Proiecte de acte normative supuse dezbaterii publice

Consultare publica în procesul de transparență decizională, conform LEGII 52/2003.

info MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE: Propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectele de acte normative supuse dezbaterii publice de MFP se pot transmite la adresa: publicinfo@mfinante.ro, în termen de 10 zile de la publicare.

info ANAF: Eventualele sugestii, propuneri sau opinii referitoare la proiectele de acte normative publicate de ANAF pot fi transmise în scris la Serviciul Comunicare, Relatii Publice si Mass-Media - cu menţiunea “Conf.Legii nr.52/2003”, la următoarele adrese:
• Prin scrisori la adresa poştală: Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, str.Apolodor nr.17, sector 5 Bucuresti 050741 - la Serviciul Comunicare, Relaţii Publice şi Mass-Media;
• Electronic la adresa de mail: relatiipublice.anaf@mfinante.ro
• Prin fax la numarul: 021-319.98.57.

Impozitarea bacșisului – Propunere MFP

3 sept. 2019 by CFNET Finante Taxe Lasă un comentariu

Ministerul Finanțelor Publice legiferează, la solicitarea industriei de profil, conținutul economic al bacșișului în domeniul restaurantelor și barurilor și stabilește regulile fiscale și contabile de înregistrare a acestuia.

“Este o măsură care a fost cerută de industria HoReCa și nu numai. Așa cum am obișnuit reprezentanții patronatelor, eu sunt un partener onest, deschis și de bună credință față de propunerile venite din partea celor care activează în economia reală. Obiectivul nu este de a suprataxa ceva, ci doar de a avea un cadru legal simplu și clar, așa cum există în numeroase alte țări. Este, totodată, și o promisiune îndeplinită, o promisiune pe care nu am facut-o de ieri, de azi, ci de mult timp. Vom continua să creăm cadrul legal care să ne permită să-i ajutăm pe cei care activează în economia reală”, a precizat domnul Eugen Teodorovici, ministrul finanțelor publice.

Proiectul de act normativ cuprinde următoarele reglementări:

definirea bacșișului în vederea evidențierii acestor sume pe bonul fiscal, cu scopul delimitării clare a acestora de veniturile încasate de operatorii economici pentru livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor direct către populație și asigurării fiscalizării bacșișului potrivit Codului fiscal;
instituirea obligației de evidențiere pe bonul fiscal a bacșișului încasat de la clienți, în cazul serviciilor de restaurant, baruri și alte activități de servire a băuturilor, indiferent de modalitatea de plată a acestuia (card/numerar/substitute de numerar);
evidențierea bacșișului pe bonul fiscal nu este obligatorie pentru livrările la domiciliu;
se interzice condiționarea, sub orice formă, a livrărilor de bunuri sau a prestărilor de servicii de acordarea bacșișului;
se instituie obligația operatorului economic de a înmâna clientului o notă de plată, în prealabil emiterii bonului fiscal. Nota de plată va conține rubrici destinate alegerii de către client, a nivelului bacșișului pe care acesta dorește să îl ofere. Nivelul bacșișului oferit de client poate varia între 0% și 15%;
se instituie obligația operatorului economic de a distribui sumele provenite din încasarea bacșișului, integral salariaților, potrivit unui regulament intern și de a le înregistra în contabilitate pe seama conturilor de datorii/analitic distinct;
în situația în care plata contravalorii consumației se face prin ordin de plată și se emite factură, bacșișul se evidențiază distinct pe aceasta;
se lasă la opțiunea operatorului economic, posibilitatea marcării bacșișului pe același bon fiscal cu bunurile livrate/serviciile prestate sau pe un bon fiscal distinct, în funcție de situația de fapt, respectiv de momentul în care valoarea bacșișului este cunoscută de către emitentul bonului fiscal;
bacșișul se introduce în baza de date a aparatelor de marcat electronice fiscale sub formă de articol, cu denumirea „bacșiș”.

Pentru salariat, sumele provenite din bacșiș sunt calificate ca venituri din alte surse, fiind supuse impunerii prin reținere la sursă la momentul acordării veniturilor de către plătitorii de venituri.

Astfel, veniturile nu se cuprind în baza de calcul a contribuției de asigurări sociale.

