ANAF-DGANTIFRAUDA-FISCALACOMUNICAT DE PRESA ANAF 30.03.2015

Ref: materialele aparute în mass-media în care acțiunile de control desfășurate de Direcția Antifraudă Fiscală, în vederea asigurării respectării disciplinei fiscale, sunt prezentate drept abuzuri asupra micilor comercianți, în timp ce marea evaziune nu este abordată de acțiunile ANAF 

- Publicitate -

În urma materialelor de presă și a opiniilor exprimate în spațiul public prin care se încearcă acreditarea ideii potrivit căreia acțiunile ANAF de combatere a evaziunii fiscale se concentrează pe activitatea micilor comercianți, în loc ca acestea să vizeze mare evaziune, reluăm pentru a doua oară, în decursul a două săptămâni, comunicatul de presă prin care ANAF a prezentat principalele rezultate ale raportul de activitate al Direcției Antifraudă în 2014 și rezultatele obținute în primele două luni din 2015.

De asemenea, aveți prezentate, la finalul documentului, o serie de cazuri instrumentate de inspectorii Direcției Antifraudă, în contextul acțiunilor de combatere a marii evaziuni. Toate aceste cazuri au fost transmise mass-media de-a lungul timpului, atât prin comunicate de presă, cât și prin postarea acestora pe site-ul ANAF și al Direcției Antifraudă.

Considerăm că selecția prin omisiune a acțiunilor ANAF, în vederea conceperii materialelor de presă, nu face altceva decât să contribuie, într-o manieră consistentă, la informarea defectuoasă a opiniei publice, prezentând în mod eronat eforturile depuse de Direcția Antifraudă, începând cu 2014, din chiar primul an de funcționare.

În vederea unei informări oneste a publicului, vă prezentăm din nou datele care subliniază preocuparea și determinarea conducerii ANAF în ce privește combaterea evaziunii fiscale și a economiei subterane, prin direcționarea resurselor materiale și umane cu precădere înspre rețelele de fraudă organizată.

Reiterăm pe această cale și faptul că acțiunile de combatere a micii evaziuni reprezintă o linie secundară de activitate a ANAF, tratată însă cu aceeași seriozitate de către ANAF.   Linia prioritară de acțiune a DGAF este reprezentată de analiza, investigarea și instrumentarea cazurilor de fraudă fiscală organizată sistematică. 

În 2014, 90% dintre cazurile instrumentate de Direcția Antifraudă au vizat prejudicii de peste 1 milion de euro/dosar, iar în primele două luni din 2015 procentul dosarelor de peste 1 milion de euro au reprezentat 87% din total sesizări penale înaintate organelor de anchetă

În primele două luni din 2015, Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul ANAF a înaintat organelor de urmărire penală 86 de sesizări penale, valoarea totală a            prejudiciului însumând 459,71 mil lei (cca 104 mil euro).

În condițiile în care linia prioritară de acțiune a DGAF este reprezentată de analiza, investigarea și instrumentarea cazurilor de fraudă fiscală organizată sistematică,     subliniem faptul că valoarea actelor de sesizare cu prejudiciu mai mare de 1 milion de euro reprezintă 87% din valoarea totală aferentă sesizărilor penale.

De asemenea, în aceeași perioadă, Direcția Antifraudă:

– a instituit 259 măsuri asigurătorii în valoare totală de 396,49 milioane lei (cca 90,1 milioane euro)

– a confiscat numerar, venituri din activități ilicite și bunuri totalizând 21,73 milioane lei (cca 4,9 milioane euro)

– a aplicat amenzi în valoare totală de 6,89 milioane lei (cca 1,6 milioane euro)

Totodată, începând cu 15 martie a.c., a fost declanșată o amplă acțiune la nivel național, în scopul îmbunătățirii conformării fiscale voluntare și a disciplinei financiare, prin înregistrarea tuturor veniturilor și emiterea bonurilor fiscale. În acest sens, echipele DGAF    desfășoară acțiuni de control în zonele cu risc fiscal ridicat.

      Reamintim că, pe parcursul primului an de funcționare (2014), principalele rezultate înregistrate de Direcția Antifraudă au fost următoarele:

