ANAF a publicat în decembrie 2021 Ghidului fiscal al contribuabililor care au obligația de declarare a veniturilor realizate din străinătate.

CUPRINS

  • Modalitatea de declarare a veniturilor din străinătate         2
  • Contribuabili care au obligația declarării veniturilor realizate din străinătate 2 prin depunerea declarației unice
  • Completarea și depunerea declarației unice   4
    • Transformarea unităților monetare proprii fiecărui stat în moneda națională
    • Evitarea dublei impuneri prin metoda creditului fiscal sau metoda scutirii
  • Modul de depunere a Declarației unice  7
    • Termenul de depunere a declarației unice        8
    • Modalitatea de obținere a declarației unice      8
    • Rectificarea declarației unice       8
    • Opțiunea  de a dispune asupra destinaţiei sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venitul realizat în străinătate, datorat în România, după deducerea creditului fiscal
  • Contribuţii sociale obligatorii      9
  • Sancțiuni      16
  • Îndeplinirea obligaţiilor de plată           16
  • INFORMAȚII SUPLIMENTARE     17
  • LEGISLAȚIA FISCALĂ ȘI MATERIALE INFORMATIVE 17

1. Modalitatea de declarare a veniturilor din străinătate

Contribuabilii persoane fizice care realizează individual sau într-o formă de asociere, venituri/pierderi din străinătate au obligaţia să declare veniturile şi să plătească impozit pe venit și contribuţii sociale obligatorii prin completarea și depunerea Declarației unice privind impozitul pe

venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice.

2. Contribuabili care au obligația declarării veniturilor realizate din străinătate prin depunerea declarației unice

Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice se depune de către:

2.1. persoanele fizice rezidente române, cu domiciliul în România, și

- publicitate -

2.2. persoanele fizice nerezidente care îndeplinesc cel puțin una din condițiile de rezidență, respectiv:

  1. centrul intereselor vitale ale persoanei este amplasat în România
  2. este prezentă în România pentru o perioadă sau mai multe perioade ce depășesc în total 183 dezile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat și care realizează venituri din străinătate, supuse impozitării în România, cum ar fi:
  3. venituri din activităţi independente (profesii liberale, venituri din activități de producție, comerț, prestări servicii);
  4. venituri din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală;
  5. venituri din cedarea folosinţei bunurilor;
  6. venituri din activităţi agricole, piscicultură, silvicultură;
  7. venituri sub formă de dividende;
  8. venituri sub formă de dobânzi;
  9. venituri din premii;
  10. venituri din jocuri de noroc;
  11. câştiguri din transferul titlurilor de valoare şi orice alte operaţiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum şi din transferul aurului de investiții;
  12. venituri din lichidarea unei persoane juridice;
  13. venituri din pensii;
  14. remuneraţii/indemnizaţii ale membrilor consiliului de administraţie/administratori/ cenzori şi alte venituri similare cum ar fi:
    1. sume primite de membrii directoratului, ai consiliului de supraveghere sau ai comisiei decenzori;
    1. remunerații primite de directori în baza unui contract de mandat;
    1. indemnizația administratorilor, inclusiv indemnizația asociatului unic;
    1. sume din profitul net cuvenite administratorilor;
    1. sume primite de reprezentanți în adunarea generală a acționarilor și în consiliile deadministrație;
    1. beneficiile în bani sau în natură obținute în calitate de membru al consiliului deadministrație/administrator/cenzor/fondator sau de membru al directoratului/consiliului de supraveghere;
    1. oricare alte sume similare obținute în calitate de membru al consiliului de administrație/administrator/cenzor/fondator sau de membru al directoratului/consiliului de supraveghere;
  15. venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal;
  16. alte venituri supuse impunerii potrivit titlului IV din Codul fiscal[1].

Persoana fizică nerezidentă care are centrul intereselor vitale amplasat în România este supusă impozitului pe venit pentru veniturile obținute din orice sursă, atât din România, cât și din afara României, începând cu prima zi în care declară că centrul intereselor vitale se află în România.

Persoana fizică nerezidentă care este prezentă în România pentru o perioadă sau mai multe perioade care depășesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat este supusă impozitului pe venit pentru veniturile obținute din orice sursă, atât din România, cât și din afara României, începând cu prima zi a sosirii în România.

Prin excepție, nu este persoană fizică rezidentă un cetățean străin cu statut diplomatic sau consular în România, un cetățean străin care este funcționar ori angajat al unui organism internațional și interguvernamental înregistrat în România, un cetățean străin care este funcționar sau angajat al unui stat străin în România și nici membrii familiilor acestora.

2.3. persoanele fizice rezidente române, cu domiciliul în România, și persoanele fizice nerezidente care îndeplinesc condițiile de rezidență, care desfășoară activitate salarială în străinătate într-un stat cu care România are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri și sunt plătite pentru activitatea salarială desfășurată în străinătate de către sau în numele unui angajator care este rezident în România ori de un sediu permanent în România (veniturile salariale reprezintă cheltuială deductibilă a unui sediu permanent în România), în următoarele situații, după caz:

  1. în cazul în care persoana fizică a fost prezentă în străinătate pentru o perioadă mai mare decâtperioada prevăzută în convenția de evitare a dublei impuneri încheiată de România cu statul în care s-a desfășurat activitatea;
  2. în cazul în care detașarea în străinătate a persoanei fizice a încetat înainte de perioada prevăzutăîn convenția de evitare a dublei impuneri, iar angajatorul nu mai poate efectua reținerea diferențelor de impozit, întrucât între părți (angajat-angajator) nu mai există relații contractuale generatoare de venituri din salarii.

