente contractului de credit şi de garantare după declararea exigibilităţii anticipate a finanţării acordate în cadrul Programului, urmând ca procedura şi condiţiile de repunere să fie stabilite prin normele de implementare aprobate prin hotărâre a Guvernului. În cazul aprobării de către finanţator a acestei solicitări, beneficiarul programului nu datorează obligaţii fiscale accesorii calculate la valoarea de executare a garanţiei. De la data aprobării solicitării se întrerupe termenul de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită de către organele competente ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

(109) În cazul nerespectării clauzelor contractului de credit şi de garantare, după repunerea în drepturi şi obligaţii a beneficiarului Programului, potrivit alin. (108), acesta datorează obligaţii fiscale accesorii de la data plăţii iniţiale a valorii de executare a garanţiei de către Ministerul Finanţelor Publice pentru suma rămasă neachitată din contractul de credit şi de garantare.

(1010) În cazul aprobării de către finanţator a solicitării prevăzute la alin. (108), în termen de 5 zile de la data aprobării solicitării, finanţatorul restituie către Ministerul Finanţelor Publice sumele reprezentând valoarea de executare a garanţiei, care reîntregesc cheltuiala efectuată.

(1011) Finanţatorul poate solicita Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii — S.A. — I.F.N. retragerea cererii de plată a garanţiei cel mai târziu până în penultima zi de efectuare a plăţii valorii de executare a garanţiei de către Ministerul Finanţelor Publice.

(1012) După expirarea perioadei de 5 ani în care operează interdicţia de înstrăinare a locuinţei achiziţionate sau construite în cadrul Programului, finanţatorul, cu acordul Ministerului Finanţelor Publice, poate aproba înstrăinarea acesteia, precum şi ridicarea temporară a interdicţiei de grevare, cu condiţia achitării integrale a creditului garantat. În acest caz, cumpărătorul are posibilitatea de a achita preţul locuinţei prin contractarea unui credit, inclusiv în cadrul Programului, cu înscrierea unei noi ipoteci în favoarea finanţatorului care acordă creditul.

(1013) În cazul lucrărilor de interes public local efectuate de autorităţile publice locale, Ministerul Finanţelor Publice şi finanţatorul, proporţional cu procentul de garantare, îşi pot exprima acordul cu privire la ridicarea ipotecii, a interdicţiei de grevare cu sarcini şi a interdicţiei de înstrăinare a cotei-părţi de teren aferente locuinţei achiziţionate sau construite în cadrul Programului, necesară executării acestor lucrări, chiar şi în cazul diminuării acestor cote-părţi, cu condiţia ca lucrările efectuate să conducă la creşterea valorii locuinţei achiziţionate sau construite în cadrul Programului.”

Art. VIII.

Prevederile art. 1 alin. (104) — (1013) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 368/2009, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în cazul tuturor creditelor garantate acordate în cadrul Programului.

Art. IX.

În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Ministerul Finanţelor Publice va supune spre aprobare prin hotărâre a Guvernului modificarea normelor de implementare a programului „Prima casă”, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 717/2009, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. X.[1]

Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial şi controlul financiar preventiv, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 799 din 12 noiembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

  1. La articolul 2, literele a), f) şi g) se abrogă.
  2. La articolul 4, titlu articolului şi alineatele (1) şi (3)—(5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 4

Obligaţiile conducătorului entităţii publice în domeniul controlului intern/managerial; cerinţele controlului intern/managerial

(1) Conducătorul entităţii publice trebuie să asigure elaborarea, aprobarea, aplicarea şi perfecţionarea structurilor organizatorice, reglementărilor metodologice, procedurilor şi criteriilor de evaluare, pentru a satisface cerinţele generale şi specifice de control intern/managerial.

………………………………………………………………………..

(3) Conducătorul entităţii publice elaborează anual un raport asupra sistemului de control intern/managerial, care se transmite Secretariatului General al Guvernului.

(4) Instrucţiunile privind întocmirea, aprobarea şi prezentarea raportului conducătorului entităţii publice asupra sistemului de control intern/managerial prevăzut la alin. (3) se aprobă prin ordin al secretarului general al Guvernului.

(5) Secretariatul General al Guvernului prezintă Guvernului, până la sfârşitul semestrului I al anului curent, pentru anul precedent, un raport privind stadiul implementării sistemului de control intern/managerial la nivelul instituţiilor publice la care se exercită funcţia de ordonator principal de credite al bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi al bugetului oricărui fond special.”

  1. La articolul 5, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Ministerul Finanţelor Publice este autoritatea administraţiei publice centrale de specialitate care are responsabilitatea elaborării şi implementării politicii în domeniul gestiunii financiare. Ministerul Finanţelor Publice îndrumă metodologic şi coordonează implementarea controlului financiar preventiv.”