  1. Au fost înaintate 714 sesizări penale cu o valoare aferentă a prejudiciilor de 3,47 miliarde lei (cca 787,6 milioane euro) 
  1. Valoarea actelor de sesizare cu prejudiciu mai mare de 1 mil. EURO a reprezentat 90% în total valoare prejudiciu aferent actelor de sesizare înaintate organelor de urmărire penală
  1. Au fost instituite 1.302 măsuri asigurătorii pentru active patrimoniale, în valoare totală de 2.48 miliarde lei (cca 560 milioane euro) 
  1. Au fost aplicate 19.429 amenzi contravenţionale în valoare totală de     93.319.350 lei (cca 21,2 milioane euro), aferente unui număr de 13.730 procese verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor. (în principal, cu ocazia verificărilor privind autorizarea activităţilor desfăşurate, provenienţa legală a mărfurilor, dotarea şi utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale, respectarea disciplinei financiare)
  1. Au fost efectuate confiscări de numerar, venituri din activităţi ilicite şi bunuri, valoarea estimată a acestora fiind de 279.835.918 lei (cca 63,6 milioane euro) 
  1. Ca urmare a controalelor antifraudă efectuate în domeniul produselor accizate s-au transmis autorităţii competente 16 solicitări de revocare sau suspendare a autorizaţiilor, fiind vizate 9 antrepozite fiscale şi 7 comercianţi en-detail de produse energetice. 
  1. Pe linia prevenirii şi combaterii fraudelor vamale şi fiscale, au fost stabilite 305 profile de risc care au fost comunicate Direcţiei Generale a Vămilor în vederea instituirii acestora și au fost instituite 345 consemne, pentru societăţi al căror comportament fiscal s-a încadrat în profilul de risc determinat (ca urmare a monitorizării permanentă a transporturilor rutiere de bunuri care provin din achiziţii intracomunitare)

Vă prezentăm mai jos, spre exemplificare, o serie de cazuri instrumentate de inspectorii Direcției Antifraudă, în contextul acțiunilor de combatere a marii evaziuni:

         DGAF a identificat un prejudiciu de 8,4 milioane euro în domeniul producerii şi comercializării alcoolului

Marţi, 21 octombrie 2014, 80 de inspectori antifraudă au participat la efectuarea a 110 percheziţii domiciliare şi la sediile unor societăţi din domeniul producerii, depozitării şi comercializării de alcool şi băuturi alcoolice, pe raza judeţelor: Brăila, Constanţa, Tulcea, Bacău, Harghita, Covasna, Braşov, Mureş, Maramureş şi a municipiului Bucureşti, sub coordonarea procurorilor DIICOT. La acţiunea naţională de prevenire şi combatere a evaziunii şi fraudei fiscale şi vamale au mai participat, pe lângă inspectorii antifraudă, şi 60 de inspectori vamali, împreună cu poliţişti din cadrul structurilor teritoriale BCCO şi lucrători din cadrul inspectoratelor judeţene de poliţie şi al Jandarmeriei Române.

În perioada mai – octombrie 2014 inspectorii antifraudă au identificat prejudicii de cca 8,4 milioane euro (37.435.970 lei) cauzate bugetului de stat prin evitarea plăţii accizei aferente produselor din alcool, şi au întocmit şase sesizări penale prin care au semnalat fapte susceptibile a întruni elementele constitutive ale unor infracţiuni de evaziune fiscală. Urmare investigaţiilor efectuate, s-a stabilit existenţa unui grup infracţional organizat, având ca scop determinarea şi înlesnirea comiterii, de către alte nuclee infracţionale organizate, a infracţiunilor de evaziune fiscală şi deţinerea şi producerea, în afara unor antrepozite fiscale, unor bunuri supuse accizării.

Inspectorii antifraudă şi organele de urmărire penală au stabilit existenţa unor circuite economice evazioniste de mare amploare în domeniul comercializării nefiscalizate a alcoolului etilic şi produselor derivate, începând cu denaturarea ilicită (parţială) a alcoolului etilic de către un producător specializat din Brăila, urmată de livrarea disimulată a acestuia sub apartenenţa unor diverse produse (alcool sanitar, loţiuni cosmetice, soluţie spălare parbriz etc.) fie în mod direct, fie prin intermediul unor societăţi comerciale de „tip fantomă”, ori chiar prin intermediul unor lanţuri de magazine de tip hipermarket, către nuclee infracţionale organizate, în baza unor înţelegeri prealabile. Grupările infracţionale din acest din urmă palier erau specializate în „renaturarea” ilicită a produselor achiziţionate (prin filtrări succesive şi alte procedee empirice) şi comercializarea clandestină a alcoolul etilic astfel reconstituit.

Alcoolul etilic obţinut prin filtrarea clandestină a alcoolului sanitar şi a celorlalte produse similare fabricate a fost valorificat prin înglobarea în diferite băuturi alcoolice, care au fost puse în vânzare. Totodată a fost identificat şi un mecanism de spălare a banilor ce constă în preluarea şi transferul activelor societăţilor comerciale implicate în activităţile de evaziune fiscală de către un grup infracţional organizat, în scopul asigurării foloaselor materiale obţinute în mod ilicit. DGAF urmează a realiza toate demersurile legale care se impun, potrivit competenţelor, în scopul recuperării eficiente a tuturor debitelor fiscale identificate.