În vederea regularizării de către organul fiscal a impozitului pe salarii datorat în România pentru activitatea desfășurată în străinătate, persoanele fizice rezidente române, cu domiciliul în România, și persoanele fizice care îndeplinesc, pentru anul de raportare, condiția de rezidență, depun declarația unică la organul fiscal competent, însoțită de următoarele documente justificative:

a) documentul întocmit de angajatorul rezident în România ori de către un sediu permanent în România care efectuează plăți de natură salarială, din care să rezulte venitul bază de calcul al impozitului și impozitul reținut în România pentru salariul plătit în străinătate; b) contractul de detașare;

  • documente justificative privind încetarea raportului de muncă, după caz;
  • certificatul de atestare a impozitului plătit în străinătate de contribuabil, eliberat de autoritateacompetentă a statului străin, sau de către plătitorul de venit/agentul din străinătate care reţine la sursă impozitul, sau orice alt document justificativ privind venitul realizat şi impozitul plătit în celălalt stat, eliberat de autoritatea competentă sau de către plătitorul de venit/agentul care reţine la sursă impozitul, din ţara în care s-a obţinut venitul, precum şi orice alte documente, copii ale declaraţiilor fiscale sau ale documentelor similare depuse la autoritatea competentă străină care pot sta la baza determinării sumei impozitului plătit în străinătate, pentru situaţia în care dreptul de impunere a revenit statului străin.

 NOTĂ. Documentele justificative, certificate sau alte înscrisuri care se vor anexa la declarația unică și sunt într-o limbă străină, vor fi însoțite de traduceri în limba română certificate de traducători autorizați de Ministerul Justiției, în condițiile legii[2].

3. Completarea și depunerea declarației unice

În Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice se completează câte o secţiune pentru fiecare ţară – sursă a veniturilor şi pentru fiecare sursă de venit realizat.

Veniturile realizate din străinătate se supun impozitării prin aplicarea cotelor de impozit asupra bazei de calcul determinate după regulile proprii fiecărei categorii de venit, în funcţie de natura acestuia, potrivit Codului fiscal.

Prin excepţie, de la alineatul precedent, în situaţia în care venitul net anual în România se determină pe baza normei de venit, pentru veniturile obţinute din străinătate de natura celor obţinute din România, venitul net anual obţinut în statul străin se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, ca diferență între venitul brut și cheltuielile deductibile efectuate în scopul realizării venitului  sau se raportează la venitul brut obţinut din statul străin, după caz.

Pentru veniturile obținute din străinătate de natura celor obținute din România și neimpozabile/scutite[3] se aplică același tratament fiscal ca și pentru cele obținute din România.

Persoanele fizice cu handicap grav ori accentuat scutite de la plata impozitului pe veniturile obținute din străinătate, au obligația depunerii declarației unice.

Veniturile din activităţi dependente desfăşurate în străinătate şi plătite de un angajator nerezident nu sunt impozabile în România, potrivit prevederilor Codului fiscal, nu se declară şi nu fac obiectul creditului fiscal extern.

3.1. Transformarea unităților monetare proprii fiecărui stat în moneda națională

Sumele înscrise în Declarația unică se exprimă în moneda națională a României.

Veniturile din străinătate, precum şi impozitul aferent, exprimate în unități monetare proprii fiecărui stat se vor transforma în lei la cursul de schimb mediu anual comunicat de Banca Naţională a României din anul de realizare a venitului respectiv. Plata impozitului în străinătate se atestă cu document justificativ eliberat de autoritatea competentă a statului străin cu care România are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri sau cu copia declarației fiscale sau a documentului similar depusă/depus la autoritatea competentă străină însoțită de documentația care atestă plata impozitului, în situația în care autoritatea competentă a statului străin, cu care România are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri, nu eliberează documentul justificativ.

    Veniturile din străinătate realizate de persoanele fizice rezidente, precum şi impozitul aferent, exprimate în unităţi monetare proprii statului respectiv, dar care nu sunt cotate de Banca Naţională a României, se vor transforma astfel:

  1. din moneda statului de sursă într-o valută de circulaţie internaţională, cum ar fi dolari S.U.A. saueuro, folosindu-se cursul de schimb din ţara de sursă;
  2. din valuta de circulaţie internaţională în lei, folosindu-se cursul de schimb mediu anual alacesteia, comunicat de Banca Naţională a României, din anul de realizare a venitului respectiv.

Pentru cursul valutar puteți accesa site-ul web al Băncii Naționale a României: www.bnr.ro sau accesând următorul link: http://www.bnr.ro/Home.aspx .

3.2. Evitarea dublei impuneri prin metoda creditului fiscal sau metoda scutirii

Contribuabilii care obţin venituri din străinătate au obligaţia să le declare în declaraţie, precum şi să efectueze calculul şi plata impozitului datorat, cu luarea în considerare a metodei de evitare a dublei impuneri, prevăzută de convenţia de evitare a dublei impuneri.

Când o persoană fizică rezidentă în România obține venituri care în conformitate cu prevederile convenției de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu statul străin sunt supuse impozitului pe venit în statul străin, pentru evitarea dublei impuneri se va aplica metoda prevăzută în convenție, respectiv metoda creditului sau metoda scutirii, după caz.

Pentru contribuabilii persoane fizice rezidente care realizează un venit şi care, potrivit convenţiei de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu un alt stat, poate fi impus în celălalt stat, iar respectiva convenţie prevede ca metodă de evitare a dublei impuneri “metoda scutirii”, respectivul venit va fi scutit de impozit în România şi se declară în Declarația

unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice.

