venit-persoane-impozitGuvernul a aprobat și va depune în Parlamentul proiectul de Lege privind Codul Fiscal. Toate veniturile persoanelor fizice sunt afectate de modificările propuse de Guvern, și anume:

a) veniturile din activităţi independente (comerciale, drepturi de autor, profesii liberale);
b) veniturile din salarii;
c) veniturile din cedarea folosinţei bunurilor;
d) veniturile din investiţii (economii, dividende, tranzacții);
e) veniturile din pensii;
f) veniturile din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură;
g) veniturile din premii şi din jocuri de noroc;
h) veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare;
i) veniturile din alte surse.

Potrivit Expunerii de motive a proiectului de Lege, elaborată de Guvern, cele mai importante modificări privind impozitul datorat de veniturile obținute de persoane fizice, modificări la Titlul IV „Impozitul pe venit” (versiune aprobată de Guvern), sunt:

1. Dispoziții generale

1.1. Persoana fizică nerezidentă care îndeplineşte condiţiile de rezidenţă  în România este obligată la plata impozitului pe veniturile obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României începând cu data de la care  aceasta devine rezidentă în România.

1.2.  Introducerea unui articol distinct care cuprinde contribuabilii scutiţi de la plata impozitului pe venit și a  veniturilor pentru care se acordă scutirea, astfel:

  • (1) persoanele fizice  cu handicap grav sau accentuat, pentru veniturile realizate din: a) activități independente, realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere; b) salarii şi asimilate salariilor, prevăzute la art.75 alin.(1) – (3); c) pensii; d) activități agricole, silvicultură și piscicultură, altele decât cele prevăzute la art.104, realizate în mod individual și/sau într-o formă de asociere fără personalitate juridică.
  • (2)  persoanele fizice, pentru veniturile realizate din venituri din salarii şi asimilate salariilor prevăzute la art.75 alin.(1) – (3), ca urmare a activităţii de creare de programe pentru calculator; încadrarea în activitatea de creaţie de programe pentru calculator se face prin ordin comun al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, ministrului pentru societatea informaţională, ministrului educație şi cercetării științifice și al ministrului finanţelor publice.
  • (3)  persoanele fizice, pentru  veniturile  din dividende, definite la art.7.

Având în vedere necesitatea sprijinirii activităţii de creare de programe pentru calculator și pentru evitarea migrării persoanelor fizice cu pregătire în domeniu se propune menținerea tratamentului fiscal preferențial acordat veniturilor realizate de acestea, în sensul neimpozitării lor.

 1.3. Revizuirea dispoziţiilor generale referitoare la regimul fiscal aplicabil indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă, astfel:

  • venituri impozabile potrivit prevederilor Cap.III – Venituri din salarii şi asimilate salariilor în cazul celor acordate persoanelor care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor;
  • venituri neimpozabile, în cazul altor persoane fizice decât cele care obțin venituri din salarii şi asimilate salariilor;

1.4. Se propune diminuarea cotei de impozit pe venit de la 16%, la 14%,  aplicată asupra venitului impozabil realizat începând cu data de 1 ianuarie 2019, pentru determinarea impozitului corespunzător fiecărei surse din următoarele categorii de venituri: activități independente, salarii și asimilate salariilor, cedarea folosinței bunurilor, investiții, pensii, activități agricole, silvicultură și piscicultură, premii și alte surse.

1.5.  Se propune extinderea veniturilor neimpozabile reprezentând:

  • premii obţinute de sportivii medaliaţi la jocurile paralimpice;
  • premii, prime şi indemnizaţii sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialişti, prevăzuţi în legislaţia în materie, în vederea realizării obiectivelor de înaltă performanţă: clasarea pe locurile 4-6 la campionatele europene, campionatele mondiale şi jocurile olimpice/paralimpice, precum şi calificarea şi participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale şi europene, prima grupă valorică, precum şi la jocurile olimpice/paralimpice, în cazul jocurilor sportive.