  1. La articolul 5, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:

„(21) Secretariatul General al Guvernului are responsabilitatea elaborării şi implementării politicii în domeniul sistemelor de control intern/managerial. Secretariatul General al Guvernului îndrumă metodologic, coordonează şi supraveghează implementarea sistemelor de control intern/managerial.”

  1. La articolul 5, alineatul (3) se abrogă.
  2. La articolul 10, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Viza de control financiar preventiv propriu se exercită prin semnătura persoanelor în drept, competente în acest sens potrivit prezentei ordonanţe, şi prin aplicarea de către acestea a sigiliului personal şi atestă îndeplinirea condiţiilor legale, a regularităţii şi încadrării în limitele creditelor bugetare sau creditelor de angajament aprobate, după caz, a proiectelor de operaţiuni supuse aprobării ordonatorului de credite.”

  1. La articolul 12, alineatul (7) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(7) În cazul absenţei temporare de la post a unui controlor delegat, ministrul finanţelor publice numeşte un alt controlor delegat. Prin ordin al ministrului finanţelor publice se stabilesc care dintre atribuţiile controlorului delegat înlocuit se exercită de către noul controlor delegat.”

  1. La articolul 13, alineatele (1), (5) şi (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(1) Operaţiunile care, potrivit art. 12 alin. (3) şi (4), fac obiectul controlului financiar preventiv delegat se supun aprobării ordonatorului de credite numai însoţite de viza de control financiar preventiv delegat, care atestă îndeplinirea condiţiilor legale, a regularităţii şi încadrării în limitele creditelor bugetare sau creditelor de angajament aprobate, după caz, a acestor proiecte de operaţiuni.

……………………………………………………………………….

(5) În cazul în care conducătorul entităţii publice prezintă în scris argumente în favoarea efectuării operaţiunii pentru care se intenţionează refuzul de viză, controlorul delegat consultă, înainte de a înregistra oficial refuzul de viză, opinia neutră asupra cazului. Pentru formularea opiniei neutre, prin decizie a controlorului financiar şef, se constituie ad hoc o comisie formată din 3 membri ai Corpului controlorilor delegaţi, din care cel puţin unul cu funcţie de conducere.

(6) Opinia neutră se formulează şi se motivează în scris şi se transmite controlorului delegat în cel mult 3 zile lucrătoare de la solicitare. Opinia neutră are rol consultativ, soluţia finală fiind de competenţa exclusivă a controlorului delegat, potrivit principiului exercitării în mod independent a atribuţiilor de control financiar preventiv delegat. În cazul în care controlorul delegat emite refuz de viză, acesta are obligaţia de a transmite ordonatorului de credite şi o copie a opiniei neutre.”

  1. La articolul 17, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(6) Evaluarea activităţii controlorului delegat se face anual prin calificative, pe baza informaţiilor cuprinse în rapoartele anuale privind controlul financiar preventiv, rapoartele structurilor de audit public intern şi de inspecţie economico-financiară din cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi în rapoartele Curţii de Conturi. Calificativele anuale primite de fiecare controlor delegat se păstrează pe toată durata exercitării de către acesta a atribuţiilor funcţiei. Ministrul finanţelor publice îl demite de îndată pe controlorul delegat care a înregistrat calificativul «nesatisfăcător» sau, de 3 ori consecutiv, calificativul «satisfăcător».”

  1. La articolul 19, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(5) Pe lângă Corpul controlorilor delegaţi şi în subordinea controlorului financiar şef funcţionează o structură de specialitate care asigură suportul informaţional necesar în activitatea Corpului controlorilor delegaţi.”

  1. La articolul 19 alineatul (8), literele c) şi h) se modifică si vor avea următorul cuprins:

„c) prezintă ministrului finanţelor publice informări asupra intenţiilor şi refuzurilor de viză, precum şi asupra aspectelor importante privind utilizarea fondurilor publice;

………………………………………………………….

  1. h) prezintă Guvernului, odată cu conturile generale anuale de execuţie a bugetelor prevăzute de lege, un raport anual privind controlul financiar preventiv la nivelul instituţiilor publice la care se exercită funcţia de ordonator principal de credite al bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi al bugetului oricărui fond special;”.
  2. La articolul 19 alineatul (8), literele i) şi j) se abrogă.
  3. La articolul 20, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) Persoana în drept să exercite viza de control financiar preventiv are dreptul şi obligaţia de a refuza viza de control financiar preventiv în toate cazurile în care, în urma verificărilor, apreciază că proiectul de operaţiune care face obiectul controlului financiar preventiv nu îndeplineşte condiţiile de legalitate, regularitate şi încadrare în limitele şi destinaţia creditelor bugetare şi/sau de angajament, după caz, pentru acordarea vizei de control financiar preventiv.”