Proiectul de act normativ este publicat de site-ul MFP la rubrica Transparență decizională.

foto Patrick Tomasso / Unsplash

Modificări fiscale 2019 – Proiecte OG

3 sept. 2019 by CFNET Finante Taxe Lasă un comentariu

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a publicat pentru consultare publică două proiecte de ordonanță pentru modificarea si completarea Codului Fiscal și de Procedură fiscală. Potrivit MFP, măsurile propuse au rezultat după un dialog permanent cu reprezentanții mediului de afaceri și au fost dezbãtute și agreate mai multe mãsuri fiscale.

Proiectul OG pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

Proiectul OG pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare și alte măsuri fiscal-bugetare

Cele mai importante mãsuri fiscale 2019 propuse sunt:

Măsuri în domeniul Codului fiscal

Consolidarea fiscalã a impozitului pe profit datorat de grupurile fiscale de firme;
Excluderea din sfera veniturilor impozabile, pentru veniturile din salarii, a folosirii în scop personal a anumitor vehicule care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activitãții economice și se aflã în patrimoniul persoanelor juridice ce aplicã regimul de impozitare a microîntreprinderilor sau impozitul specific unor activitãți;
Reglementarea obligațiilor de calcul, reținere, platã și declarare a impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale obligatorii, aferente avantajelor în bani și în naturã primite de angajat de la terți.

Impozitul pe profit pentru un grup fiscal

calculul și plata impozitului pe profit prin stabilirea și înregistrarea unui grup fiscal
grupul este opțional și va putea fi format din contribuabilii care plătesc impozit pe profit;
se dețin drepturi de participare/vot în comun de min. 75% (condiție care trebuie îndeplinită atât cu 1 an anterior, cât la data înființării grupului și care trebuie menținută pe perioada de consolidare a grupului);
consolidarea se efectuează pe verticală și/sau orizontală, de exemplu:
- o persoană juridică română/persoană juridică cu sediul social în România înfiinţată potrivit legislaţiei europene și una sau mai multe persoane juridice române/persoane juridice cu sediul social în România înfiinţate potrivit legislaţiei europene la care aceasta deține, în mod direct sau indirect, cel puțin 75% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot al acestora;
- cel puțin două persoane juridice române la care o persoană fizică română deține, în mod direct sau indirect, cel puțin 75% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot;
- cel puțin două persoane juridice române deținute, în mod direct sau indirect, în proporție de cel puțin 75% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot, de o persoană juridică/fizică, rezidentă într-un stat cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri sau într-un stat cu care s-a încheiat un acord privind schimbul de informații;
- cel puțin o persoană juridică română deținută, în mod direct sau indirect, în proporție de cel puțin 75% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot, de o persoană juridică rezidentă într-un stat cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri sau într-un stat cu care s-a încheiat un acord privind schimbul de informații și sediul permanent/sediul permanent desemnat din România al acestei persoane juridice străine.
Nu sunt incluse microîntreprinderile și nici contribuabilii care datorează impozit specific unor activități
Membrii să aplice același sistem de plată al impozitului;
Reguli de administrare fiscală, respectiv: depunerea cererii de intrare în grup, termenul de comunicare al acesteia la organul fiscal;
Perioada minimă de aplicare: un grup fiscal trebuie menținut pentru minim 5 ani; ieșirea din grup se realizează obligatoriu pe măsură ce condițiile nu mai sunt îndeplinite sau voluntar;
Modul de calcul a consolidării fiscale: fiecare membru al grupului trebuie să facă propriul calcul individual de impozit pe profit, până la nivelul profitului impozabil sau pierderii fiscale, să completeze și să transmită Declarația 101 de impozit pe profit la persoana juridică responsabilă;
Termenul și modul de depunere a Declarației de impozit pe profit consolidată care adună declarațiile individuale 101 ale membrilor grupului, rezultând o poziție „netă” de impozit pe profit/pierdere fiscală la nivel de grup;
Reguli de aplicare a ajustărilor/estimărilor din perspectiva prețurilor de transfer și a cerinței de documentare a tranzacțiilor intra-grup pe perioada apartenenței la grup ;
Reguli privind regimul pierderilor fiscale;
Reguli anti-abuz, similare celor aplicabile reorganizărilor fiscale.