 Acest venit se declară în România, dar este scutit de impozit în situația în care contribuabilul deține documentul justificativ eliberat de autoritatea competentă a statului străin, care atestă impozitul plătit în străinătate.

Contribuabilii persoane fizice rezidente care, pentru acelaşi venit şi pentru aceeaşi perioadă impozabilă, sunt supuşi impozitului pe venit atât pe teritoriul României, cât şi în statul străin cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri, iar respectiva convenţie prevede ca metodă de evitare a dublei impuneri metoda creditului au dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat în România a impozitului plătit în străinătate, în limitele prevăzute de Codul fiscal.

Documentele justificative privind venitul realizat şi impozitul plătit, eliberate de autoritatea competentă din statul străin în care s-a obţinut venitul şi cu care România are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri, precum şi alte documente (ex: copia declarației fiscale sau a documentului similar depusă/depus de către contribuabil la autoritatea competentă străină și documentația care atestă plata impozitului în străinătate) care sunt utilizate pentru aplicarea metodelor de evitare a dublei impuneri prevăzute în convenţiile de evitare a dublei impuneri se păstrează de către contribuabil.

Creditul fiscal extern/scutirea se acordă dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții:

  1. se aplică prevederile convenției de evitare a dublei impuneri încheiate între România și statulstrăin în care s-a plătit impozitul;
  2. impozitul plătit în străinătate, pentru venitul obţinut în străinătate, a fost efectiv plătit depersoana fizică. Plata impozitului în străinătate se dovedeşte printr-un document justificativ, eliberat de autoritatea competentă a statului străin sau de către plătitorul de venit/agentul care reţine la sursă impozitul în situaţia în care autoritatea competentă a statului străin nu eliberează un astfel de document. Pentru veniturile pentru care nu se realizează reţinerea la sursă, impozitul plătit în străinătate de persoana fizică se dovedeşte printr-un document justificativ, eliberat de autoritatea competentă a statului străin, sau prin copia declaraţiei fiscale sau a documentului similar depusă/depus la autoritatea competentă străină însoţită de documentaţia care atestă plata acestuia, în situaţia în care autoritatea competentă a statului străin nu eliberează documentul justificativ;
  3. venitul pentru care se acordă credit fiscal/scutire face parte din una dintre categoriile:
  4. venituri din activități independente;
  5. venituri din salarii și asimilate salariilor ;
  6. venituri din cedarea folosinței bunurilor;
  7. venituri din investiții;
  8. venituri din pensii;
  9. venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură;
  10. venituri din premii și din jocuri de noroc; • venituri din transferul proprietăților imobiliare; • venituri din alte surse.

Creditul fiscal extern se stabilește de către contribuabil la nivelul impozitului plătit în străinătate, aferent venitului din sursa din străinătate, dar nu poate fi mai mare decât partea de impozit pe venit datorat în România, aferentă venitului impozabil din străinătate. În situația în care contribuabilul în cauză obține venituri din străinătate din mai multe state, creditul fiscal admis a fi dedus din impozitul datorat în România se va calcula, pentru fiecare țară și pe fiecare natură de venit. Creditul se stabilește din impozitul pe venit calculat pentru anul în care impozitul a fost plătit statului străin, dacă există documentația corespunzătoare, conform prevederilor legale, care atestă plata impozitului în străinătate.

În situația în care, pentru veniturile din străinătate obținute din activități independente, cedarea folosinței bunurilor sau din activități agricole, silvicultură și piscicultură, statul cu care România are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri și-a exercitat dreptul de impunere, aceste persoane au dreptul să deducă, pentru fiecare sursă de venit, din impozitul pe venit datorat în România impozitul pe venit plătit în străinătate, în condițiile prevăzute de Codul fiscal.

Veniturile din străinătate realizate de contribuabilii persoane fizice rezidente române, cu domiciliul în România, respectiv de contribuabilii persoane fizice nerezidente care au centrul intereselor vitale amplasat în România, precum și impozitul aferent, a cărui plată în străinătate este atestată cu document justificativ eliberat de autoritatea competentă a statului străin cu care România are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri, exprimate în unitățile monetare proprii fiecărui stat, se vor transforma în lei la cursul de schimb mediu anual comunicat de Banca Națională a României din anul de realizare a venitului respectiv.

Impozitul plătit în străinătate, care se deduce din impozitul pe venit datorat în România, este limitat la partea de impozit pe venit datorat în România.

Prin venit mondial se înțelege suma veniturilor impozabile din România și din străinătate din categoriile de venituri realizate de persoanele fizice rezidente române, cu domiciliul în România și de persoanele fizice nerezidente care au centrul intereselor vitale amplasat în România.

Pentru veniturile obținute din activități independente, cedarea folosinței bunurilor sau din activități agricole, silvicultură și piscicultură, care au fost globalizate în străinătate, creditul fiscal extern pentru fiecare venit este limitat la impozitul pe venit calculat prin aplicarea cotei medii de impozit din străinătate, aplicată asupra fiecărei surse de venit obținut în străinătate, dar nu mai mult decât cota de impozit prevăzută la titlul IV din Codul fiscal, aferentă venitului respectiv.

Cota medie de impozit se calculează astfel:

impozit plătit în străinătate

Cota medie de impozit——————————————–

=                              –

venit global obținut în străinătate

Venitul global obținut în străinătate reprezintă toate categoriile de venituri care, conform legii din statul respectiv, se globalizează în străinătate.

Pentru veniturile realizate în statul cu care România are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri și care nu au fost globalizate în vederea impozitării, creditul fiscal extern este limitat la impozitul pe venit plătit în străinătate, dar nu mai mult decât cel datorat pentru un venit similar în România, potrivit Codului fiscal.