  1. La articolul 27, după litera j) se introduce o nouă literă, litera k), cu următorul cuprins:

„k) numirea, suspendarea, destituirea sau schimbarea personalului care desfăşoară activităţi de control financiar preventiv propriu fără acordul entităţii publice superioare sau, după caz, al Ministerului Finanţelor Publice;”.

  1. Articolul 28 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„ARTICOLUL 28

Sancţionarea contravenţiilor

Contravenţiile prevăzute la art. 27 lit. a)—k) se sancţionează cu amendă de la 3.000 lei la 5.000 lei.”

  1. La articolul 29, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 27 şi aplicarea sancţiunilor se fac de către persoane cu atribuţii de inspecţie economico-financiară din cadrul Ministerului Finanţelor Publice.”

Art. XI.

(1) La anexa nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 241 din 29 august 1994, aprobată prin Legea nr. 126/1994, cu modificările şi completările ulterioare, la punctul II, după numărul curent 67 se introduce un nou număr curent, nr. crt. 68, cu următorul cuprins:

Nr.

crt.

Denumirea organizaţiei Sediul Anul înfiinţării Anul aderării României Instituţia română care coordonează relaţiile cu organizaţia internaţională respectivă Explicaţii
„68. Reţeaua Traduki Berlin, Germania 2008 2015 Ministerul Culturii România participă din anul 2015.”

(2) Se aprobă plata cotizaţiei anuale, ce decurge din aderarea Ministerului Culturii din României la Reţeaua Traduki, în limita echivalentului în lei al sumei de 20.000 euro.

(3) Echivalentul în lei al sumei prevăzute la alin. (2) se va calcula pe baza cursului de schimb leu/euro în vigoare la data efectuării plăţii.

(4) Suma prevăzută la alin. (2) se asigură din bugetul de stat, prin bugetul anual aprobat Ministerului Culturii.

Art. XII.

(1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, prin derogare de la art. 61 alin. (1) şi art. 63 alin. (4) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, unităţile/ subdiviziunile administrativ-teritoriale pot solicita, inclusiv pentru asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, de la Ministerul Finanţelor Publice, în cursul anului 2015, contractarea de împrumuturi din venituri din privatizare, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, în limita sumei de 1.290.000 mii lei, pentru asigurarea prefinanţării şi/sau cofinanţării proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile din perioada de programare 2007—2013, inclusiv pentru cheltuielile neeligibile asociate proiectelor, în următoarele condiţii:

  1. a) dobândă: ROBOR la 3 luni comunicată de Banca Naţională a României în ultima zi lucrătoare a lunii anterioare acordării împrumutului, plus o marjă de 3,00 puncte procentuale şi care rămâne fixă pe toată durata de derulare a împrumutului;
  2. b) perioadă de rambursare: până la 15 ani, cu posibilitatea rambursării anticipate, parţial sau integral;
  3. c) termen-limită de depunere la direcţiile generale regionale ale finanţelor publice/administraţiile judeţene ale finanţelor publice a documentelor prevăzute la alin. (11) pentru a fi transmise Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale: 1 octombrie 2015;
  4. d) limita de îndatorare: exceptat.

(2) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, prin derogare de la prevederile art. 61 alin. (1), de la nivelul de 30% al limitei de îndatorare prevăzută la art. 63 alin. (4), şi de la prevederile art. 63 alin. (41) din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale pot solicita, inclusiv pentru asociaţiile de dezvoltare intercomunitară, de la Ministerul Finanţelor Publice, în cursul anului 2015, contractarea de împrumuturi din venituri din privatizare, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, în limita sumei de 400.000 mii lei, din plafoanele prevăzute la art. 3 alin. (2) din Legea nr. 182/2014 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2015, astfel:

  1. a) pentru finanţarea corecţiilor financiare aplicate proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile, în următoarele condiţii:
  2. dobândă: ROBOR la 3 luni comunicată de Banca Naţională a României în ultima zi lucrătoare a lunii anterioare acordării împrumutului, plus o marjă de 3,00 puncte procentuale şi care rămâne fixă pe toată durata de derulare a împrumutului;
  3. perioadă de rambursare: până la 20 ani cu posibilitatea rambursării anticipate, parţial sau integral;
  4. termen-limită de depunere la direcţiile generale regionale ale finanţelor publice/administraţiile judeţene ale finanţelor publice a documentelor prevăzute la alin. (11) pentru a fi transmise Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale: 31 iulie 2015, inclusiv;
  5. limita de îndatorare: 70%.
  6. b) pentru asigurarea cofinanţării proiectelor finanţate din programele naţionale, în următoarele condiţii:
  7. dobândă: ROBOR la 3 luni comunicată de Banca Naţională a României în ultima zi lucrătoare a lunii anterioare acordării împrumutului, plus o marjă de 3,00 puncte procentuale şi care rămâne fixă pe toată durata de derulare a împrumutului;
  8. perioadă de rambursare: până la 10 ani cu posibilitatea rambursării anticipate, parţial sau integral;
  9. termen-limită de depunere la direcţiile generale regionale ale finanţelor publice/administraţiile judeţene ale finanţelor publice a documentelor prevăzute la alin. (11) pentru a fi transmise Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale: 31 iulie 2015, inclusiv;
  10. limita de îndatorare: 70%.

