Ministerul Finanţelor Publice a lansat în consultare publică proiectul de HOTĂRÂRE pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Prin proiectul de HG, MFP propune următoarele modificări:

I. Modificări pe titluri

A. Titlul I – Dispoziții generale

La art. 11 din Codul fiscal, astfel cum a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2016 care a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2017, s-au introdus prevederi care dau posibilitatea persoanelor impozabile care se reînregistrează în scopuri de TVA după ce au avut codul de înregistrare anulat în baza prevederilor art. 316 alin. (11) lit. a) – e) și h) din Codul fiscal de a deduce taxa aferentă achizițiilor efectuate în perioada în care au avut codul anulat, precum și de a emite facturi pentru livrările de bunuri și prestările de servicii efectuate în perioada respectivă, astfel încât beneficiarii să își poată exercita la rândul lor dreptul de deducere a TVA pentru achizițiile efectuate de la aceste persoane în perioada în care nu au avut cod de TVA.  Se introduc în Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal dispoziții procedurale în funcție de felul în care au acționat în perioada respectivă persoanele impozabile care au avut codul de TVA anulat, precum și exemple pentru o aplicare unitară a noilor prevederi.

B. Titlul II – Impozitul pe profit

1.  Clarificarea aplicării impozitului specific unor activități, prevăzut de Legea nr. 170/2016, de către persoanele juridice române, altele decât cele care la data de 1 ianuarie 2017 îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 47 din Codul fiscal.

2.  Modificările introduse la art.22 din Codul fiscal prin prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2016 impun clarificări și corelări în aplicare pentru :

– drepturile de utilizare a programelor informatice, în sensul că acestea trebuie să fie achiziţionate şi utilizate începând cu data de 1 ianuarie 2017;

– echipamentele tehnologice în curs de execuție, în sensul că facilitatea vizează partea din valoarea înregistrată în imobilizări corporale în curs de execuţie începând cu data de 1 iulie 2014, a echipamentelor tehnologice puse în funcţiune începând cu data de 1 ianuarie 2017.

3. Reformularea exemplului 1 dat în aplicarea prevederilor art.23 lit.c) din Codul fiscal, cu menționarea distinctă a valorii fiscale a titlurilor de participare vândute, în funcție de modul de dobândire al acestora, luând în considerare și prevederile art.7 pct.44 lit.b) din Codul fiscal.

4. Prezentarea unui exemplu privind aplicarea prevederilor art. 25 alin. (4) lit. e) din Codul fiscal, care clarifică modul de aplicare a principiului de alocare a cheltuielilor nedeductibile aferente veniturilor neimpozabile.

C. Titlul III – Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

1. Clarificarea neaplicării prevederilor Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități, de către microîntreprinderile plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor în cursul anului 2016, precum și de către persoanele juridice române plătitoare de impozit pe profit, care la data de 1 ianuarie 2017 îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 47 din Codul fiscal, și care desfășoară ca activitate principală sau secundară activități corespunzătoare următoarelor coduri CAEN: 5510 – „Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare”, 5520 – „Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată”, 5530 – „Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere”, 5590 – „Alte servicii de cazare”, 5610 – „Restaurante”, 5621 – „Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente”, 5629 – „Alte servicii de alimentaţie n.c.a.”, 5630 – „Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor”.  Aceste persoane juridice române aplică, începând cu 1 ianuarie 2017, prevederile Titlului III „Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor” din Codul fiscal.

2. Ca urmare a modificării uneia dintre condițiile de încadrare în categoria microîntreprinderilor, respectiv a celei referitoare la limita veniturilor realizate în anul precedent, prin creșterea de la 100.000 euro la 500.000 euro, sunt introduse precizări referitoare la aplicarea sistemului de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor în cazul persoanelor juridice române plătitoare de impozit pe profit care la data de 31 decembrie 2016 au realizat venituri cuprinse între 100.001 – 500.000 euro, echivalentul în lei.

3. De asemenea, sunt introduse clarificări legate de menținerea, după data de 1 februarie 2017, a statutului de plătitor de impozit pe profit pentru microîntreprinderile care, potrivit prevederilor art. 48 alin.(5) sau alin.(52), din Codul fiscal, au optat să aplice prevederile titlului II din Codul fiscal, până la data de 31 ianuarie 2017 inclusiv, în condițiile în care, potrivit acestor prevederi legale, opţiunea exprimată este definitivă, atâta timp cât, pentru anul se menţine valoarea, impusă de lege, pentru capitalul social.