1.6.  Se propune extinderea veniturilor neimpozabile reprezentând veniturile de orice fel, în bani sau în natură, primite  la predarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice și a deșeurilor de ambalaje din patrimoniul personal.

2. Venituri din activităţi independente

2.1. Corelarea prevederilor Codului fiscal cu legislaţia conexă în cazul definirii veniturilor din activităţi independente. Modificarea are ca scop actualizarea prevederilor din Codul fiscal potrivit terminologiei utilizate de Codul civil.

2.2. Revizuirea prevederilor privind condiţiile generale pe care trebuie să le îndeplinească cheltuielile efectuate în scopul desfăşurării activităţii independente pentru a putea fi deduse, cheltuielile deductibile limitat şi corelarea prevederilor cu cele cuprinse în  Titlul II – Impozitul pe profit.

În acest context, având în vedere faptul că avantajele respective sunt considerate ca fiind incluse în pachetele salariale, pentru persoanele fizice care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor, s-au eliminat plafoanele care limitau deducerea următoarelor cheltuieli efectuate pentru angajaţi:

  • cheltuielile reprezentând contribuţiile la fonduri de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificările şi completările ulterioare şi cele la scheme de pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislaţia privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, efectuate către entităţi autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 400 euro într-un an fiscal, pentru fiecare persoană;
  • cheltuielile cu primele de asigurare voluntară de sănătate, conform Legii nr.95/2006 privind  reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 250 euro într-un an fiscal, pentru fiecare persoană.

Prin urmare, la stabilirea venitului net anual, cheltuielile respective efectuate pentru persoanele fizice care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor sunt deductibile integral.

Potrivit proiectului, la stabilirea venitului net anual din activități independente sunt cheltuieli deductibile limitat și sumele plătite în scopul personal al contribuabilului, indiferent dacă activitatea se desfăşoară individual sau într-o formă de asociere, în limita echivalentului în lei a 650 euro anual pentru fiecare persoană, reprezentând:

  • contribuţii la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr.204/2006, cu modificările şi completările ulterioare şi cele reprezentând contribuţii la fonduri de pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislaţia privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entităţi autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European;
  • prime de asigurare voluntară de sănătate, plătite în scopul personal al contribuabilului, conform Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare.

Având în vedere scopul pentru care au fost efectuate cheltuielile pe perioada deplasării, de către contribuabilii care își desfășoară activitatea individual și/sau într-o formă de asociere, în țară și în străinătate, reprezentând cheltuieli de cazare și transport, altele decât cele efectuate cu autovehicule care nu sunt utilizate exclusiv în scopul desfășurării activității, acestea au fost considerate cheltuieli deductibile limitat. 

2.3. S-a modificat plafonul stabilit pentru cheltuielile reprezentând cotizaţii plătite asociaţiilor profesionale, în sensul limitării acestora la 4000 euro anual.

2.4. Limitarea posibilităţii privind opţiunea pentru stabilirea impozitului ca impozit final numai în cazul persoanelor care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală.

2.5. La stabilirea venitului net anual/pierderii nete anuale, se propune deducerea  limitată a cheltuielilor reprezentând contribuţii de asigurări sociale pentru contribuabili, potrivit legii, datorate în limita anuală stabilită potrivit prevederilor  Titlului V – „Contribuţii sociale obligatorii”, indiferent dacă activitatea se desfășoară individual şi/sau într-o formă de asociere. Deducerea cheltuielilor se efectuează de organul fiscal competent la recalcularea venitului net anual/ pierderii nete anuale.