(3) Sumele acordate cu titlu de împrumut din veniturile din privatizare, contractate de unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale pot fi utilizate cu respectarea destinaţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2) pentru cheltuielile aflate în sarcina:

  1. a) unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale şi a instituţiilor publice finanţate integral din bugetul local;
  2. b) instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii din bugetul local;
  3. c) spitalelor publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale;
  4. d) asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară.

(4) Sumele din împrumuturile contractate pentru instituţiile publice prevăzute la alin. (3) lit. b)—d) se transferă de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale din bugetul împrumuturilor interne în bugetele de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor publice respective sau în conturile distincte deschise la Trezoreria Statului pe seama asociaţiilor de dezvoltare intracomunitară, nepurtătoare de dobândă, care efectuează plăţi pe destinaţiile pentru care a fost contractat împrumutul.

(5) Rambursarea împrumuturilor prevăzute la alin. (1) şi (2) se efectuează în tranşe trimestriale, egale, începând cu trimestrul următor acordării acestora. Dobânda aferentă reprezintă un venit al bugetului Trezoreriei Statului, care se calculează lunar prin aplicarea ratei dobânzii la soldul împrumutului, începând cu luna acordării împrumutului, şi se plăteşte trimestrial, în suma cumulată până la zi.

(6) Drepturile şi obligaţiile părţilor, termenii şi condiţiile de derulare ale împrumuturilor contractate conform alin. (1) şi (2) se stabilesc prin convenţie de împrumut.

(7) Pentru neplata la termen a ratelor scadente şi a dobânzilor de plătit la împrumutul acordat se calculează o dobândă de întârziere, la nivelul dobânzii prevăzute în Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pe zi de întârziere, până la data stingerii obligaţiei. Dobânda de întârziere reprezintă venit al bugetului Trezoreriei Statului.

(8) Unitatea/Subdiviziunea administrativ-teritorială restituie împrumutul şi dobânzile aferente în contul distinct deschis la Trezoreria Operativă Centrală, codificat cu codul de identificare fiscală al acesteia. În termen de 3 zile lucrătoare de la alimentarea acestui cont, obligaţiile de plată se sting în următoarea ordine: dobânzile de întârziere, dobânzile şi ratele de capital.

(9) În cazul nerespectării prevederilor alin. (5), directorii direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice/şefii administraţiilor judeţene ale finanţelor publice sistează alimentarea, atât cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât şi cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, cu excepţia plăţilor pentru achitarea drepturilor salariale şi a contribuţiilor aferente atunci când nu pot fi asigurate din venituri proprii.

(10) Unităţile/Subdiviziunile administrativ-teritoriale pot contracta împrumuturile prevăzute la alin. (1) şi (2) numai cu avizul Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale, prevăzută la art. 61 alin. (3) din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

(11) Documentele în baza cărora se acordă împrumutul, precum şi cele care stau la baza obţinerii avizului Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale vor fi stabilite prin hotărâre a Guvernului prevăzută la alin. (18).

(12) Responsabilitatea cu privire la documentele prevăzute la alin. (11), precum şi încadrarea în scopul pentru care se contactează împrumutul revin în totalitate autorităţilor administraţiei publice locale ale unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale şi ordonatorilor de credite ai instituţiilor prevăzute la alin. (3) lit. b) şi c).

(13) Documentele prevăzute la alin. (11) se depun, până cel târziu la termenele prevăzute la alin. (1) lit. c), respectiv alin. (2) lit. a) pct. 3. şi lit. b) pct. 3, după caz, la direcţiile generale regionale ale finanţelor publice/administraţiile judeţene ale finanţelor publice.

(14) Ordonatorii principali de credite şi autorităţile deliberative au obligaţia ca la elaborarea şi aprobarea bugetelor locale să prevadă plata serviciului datoriei publice locale aferent împrumuturilor acordate de Ministerul Finanţelor Publice.

