TVA este principala sursă de venit la bugetul consolidat, după CAS, deci necesită o atenție deosebită, mai ales că avem un GAP uriaș de colectare (aproximativ 35%).

În plus, unele reduceri de TVA din ultimii ani nu se justifică. Mă refer aici la cota de 5% aplicabilă pentru hoteluri și restaurante sau chiar săli de sport (9% era o cotă suficient de competitivă), dar și la aplicarea cotei reduse de TVA de 9% la produse cu conținut ridicat de zahăr sau înlocuitori, produse care stimulează apariția obezității, a diabetului și altor boli asociate.

Spre deosebire de cota de 5% aplicabilă domeniilor menționate mai sus unde consider că nu se justifică, cota de 5% ar trebui însă generalizată pentru livrarea de construcții noi cu destinație de locuință, pentru a stimula crearea unui parc de locuințe de calitate, cât mai moderne și cu suprafețe decente care să permită dezvoltarea sănătoasă a familiilor, inclusiv în ceea ce privește creșterea natalității. Impactul bugetar al unei astfel de măsuri ar fi oricum neglijabil, imensa majoritate a locuințelor noi ce depășesc plafonul de 450.000 lei (ridicat recent la 140.000 euro) fiind achiziționate prin intermediul unor companii plătitoare de TVA, cu taxare inversă (TVA nu se plătește efectiv).
(ii) Taxare inversă
Din păcate, legislația UE în materia TVA, așa cum este acum, este o invitație la fraudă. Coexistența plăților fracționate cu taxarea inversă face extrem de ușoară frauda de tip carusel, fraudă care este responsabilă pentru cea mai mare parte a problemelor existente în administrarea TVA. Nu numai că avem fraudă semnificativă, dar măsurile de combatere a acestui tip au crescut foarte mult atât costurile de administrare, cât și riscurile pentru companiile oneste. Am văzut de-a lungul timpului din păcate extrem de multe cazuri de abuzuri împotriva companiilor românești (anulări de coduri de TVA, refuzul dreptului de deducere al TVA pe motiv că furnizorul furnizorului ar fi avut un comportament fiscal inadecvat, mii de dosare penale, închideri de magazine, restaurante, etc.), totul în numele luptei împotriva evaziunii.

Toate măsurile luate au generat doar zgomot, costuri administrative uriașe, companii distruse, instanțe blocate. Frauda a rămas acolo unde era și înainte: 35% – 40% şi doar reducerea cotelor de TVA au dus la reducerea ei spre 33%.
Soluția este cunoscută, dar din păcate refuzată de birocrați: renunțarea la plăți fracționate și aplicarea taxării inverse în toate tranzacțiile B2B. Taxarea inversă este și acum folosită ca măsură de combatere a fraudei, dar doar pentru anumite produse, acolo unde riscul de fraudă este foarte mare (fier vechi, cereale, computere și telefoane mobile, imobile).
Să nu uităm, TVA este o taxă pe consum, neutră pentru business. Între companii, TVA doar circulă (de la cumpărător la vânzător, de la vânzător la buget și de la buget la cumpărător). Acesta este și motivul pentru care avem atât costuri de administrare mari, cât și fraudă mare. Sistemul actual (plăți fracționate) de colectare a taxei a fost conceput în anii ‘60, când nu existau sisteme informatice de administrare, totul se făcea pe hârtie.

Ce presupune taxarea inversă:
– TVA nu mai circulă efectiv între companii (B2B). Dacă cumpărătorul are drept de deducere, compensează suma de plată cu suma deductibilă, prin decont. Dacă cumpărătorul nu are drept de deducere, plătește taxa direct la buget. Companiile fără drept de deducere sunt în general companii cu risc fiscal scăzut (bănci, companii de asigurări, unități medicale sau de învățământ), în niciun caz nu pot fi fantome;
– TVA va fi colectat în retail sau alte forme de B2C și plătit bugetului de stat. În condițiile în care în B2B am avea taxare inversă și vânzătorul în B2C nu are input TVA, se poate ușor apela la mult hulitul “split TVA”, pentru ca sumele colectate de comercianți să nu poată fi folosite în alte scopuri;
– Interzis taxarea inversă în retail (inclusiv e-commerce), iar pentru cash and carry impuse limite ridicate (minim 5.000 lei) pentru a evita situațiile în care cumpărăturile pentru uzul personal al gospodăriilor sunt făcute prin intermediul companiilor.

- publicitate -

Articol integral Gabriel Biriș: ​Fiscalitate. Un posibil plan de redresare fiscală