4. Totodată, au fost introduse clarificări referitoare la situațiile în care persoanele juridice române plătitoare de impozit pe profit la data de 31 ianuarie 2017 care devin microîntreprinderi începând cu data de 1 februarie 2017, optează să aplice prevederile art. 48 alin.(52) din Codul fiscal, în perioada 1 februarie – 31 martie 2017 inclusiv, în sensul că aceste persoane juridice române calculează, declară și plătesc impozitul pe profit aferent trimestrului I 2017 luând în considerare veniturile şi cheltuielile realizate începând cu 1 februarie 2017. Aceste precizări reglementează modalitatea de calcul, declarare și plată a impozitului pe profit în sensul că, în acest caz, lunile aferente trimestrul I 2017 sunt februarie și martie 2017, impozitul pe profit aferent lunii ianuarie 2017 fiind determinat potrivit metodologiei prevăzută la art. 48 alin.(7) din Codul fiscal.

5. Clarificări cu privire la aplicarea sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, în sensul că, persoanele juridice române plătitoare de impozit specific unor activități potrivit prevederilor Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități nu intră sub incidența  prevederilor art. 48 alin. (7) din Codul fiscal, respectiv nu aplică sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor începând cu data de 1 februarie 2017.

6. Au fost corelate regulile privind menţinerea/modificarea cotei de impozitare în situațiile în care numărul de salariați variază.

7. Ca urmare a modificării prevederilor referitoare la  limita veniturilor realizate în anul precedent, respectiv prin creșterea de la 100.000 euro la 500.000 euro, echivalentul în lei, sunt introduse precizări legate de verificarea condiției de încadrare în nivelul veniturilor de 500.000 euro, echivalentul în lei, în cursul anului, de către persoanele juridice române care aplică sistemul de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor începând cu 1 februarie 2017.

D. Titlul IV- Impozitul pe venit

1.      S-a clarificat modalitatea de aplicare a scutirii de la plata impozitului pe veniturile din salarii și asimilate salariilor, a persoanelor fizice care desfășoară activități, pe bază de contract individual de muncă încheiat pe o perioadă de 12 luni, inclusiv cu timp parțial de lucru, cu un angajator, persoană juridică română ce desfăşoară activităţi sezoniere dintre cele prevăzute la art. 1 al Legii nr.170/2016 privind impozitul specific unor activităţi, în cursul unui an.

Astfel, se reglementează necesitatea identificării codurilor C.A.E.N. corespunzătoare activităților cu caracter sezonier desfășurate de angajator, precum și definirea caracterului sezonier  al unei activități.

2.      Completarea normelor metodologice corespunzător prevederilor din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în legătură cu:

– deducerea serviciilor medicale furnizate sub formă de abonament și a primelor de asigurare voluntară de sănătate, definite conform Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările ulterioare suportate de angajaţi, în cadrul aceluiași plafon stabilit la nivelul anului, ca fiind echivalentul în lei al sumei de 400 euro, la stabilirea bazei impozabile lunare pentru veniturile din salarii obținute la funcția de bază;

–  verificarea încadrării deducerilor respective în plafonul anual, în cazul angajatului care se mută în cursul anului la un alt angajator, pe baza datelor din documentele justificative eliberate de către angajatorul anterior privind nivelul deducerilor acordate până la momentul mutării.

3.   Clarificarea modalității de aplicare a regimului fiscal stabilit în cazul transferului dreptului de proprietate sau a dezmembrămintelor acestuia, pentru proprietățile imobiliare din patrimoniul afacerii, în sensul prezentării anumitor documente, respectiv certificatul de înregistrare sau certificatul de înregistrare fiscală, după caz, și extrasul de carte funciară din care să rezulte că imobilul face parte din patrimoniul afacerii.

4.   Introducerea prevederilor referitoare la clarificarea modalității de acordare a plafonului neimpozabil de 450.000 lei, precum și la stabilirea venitului impozabil în vederea determinării impozitului datorat pentru veniturile obținute din transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia asupra proprietăților imobiliare, prin acte juridice între vii, inclusiv în cazul unor operațiuni de transfer cum sunt: aportul la capitalul social, schimbul de proprietăți imobiliare, precum și transferul unei proprietăți deținute în coproprietate sau în devălmășie, transferul prin hotărâre judecătorească.

Precizarea excluderii din valoarea tranzacției proprietăților imobiliare din patrimoniul personal, luată în calcul la stabilirea venitului impozabil, a TVA aferentă, în cazul în care aceasta se aplică tranzacției respective.

5.   Alte corelări de natură tehnică.

E. Titlul V – ”Contribuţii sociale obligatorii”

1. Corelarea prevederilor referitoare la bazele lunare de calcul al contribuțiilor de asigurări sociale și al contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate, în cazul persoanelor care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor, raportată la eliminarea dispozițiilor referitoare la plafonul maxim reprezentând  valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut.