(15) Solicitările unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale pentru autorizarea contractării de finanţări rambursabile pentru investiţii publice de interes local, precum şi cele pentru autorizare de trageri din finanţările rambursabile contractate pentru investiţii publice de interes local, depuse până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, se analizează de Comisia de autorizare a împrumuturilor locale, conform prevederilor legale în vigoare la data depunerii cererii şi cu încadrarea în plafoanele prevăzute la art. 3 alin. (2) din Legea nr. 182/2014.

(16) Solicitările unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale pentru autorizarea contractării de finanţări rambursabile pentru investiţii publice de interes local, precum şi cele pentru autorizare de trageri din finanţările rambursabile contractate pentru investiţii publice de interes local, depuse după data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, se analizează de Comisia de autorizare a împrumuturilor locale, începând cu data de 15 august 2015, cu încadrarea în plafoanele prevăzute la art. 3 alin. (2) din Legea nr. 182/2014 rămase neutilizate.

(17) Finanţările rambursabile contractate pentru refinanţarea datoriei publice locale, precum şi cele pentru asigurarea prefinanţării şi/sau cofinanţării proiectelor care beneficiază de fonduri externe nerambursabile de preaderare şi postaderare de la Uniunea Europeană, altele decât cele care fac obiectul alin. (1), sunt exceptate de la prevederile alin. (15) şi (16).

(18) Mecanismul de acordare şi derulare a împrumuturilor acordate unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale conform prezentului articol, precum şi modul de reflectare a sumelor respective în bugetele instituţiilor publice prevăzute la alin. (3) se aprobă prin hotărâre a Guvernului în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. XIII.

Prin derogare de la prevederile art. III alin. (8) şi (11) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi pentru stabilirea unor măsuri financiare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 450 din 2 iulie 2010, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 13/2011, cu modificările şi completările ulterioare, numărul maxim de posturi stabilit pentru anul 2014, potrivit punctului 1 din procedura de stabilire a numărului maxim de posturi ce pot fi încadrate la nivelul unităţilor/subunităţilor administrativ-teritoriale, cu excepţia celor din cadrul capitolelor bugetare „Învăţământ” şi „Asigurări şi asistenţă socială”, finanţate din bugetele locale, precum şi din capitolul bugetar „Sănătate”, indiferent de sursa de finanţare, prevăzută în anexa la ordonanţa de urgenţă, se menţine până la 31 decembrie 2015.

Art. XIV.

Operatorii economici prevăzuţi la art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, aprobată cu completări prin Legea nr. 47/2014, care acordă donaţii şi sponsorizări în bani, conform legislaţiei în vigoare, respectă la acordarea acestora încadrarea în următoarele plafoane:

  1. a) minimum 40% din suma aprobată, în domeniul medical şi de sănătate, pentru dotări cu echipamente, servicii, acţiuni sau orice alte activităţi în legătură cu acest domeniu, inclusiv susţinerea unor tratamente sau intervenţii medicale ale unor persoane şi pentru programe naţionale;
  2. b) minimum 40% din suma aprobată, în domeniile educaţie, învăţământ, social şi sport, pentru dotări cu echipamente, servicii, acţiuni sau orice alte activităţi în legătură cu aceste domenii, inclusiv programe naţionale;
  3. c) maximum 20% din suma aprobată, pentru alte acţiuni şi activităţi, inclusiv pentru suplimentarea celor prevăzute la lit. a) şi b).

Art. XV.h

Alineatul (2) al articolului II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2010 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 24 iunie 2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 33/2011, cu modificările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Face excepţie de la prevederile alin. (1) consumul de carburanţi aprobat pentru activităţile operative de inspecţie în domeniile: vamal, prevenire şi combatere a actelor şi faptelor de evaziune fiscală şi fraudă fiscală şi vamală, inspecţia judiciară, trafic rutier, pentru activităţile de transport valori, pentru serviciile de ambulanţă şi SMURD, pentru activităţile specifice de intervenţie desfăşurate de instituţiile din sectorul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, inclusiv poliţia locală, în oricare dintre formele de organizare prevăzute de Legea poliţiei locale nr. 155/2010, republicată, cu completările ulterioare, şi formaţiunile civile de pompieri, pentru transportul persoanelor private de libertate şi transportul elevilor cu microbuze şcolare, precum şi pentru activităţile desfăşurate în teritoriu de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii.”

Art. XVI.

Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 9 mai 2000, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

  1. La articolul 14, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:

„(21) Cluburile, asociaţiile sportive şi sportivul profesionist se obligă prin contractul încheiat între părţi să respecte prevederile specifice din normele, regulamentele federaţiilor sportive naţionale şi, după caz, ale ligilor profesioniste din ramura de sport respectivă şi care au ca obiect activitatea de selecţie, pregătirea, performanţa şi participarea la competiţii interne şi internaţionale.”