Dacă suma reprezentând creditul fiscal extern este mai mare decât impozitul plătit în statul cu care România are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri, suma recunoscută care se deduce este la nivelul impozitului plătit în străinătate. În situația în care suma reprezentând creditul fiscal extern este mai mică decât impozitul plătit în statul cu care România are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri, suma recunoscută reprezentând creditul fiscal extern acordat este la nivelul sumei calculate astfel: impozitul plătit în străinătate,  se deduce din impozitul pe venit datorat în România și este limitat la partea de impozit pe venit datorat în România.

Calcularea creditului fiscal extern se face de către contribuabil, separat pe fiecare sursă de venit. În situația în care contribuabilul în cauză obține venituri din străinătate din mai multe state cu care România are încheiate convenții de evitare a dublei impuneri, creditul extern admis a fi dedus din impozitul datorat în România se va calcula, potrivit procedurii prevăzute mai sus, pentru fiecare sursă de venit și pe fiecare țară.

În cazul veniturilor din venituri din salarii și asimilate salariilor,  venituri din investiții, venituri din pensii,  venituri din premii și din jocuri de noroc,  venituri din transferul proprietăților imobiliare creditul fiscal extern se acordă pentru fiecare venit similar din România. Creditul fiscal extern pentru veniturile din statul cu care România are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri, a căror impunere în România este finală, se va acorda astfel:

  1. în situația în care în străinătate cota de impozit este mai mare decât cea prevăzută în titlul IV dinCodul fiscal pentru un venit similar, creditul fiscal extern este limitat la impozitul pe venit calculat, aplicându-se cota prevăzută în acest titlu;
  2. în situația în care cota de impozit este mai mică în străinătate decât cota de impozit pentru unvenit similar din România, creditul fiscal extern este calculat la nivelul impozitului plătit în străinătate, iar impozitul anual rămas de achitat în România se calculează ca diferență între impozitul pe venit calculat aplicându-se cota de impozit prevăzută la titlul IV din Codul fiscal și impozitul pe venit plătit în străinătate pentru venitul realizat în străinătate.

3.3. Modul de depunere a Declarației unice

Declarația unică se depune astfel:

3.3.1. prin mijloace electronice de transmitere la distanță, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, respectiv:

– prin intermediul serviciului „Spațiul Privat Virtual” (SPV); – pe site-ul www.e-guvernare.ro.

Serviciul  „Spațiul Privat Virtual” este un serviciu gratuit pus la dispoziția contribuabililor ce este disponibil pe site-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală: www.anaf.ro. Pentru a se înregistra ca utilizatori ai serviciului  „Spațiul Privat Virtual” contribuabilii pot accesa link-ul:

 https://www.anaf.ro/InregPersFizicePublic/  .

În situația în care contribuabilii sunt deja înregistrați, aceștia vor accesa link-ul:  https://pfinternet.anaf.ro  .

Autentificarea serviciului „Spațiul Privat Virtual” se realizează pe baza:

  1. credențialelor de tip  „nume utilizator” și  „parolă” însoțite de coduri de autentificare de unicăfolosință „OTP”;
  2. certificatelor digitale calificate.

Pentru depunerea declarației unice prin intermediul portalului www.e-guvernare.ro, contribuabilii trebuie să dețină un certificat digital calificat.

Programul de asistenţă este pus la dispoziţia contribuabililor gratuit de unităţile fiscale subordonate sau poate fi descărcat de pe site-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, la adresa www.anaf.ro.

3.3.2. în format hârtie, declaraţia unică se depune, împreună cu anexele completate, dacă este cazul, direct la registratura organului fiscal sau prin poștă, prin scrisoare recomandată, cu confirmare de primire

Organul fiscal competent pentru primirea declarației unice este:

  1. organul fiscal central în a cărui rază teritorială contribuabilul are adresa unde își are domiciliul,potrivit legii, sau adresa unde locuiește efectiv, în cazul în care aceasta este diferită de domiciliu, pentru persoanele fizice care au domiciliul fiscal în România;
  2. organul fiscal central competent, potrivit legii, pentru administrarea contribuabililor persoanefizice, fără domiciliu fiscal în România.

3.4. Termenul de depunere a declarației unice

Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, se depune până la data de 25 mai inclusiv, a fiecărui an.

3.5. Modalitatea de obținere a declarației unice

Declarația unică precum și instrucțiunile de completare se pot descărca de pe site-ul ANAF:

www.anaf.ro, secțiunea: Asistență contribuabili, rubrica: Declararea obligațiilor fiscale/Toate

formularele, cu explicații sau accesând următorul link:

https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/formulare/D_212_OPANAF_14_2021.pdf.

De asemenea, formularul împreună cu instrucțiunile se pot obține și de la sediile unităților fiscale.

Pentru completarea declarației unice, contribuabilii au la dispoziție program de asistență. Acesta este pus la dispoziția contribuabililor gratuit și poate fi descărcat de pe site-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, la următorul link:

 https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Declaratii_R/declaratie_unica.html  .

3.6.Rectificarea declarației unice

Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice poate fi corectată de contribuabili din proprie iniţiativă, ori de câte ori informaţiile actuale nu corespund celor din declaraţia depusă anterior, prin depunerea unei declaraţii rectificative în condiţiile prevăzute de Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

Declaraţia rectificativă se întocmeşte pe acelaşi formular, bifându-se cu X căsuţa/căsuţele „Declaraţie rectificativă privind capitolul I” , completându-se, capitolul I „Date privind impozitul pe veniturile realizate şi contribuţiile sociale datorate pentru anul …..” .