Cooperarea interinstituţională între Direcţia de investigare a infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism şi Direcţia generală antifraudă fiscală au fost derulate cu respectarea competenţelor materiale specifice fiecăreia dintre cele două structuri, în condiţiile stabilite prin documentele de cooperare încheiate în acest sens.

Direcţia Generală Antifraudă Fiscală a identificat un prejudiciu de 2,1 milioane euro

Joi, 27 noiembrie 2014, 37 echipe de inspectori din cadrul Direcţiei regionale antifraudă fiscală Oradea au asigurat sprijin de specialitate procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Oradea în timpul percheziţiilor efectuate pe raza judeţului Bihor şi a municipiului Oradea la secţia de oncologie a Spitalului Clinic Municipal „Dr. Gavril Curteanu” din Oradea, la sediul mai multor farmacii şi cabinete medicale individuale ale unor medici de familie.
În acest caz, în perioada 07.10–12.11.2014 inspectorii antifraudă fiscală au identificat un prejudiciu de peste 2,1 milioane euro (9.583.951 lei) cauzat bugetului de stat de către o reţea de opt firme din judeţul Bihor specializate în comerţul cu produse farmaceutice, prin evitarea plăţii impozitului pe profit datorat bugetului de stat şi TVA.
În perioada 2012–2014, două dintre aceste firme au emis facturi pentru achiziţii fictive de medicamente oncologice, reumatologice şi neurologice (Glivec, Seroquel, Aranesp), produse parafarmaceutice şi diverse servicii în scopul, atât al creşterii artificiale a cheltuielilor şi diminuarea bazei impozabile, respectiv evitarea plăţii impozitului pe profit datorat bugetului de stat, cât şi al majorării artificiale a TVA deductibilă, în vederea sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale.
Facturile erau emise către şase alte firme fără angajaţi, depozite, magazine, medicamente sau marfă pe stoc, care nu funcţionau la sediul declarat, dar care erau controlate prin interpuşi de aceleaşi persoane. Banii, reprezentând contravaloarea facturilor fictive emise, se ridicau de la bancă în numerar în baza unor borderouri fictive, cu nume şi serii de buletin false, şi erau returnaţi reprezentanţilor celor două firmelor beneficiare.
Demersurile de cooperare interinstituţională între D.I.I.C.O.T. şi Direcţia Generală Antifraudă Fiscală au fost derulate cu respectarea competenţelor materiale specifice fiecăreia dintre cele două structuri, în condiţiile stabilite prin documentele de cooperare încheiate în acest sens.

Inspectorii antifraudă fiscală au identificat un prejudiciu de cca 3 milioane de euro

Direcţia Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) a identificat o firmă din Bucureşti specializată în comerţul de autoturisme la mâna a doua care, în perioada 2009–2014, a cauzat bugetului de stat un prejudiciu de cca trei milioane euro (13.247.274,24 lei) prin aplicarea ilegală a regimului special al TVA pentru bunuri second-hand, sustrăgându-se astfel de la plata TVA datorată bugetului de stat şi de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale.
Firma a achiziţionat 1.372 autoturisme rulate în valoare totală de 55.364.074,61 lei, din ţări membre ale UE, de la persoane juridice plătitoare de TVA, situaţie în care nu avea dreptul să aplice regimul special al TVA. Astfel, firma românească a aplicat cota TVA doar asupra marjei de profit obţinută din revânzare, în loc să fie aplicată asupra întregului preţ al autoturismelor, urmărindu-se scăderea artificială a preţului şi evitarea plăţii TVA datorată bugetului de stat.
Autoturismele se achiziţionau doar la comandă, fondurile necesare fiind asigurate prin împrumutarea firmei de către reprezentanţii săi, iar la încasarea contravalorii comenzii societatea restituia respectivele sume, evitând astfel evidenţierea de active financiare şi profit. Mai mult, singura calitate a persoanei care semna toate documentele (chitanţe, facturi, contracte de vânzare-cumpărare etc) era aceea de soţie a administratorului legal.
Pentru recuperarea prejudiciului cauzat bugetului de stat inspectorii antifraudă au dispus instituirea de măsuri asigurătorii asupra activelor identificate şi au întocmit o sesizare penală pe care au transmis-o Parchetului.

Prejudiciu de 4,5 milioane euro constatat în domeniul comerţului cu medicamente

Ca urmare a sesizării Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală, parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a realizat, cu sprijinul inspectorilor antifraudă, 87 de percheziţii la persoane fizice şi juridice implicate în comerţul cu medicamente.
Inspectorii Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală au sesizat procurorii Parchetului Bucureşti în legătură cu un prejudiciu de peste 20 milioane lei cauzat prin facturarea succesivă prin circuite scriptice fictive a unor produse farmaceutice destinate sindromului imunodeficienței dobândite, afecţiunilor onco-hematologice, sclerozei multiple şi afecţiunilor pulmonare.
În acest caz sunt implicate unele dintre cele mai importante firme din domeniul comerţului cu medicamente, care se sustrăgeau de la achitarea obligaţiilor fiscale şi încercau să obţină rambursări necuvenite de TVA în urma livrării de bunurilor către parteneri intra-comunitari.
Conform planului stabilit împreună cu procurorul de caz, până în prezent inspectorii antifraudă fiscală din cadrul structurii centrale a Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală şi ai Direcţiilor regionale antifraudă Suceava, Constanţa, Târgu Jiu, Oradea şi Sibiu au efectuat 36 acţiuni de control şi au asigurat sprijin de specialitate în timpul percheziţiilor efectuate în perioada noiembrie-decembrie 2014.