  1. La articolul (181), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) Finanţarea activităţilor sportive de interes naţional, altele decât cele de interes general, ale cluburilor sportive şi asociaţiilor sportive participante în competiţiile sportive naţionale şi internaţionale, exclusiv în baza contractelor de finanţare a programelor sportive, încheiate conform prevederilor art. 69. Activităţile sportive de interes naţional sunt acţiunile de selecţie, pregătire şi participare în competiţii incluse în sportul de performanţă.”

Art. XVII.

Modul de repartizare şi utilizare a sumelor prevăzute în bugetul Secretariatului General al Guvernului pentru proiectele de comunicare, informare publică şi promovarea imaginii şi intereselor româneşti peste hotare, precum şi cele pentru finanţarea acţiunilor cu caracter ştiinţific şi social-cultural se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Art. XVIII.

După alineatul (2) al articolului 263 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:

„(21) În cazul mijloacelor de transport hibride, impozitul se reduce cu 95%.”

Art. XIX.

Articolele 1—3 din Legea nr. 323/2013 pentru majorarea capitalului autorizat deţinut de România la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, în conformitate cu Rezoluţia nr. 612/2011 privind „Majorarea selectivă a capitalului autorizat pentru întărirea puterii de vot şi a participării ţărilor aflate în tranziţie şi a celor în curs de dezvoltare”, adoptată de Consiliul Guvernatorilor BIRD, şi, respectiv, în conformitate cu Rezoluţia nr. 613/2011 privind „Majorarea generală de capital 2010”, adoptată de Consiliul Guvernatorilor BIRD, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 2 decembrie 2013, se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 1.

Se aprobă majorarea capitalului deţinut de România în calitate de membru la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare cu 1.407 acţiuni, în valoare de 169.733.445 dolari SUA, în conformitate cu prevederile Rezoluţiei nr. 612/2011 privind «Majorarea selectivă a capitalului autorizat pentru întărirea puterii de vot şi a participării ţărilor aflate în tranziţie şi a celor în curs de dezvoltare», adoptată de Consiliul Guvernatorilor Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare la data de 16 martie 2011. Valoarea capitalului vărsat este de 10.184.006,70 dolari SUA şi se achită prin virament până la data de 16 martie 2015.

Art. 2.

Se aprobă majorarea capitalului deţinut de România în calitate de membru la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare cu 1.448 acţiuni, în valoare de 174.679.480 dolari SUA, în conformitate cu prevederile Rezoluţiei nr. 613/2011 privind «Majorarea generală de capital 2010», adoptată de Consiliul Guvernatorilor Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare la data de 16 martie 2011. Valoarea capitalului vărsat este de 10.480.768,80 dolari SUA şi se achită prin virament până la data de 16 martie 2016.

Art. 3.

Plata acţiunilor subscrise în conformitate cu prevederile Rezoluţiei nr. 612/2011 şi Rezoluţiei nr. 613/2011 adoptate de Consiliul Guvernatorilor BIRD se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice, aferent anului 2015 pentru majorarea selectivă a capitalului şi, respectiv, aferent anului 2016 pentru majorarea generală de capital.”

Art. XX.

Articolul 2 din Legea nr. 352/2013 privind majorarea capitalului autorizat deţinut de România la Corporaţia Financiară Internaţională, în conformitate cu Rezoluţia nr. 256/2012 a Consiliului Guvernatorilor privind amendarea statutului şi creşterea selectivă a capitalului Corporaţiei Financiare Internaţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 809 din 19 decembrie 2013, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 2.

Plata acţiunilor subscrise în conformitate cu prevederile Rezoluţiei nr. 256/2012 se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice, aferent anului 2015.”

Art. XXI.

Legea poliţiei locale nr. 155/2010, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 339 din 8 mai 2014, cu completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

  1. La articolul 18, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) După numirea în funcţie, poliţiştii locali care au atribuţii în domeniul ordinii şi liniştii publice, precum şi cei cu atribuţii în domeniul circulaţiei rutiere, proveniţi din structurile poliţiei comunitare, sunt obligaţi ca, în termen de 6 ani, să urmeze un program de formare iniţială organizat într-o instituţie de învăţământ din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.”

  1. La articolul 351, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

„(1) Autorităţile administraţiei publice locale pot acorda în limita bugetului aprobat, prin hotărâre a consiliului local, norma de hrană personalului poliţiei locale conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.”

Art. XXII.

La articolul 123 alineatul (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituţional şi autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanţelor Publice, de a scoate la licitaţie certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 926 din 28 decembrie 2011, aprobată prin Legea nr. 163/2012, cu modificările şi completările ulterioare, litera a) se modifică după cum urmează:

„a) pentru dotarea unităţilor administrativ-teritoriale, în vederea transportului elevilor din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat din mediul rural, precum şi a municipiilor şi oraşelor care au sate şi localităţi componente;”.