Declaraţia rectificativă se completează înscriindu-se toate datele şi informaţiile prevăzute în capitolul supus rectificării, inclusiv cele care nu diferă faţă de declaraţia iniţială/anterioară. Declaraţia rectificativă se utilizează pentru:

  • corectarea impozitului pe venit, precum şi a contribuţiilor sociale datorate de persoanele fizice;- modificarea datelor de identificare a persoanei fizice;
  • modificarea unor date referitoare la categoria/sursa veniturilor sau a nivelului acestora, potrivitlegii;
  • modificarea unor date referitoare la contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurărisociale de sănătate;
  • corectarea altor informaţii prevăzute de formular.

La rectificarea declaraţiei se vor avea în vedere următoarele:

  • declaraţia iniţială este declaraţia care nu are selectată nicio bifă de declarație rectificativă
  • este permisă depunerea unei singure declaraţii iniţiale;
  • declaraţia rectificativă este declaraţia care are cel puţin o bifă de rectificativă selectată

3.7. Opțiunea  de a dispune asupra destinaţiei sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venitul realizat în străinătate, datorat în România, după deducerea creditului fiscal

Contribuabilii care obţin venituri din străinătate de aceeaşi natură cu cele obţinute din România pentru care există dreptul de a dispune asupra destinaţiei sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venit datorat, prevăzute la art. 1231 alin. (1) din Codul fiscal, pot dispune şi asupra destinaţiei sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venitul realizat în străinătate, datorat în România, după deducerea creditului fiscal prin completarea în mod corespunzător a rubricii din declarația unică.

Entitățile nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii, precum și unitățile de cult beneficiază de suma reprezentând până la 3,5% din impozitul datorat pe venitul net anual impozabil/câștigul net anualimpozabil, dacă la momentul plății acestora de către organul fiscal figurează în Registrul entităților/unităților de cult pentru care se acordă deduceri fiscale prevăzute la art. 25 alin. (41) din Codul fiscal.

4. Contribuţii sociale obligatorii

Persoanele fizice care realizează venituri din străinătate, cu respectarea legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, datorează contribuțiile sociale obligatorii, respectiv contribuțiile de asigurări sociale și contribuțiile de asigurări sociale de sănătate.

Pentru veniturile realizate din străinătate, în vederea stabilirii contribuţiilor sociale obligatorii se aplică regulile proprii fiecărei categorii de venit, în funcţie de natura acestora, cu respectarea legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte.

4.1. Contribuția de asigurări sociale

Contribuabilii la sistemul public de pensii, respectiv cetățenii români, cetățenii altor state sau apatrizii, pe perioada în care au, conform legii, domiciliul ori reședința în România etc. datorează, după caz, contribuția de asigurări sociale pentru următoarele categorii de venituri realizate din România și din afara României, cu respectarea legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, pentru care există obligația declarării în România: a)  venituri din activități independente;

b) venituri din drepturi de proprietate intelectuală (cu excepția veniturilor din exploatarea de către moștenitori a drepturilor de proprietate intelectuală, remunerației reprezentând dreptul de suită, remunerației compensatorii pentru copia privată).

Persoanele fizice care realizează venituri reprezentând remunerații, indemnizații și alte venituri similare, precum și orice alte avantaje, în bani și/sau în natură, obținute din străinătate în calitate de membri ai consiliului de administrație, membri ai directoratului, membri ai consiliului de supraveghere, administratori, directori, cenzori, membri fondatori, reprezentanți în adunarea generală a acționarilor sau orice alte activități desfășurate în funcții similare pentru activitatea desfășurată în străinătate la angajatori/plătitori de venit care nu au sediul permanent și nu sunt rezidenți fiscali în România, au obligația să depună Declarația unică privind impozitul pe venit și

contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul I. Date privind veniturile realizate în vederea declarării contribuției de asigurări sociale. Contribuția de asigurări sociale se stabilește prin aplicarea cotei de 25% asupra câștigului brut realizat din venituri asimilate salariilor, cu respectarea prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte[4].ciale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este p

4.1.1 Cota de contribuții de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat

Cota de contribuții de asigurări sociale este de 25%.

4.1.2 Baza de calcul al contribuției de asigurări sociale

Persoanele fizice care realizează venituri din activități independente și venituri din drepturi de proprietate intelectuală (cu excepția veniturilor din exploatarea de către moștenitori a drepturilor de proprietate intelectuală, remunerației reprezentând dreptul de suită, remunerației compensatorii pentru copia privată) din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri datorează contribuția de asigurări sociale dacă estimează pentru anul curent venituri nete a căror valoare cumulată este cel puțin egală cu 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere al Declarației

unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul II. Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România și contribuțiile sociale datorate.[5]

Încadrarea în plafonul anual de cel puțin 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere al Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate

de persoanele fizice – Capitolul II. Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România și contribuțiile sociale datorate[6], respectiv până la data de 25 mai inclusiv a anului pentru care se datorează contribuția, se efectuează prin cumularea următoarelor venituri care se estimează a se realiza în anul curent:

– veniturile nete și/sau normele anuale de venit din activități independente; – venitul brut realizat în baza contractelor de activitate sportivă, precum și –  veniturile nete din drepturi de proprietate intelectuală.

Exemplu: În anul 2021 salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată este de 2.300 lei lunar[7] . Plafonul anual este de 27.600 lei (12 x 2.300).

În situația definitivării contribuției de asigurări sociale va fi utilizat salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată aferent anului 2020, respectiv 2.230 lei. În anul 2020 plafonul anual a fost de 26.760 lei.

Persoanele fizice care nu se încadrează în plafonul anual pot opta pentru plata contribuției de asigurări sociale pentru anul curent, în condițiile prevăzute pentru persoanele care estimează că realizează venituri anuale peste nivelul a 12 salarii minime brute pe țară.