Conform documentului, referitor la posibilele implicații generate de introducerea capitolului „Reguli privind consolidarea fiscală în domeniul impozitului pe profit”, din perspectiva modalității de construire a grupului fiscal pentru impozitul pe profit, MFP precizează că actualmente nu are posibilitatea de a accesa și dispune de informații utile standardizate pentru grupuri de companii sau a identifica companiile care fac pare din grup și îndeplinesc condițiile prezentate în cadrul proiectului legislativ.
„Din informațiile pe care le deținem, precizăm că sunt aproximat 191 de societăți care au depus bilanț consolidat în anul 2017 și au o cifră de afaceri peste 1 mil euro. Dar nu putem identifica câte din aceste grupuri se încadrează la condițiile de eligibilitate prevăzute în proiect. Menționăm că măsura conduce la diminuarea încasărilor la bugetul de stat provenind din impozitul pe profit, ținând cont de posibilitatea ca pierderile înregistrate de un membru al grupului să anuleze profiturile înregistrate de celelalte companii din grup”, informează MFP.

Impozitul pe profit și persoanele juridice în scop patrimonial

Conform notei de fundamentre, cu toate măsurile fiscale speciale reglementate până în prezent, anumite părți componente locale ale unui cult religios, ca și contribuabili plătitori de impozit pe profit, consideră venituri neimpozabile la calculul rezultatului fiscal, veniturile obținute din activitățile proprii, desfășurate potrivit legii, nedatorând impozit pe profit dar îndeplinind obligații fiscal-procedurale complexe bazate pe date financiar-contabile furnizate, în special, de contabilitatea în partidă dublă reglementată potrivit reglementărilor legale în vigoare pentru persoanele juridice care se constituie/înfiintează cu scop patrimonial.

Astfel, spune MFP, aceste entități se confruntă cu costuri administrative și de conformare împovărătoare care erodează substanța veniturilor destinate exclusiv activităților/acţiunilor legate de cult sau nonprofit și care obstrucționează, astfel, efectuarea respectivelor activități care deservesc comunitățile de credincioși. În scopul susținerii unităților locale de cult se propune încadrarea acestora în categoria persoanelor juridice române care nu intră sub incidenţa prevederilor titlului II ”Impozitul pe profit” din Codul fiscal, măsură care are ca efect principal nedepunerea declarației anuale de impozit pe profit de către aceste entități.

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

Se propune abrogarea prevederilor referitoare la aplicarea cotei de 1% pentru persoanele juridice române nou-înfiinţate, care au cel puţin un salariat şi care sunt constituite pe o durată mai mare de 48 de luni, iar acţionarii/asociaţii lor nu au deţinut titluri de participare la alte persoane juridice.
În calculul bazei impozabile se propune scăderea veniturilor din dividende pentru asigurarea unui tratament fiscal unitar cu deținătorii de capital, plătitori de impozit pe profit.
Pentru contribuabilii care ies din sistemul de impunere în cursul anului fiscal, se propune ca includerea diferențelor favorabile de curs valutar să se efectueze ca elemente similare veniturilor în primul trimestru pentru care datorează impozit pe profit.
În vederea clarificării nivelului veniturilor utilizate pentru încadrarea ca microîntreprindere precum și pentru stabilirea limitei de ieșire din sistemul de impunere în cursul unui an fiscal se propune includerea tuturor elementelor de calcul ale bazei impozabile, atât veniturile cât și celelalte elemente:rezervele, diferențele favorabile de curs valutar, reducerile comerciale, etc.

Venituri salariale neimpozabile care nu se cuprind în baza de calcul al contribuțiilor sociale

includerea în sfera veniturilor neimpozabile a ajutoarelor pentru adopție, acordate de angajator, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă.
plafonarea contravalorii serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă, în sensul neimpozitării și neincluderii acestora în baza de calcul al contribuțiilor sociale, în măsura în care valoarea totală, într-un an fiscal, nu depăşeşte nivelul unui câștig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate.
aplicarea aceluiași tratament fiscal pentru avantajele acordate sub forma utilizării în scop personal a vehiculelor, care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activităţii economice, aflate în patrimoniul persoanelor juridice ce aplica regimul de impozitare al microintreprinderilor sau impozitul specific unor activitati, cu cel aplicat avantajelor sub forma utilizării în scop personal a vehiculelor pentru care cheltuielile sunt deductibile în cota de 50% conform regulilor aplicabile cheltuielilor în vederea stabilirii rezultatului fiscal pentru plătitorii de impozit pe profit și conform regulilor aplicabile cheltuielilor în vederea determinării venitului net anual, în sensul neimpozitării și neincluderii acestora în baza de calcul al contribuțiilor sociale.