2.6. Se propune eliminarea din sfera cheltuielilor deductibile a celor  reprezentând contribuţii de asigurări sociale de sănătate prevăzute la titlul V – „Contribuţii sociale obligatorii”, pentru contribuabili, indiferent dacă activitatea se desfășoară individual şi/sau într-o formă de asociere.  Măsura propusă este corelată cu acordarea deducerii limitate a cheltuielilor plătite în scopul personal al contribuabilului, reprezentând  contribuţii la un fond de pensii facultative precum și prime de asigurare voluntară de sănătate, potrivit legii, indiferent dacă activitatea se desfăşoară individual sau într-o formă de asociere.

2.7. Regimul de deductibilitate aplicabil contribuţiilor sociale  la stabilirea venitului net anual din activități independente, determinat în sistem real, pe baza datelor din contabilitate  se aplică și în cazul veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală. La calculul plăților anticipate pentru care există obligația de reţinere la sursă a impozitului, contribuţia de asigurări sociale de sănătate, prevăzută la titlul V,  nu este cheltuială deductibilă.

În cazul în care contribuabilii au optat pentru stabilirea impozitului pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, ca impozit  final, contribuţia de asigurări sociale de sănătate, prevăzută la titlul V, nu este cheltuială deductibilă .

2.8  Reglementarea obligației organul fiscal competent de a determina :

a) contribuţia de asigurări sociale, în limita plafonului prevăzut la titlul V – „Contribuţii sociale obligatorii”;

b) venitul net anual/ pierderea netă anuală recalculate, prin deducerea din venitul net anual a contribuţiei de asigurări sociale, în limita  plafonului deductibil. Contribuţiile de asigurări sociale, determinate în condițiile prevăzute la titlul V „Contribuţii sociale obligatorii”,  se deduc numai de organul fiscal competent .

2.9 Se propune ca pentru stabilirea venitului net anual realizat de persoanele fizice din drepturi de proprietate intelectuală să se acorde o cheltuială deductibilă egală cu 40% din venitul brut, inclusiv pentru crearea unor lucrări de artă monumentală. Aceeași cota forfetară de cheltuieli se utilizează și în cazul opțiunii contribuabililor pentru impozit final.

3. Venituri din salarii şi asimilate salariilor

3.1. Modificarea prevederilor referitoare la tichetele cadou are în vedere acordarea aceluiaşi tratament fiscal ca şi cel aplicat în cazul cadourilor, respectiv neimpozitarea acestora, în cazul în care nu este depăşită limita a 150 lei cu ocazia aceloraşi evenimente (anumite sărbători religioase, 8 martie, 1 iunie, etc.). De asemenea, se propune aplicarea aceluiași regim fiscal pentru cadourile și tichetele cadou oferite tuturor salariaților, în cazul în care acestea sunt acordate pentru evenimentele și în limita respectivă.

3.2. Neimpozitarea la nivelul angajaţilor a hranei acordate de angajator în baza normelor tehnice sau igienice reglementate pentru anumite sectoare de activitate care interzic introducerea alimentelor în incinta unităţii.

3.3. Se propune aplicarea aceluiaşi regim fiscal, în cazul administratorilor, directorilor, membrilor directoratului de la societățile administrate în sistem dualist, ai consiliului de supraveghere, și managerilor, potrivit legii, pentru sumele primite pe perioada deplasării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul desfășurării activității, reprezentând indemnizaţii și orice alte sume de aceeași natură precum şi sume pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare, astfel cum este prevăzut în raportul juridic încheiat ca şi în cazul celor primite de salariaţi, pe perioada delegării/detașării.

Plafonul  zilnic neimpozabil se acordă numai dacă durata deplasării este de cel puțin 12 ore, considerându-se fiecare 24 de ore câte o zi de deplasare în interesul desfășurării activității.

În cazul administratorilor sau directorilor, care au raporturi juridice stabilite cu entităţi nerezidente,  se propune aplicarea aceluiaşi regim fiscal pentru indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, primite pe perioada deplasării  în România, în interesul desfășurării activității, astfel cum este prevăzut în raporturile juridice respective, ca și în cazul salariaților care au stabilite raporturi de muncă cu angajatori nerezidenți, pe perioada delegării/detașării. Plafonul zilnic neimpozabil se acordă numai dacă durata deplasării este mai mare de 12 ore, considerându-se fiecare 24 de ore câte o zi de deplasare în interesul desfășurării activității.