Baza anuală de calcul al contribuției de asigurări sociale, în cazul persoanelor care realizează venituri din activități independente și din drepturi de proprietate intelectuală, o reprezintă venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere al Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul II. Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România și contribuțiile sociale datorate.

Persoanele fizice care datorează contribuția își aleg o valoare, reprezentând baza de calcul al contribuției de asigurări sociale, cel puțin egală cu 12 salarii de bază minime brute pe țară, care constituie „venitul ales”.

NU datorează contribuția de asigurări sociale[8]

  • persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale, care nu au obligația asigurării însistemul public de pensii potrivit legii; – persoanele care au calitatea de pensionari;
  • persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor nu datorează contribuțiade asigurări sociale pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală.

4.1.3. Stabilirea, declararea și plata contribuției de asigurări sociale în cazul persoanelor care realizează venituri din activități independente și din drepturi de proprietate intelectuală

Contribuabilii care în cursul anului fiscal încep să desfășoare o activitate independentă și/sau să realizeze venituri din drepturi de proprietate intelectuală, iar venitul net, anual, cumulat, din una sau mai multe surse de venituri, estimat a se realiza în anul în curs este cel puțin egal cu nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, recalculat corespunzător numărului de luni rămase până la sfârșitul anului fiscal, sunt obligați să depună Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul II. Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România și contribuțiile sociale datorate, în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului și să declare venitul ales pentru care datorează contribuția. Salariul minim brut pe țară garantat în plată este cel în vigoare la data depunerii declarației.

Contribuabilii care încep o activitate în luna decembrie depun Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul I. Date privind veniturile realizate, până la data de 25 mai, inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.

Persoanele fizice care realizează venituri din activități independente  și venituri din drepturi de proprietate intelectuală, pentru care datorează contribuția și care în cursul anului fiscal se încadrează în categoria persoanelor exceptate de la plata contribuției, depun la organul fiscal competent  Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele

fizice – Capitolul I. Date privind veniturile realizate, în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului, își recalculează contribuția datorată și declarată pentru anul în curs  și datorează, după caz, contribuția corespunzător plafonului recalculat.

În situația în care venitul net realizat corespunzător lunilor de activitate este mai mic decât plafonul recalculat nu se datorează contribuția de asigurări sociale.

Persoanele fizice al căror venit estimat se modifică în cursul anului în care se realizează veniturile și nu se mai încadrează în plafonul anual de cel puțin 12 salarii minime brute pe țară își pot modifica contribuția datorată prin rectificarea venitului estimat, prin depunerea Declarației

unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul II. Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România și contribuțiile sociale datorate, oricând până la data de 25 mai, inclusiv, a anului următor celui de realizare a veniturilor.

Persoanele fizice care au estimat pentru anul curent un venit net anual cumulat din activități independente și din drepturi de proprietate intelectuală, din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri, mai mic decât nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, iar venitul net anual cumulat realizat este cel puțin egal cu nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la data depunerii depunerii Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul II. Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România și contribuțiile sociale datorate  datorează contribuția de asigurări sociale și au obligația depunerii Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de

persoanele fizice – Capitolul I. Date privind veniturile realizate, până la data de 25 mai, inclusiv, a anului următor celui de realizare a veniturilor, în vederea definitivării contribuției de asigurări sociale. În declarație se completează venitul ales, care trebuie să fie cel puțin egal cu nivelul a 12 salarii minime brute pe țară.

Persoanele fizice care au estimat pentru anul curent un venit net anual cumulat din activități independente și din drepturi de proprietate intelectuală, din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri, cel puțin egal cu nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, iar venitul net anual cumulat realizat este sub nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, nu datorează contribuția de asigurări sociale, cu excepția celor care au optat pentru plata contribuției. În acest caz contribuția plătită nu se restituie, aceasta fiind valorificată la stabilirea elementelor necesare determinării pensiei, potrivit legii.

Termenul de plată a contribuției de asigurări sociale este până la data de 25 mai, inclusiv, a anului următor celui pentru care se datorează contribuția.

Persoanele fizice pot efectua plăți reprezentând contribuția de asigurări sociale datorată, oricând până la împlinirea termenului de plată.

4.2. Contribuția de asigurări sociale de sănătate

Persoanele fizice care dețin o asigurare pentru boală și maternitate în sistemul de securitate socială din alt stat membru al Uniunii Europene, Spațiului Economic European și Confederația Elvețiană sau în statele cu care România are încheiate acorduri bilaterale de securitate socială cu prevederi pentru asigurarea de boală-maternitate, în temeiul legislației interne a statelor respective, care produce efecte pe teritoriul României, și fac dovada valabilității asigurării, nu au calitatea de contribuabil la sistemul de asigurări sociale de sănătate.

4.2.1. Categorii de venituri supuse contribuției de asigurări sociale de sănătate

Contribuabilii la sistemul de asigurări sociale de sănătate datorează, după caz, contribuția de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din România și din afara României, cu respectarea legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, pentru care există obligația declarării în România, realizate din următoarele categorii de venituri: a) venituri din activități independente;

  • venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
  • venituri din asocierea cu o persoană juridică;
  • venituri din cedarea folosinței bunurilor;
  • venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură:

e1) cultivarea produselor agricole vegetale, precum și prelucrarea, procesarea și valorificarea lor în stare naturală;

e2) exploatarea plantațiilor viticole, pomicole, arbuștilor fructiferi și altele asemenea;

e3) creșterea și exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animală, în stare naturală.