2. Clarificarea modului de încadrare a bazei anuale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate în plafonul minim reprezentând valoarea a douăsprezece salarii de bază minime brute pe ţară, în sensul în care se au în vedere veniturile din salarii sau asimilate salariilor, veniturile din investiții și/sau din alte surse.

3. Se introduc prevederi prin care se clarifică baza de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate, în cazul veniturilor din dividende.

F. Titlul VI – Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi şi impozitul pe reprezentanţele firmelor străine înfiinţate în România

1. Se abrogă normele metodologice care conțin prevederi referitoare la declarația informativă privind impozitul reținut pentru veniturile cu regim de reținere la sursă/venituri scutite, pe beneficiari de venit, depusă de plătitorii de venituri întrucât acest formular a fost aprobat prin Ordinul nr. 3695/2016 al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

2. Se modifică normele metodologice care fac referire la faptul că forma declarației anuale privind impozitul pe reprezentanțe precum și a declarației fiscale în cazul înființării sau desființării reprezentanței în cursul anului se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor publice, întrucât formularul și instrucțiunile de utilizare se reproiectează și se aprobă prin ordin al preşedintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

G. Titlul VII – Taxa pe valoarea adăugată

1.  Prin modificarea pct. 4 alin. (7) din normele metodologice de aplicare a Codului fiscal se propune ca numai în cazul bunurilor imobile deținute în devălmășie de o familie, eventualele obligații privind TVA pentru vânzarea acestor bunuri să revină unuia dintre soți. Această modificare este necesară pentru că numai în situația în care nu se poate stabili cota-parte care revine fiecăruia dintre soți, unul dintre aceștia va îndeplini eventualele obligații privind TVA în cazul vânzării. În situația în care soții dețin cote-părți din bunul imobil, fiecare dintre soți se consideră că efectuează o livrare și aplică regimul TVA corespunzător.

2. La data de 1 ianuarie 2017 au intrat în vigoare prevederile art. 13b din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 282/2011 al Consiliului din 15 martie 2011 de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, astfel cum a fost modificat și completat prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1042/2013 al Consiliului din 7 octombrie 2013, prin care se definește bunul imobil pentru aplicarea unitară la nivelul UE a prevederilor legate de serviciile efectuate în legătură cu un bun imobil. În consecință, la pct. 16 din normele metodologice de aplicare a Codului fiscal au fost introduse  prevederi pentru a prelua această definiție.

3. Prin modificarea prevederilor pct. 32 alin. (3) din normele metodologice de aplicare a Codului fiscal,  în cazul desființării totale sau parţiale a contractului pentru livrarea de bunuri sau prestarea de servicii, înainte de efectuarea acestora, dar pentru care au fost emise facturi în avans, se elimină limitarea ajustării bazei de impozitare a TVA  în  situația în care părţile renunţă la contract de comun acord sau ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti sau a unui arbitraj, întrucât legea nu distinge cu privire la modul în care contractele sunt desființate. Astfel, ulterior acestei modificări, se va putea ajusta baza de impozitare TVA în toate situațiile în care au fost emise facturi în avans și se desființează total sau parțial contractul pentru livrarea de bunuri sau prestarea de servicii, înainte de efectuarea acestora, indiferent dacă părțile renunță de comun acord sau unilateral la contract.

4. În cazul  în care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate încasa ca urmare a falimentului beneficiarului sau ca urmare a punerii în aplicare a unui plan de reorganizare admis și confirmat printr-o sentință judecătorească, prin care creanța creditorului este modificată sau eliminată, la pct. 32 alin. (6) din normele metodologice de aplicare a Codului fiscal se propune ca ajustarea bazei de impozitare a taxei pe valoarea adăugată, prevăzută la art. 287 lit. d) din Codul fiscal, să fie permisă în cadrul unei perioade de 5 ani,  începând cu data pronunțării hotărârii judecătorești de confirmare a planului de reorganizare, iar în cazul falimentului beneficiarului, începând cu data pronunțării hotărârii judecătorești de închidere a procedurii prevăzute de legislația insolvenței. Necesitatea acestei modificări este determinată de durata foarte mare a procedurilor de reorganizare/de faliment, existând în prezent situații în care persoanele impozabile care ar fi putut beneficia de această facilitate să nu își poată ajusta baza de impozitare TVA, întrucât era depășită perioada de prescripție prevăzută de Codul de procedură fiscală.

5. Se propune modificarea pct. 34 alin. (3) din normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, astfel încât în cazul bunurilor importate să fie exclusă din baza de impozitare în vamă a TVA contravaloarea lucrărilor/evaluărilor asupra bunurilor mobile corporale, indiferent dacă serviciile respective sunt efectuate în sau în afara Uniunii Europene, pentru un tratament fiscal nediscriminatoriu.