Art. XXIII.

(1) Se autorizează Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri să asigure din bugetul de stat, de la o poziţie distinctă, contravaloarea cantităţilor de cărbune necesare până la data de 1 septembrie 2015 în vederea opririi controlate şi în condiţii de maximă siguranţă a producţiei de apă grea, precum şi pentru restituirea împrumuturilor acordate în condiţiile art. 4 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013 privind declanşarea procedurii insolvenţei la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin, aprobată cu completări prin Legea nr. 12/2014.

(2) În anul 2015, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prin hotărâre a Guvernului, pot fi alocate sume Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri pentru finanţarea cheltuielilor prevăzute la alin. (1) şi Ministerului Afacerilor Interne pentru constituirea stocurilor rezervă de stat de apă grea.

(3) În anul 2015, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prin hotărâre a Guvernului, pot fi alocate sume Ministerului Justiţiei şi pentru finanţarea unor cheltuieli în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de cazare şi creşterii capacităţii de cazare a sistemului penitenciar românesc.

Art. XXIV.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 680 din 26 septembrie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

  1. Articolul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 1.

Deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor, care sunt persoane juridice române, precum şi deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor, care nu sunt persoane juridice române, prin reprezentanţii legali ai acestora, au obligaţia de a plăti trimestrial pentru medicamentele incluse în programele naţionale de sănătate, pentru medicamentele cu sau fără contribuţie personală, folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripţie medicală prin farmaciile cu circuit deschis, pentru medicamentele utilizate în tratamentul spitalicesc, precum şi pentru medicamentele utilizate în cadrul serviciilor medicale acordate prin centrele de dializă, suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii, contribuţiile trimestriale calculate conform prezentei ordonanţe de urgenţă.”

  1. La articolul 3, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(1) Contribuţia trimestrială se calculează prin aplicarea unui procent «p» asupra valorii consumului de medicamente suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii, din care se exclude consumul pentru medicamentele prevăzute la art. 12 pentru care se încheie contracte cost-volum/cost-volum-rezultat din sume suplimentare alocate în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, consum aferent vânzărilor fiecărui plătitor de contribuţie.

(2) Procentul «p» se calculează astfel:

unde:

CTt = valoarea consumului total trimestrial de medicamente pentru care există obligaţia de plată prevăzută la art. 1, suportată din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii, raportată Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate de casele de asigurări de sănătate, conform datelor înregistrate în platforma informatică a asigurărilor sociale de sănătate, din care se exclude consumul pentru medicamentele prevăzute la art. 12 pentru care se încheie contracte cost-volum/cost-volum-rezultat din sume suplimentare alocate în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate;

BAt = bugetul aprobat trimestrial, aferent medicamentelor suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii, unde CTt şi BAt nu includ taxa pe valoarea adăugată, iar BAt este de 1.515 milioane lei.”

  1. La articolul 12, alineatele (1) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(1) Pentru medicamentele pentru care în urma evaluării efectuate potrivit legii de Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale au fost emise decizii de intrare condiţionată în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008, cu modificările şi completările ulterioare, se pot încheia contracte cost-volum/cost-volum-rezultat în limita fondurilor obţinute din excluderea şi/sau modificarea procentului de compensare a unor medicamente incluse în lista mai sus menţionată, din aplicarea unor politici farmaceutice, din sumele rezultate ca urmare a schimbărilor modelelor terapeutice, precum şi din sume suplimentare alocate în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate în condiţiile legii. În condiţiile neîncheierii contractelor cost-volum/cost-volum-rezultat, medicamentele nu vor fi incluse în lista de medicamente aprobată potrivit legii prin hotărâre a Guvernului.

…………………………………………………………..

(5) Procentul prevăzut la alin. (4) este format din valoarea procentului «p» aferent trimestrului anterior încheierii contractelor cost-volum/cost-volum-rezultat, calculată potrivit formulei prevăzute la art. 3 alin. (2), la care se adaugă între 5 şi 70 de puncte procentuale, fără a depăşi procentul de 100%, în funcţie de procentul numărului de pacienţi contractabil pentru fiecare terapie faţă de numărul de pacienţi eligibili, după cum urmează:

Procent aplicat la valoarea consumului trimestrial Procent număr de pacienţi contractabil pentru fiecare terapie faţă de numărul de pacienţi eligibili
«p» + 5% </ = 5
«p» + 10% > 5 </ = 10
«p» + 20% > 10 </ = 15
«p» + 30% > 20 </ = 30
«p» + 40% > 30 </ = 40
«p» + 50% > 40 </ = 50
«p» + 60% > 50 </ = 60
«p» + 70% fără a depăşi procentul de 100% > 60 </ = 100
  1. La articolul 12, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (8), cu următorul cuprins:

„(8) În cazul contractelor cost-volum-rezultat, persoanele prevăzute la alin. (3) suportă integral valoarea consumului de medicamente aferentă pacienţilor pentru care nu a fost înregistrat rezultatul medical, astfel cum a fost definit prin aceste contracte.”