3.4. Aplicarea aceluiaşi regim fiscal, respectiv neimpozitarea sumelor reprezentând cheltuieli efectuate de angajator pentru pregătirea profesională şi perfecţionarea angajatului legată de activitatea desfăşurată de acesta pentru angajator şi în cazul administratorilor/directorilor care desfăşoară activitate pentru plătitorul respectiv.

3.5. Nu sunt venituri impozabile contribuţiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr.204/2006, cu modificările şi completările ulterioare şi cele reprezentând contribuţii la scheme de pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislaţia privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entităţi autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, precum şi primele de asigurare voluntară de sănătate conform Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita a 650 euro anual pentru fiecare persoană.

3.6. La stabilirea venitul net din salarii la locul unde se află funcţia de bază, din venitul brut se deduc contribuţiile sociale obligatorii, aferente unei luni,  datorate potrivit legii în România și contribuţiile sociale obligatorii datorate în statele membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene potrivit prevederilor regulamentelor Uniunii Europene precum și în statele cu care România are încheiate convenţii/acorduri privind coordonarea sistemelor de securitate socială.

Pentru veniturile din salarii obţinute în celelalte cazuri, la stabilirea bazei de calcul din venitul brut se deduc contribuţiile sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii în România și contribuţiile sociale obligatorii datorate în statele membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene potrivit prevederilor regulamentelor Uniunii Europene precum și în statele cu care România are încheiate convenţii/acorduri privind coordonarea sistemelor de securitate socială, pe fiecare loc de realizare a acestora.

3.7. La stabilirea bazei de calcul pentru determinarea impozitului lunar pentru veniturile din salarii realizate la funcţia de bază, se va asigura deducerea contribuţiilor efectuate la fondurile de pensii facultative, potrivit Legii nr.204/2006, cu modificările şi completările ulterioare şi la schemele de pensii facultative calificate astfel în conformitate cu legislaţia privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, efectuate către entităţi autorizate, stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European precum şi primele de asigurare voluntară de sănătate conform Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, suportate de angajaţi, astfel încât să nu se depăşească echivalentului în lei a 400 de euro, într-un an fiscal, pentru fiecare persoană.

3.8. Pentru reducerea sarcinii fiscale în cazul contribuabililor cu venituri reduse din salarii, la funcția de bază a fost majorat nivelul deducerilor personale acordate în funcție de numărul persoanelor aflate în întreținere, cuprinse în prezent între 250 lei/lunar și 650 lei /lunar, pentru un venit lunar brut  de până la 1.000 lei inclusiv, ajungându-se la deduceri personale cuprinse între 300 lei/lunar și 800 lei/lunar, pentru un venit lunar brut de până la 1.500 lei /lunar, inclusiv.

3.9. Au fost revizuite prevederile referitoare la condițiile de acordare a  deducerii speciale pentru creditele rescadențate, pentru persoanele fizice care obţin venituri din salarii, la funcţia de bază, titulari ai unor contracte de credite supuse rescadențării, în colaborare cu reprezentanții B.N.R. și A.R.B pentru a răspunde problemelor sistemului bancar.

4. Venituri din cedarea folosinţei bunurilor

Se propune eliminarea din sfera cheltuielilor deductibile a celor  reprezentând contribuţii de asigurări sociale de sănătate prevăzute la titlul V – „Contribuţii sociale obligatorii”, pentru contribuabili,  indiferent dacă determinarea venitului net se efectuează în sistem real, pe baza normelor de venit sau prin utilizarea cotelor forfetare de cheltuieli.

Se propune ca pentru stabilirea venitului net anual realizat de persoanele fizice din cedarea folosinței bunurilor, inclusiv din arendă, să se acorde o cheltuială deductibilă egală cu 40% din venitul brut.