Modificări pentru cei care primesc salarii din străinătate

Pentru contribuabilii care îşi desfăşoară activitatea în România şi care obţin venituri sub formă de salarii şi asimilate salariilor din străinătate, precum şi în cazul persoanelor fizice române care obţin venituri din salarii, ca urmare a activităţii desfăşurate la misiunile diplomatice şi posturile consulare acreditate în România se propune reglementarea distinctă a obligațiilor de calcul, reținere, plată și declarare a impozitului pe venit și al contribuțiilor sociale în cazul avantajelor în bani şi în natură primite de angajat de la terţi, astfel:

în cazul în care terții care acordă avantajele nu sunt rezidenți fiscali români, impozitul pe venit și contribuțiile sociale se calculează, se declară și se plătește de către contribuabil.
în cazul terților care sunt rezidenți fiscali români, iar avantajele sunt acordate prin intermediul unei entități rezidente, obligația de calcul, declarare și plată revine entății respective;
în cazul terților care nu sunt rezidenți fiscali români, iar avantajele sunt acordate prin intermediul unei entități rezidente, obligația de calcul, reținere, plată și declarare revin entității respective.

Închirierea de apartamente sau camere în scop turistic

Se propune modificarea prevederilor referitoare la regimul fiscal aplicabil veniturilor obținute din închirierea în scop turistic, de către proprietari a camerelor situate în locuinţele proprietate personală, altele decât cele care constituie structuri de primire turistică, potrivit legislaţiei specifice. De asemenea se propune redefinirea veniturilor din închirierea în scop turistic ca fiind numai închirierea unui număr de camere cuprins între unu şi 5 camere inclusiv, în cursul unui an fiscal, indiferent de numărul de locuințe în care sunt situate acestea.

Reguli de stabilire a impozitului final pentru veniturile realizate din închirierea în scop turistic, determinate pe baza normelor de venit:

normele anuale de venit se ajustează în funcție de anumite criterii stabilite de lege prin reducerea acestora cu 30%, în situația în care sunt îndeplinite cel puțin 3 dintre acestea;
norma anuală de venit/norma anuală de venit ajustată, după caz, se reduce astfel încât să reflecte perioada din anul calendaristic pe parcursul căreia închirierea a fost efectuată;
în cazul începerii sau încetării închirierii în scop turistic, în cursul anului fiscal, pentru determinarea venitului anual stabilit în funcție de norma anuală de venit/norma anuală de venit ajustată, va fi luată în calcul valoarea normei lunare de venit / normei lunare de venit ajustată, corespunzătoare perioadei de închiriere;
contribuabilii au obligația, pentru fiecare an fiscal, să completeze și să păstreze, fișa capacității de cazare și să depună la organul fiscal competent până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor, declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice – cap.I Date privind veniturile realizate;
impozitul anual datorat se calculează de către contribuabil, pe baza datelor din declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice prin aplicarea cotei de 10% asupra normei anuale de venit/normei anuale de venit ajustate/venitului anual, după caz, impozitul fiind final.

Reguli de stabilire a impozitului final pentru veniturile realizate din închirierea în scop turistic în cazul depăşirii numărului de 5 camere în cursul anului fiscal:

contribuabilii care într-un an fiscal au realizat astfel de venituri determină începând cu anul fiscal următor, venitul net anual în sistem real, pe baza datelor din contabilitate;
contribuabilii au obligaţia de a depune declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice la organul fiscal competent pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului;
impozitul anual datorat se calculează de către contribuabil, pe baza declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual determinat în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, impozitul fiind final.

Pilonul II – pensii administrate privat

În cadrul veniturilor din pensii se propune preluarea din normele metodologice, a reglementărilor cu privire la stabilirea venitului impozabil lunar pentru sumele primite ca plăţi eşalonate în rate, acordate în conformitate cu prevederile legislației privind fondurile de pensii administrate privat (Legea nr.411/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare), şi ale legislației privind pensiile facultative (Legea nr.204/2006 cu modificările şi completările ulterioare), în sensul că plafonul de venit neimpozabil stabilit potrivit Codului fiscal se acordă pentru fiecare rată lunară de la fiecare fond de pensii.