  • venituri din investiții:f1) venituri din dividende;

f2) venituri din dobânzi;

f3) câștiguri din transferul titlurilor de valoare și orice alte operațiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate; f4) câștiguri din transferul aurului de investiții, definit potrivit legii; f5) venituri din lichidarea unei persoane juridice. g) venituri din alte surse[9].

Persoanele fizice care realizează venituri reprezentând remunerații, indemnizații și alte venituri similare, precum și orice alte avantaje, în bani și/sau în natură, obținute din străinătate în calitate de membri ai consiliului de administrație, membri ai directoratului, membri ai consiliului de supraveghere, administratori, directori, cenzori, membri fondatori, reprezentanți în adunarea generală a acționarilor sau orice alte activități desfășurate în funcții similare pentru activitatea desfășurată în străinătate la angajatori/plătitori de venituri care nu au sediul permanent și nu sunt rezidenți fiscali în România, au obligația să depună Declarația unică privind impozitul pe venit și

contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul I. Date privind veniturile realizate, cu respectarea prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte[10].

NU datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate[11]

  • persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile realizate din drepturi deproprietate intelectuală;
  • persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor, pentru veniturile dindrepturi de proprietate intelectuală;
  • cetățenii români, cetățenii altor state sau apatrizii, pe perioada în care au, conform legii, domiciliulori reședința în România, care dețin o asigurare pentru boală și maternitate în sistemul de securitate socială din alt stat membru al Uniunii Europene, Spațiului Economic European și Confederația Elvețiană sau în statele cu care România are încheiate acorduri bilaterale de securitate socială cu prevederi pentru asigurarea de boală-maternitate, în temeiul legislației interne a statelor respective, care produce efecte pe teritoriul României, și fac dovada valabilității asigurării.

4.2.2. Cota de contribuție de asigurări sociale de sănătate

Cota de contribuție de asigurări sociale de sănătate este de 10%.

4.2.3. Baza de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice care realizează venituri din activități independente, drepturi de proprietate intelectuală, venituri din asocierea cu o persoană juridică, cedarea folosinței bunurilor, activități agricole, silvicultură și piscicultură,  venituri din investiții, venituri din alte surse

Persoanele fizice care realizează veniturile menționate la punctul 4.2.1, din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri, datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate dacă estimează pentru anul curent venituri a căror valoare cumulată este cel puțin egală cu 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere al Declarației unice privind impozitul pe

venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul II. Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România și contribuțiile sociale datorate.

Încadrarea în plafonul anual de cel puțin 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere al Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate

de persoanele fizice – Capitolul II. Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România și contribuțiile sociale datorate, se efectuează prin cumularea veniturilor, după

cum urmează:

  1. venitul net/brut sau norma de venit din activități independente;
  2. venitul net din drepturi de proprietate intelectuală, stabilit după acordarea cotei de cheltuieliforfetare, precum și venitul net din drepturi de proprietate intelectuală determinat  în sistem real, pe baza datelor din contabilitate;
  3. venitul net distribuit din asocieri cu persoane juridice;
  4. venitul net sau norma de venit, după caz, pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor;
  5. venitul și/sau câștigul net din investiții. În cazul veniturilor din dobânzi se iau în calcul sumeleîncasate, iar în cazul veniturilor din dividende se iau în calcul dividendele încasate, distribuite începând cu anul 2018;
  6. venitul net sau norma de venit, după caz, pentru veniturile din activități agricole, silvicultură șipiscicultură;
  7. venitul brut și/sau venitul impozabil din alte surse.

La încadrarea în plafonul anual de cel puțin 12 salarii minime brute pe țară nu se iau în calcul veniturile neimpozabile[12].

Baza anuală de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate în cazul persoanelor care realizează venituri veniturile menționate la punctul 4.2.1 o reprezintă echivalentul a 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere al Declarației unice privind impozitul pe

venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul II. Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România și contribuțiile sociale datorate.

4.2.4. Stabilirea, declararea și plata contribuției de asigurări sociale de sănătate în cazul persoanelor care realizează venituri din activități independente, drepturi de proprietate intelectuală, venituri din asocierea cu o persoană juridică, cedarea folosinței bunurilor, activități agricole, silvicultură și piscicultură,  venituri din investiții, din alte surse

Contribuabilii care datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate o vor calcula  prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei anuale de calcul, respectiv echivalentul a 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere al Declarației unice privind impozitul pe venit și

contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul II. Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România și contribuțiile sociale datorate.

Persoanele fizice care încep în cursul anului fiscal să realizeze venituri menționate la punctul 4.2.1, iar venitul net anual cumulat din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri estimat a se realiza pentru anul curent este cel puțin egal cu nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, sunt obligate să depună Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul II. Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România și contribuțiile sociale datorate în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului. Salariul minim brut pe țară garantat în plată este cel în vigoare la termenul de depunere a declarației.

Contribuabilii care încep o activitate în luna decembrie depun Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice până la data de 25 mai, inclusiv, a anului următor celui de realizare a  venitului.

Persoanele fizice al căror venit estimat se modifică în cursul anului în care se realizează veniturile și nu se mai încadrează în plafonul anual de cel puțin 12 salarii minime brute pe țară își pot modifica contribuția datorată prin rectificarea venitului estimat, prin depunerea Declarației

unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul II. Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România și contribuțiile sociale datorate, oricând până la data de 25 mai, inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor.