5. Venituri din investiţii

5.1.Eliminarea din sfera veniturilor din investiții a veniturilor sub forma dividendelor și  introducerea scutirii de la plata impozitului pe venit pentru veniturile respective,  în cap. I – Dispoziții generale.

5.2. Revizuirea sferei veniturilor neimpozabile realizate de persoanele fizice  şi precizarea operaţiunilor care nu generează venituri impozabile.

Prevederea referitoare la neimpozitarea veniturilor realizate la prima tranzacţionare a acţiunilor emise de Fondul «Proprietatea» de către persoanele fizice cărora le-au fost emise aceste acţiuni, în condiţiile titlurilor I şi VII din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările şi completările ulterioare are în vedere stabilirea tratamentului fiscal aplicabil veniturilor generate de acțiunile dobândite și netranzacționate înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi. Reglementarea respectivă are caracter reparatoriu.

5.3. Revizuirea prevederilor referitoare la câştigul/pierderea din transferul titlurilor de valoare şi reglementarea distinctă a modalităţii de determinare a  câştigului/pierderii din operaţiuni cu instrumente financiare derivate, precum şi din transferul aurului financiar.

Câştigul/pierderea din transferul titlurilor de valoare reprezintă diferenţa pozitivă/negativă dintre valoarea de înstrăinare/preţul de vânzare şi valoarea fiscală stabilită după caz, precum şi costurile legate de transfer, dovedite cu documente justificative.

Câştigul/pierderea din operaţiuni cu instrumentele financiare derivate reprezintă diferenţa pozitivă/ negativă dintre veniturile realizate din poziţiile închise şi cheltuielile aferente acestor poziţii, evidenţiate în cont, pentru fiecare tip de contract.

Câştigul/pierderea din operaţiuni cu aur financiar, definit potrivit legii, reprezintă diferenţa pozitivă/negativă dintre preţul de vânzare şi valoarea fiscală, care include şi costurile aferente tranzacţiei.

5.4. Reglementarea regimului fiscal aplicabil câştigurilor/pierderilor realizate din transferul valorilor  mobiliare împrumutate.

Câştigul/pierderea obţinut/obţinută de către contribuabilul care efectuează tranzacţia de vânzare în lipsă se determină ca diferenţa pozitivă/negativă între preţul de vânzare în lipsă al valorilor mobiliare împrumutate şi valoarea fiscală a valorilor mobiliare cu care se închide tranzacţia de vânzare în lipsă, din care sunt scăzute costurile aferente operaţiunii de împrumut al valorilor mobiliare şi cele aferente tranzacţiilor. Câştigul obţinut de persoana fizică în calitate de creditor este reprezentat de comisionul aferent împrumutului, aşa cum este prevăzut în contractul de împrumut, şi se consideră câştig obţinut din transferul titlurilor de valoare şi se va impozita în conformitate cu prevederile Codului fiscal, în acest sens.

5.5. Câştigul net anual/Pierderea netă anuală se determină ca diferenţă între câştigurile şi pierderile înregistrate în cursul anului fiscal respectiv, cumulat de la începutul anului din transferul titlurilor de valoare, şi orice alte operaţiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate precum si din transferul aurului financiar, definit potrivit legii.

La determinarea câştigului net anual/pierderii nete anuale sunt luate în calcul şi costurile aferente tranzacţiilor care nu pot fi alocate direct fiecărei  tranzacţii.

Câştigul net anual/Pierderea netă anuală se determină de către contribuabil, pe baza declaraţiei privind venitul realizat.

5.6. Reglementarea modalităţii de stabilire a câştigului net anual impozabil din transferul titlurilor de valoare, din orice alte operaţiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate precum şi din transferul aurului financiar.