6. Se propune modificarea pct. 37 alin. (5) din normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, în sensul excluderii unor coduri NC, având în vedere că bunurile respective sunt destinate însămânțării și sunt supuse cotei reduse de TVA de 9% conform altei prevederi, respectiv art. 291 alin. (2) lit. h) din Codul fiscal, fără a mai fi necesare condițiile suplimentare pentru aplicarea cotei reduse care sunt prevăzute la art. 291 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal.

7. Se propune introducerea unui pct. 3 în cadrul pct. 74 alin. (1) lit. b) din norme în sensul că se permite rambursarea TVA în temeiul art. 302 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal pentru achizițiile efectuate în România de către persoane impozabile nestabilite în Uniunea Europeană care au efectuat prestări de servicii electronice, de telecomunicații, de radiodifuziune sau de televiziune către persoane neimpozabile stabilite în România, supuse regimului special prevăzut la art. 314 din Codul fiscal. De asemenea, se propune completarea alin. (5) al pct. 74 din norme în sensul exceptării persoanelor impozabile nestabilite în Uniunea Europeană care aplică regimul special prevăzut la art. 314 din Codul fiscal de a desemna un reprezentant în România în scopul rambursării TVA conform art. 302 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal.

8.  Se propune modificarea pct. 78 alin. (6) lit. b) și c) din normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, în sensul eliminării obligației de ajustare a TVA deduse conform art. 304 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal în cazul bunurilor/serviciilor alocate inițial pentru operațiuni care dau drept de deducere si alocate ulterior pentru operațiuni care nu dau drept de deducere, precum și în cazul anulării înregistrării în scopuri de TVA în situația în care persoana nu avea dreptul să fie înregistrată sau solicită scoaterea din evidența pesoanelor înregistrate în vederea aplicării regimului special de scutire pentru mici întreprinderi, deoarece, potrivit legii, în aceste situații prevalează prevederile  art. 270 alin. (4), care reglementează colectarea taxei ca urmare a faptului că situațiile respective sunt considerate autolivrări. Se menține obligația ajustării TVA pentru serviciile neutilizate existente la data la care persoana impozabilă pierde dreptul de deducere, deoarece în acest caz nu există prevederi în Codul fiscal care să reglementeze colectarea taxei ca urmare a unei autoprestări.

9. Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2016 a fost modificat sistemul ajustărilor TVA deductibile în cazul bunurilor de capital, ca urmare a deschiderii unui dosar EU PILOT de către Comisia Europeană pe acest aspect prin care România a fost sesizată că nu aplică corect prevederile art. 187 alin. (2) din Directiva 2006/112/CE. Astfel, până la 31 decembrie 2016, ajustarea se realiza pentru toată taxa aferentă perioadei rămase, în timp ce după data de 1 ianuarie 2017 ajustarea se va efectua în cadrul perioadei de ajustare, care este de 20 de ani pentru bunuri imobile și de 5 ani pentru alte bunuri de capital, ajustarea/an reprezentând 1/5 sau 1/20 din taxa dedusă inițial. A fost necesară elaborarea de norme de aplicare a acestor prevederi, precum și modificarea exemplelor existente în norme în sensul noilor prevederi legale privind ajustarea.

10. Se introduc dispoziții procedurale cu privire la aplicarea noului regim special forfetar pentru agricultori introdus prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2016 începând cu 1 ianuarie 2017. Normele delimitează sfera de aplicare a regimului special, transpunând prevederile anexelor VII și VIII din Directiva 2006/112/CE. De asemenea, sunt prevăzute condițiile în care beneficiarii vor putea deduce cota forfetară facturată de agricultorii care aplică regimul forfetar.

11. Se propune abrogarea pct. 107 din norme având în vedere că art. 329 din Codul fiscal în aplicarea căruia au fost date aceste norme a fost abrogat prin OUG 84/2016.

II. sintagma ”veniturile aferente lunii februarie 2017”

În aplicarea prevederilor alin. (3) al art. III din Ordonanţa de urgenţă nr. 3/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, se explicitează sintagma ”veniturile aferente lunii februarie 2017”, în sensul că aceste venituri reprezintă totalitatea drepturilor salariale pentru care plătitorul de venit a constituit, în luna februarie, obligația de a efectua plata acestor drepturi. Explicitarea are ca scop evitarea situațiilor în care măsurile reglementate la art. I pct. 10-33 din actul normativ menționat anterior s-ar aplica veniturilor aferente altor perioade de timp, cărora nu le sunt incidente aceste măsuri.

Documente anexate:

Proiect Hotărâre pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.1/2016 – publicat în data de 03.03.2017
Notă de fundamentare