Comunicate de presă

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România – CNIPMMR – nu susţine măsura plăţii defalcate a TVA, potrivit comunicatului de presă publicat ieri, 9 august 2017. Redăm în continuare comunicatul:

1. Proiectul de Ordonanță privind plata defalcată a TVA

Ministerul Finantelor a inițiat un proiect de Ordonanță privind plata defalcată a TVA, cu urmatoarele prevederi principale:

– Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal au obligația să deschidă conturi distincte pentru încasarea și plata TVA. Instituțiile publice înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal au obligația să deschidă conturi distincte pentru încasarea TVA. Conturile de TVA se deschid în lei și, după caz, în valută.

– Plata defalcată a TVA se aplică pentru toate livrările de bunuri/prestările de servicii taxabile din punct de vedere al TVAconform prevederilor Codului fiscal, pentru care locul, conform prevederilor art. 275 sau art. 278 din Codul fiscal, se consideră a fi în România, efectuate de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, cu excepția următoarelor: a) operațiunile pentru care beneficiarul este persoana obligată la plata taxei conform art. 307 alin. (2) – (5) sau art. 331 din Codul fiscal; b) operațiunile supuse regimurilor speciale prevăzute la art. 310 – 315¹ din Codul fiscal.

– Persoanele impozabile și instituțiile publice, indiferent dacă sunt sau nu înregistrate în scopuri de TVA, au obligația să plătească contravaloarea TVA aferentă achizițiilor de bunuri și servicii efectuate într-un cont distinct deschis de furnizor/prestator, cu excepția persoanelor fizice impozabile care nu sunt înregistrate și nu au obligația să se înregistreze în scopuri de TVA;

– În cazul plății parţiale a contravalorii livrării de bunuri ori a prestării de servicii, precum și în cazul plății unui avans, fiecare plată se consideră că include şi TVA aferentă care se determină prin aplicarea procedeului sutei mărite, respectiv 19 x 100/119, în cazul cotei standard, şi 9 x 100/109 sau 5 x 100/105, în cazul cotelor reduse. Beneficiarii care plătesc parţial o factură în care sunt înscrise operațiuni supuse mai multor cote de TVA şi/sau mai multor regimuri de impozitare sunt obligați să aloce sumele plătite cu prioritate pentru operațiunile supuse regimului normal de taxare, în ordinea descrescătoare a cotelor. TVA astfel determinată se plătește în contul distinct deschis de furnizor/prestator;

– Pentru operatorii economici înregistrați în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, conturile se deschid automat la unitățile trezoreriei statului din cadrul organului fiscal competent în administrarea acestora, pe baza Listei operatorilor economici înregistrați în scopuri de TVA întocmite și transmise în sistem informatic de către organele fiscale competente ale ANAF.Conturile operatorilor economici înregistrați în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal pot fi deschise și la alte unități ale trezoreriei statului stabilite prin ordin al președintelui ANAF. Pentru utilizarea sumelor din conturile deschise automat operatorii economici depun la unitățile trezoreriei statului documentele aferente deschiderii contului, cel târziu la data la care dispun efectuarea unei operațiuni din contul respectiv.

– Conturile deschise se publică pe pagina de internet a MFP sau ANAF și se actualizează periodic. Informațiile minime publicate sunt: denumirea titularului de cont, codul fiscal, codul IBAN al contului de TVA și unitatea trezoreriei la care este deschis contul.

– Transferurile se efectuează în urma controlului fiscal realizat de organul fiscal central. Structura competentă, procedura și condițiile de aprobare atransferuluise aprobă prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

– Constituie contravenții următoarele fapte, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții ca, potrivit legii, să fie considerate infracțiuni:

a) plata TVA de către persoanele impozabile și instituțiile publice,prevăzute la art. 3 alin. (1), în alt cont decât contul de TVA al furnizorului/prestatorului, în condițiile în care acesta a comunicat beneficiarului un cont de TVA;

b) nerespectarea de către persoanele impozabile și instituțiile publice, înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal, a obligațiilor prevăzute la art.2 alin. (1) și art. 12;

c) nerespectarea de către persoanele impozabile și instituțiile publice, înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal, a obligațiilor prevăzute la art. 15;

d) debitarea contului de TVA de către titular în alte condiții decât cele prevăzute de prezenta ordonanță în perioada 1 octombrie  – 31 decembrie 2017.

• Contravențiile se sancționează după cum urmează:

a) contravenția de la lit.a) și d),cu o amendă egală cu 50% din suma reprezentând TVA nevirată în contul de TVA al furnizorului/prestatorului;

b) contravențiile de la lit.b), cu amendă cuprinsă între 2000 lei și 4000 lei;

c) contravenția de la lit. c), cu o amendă egală cu 10% din suma reprezentând TVA nevirată în contul de TVA al furnizorului/prestatorului.