Câştigul net anual impozabil din transferul titlurilor de valoare, din orice alte operaţiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate precum şi din transferul aurului financiar se determină de organul fiscal competent ca diferenţă între câştigul net anual şi pierderile reportate din anii fiscali anteriori rezultate din aceste operaţiuni.

Pierderile înregistrate din transferul titlurilor de valoare, din operaţiuni cu instrumente financiare derivate şi din transferul aurului financiar se reportează şi se compensează, în următorii 7 ani fiscali consecutivi. 

6. Venituri din pensii

6.1. Asimilarea cu veniturile din pensii a diferenţelor de venituri din pensii şi a sumelor reprezentând actualizarea acestora cu indicele de inflaţie,  acordate în baza hotărârilor judecătoreşti rămase definitive și irevocabile/hotărârilor judecătoreşti definitive și executorii, precum şi stabilirea regimului fiscal aplicabil acestora.

6.2. Au fost revizuite prevederile referitoare la condițiile de acordare a  deducerii speciale pentru creditele rescadențate, pentru persoanele fizice care obţin venituri din pensii, titulari ai unor contracte de credite supuse rescadențării, în colaborare cu reprezentanții B.N.R. și A.R.B pentru a răspunde problemelor sistemului bancar.

6.3. Menținerea prevederii referitoare la deducerea contribuțiilor sociale obligatorii calculate, reținute și suportate de persoana fizică la stabilirea venitului impozabil lunar din pensii.

6.4. Majorarea sumei neimpozabile lunare luată în calcul la stabilirea venitului impozabil lunar din pensii la 1050 lei, începând cu drepturile aferente lunii ianuarie 2016.  Plafonul neimpozabil lunar de 1.050 lei acordat în anul fiscal 2016 va fi majorat cu 50 lei, în fiecare an fiscal, începând cu drepturile aferente luni ianuarie, până ce plafonul de venit neimpozabil  va ajunge la valoarea de 1.200 lei /lunar.

7. Venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură

Norma de venit se va reduce proporţional cu pierderea  în cazul în care s-au înregistrat pierderi ca urmare a unor fenomene meteorologice nefavorabile ce pot fi asimilate dezastrelor naturale ca îngheţ, grindină, polei, ploaie abundentă, secetă şi inundaţii precum şi a epizootiilor ce afectează peste 30% din suprafeţele destinate producţiei agricole vegetale/animalele deţinute, pentru veniturile realizate de persoanele fizice individual sau într-o formă de asociere. Constatarea pagubelor şi evaluarea pierderilor se face la cererea persoanelor fizice/asocierilor fără personalitate juridică, care desfăşoară activităţi agricole pentru care venitul anual se stabileşte pe bază de norme de venit, de o comisie numită prin ordin al prefectului judeţului/municipiului Bucureşti. 

8. Venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal

8.1. Precizarea faptului că nu este generat venit impozabil din operaţiunea de transfer efectuată prin constatarea în condiţiile  art.13 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr.7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, că posesorul este cunoscut proprietar al imobilului, pe baza posesiei exercitate sub nume de proprietar necontestat, procedură care se îndeplineşte de către notarul public, la sesizarea Oficiului de cadastru şi publicitate imobiliară, prin eliberarea certificatului pentru înscrierea în cartea funciară a posesorului ca proprietar, în baza căruia se intabulează dreptul de proprietate.

8.2. În cazul transferului prin hotărâri judecătorești sau prin alte proceduri decât cea notarială, impozitul datorat de contribuabilul din patrimoniul căruia a fost transferată proprietatea imobiliară se calculează şi se încasează de către organul fiscal competent, pe baza deciziei de impunere în termen de 60 de  zile de la data comunicării deciziei. Aceleași obligații fiscale sunt aplicabile și în cazul transferului prin executare silită.

Menținerea modalității de calcul a impozitului pe venit, potrivit căreia impozitul se calculează la valoarea declarată de părţi în actul prin care se transferă dreptul de proprietate aplicabilă în cazul tranzacţiilor încheiate între rude ori afini până la gradul al II-lea inclusiv, precum şi între soţi, are în vedere statutul special al relațiilor dintre părțile contractante.

