Proiectul NOULUI Cod de procedură fiscală prevede la ARTICOLUL 62 Obligația altor entități de a raporta tranzacții următoarele:
(1) Entitățile prevăzute la art. 10 lit. b) – k) din Legea nr. 656/2002, republicată, cu modificările ulterioare, precum și cele care realizează transferuri electronice de numerar, sunt obligate să transmită organului fiscal central, zilnic, operațiunile în lei sau în valută despre care au luat cunoștință cu ocazia desfășurării activității, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 5.000 euro, indiferent dacă tranzacția se realizează prin una sau mai multe operațiuni ce par a avea o legătură între ele. Prin operațiuni ce par a avea o legătură între ele se înțelege operațiunile aferente unei singure tranzacții decurgând dintr-un singur contract sau înțelegere de orice natură între aceleași părți a căror valoare este fragmentată în tranșe mai mici de 5.000 euro ori echivalentul în lei, atunci când acestea sunt efectuate în cursul aceleiași zile.
(2) Conținutul informațiilor, standardul de transmitere, tipurile de informaţii în legătură cu operaţiunile şi soldurile aferente conturilor bancare, precum şi procedura de transmitere a
informațiilor prevăzute la art. 61 și în prezentul articol se aprobă prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

ART. 10 it. b) – k) din LEGEA 656/2002 actualizata – pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului – prevede:
Intră sub incidenţa prezentei legi următoarele persoane fizice sau juridice:
b) instituţiile financiare, precum şi sucursalele din România ale instituţiilor financiare străine;
c) administratorii de fonduri de pensii private, în nume propriu şi pentru fondurile de pensii private pe care le administrează, agenţii de marketing autorizaţi/avizaţi în sistemul pensiilor private;
d) cazinourile;
e) auditorii, persoanele fizice şi juridice care acordă consultanţă fiscală sau contabilă;
f) notarii publici, avocaţii şi alte persoane care exercită profesii juridice liberale, în cazul în care acordă asistenţă în întocmirea sau perfectarea de operaţiuni pentru clienţii lor privind cumpărarea ori vânzarea de bunuri imobile, acţiuni sau părţi sociale ori elemente ale fondului de comerţ, administrarea instrumentelor financiare sau a altor bunuri ale clienţilor, constituirea sau administrarea de conturi bancare, de economii ori de instrumente financiare, organizarea procesului de subscriere a aporturilor necesare constituirii, funcţionării sau administrării unei societăţi comerciale, constituirea, administrarea ori conducerea societăţilor comerciale, organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare sau a altor structuri similare ori desfăşurarea, potrivit legii, a altor activităţi fiduciare, precum şi în cazul în care îşi reprezintă clienţii în orice operaţiune cu caracter financiar ori vizând bunuri imobile;
g) furnizorii de servicii pentru societăţile comerciale şi alte entităţi sau construcţii juridice, alţii decât cei prevăzuţi la lit. e) sau f), aşa cum sunt definiţi la art. 2 lit. k);
h) persoanele cu atribuţii în procesul de privatizare;
i) agenţii imobiliari;
j) asociaţiile şi fundaţiile;
k) alte persoane fizice sau juridice care comercializează bunuri şi/sau servicii, numai în măsura în care acestea au la bază operaţiuni cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 15.000 euro, indiferent dacă tranzacţia se execută printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni ce par a avea o legătură între ele.

Justificarea ANAF

„Măsura prezintă avantajul constituirii, la nivelul ANAF, a unei baze de date care să fie valorificată atât în scopul identificării evaziunii fiscale (venituri nedeclarate), cât şi în scopul eficientizării activităţii de executare silită (prin poprire)“, se arată în expunerea de motive a proiectului. Acelaşi document consideră că prelucrarea informațiilor este necesară și proporțională „în scopul de a permite ANAF să identifice în mod corect și fără echivoc contribuabilii vizați, să își administreze și să asigure punerea în aplicare a legislației fiscale, să evalueze probabilitatea comiterii de evaziuni fiscale și să evite investigații suplimentare inutile“.

Profesiile liberale au trimis scrisori către Parlament

Reprezentanţii profesiilor libere au reacţionat prin apeluri trimise Comisiilor de buget-finanţe din Parlament unde proiectul de lege se află în dezbatere. Apariţia acestei prevederi în proiectul Codului de procedură a fost surprinzătoare, mai ales că, în varianta discutată cu mediul de business, obligaţia era doar pentru instituţiile financiare. Chiar şi în forma iniţială, obligaţia a născut controverse, cu atât mai mult cu cât, actualul Cod de procedură fiscală deja obligă băncile să comunice ANAF, la cerere, pentru fiecare titular în parte, toate rulajele şi/sau soldurile conturilor deschise, datele de identificare ale persoanelor care deţin dreptul de semnătură, casetele de valori închiriate.

Corpul Experţilor Contabili şi al Contabililor Autorizaţi din România (apelul CECCAR) şi Uniunea Naţională a Barourilor din România (apelul UNBR) au trimis scrisori către parlamentari prin care solicită să nu voteze această prevedere care afectează serios drepturile contribuabililor.

CECCAR nu acceptă să raporteze zilnic informații organelor fiscale, în formatul, cu conținutul și detaliile pe care le va stabili președintele ANAF, prin norme infraparlamentare, pe baza unei norme de atribuire de competență într-un domeniu ce vizează activități care țin de domeniul vieții private a clienților ori de secretul comercial al afacerilor, cu încălcarea flagrantă a dispozițiilor legale specifice privind secretul profesional, prof.univ.dr. Robert Aurelian Sova, preşedinte CECCAR

Această prevedere este inacceptabilă și este de natură să genereze abuzuri, inclusiv sub forma unor presiuni ce afectează grav crezul profesional al avocatului – singurul criteriu care garantează prin conștiința profesională, confidențialitatea informațiilor de care a luat cunoștință avocatul, confidențialitate ce constituie temeiul încrederii în avocat. Apel al Uniunii Naţionale a Barourilor din România

Cine a pus acest articol în proiectul Codului de procedură fiscală a vrut să saboteze ANAF pentru că se ştie că cele mai eficiente atacuri informatice sunt cele în care ţinta este inundată cu informaţie. Când pentru aceeaşi tranzacţie ANAF va primi zilnic 10-12 raportări, este de greu de crezut că va avea capacitatea să proceseze informaţiile, consideră avocatul Gabriel Biriş.