În situația în care persoanele fizice au estimat pentru anul curent un venit net anual cumulat din una sau mai multe surse și/sau categorii de venituri, mai mic decât nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, iar venitul net anual cumulat realizat este cel puțin egal cu nivelul a 12 salarii minime pe țară, în vigoare în anul pentru care se datorează contribuția, acestea datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate la nivelul a 12 salarii minime pe țară și au obligația depunerii Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele

fizice – Capitolul I. Date privind veniturile realizate, până la data de 25 mai, inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor, în vederea definitivării contribuției de asigurări sociale de sănătate.

Persoanele fizice care estimează pentru anul curent venituri a căror valoare cumulată este cel puțin egală cu 12 salarii minime brute pe țară și care realizează un venit net anual cumulat sub nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, iar în anul fiscal precedent nu au avut calitatea de salariat și nu s-au încadrat în categoriile de persoane exceptate de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate[13]  datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate la o bază de calcul echivalentă cu 6 salarii minime brute pe țară și depun Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile

sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul I. Date privind veniturile realizate, până la data de 25 mai, inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor, în vederea definitivării contribuției de asigurări sociale de sănătate.

Termenul de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate este până la data de 25 mai, inclusiv, a anului următor celui pentru care se datorează contribuția.

Persoanele fizice pot efectua plăți reprezentând contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată, oricând până la împlinirea termenului de plată.

4.3. Prevederi comune în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor și/sau din activități independente, atât în România, cât și pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, al unui stat membru al Spațiului Economic European sau al Confederației Elvețiene pentru care sunt incidente prevederile legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale

Persoanele fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor și/sau din activități independente, atât în România, cât și pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, al unui stat membru al Spațiului Economic European sau al Confederației Elvețiene pentru care autoritățile competente ale acestor state sau organismele desemnate ale acestor autorități stabilesc că, pentru veniturile realizate în afara României, legislația aplicabilă în domeniul contribuțiilor sociale obligatorii este cea din România, au obligația plății contribuțiilor sociale obligatorii, după caz.

Persoanele fizice mai sus menționate care realizează venituri din desfășurarea unei activități independente atât în România, cât și pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, al unui stat membru al Spațiului Economic European sau al Confederației Elvețiene datorează pentru veniturile din afara României contribuția de asigurări sociale și contribuția de asigurări sociale de sănătate.

Persoanele fizice menționate mai sus care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor în România și venituri din desfășurarea unei activități independente pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, al unui stat membru al Spațiului Economic European sau al Confederației Elvețiene datorează pentru veniturile din afara României contribuția de asigurări sociale și  contribuția de asigurări sociale de sănătate.

Modul de declarare a contribuțiilor datorate pentru veniturile din afara României este cel aplicabil în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din activități independente în România.

5. Sancțiuni

Nedepunerea Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice se sancționează cu amendă cuprinsă între 50 și 500 lei[14].

În cazul aplicării sancțiunii amenzii, contribuabilul are posibilitatea achitării în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal a jumătate din minimul amenzii, agentul constatator făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal de constatare și sancționare contravențională.

6. Îndeplinirea obligațiilor de plată

Contribuabilii își pot îndeplini obligațiile de plată reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte sume datorate bugetului general consolidat astfel:

  • prin virament bancar;
  • în numerar, în conturile deschise la Trezoreria Statului pe raza căruia aceștia își au domiciliulfiscal;
  • prin mandat poștal la subunitățile poștale ale C.N. Poșta Română S.A.;
  • on-line, cu cardul, prin intermediul platformei Ghiseul.ro care este interconectată cu serviciulSpațiul Privat Virtual;
  • cu card bancar, la caseriileTrezoreriei Statului pe raza cărora își au domiciliul fiscal.

Pe site-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală sunt publicate conturile IBAN și pot fi vizualizate accesând următorul link:  https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/Con_IBAN_pf.htm .

7. INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Informații detaliate se pot obține:

  • accesând pagina de Internet, www.anaf.ro;
  • telefonic, la Serviciul central de asistență telefonică a contribuabililor – Call-center, la numărul detelefon: 031.403.91.60;
  • la structurile de asistență pentru contribuabili din cadrul organelor fiscale teritoriale.

8. LEGISLAȚIA FISCALĂ ȘI MATERIALE INFORMATIVE

Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare;

Legea 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare Calendarul obligațiilor fiscale pentru anul 2021;

 Ghidurile elaborate de Agenția Națională de  Administrare Fiscală .


[1] Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal cu modificările și completările ulterioare. Actul normativ poate fi vizualizat pe site-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, la următorul link:        https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_11022020.htm#A1  

[2] Art. 8 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare. Acest act normativ poate fi vizualizat accesând următorul link:  https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/cod_procedura/Cod_Procedura_Fiscala_11022020.htm

[3] Veniturile scutite sunt prevăzute la art. 60 din Codul fiscal, iar cele neimpozabile sunt menționate,  atât la at. 62, cât și la fiecare categorie de venit în Codul fiscal.

[4] Art. 147¹, art. 146 alin. (12) și art. 139¹ din Legea nr. 227/2015 privind Codul fscal, cu modificările și completările ulterioare.

[5] Art. 148 alin. (1) și (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

[6] Ordinul preşedintelui ANAF nr. 14/2021 pentru aprobarea modelului, conţinutului, modalităţii de depunere şi de gestionare a formularului 212 „Declaraţie unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice”https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OPANAF_14_2021.pdf.

[7] Hotărârea Guvernului nr. 4/2021 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

[8] Art. 150 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

[9] Veniturile definite conform art. 114 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

[10] Art. 169¹ din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

[11] Art. 154 lit. h) și h1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

[12] Veniturile neimpozabile sunt prevăzute la art. 93 și art. 105 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

[13] Persoane prevăzute la art. 154 alin. (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

[14] Art. 336 alin. (3) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

Ghid integral versiunea pdf