Prevederile actuale referitoare la  regimul fiscal aplicabil veniturilor din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal au fost elaborate în colaborare cu Uniunea Națională a Notarilor Publici din România.

9. Venituri din alte surse

9.1. Includerea în această categorie a următoarelor venituri:

– veniturile din activități, altele decât cele producție, comerț, prestări de servicii, profesii liberale şi din drepturi de proprietate intelectuală precum şi activităţi agricole, silvicultură și piscicultură, pentru care sunt aplicabile prevederile Capitolul II şi Capitolul VII;

– bunurile și/sau serviciile primite de un participant la persoana juridică, acordate/furnizate de către persoana juridică în folosul personal al acestuia;

– suma plătită unui participant la o persoană juridică, în folosul personal al acestui,  pentru bunurile sau  serviciile achiziționate de la acesta,  peste prețul pieței pentru astfel de bunuri sau servicii;

– distribuirea de titluri de participare, definite la art.7 efectuată de o persoană juridică unui participant la persoana juridică, drept consecinţă a deţinerii unor titluri de participare la acea persoană juridică, altele decât cele prevăzute la art.92 alin.(2) lit.f) ;

– dobânda penalizatoare plătită în condiţiile nerespectării termenului de plată a dividendelor distribuite participanţilor, potrivit prevederilor Legii nr.31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

– veniturile obţinute de cedent ca urmare a cesiunii de creanţă, respectiv de cesionar din realizarea venitului din creanţa respectivă, inclusiv în cazul drepturilor de creanţe salariale obţinute în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive și irevocabile/hotărâri judecătoreşti definitive și executorii, din patrimoniul personal, altele decât cele care se încadrează în categoriile prevăzute la cap. I Dispoziții generale şi cele care reprezintă venituri neimpozabile din Titlul IV Impozitul pe venit din Codul fiscal.

9.2. Impozitul datorat pentru veniturile din alte surse menţionate în cadrul categoriei şi în normele metodologice elaborate în aplicare se calculează, se reţine la sursă la momentul acordării veniturilor  şi se virează de către plătitori. Impozitul reținut  la sursă reprezintă impozit final.

Pentru veniturile din alte surse, altele decât cele menţionate în cadrul categoriei şi în normele metodologice elaborate în aplicare a fost introdusă obligaţia de depunere pentru fiecare an fiscal a declaraţiei privind venitul realizat, până la data de 25 mai, inclusiv, a anului următor celui de realizare a venitului, în vederea stabilirii de către organul fiscal competent a impozitului datorat.

În cazul veniturilor obţinute de cedent ca urmare a cesiunii de creanţă, respectiv de cesionar din realizarea venitului din creanţa respectivă, inclusiv în cazul drepturilor de creanţe salariale obţinute în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive și irevocabile/ hotărâri judecătoreşti definitive și executorii, din patrimoniul personal, veniturile reprezintă sumele încasate și echivalentul în lei al veniturilor în natură iar cheltuielile reprezintă plățile efectuate, în cursul unui an fiscal, din toate operațiunile respective, evidențiate în baza documentelor justificative.

La stabilirea veniturilor realizate/cheltuielilor efectuate ca urmare a cesiunii de creanță aferentă unui împrumut sau în cazul realizării venitului din creanța respectivă,   încasările și plățile de principal efectuate în cursul anului fiscal nu vor fi luate în calcul.