-În cazul furnizorilor/prestatorilor care nu și-au îndeplinit obligația de a deschide contul sau nu au comunicat acest cont beneficiarilor, beneficiarii au obligația să plătească suma reprezentând TVA aferentă achizițiilor în contul de TVA al furnizorului/prestatorului deschis la trezoreria statului.

– Prevederile art. 1 – 15 din proiect se aplică opțional începând cu data de 1 septembrie 2017, pentru facturile emise/avansurile încasate începând cu 1 septembrie 2017 și obligatoriu începând cu data de 1 octombrie 2017, pentru facturile emise/avansurile încasate începând cu 1 octombrie 2017.

2. Directiva 2006/112/CE ȘI plata defalcată a TVA ÎN U.E.

Directiva 2006/112/CE a Consiliului UE publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 347 din 11 decembrie 2006 reglementează sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată. Conform dispozițiilor art. 206 din Directiva 2006/112/CE: “Orice persoană impozabilă obligată la plata TVA are obligația de a plăti valoarea netă a TVA cu ocazia depunerii declarației privind TVA prevăzute la articolul 250. Cu toate acestea, statele membre pot stabili o altă dată pentru plata respectivei sume sau pot solicita efectuarea unor plăți provizorii anticipate”.

Italia: începând cu 1 ianuarie 2015, ca măsură de combatere a evaziunii fiscale în tranzacțiile cu statul și cu alte organisme publice, s-a introdus un sistem de împărțire a plății TVA, acesta fiind plătit direct trezoreriei italiene. Termenul limită de aplicare a sistemului de împărțire a plății TVA este 31/12/2017, când guvernul italian se așteaptă la implementarea integrală a facturării electronice pentru sectorul public[1]. Potrivit Decretului-lege publicat în Monitorul Oficial al Italiei din 24 aprilie 2017, mecanismul de plată divizat va fi extins la: toate serviciile supuse impozitului reținut la sursă, inclusiv serviciile furnizate de persoanele care desfășoară activități independente, precum și la tranzacțiile efectuate cu toate administrațiile publice, inclusiv cu societățile lor controlate și cu societățile listate la bursa italiană. În unele cazuri, pot exista efecte financiare semnificative, cum ar fi recunoașterea periodică a soldurilor de credit TVA. În astfel de cazuri, va fi necesar să se aleagă între alternativele permise, cum ar fi compensarea creditelor prin emiterea de certificate specifice („visti di conformità”) sau rambursarea TVA-ului[2].

Polonia: vizează modificarea Legii privind TVA-ul, introducând un regim de plată separat începând din 2018. Proiectul include o procedură de plată divizată prin care TVA-ul unei vânzări este plătit într-un cont bancar specializat, supravegheat al furnizorului. Autoritățile fiscale pot efectua apoi retrageri directe din contul bancar în momentul decontării normale de TVA-ului furnizorului. Deși inițial voluntar, orice furnizor care optează pentru procedură ar fi scutit de alte măsuri de antifraudă. Propunerea de plată divizată a TVA a fost inițial ridicată în 2015[3].

Marea Britanie: Guvernul britanic a lansat recent (20 martie-30 iunie 2017) o consultare cu privire la fezabilitatea unui mecanism de colectare a TVA defalcat pentru vânzările online de către vânzătorii din străinătate către consumatori (B2C). Consultarea introduce conceptul de plată divizată și caută opinii și dovezi privind fezabilitatea tehnică a extragerii TVA în timp real prin utilizarea tehnologiei de plată cu carduri și depunerea acesteia direct la autoritatea fiscală. Sunt de asemenea solicitate opinii asupra principiilor de proiectare și elaborare a sistemului de plăți divizate[4].

3. POZIȚIA CNIPMMR PRIVIND plata defalcată a TVA

CNIPMMR nu susține măsura plății defalcate a TVA, pentru următoarele considerente:

-Inițiatorul proiectului nu a aplicat Testul IMM, nu a analizat efectele asupra activității întreprinderilor mici şi mijlocii, încălcând dispozitiile art. 9¹ din Legea nr. 346/ 2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cu care:

„(1)Pentru asigurarea unui mediu favorabil iniţierii şi dezvoltării afacerilor, în procesul de elaborare a actelor normative care au impact asupra întreprinderilor mici şi mijlocii, iniţiatorii vor respecta principiul „Gândiţi mai întâi la scară mică”, precum şi principiul numărului constant.

(2)Principiul „Gândiţi mai întâi la scară mică” presupune ca iniţiatorii actelor normative să evalueze efectele introducerii noii reglementări, mai întâi şi cu precădere, asupra activităţii întreprinderilor mici şi mijlocii.

(3)Principiul numărului constant stabileşte că introducerea unor noi sarcini administrative – obligaţii de raportare/ conformare – pentru întreprinderi mici şi mijlocii trebuie să aibă loc simultan cu eliminarea unor sarcini deja existente.