  1. La articolul 14, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alineatele (4) şi (5), cu următorul cuprins:

„(4) Pentru contractele cost-volum-rezultat, după expirarea perioadei necesare acordării tratamentului şi a celei pentru evaluarea rezultatului medical prevăzute în cuprinsul contractelor, în termen de 60 de zile de la validarea facturii, din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate se decontează medicamentele care fac obiectul acestor contracte, cu excepţia celor prevăzute la art. 12 alin. (8).

(5) Casa Naţională de Asigurări de Sănătate comunică persoanelor obligate la plata contribuţiilor prevăzute la art. 12, cu care s-au încheiat contracte cost-volum-rezultat, până la finele lunii următoare expirării trimestrului în care s-a făcut evaluarea rezultatului medical, datele în baza cărora acestea declară contribuţiile trimestriale. Aceste contribuţii se declară şi se plătesc la organul fiscal competent până la data de 25 a celei de-a doua luni următoare celei în care s-a făcut comunicarea pentru contractele cost-volum-rezultat.”

  1. La articolul 15, alineatele (1), (2) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(1) Datele comunicate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate în baza art. 14 alin. (1) şi (5) pot fi contestate de persoanele prevăzute la art. 12 în termen de 10 zile calendaristice din ziua comunicării datelor.

(2) Contestaţiile şi actele doveditoare se depun la registratura Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi se soluţionează prin emiterea unui act administrativ comunicat contestatarilor în termen de 30 de zile de la data înregistrării acestora. Contestaţiile vor avea ca obiect date referitoare numai la trimestrul pentru care au fost comunicate datele potrivit art. 14 alin. (1), respectiv pentru contractele cost-volum-rezultat numai pentru datele comunicate potrivit alin. (5).

………………………………………………………………………….

(4) În cazul soluţionării contestaţiilor până la termenul de plată prevăzut la art. 14 alin. (2) şi (5), se va plăti contribuţia conform noilor date comunicate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, iar în cazul depăşirii acestui termen, se vor face regularizări la următoarele termene de plată.”

  1. Articolul 16 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 16.

Sumele încasate din contribuţiile prevăzute la art. 12 constituie venituri la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi sunt folosite pentru încheierea de noi contracte cost volum/cost-volum-rezultat, pentru renegocierea numărului de pacienţi contractabili din contractele cost volum/cost-volum-rezultat încheiate pentru medicamentele incluse în programele naţionale de sănătate, precum şi pentru medicamentele cu sau fără contribuţie personală.”

  1. Articolul 17 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 17.

Pentru neachitarea contribuţiei la termenul prevăzut la art. 14 alin. (2) şi (5), deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor sau reprezentanţii legali ai acestora datorează după acest termen dobânzi şi penalităţi de întârziere conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.”

Art. XXV.

Alineatul (3) al articolului 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 893 din 9 decembrie 2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Memorandumul prevăzut la alin. (1) va fi iniţiat de Ministerul Finanţelor Publice, de regulă semestrial, în urma consultării furnizorilor în cadrul Consiliului interministerial «Consiliul pentru aplicarea politicii în domeniul ajutorului de stat».”

Art. XXVI.

La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă:

  1. a) articolul III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 81/2003 pentru modificarea unor reglementări privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinţei şi asigurarea fondurilor necesare în vederea furnizării energiei termice şi gazelor naturale pentru populaţie, precum şi unele măsuri pentru întărirea disciplinei financiare, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 685 din 29 septembrie 2003, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 525/2003;
  2. b) articolul 30 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 9 noiembrie 2009, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. XXVII.

Prevederile art. X pct. 14—16 intră în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea prezentei ordonanţe de urgenţă în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:

Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne, Gabriel Oprea

Ministrul finanţelor publice, Darius-Bogdan Vâlcov

Ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, Shhaideh Sevil, secretar de stat

Ministrul energiei, întreprinderilor mici şi mijlocii şi mediului de afaceri, Andrei Dominic Gerea

Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, Rovana Plumb

Ministrul culturii, Ioan Vulpescu

Ministrul tineretului şi sportului, Gabriela Szabo

Ministrul mediului, apelor şi pădurilor, Anne-Rose-Marie Jugănaru, secretar de stat

Secretarul general al Guvernului, Ion Moraru

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Lucian Aurescu

Note de subsol:

[1]: Prevederile punctelor 14—16 ale prezentului articol intră în vigoare începând cu data de 12 aprilie 2015.

1 COMENTARIU