Impozitul pe venit datorat se calculează de către organul fiscal competent, pe baza declaraţiei privind venitul realizat prin aplicarea cotei de 16% asupra:

a) venitului brut, în cazul veniturilor din alte surse pentru care contribuabilii au obligația depunerii declarației privind venitul realizat, altele decât cele reprezentând veniturilor obţinute de cedent ca urmare a cesiunii de creanţă, respectiv de cesionar din realizarea venitului din creanţa respectivă, inclusiv în cazul drepturilor de creanţe salariale obţinute în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive și irevocabile/hotărâri judecătoreşti definitive și executorii, din patrimoniul personal;

b) venit impozabil determinat ca diferență între veniturile și cheltuielile aferente tuturor operațiunilor efectuate în cursul anului fiscal, în cazul veniturilor obţinute de cedent ca urmare a cesiunii de creanţă, respectiv de cesionar din realizarea venitului din creanţa respectivă, inclusiv în cazul drepturilor de creanţe salariale obţinute în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive și irevocabile/hotărâri judecătoreşti definitive și executorii, din patrimoniul personal.

9.3. Revizuirea prevederii privind definirea şi impozitarea veniturilor a căror sursă nu a fost identificată în sensul eliminării metodelor de determinare a bazei impozabile ajustate în vederea stabilirii impozitului. 

10. Extinderea perioadei de reportare şi compensare a pierderii fiscale

Extinderea perioadei de reportare şi compensare a pierderii fiscale cu venituri obţinute din aceeaşi sursă de venit, la 7 ani fiscali în cazul pierderii anuale înregistrate în România sau în străinătate, pe fiecare sursă din activităţi independente, cedarea folosinţei bunurilor şi din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură.

Stabilirea unui regim fiscal unitar referitor la perioada de reportare şi compensare a pierderilor fiscale, în următorii 7 ani fiscali, pentru pierderile înregistrate din transferul titlurilor de valoare, din operaţiuni cu instrumente financiare derivate şi din transferul aurului financiar.

11. Reguli privind recalcularea plăților anticipate de impozit pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor

Stabilirea unor reguli privind recalcularea plăților anticipate de impozit pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor, în situaţia rezilierii, în cursul anului fiscal, a contractelor încheiate între părţi, în care chiria reprezintă echivalentul în lei al unei sume în valută, similare regulilor aplicabile pentru recalcularea plăţilor anticipate în situaţia rezilierii contractelor încheiate între părţi în care chiria este exprimată în lei.

Precizarea cursului de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României, pentru determinarea venitului anual, respectiv cursul de schimb din ziua precedentă celei în care se emite decizia de impunere. Impozitul astfel recalculat este impozit final.

12. Stabilirea regimului fiscal aplicabil veniturilor realizate de persoanele fizice din asocierile fără personalitate juridică.

În cazul asocierilor cu persoanele juridice obligaţiile privind înregistrarea veniturilor şi cheltuielilor aferente activităţilor desfăşurate revine persoanei juridice, contribuabil potrivit Titlurilor II și III. Contribuabilul – persoana fizică nu are obligaţii fiscale potrivit Titlului IV. Impozitul  datorat de persoana fizică pentru venitul distribuit proporţional cu cota procentuală de participare corespunzătoare contribuţiei, conform contractului de asociere, se calculează, reţine şi virează de către persoana juridică, potrivit regulilor prevăzute la titlul II și  III şi reprezintă impozit final.

13.

Instituirea la nivel de lege, respectiv la nivelul Codului fiscal, a cadrului legislativ de aplicare a „metodei scutirii” atunci când Convenţia pentru evitarea dublei impuneri încheiată de România cu statul străin din care rezidentul român a obţinut venitul, prevede această modalitate de evitare a dublei impuneri.

14.

Modificările și completările cu privire la tratamentul fiscal aplicabil veniturilor realizate de persoanele fizice din jocuri de noroc inițiate de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc  au fost preluate în proiect în forma aprobată prin O.U.G nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal -bugetare și modificarea unor acte normative, revizuită.

15. Alte prevederi de natură tehnică.

16. Reglementarea unor dispoziţii tranzitorii referitoare la obligaţiile fiscale aferente veniturilor realizate de persoanele fizice.

Sursa foto: Persoane ocupații divese via shutterstock.com

1 COMENTARIU