(4)Evaluarea sistematică a impactului proiectelor de acte normative prevăzute la alin. (1) se face prin aplicarea Testului IMM. Testul IMM se efectuează de către iniţiatorul actului normativ, înainte de demararea procesului de avizare a acestuia, şi constă în efectuarea unui sondaj cu privire la potenţialele efecte generate în activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii de introducerea noilor reglementări. Evaluarea rezultatelor Testului IMM trebuie să conducă la identificarea corecţiilor care se impun în definitivarea proiectului de act normativ.

(5)Este obligatorie consultarea organizaţiilor reprezentative ale întreprinderilor mici şi mijlocii privind conţinutul proiectelor de acte normative, al analizelor de impact şi a Testului IMM, cu valorificarea în mod corespunzător a propunerilor acestora sau motivarea nevalorificării poziţiei lor, documente ce vor însoţi proiectul de act normativ până la adoptare”.

– Inițiatorul proiectului nu a respectat principiile fiscalității, respectiv asigurarea informării contribuabililor, cu modificarea/completarea Codului fiscal “prin lege, care intră în vigoare în termen de minimum 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I”, precum și predictibilitatea impunerii, conform cu care trebuie să se asigure “stabilitatea impozitelor, taxelor și contribuțiilor obligatorii”, “pentru o perioadă de timp de cel puțin un an, în care nu pot interveni modificâri în sensul majorării sau introducerii de noi impozite, taxe și contribuții obligatorii”. Principiile stabilității legislative și predictibilității sunt foarte importante, investitorii pentru realizarea unei investitii luând măsuri vizând veniturile și cheltuielile pe cel putin 3 – 5 ani și luând în calcul toate elementele, mai ales cele fiscale.

– Modificarea Codul fiscal și reglementarea mecanismului privind plata defalcată a TVA va avea efecte negative semnificative asupra IMM-urilor:

• costuri suplimentare generate de modificarea sistemelor informatice contabile;
• costuri bancare suplimentare cu noul cont, comisioane bancare suplimentare;
• afectarea cash flow-ul și blocarea banilor, deoarece pentru procedurile ANAF nu sunt prevazute termene de aprobare şi sancţiuni;
• creșterea birocrației: dublarea numărului de plăți, măsuri suplimentare de verificare și de management pentru TVA (obligația contribuabililor de a determina/verifica contul de TVA, obligația de a vira direct la bugetul de stat suma reprezentând TVA afferentă achizițiilor de la furnizorii/prestatorii care nu le-au comunicat un cont de TVA și de a notifica acest fapt furnizorilor/prestatorilor);
• efort semnificativ de implementare tehnică, având în vedere termenul foarte scurt: instituirea plății defalcate a TVA obligatoriu începând cu 01 octombrie 2017;
• neclarificarea tuturor aspectelor procedurale (exp. pentru factoring, rețineri de garanții de bună execuție, sume achitate pe baza facturilor de decontare, în numele și contul altei persoane impozabile, compensări, etc.), în condițiile în care se majorează semnificativ amenzile (amendă egală cu 50% din suma reprezentând TVA nevirată în contul de TVA al furnizorului/prestatorului; amendă cuprinsă între 2000 lei și 4000 lei; amendă egală cu 10% din suma reprezentând TVA nevirată în contul de TVA al furnizorului/prestatorului).

România va fi singura țară din U.E. care va aplica mecanismul privind plata defalcată a TVA în mod generalizat și obligatoriu începând cu data de 1.10.2017  (pentru toate persoanele impozabile și instituțiile publice, indiferent dacă sunt sau nu înregistrate în scopuri de TVA, cu exceptia persoanelor fizice impozabile care nu sunt înregistrate și nu au obligația să se înregistreze în scopuri de TVA), fără consultări reale cu toate părțile interesate, fără analize de impact, fără testul IMM, fără testarea fezabilității mecanismului, fără clarificarea tuturor aspectelor procedurale, fără luarea în considerare a poziției partenerilor sociali, fără informarea și pregătirea contribuabililor.

În special pentru modificarea legilor organice, CNIPMMR reinterează importanța dialogului social calitativ, “consultarea obligatorie a partenerilor sociali asupra iniţiativelor legislative sau de altă natură cu caracter economico-social”, potrivit dispozițiilor art. 121 lit. b) din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, republicată, “consultarea organizaţiilor reprezentative ale întreprinderilor mici şi mijlocii privind conţinutul proiectelor de acte normative, al analizelor de impact şi a Testului IMM, cu valorificarea în mod corespunzător a propunerilor acestora sau motivarea nevalorificării poziţiei lor, documente ce vor însoţi proiectul de act normativ până la adoptare” potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (5) din Legea 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările ulterioare, pentru asigurarea respectării principiilor reglementării inteligente și stabilității cadrului legal.