Prejudiciu de peste 24 milioane euro identificat de către Direcţia Generală Antifraudă Fiscală

Inspectorii antifraudă fiscală au identificat şi stabilit un prejudiciu de peste 24 milioane euro (cca 108 milioane lei), reprezentând taxa pe valoarea adăugată aferentă comercializării de legume şi fructe către marile lanţuri de retail (Carrefour, Lidl, Metro, Selgros, Billa, Real, Cora, Mega Image) din 2012 până în prezent.
Începând cu ianuarie 2014, inspectorii antifraudă fiscală au analizat şi monitorizat activitatea comercială a 62 firme, care au realizat importuri şi achiziţii intracomunitare de legume şi fructe din ianuarie 2012 până în prezent. Circuitul era controlat de un grup restrâns de persoane de origine turcă şi reprezenta liderul de piaţă în acest domeniu, pentru unii retail-eri fiind chiar cel mai important furnizor, după valoarea contractelor.
Sistemul de fraudare funcţiona pe două paliere distincte. Primul palier era constituit din 58 societăţi tip „fantomă”, fără active, înfiinţate pe numele unor persoane cu situaţie materială precară (cetăţeni români sau arabi, refugiaţi din zone de conflict), care primeau între 100 şi 200 lei pentru fiecare firmă. Firmele din primul palier, care fie nu declarau obligaţiile fiscale, fie refuzau să le plătească şi intrau în insolvenţă, aveau rolul de a asigura un circuit de furnizori şi facturare pentru cele trei firme din al doilea palier, menit să confere aparenţa legalităţii şi seriozităţii necesare colaborării cu marile lanţuri de retail. Timp de doi ani şi jumătate, au fost descărcate şi comercializate săptămânal în România cca 570 tone legume şi fructe (28 TIR-uri), cu predilecţie banane şi portocale provenite din UE (Franţa, Olanda, Grecia şi Italia) şi citrice importate de la o firma din Turcia, controlată de tatăl uneia dintre persoanele implicate.
În fapt, în cazul achiziţiilor intracomunitare, TVA aferentă se înregistra cu taxare inversă, urmând să fie colectată la vânzarea produselor, iar sustragerea de la achitare se realiza prin înregistrarea de achiziţii cu TVA deductibil de la firmele tip „fantomă” interpuse pe lanţul de comercializare. În cazul importurilor, obligaţiile fiscale erau preluate de aceleaşi firme tip „fantomă”, iar societăţile de pe cel de-al doilea palier solicitau compensarea debitelor fiscale. Astfel, prin aceste mecanisme de fraudă, sumele încasate la bugetul de stat reprezentând TVA, în principal, şi impozit pe profit, au fost foarte mici în comparaţie cu volumul achiziţiilor intracomunitare sau cu volumul importurilor efectuate. De exemplu, valoarea livrărilor din ultimul an către retail-eri a fost de cca 100 milioane euro, perioadă în care bugetul de stat a fost privat de plata TVA, înregistrându-se chiar solduri negative, respectiv TVA de recuperat.
Având în vedere aspectele identificate, inspectorii Direcţiei generale antifraudă fiscală (DGAF) au sesizat Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi au asigurat constant suportul de specialitate, în baza documentelor procedurale de cooperare încheiate între PICCJ, IGPR şi DGAF.
În data de 09.07.2014, echipe de inspectori antifraudă fiscală, în cooperare cu organele de cercetare penală din cadrul IGPR, au participat la acţiuni specifice care s-au desfăşurat la sediile firmelor şi la adresele persoanelor implicate. Au fost identificate stocuri de legume şi fructe de cca 700 tone, sume de încasat de la retail-eri echivalentul a 4 milioane de euro, terenuri in proprietate in jud. Ilfov, instalaţii de coacere pentru banane, sume în numerar, autoturisme de lux şi alte active valorificabile, asupra cărora organele de urmărire penală au dispus instituirea măsurilor asigurătorii în vederea recuperării prejudiciului. În cauză procurorii au dispus reținerea a 12 persoane cu propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Sursa: SERVICIUL COMUNICARE, RELAŢII PUBLICE ŞI MASS-MEDIA

- Publicitate -