Clarificarea acordării plafonului de venit neimpozabil în cazul veniturilor din pensii primite de moștenitorii legali ai participanților la fondurile de pensii, în sensul că plafonul de venit neimpozabil, se acordă pentru fiecare drept de pensie, indiferent dacă acestea sunt acordate de la același fond de pensie.

Pensiile speciale pentru primari, venituri din alte surse

Se propune includerea în categoria venituri din alte surse și stabilirea tratamentului fiscal pentru indemnizaţiile lunare acordate pentru limită de vârstă persoanelor care au exercitat calitatea de primar, viceprimar, preşedinte al consiliului judeţean şi vicepreşedinte al consiliului judeţean, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ. Potrivit actului normativ menționat, reglementarea intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2020.

Impozit pe venit pentru banii primiți de la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților

Se propune, în cadrul veniturilor din alte surse, reglementarea distinctă a regimului fiscal aplicabil veniturilor obținute de către cesionari de la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților ca urmare a valorificarii dreptului de creanță dobândit în legatură cu măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România potrivit prevederilor Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare. Prin cesionar se înțelege persoana, alta decât titularul dreptului de proprietate, fost proprietar sau moştenitorii legali ori testamentari ai acestuia.

Impozitul pe venit se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului brut și se reține la sursă, la fiecare plată, de către Casa de Economii și Consemnațiuni.
Contribuabilii nu au obligaţia de a depune declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului. Impozitul reprezintă impozit final. Plata impozitului datorat se efectuează la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următor celei în care a fost reținut.

Declarația unică pentru persoanele care realizează venituri din activități independente

Se clarifică valoarea indicatorului salariul minim brut pe țară utilizat la stabilirea contribuțiilor sociale în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din activități independente și alte categorii de venituri, pentru care se datorează CAS și CASS, în funcție de încadrarea în plafonul anual de 12 salarii minime brute pe țară, în situația în care prin hotărâre a Guvernului se utilizează mai multe valori ale salariului minim brut pe țară.

Se propune modificarea termenului de depunere a declarației unice privind impozitul pe venit și contribuții sociale datorate de persoanele fizice, precum și termenul de plată al acestora, de la data de 15 martie, inclusiv, la data de 25 mai.

Crește acciza la țigări

Având în vedere că nivelul actual al accizei totale pentru țigarete nu reprezintă cel puțin 60 % din prețul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul al țigaretelor eliberate pentru consum, se impune creșterea nivelul accizei totale pentru țigarete, începând cu 1 ianuarie 2020, de la 483,74 lei/1.000 țigarete la 503,97 lei/1.000 de țigarete.

Impozite și taxe locale

A fost clarificat conform principiilor din Codul fiscal, ca în cazul clădirilor și terenurilor la care se constată diferențe cadastrale, ca impozitul pe clădiri și teren să se datoreze conform noii situații începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care se înregistrează lucrarea cadastrală la oficiile de cadastru.
Se propune ca în cazul clădirilor/terenurilor pentru care se datorează taxa pe clădiri/teren în temeiul unui contract de concesiune, administrare, folosință cu o durată mai mare de un an , taxa să se achite în 2 tranșe egale , identic ca în cazul impozitului pe clădiri /teren , respectiv la datele de 31 martie și 30 septembrie.
Se propune, identic ca în cazul impozitului pe clădiri/teren, pentru plata cu anticipație pe întregul an a taxei pe clădiri/teren pâna la data de 31 martie , ca autoritățile locale să poată decide acordarea unei bonificații de până la 10%.
Se aduc clarificări în ceea ce privește acordarea scutirii de la plata impozitului pe mijloacele de transport specializate pentru transportul stupilor în pastoral, folosite exclusiv pentru transportul stupilor în pastoral, în sensul că scutirea se acordă numai în cazul acelor mijloace de transport omologate de către Registrul Auto Român.

Se clarifică data declarării unui mijloc de transport, dobândit din străinătate, în evidențele administrației publice locale, în sensul că proprietarul acestuia are obligaţia să depună o declaraţie la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, în termen de 30 de zile de la data eliberării cărții de identitate de către Registrul Auto Român.

Modificări Codul de procedură fiscală

Reglementarea instituirii și ridicãrii popririlor în mediul electronic, astfel încât poprirea sã fie ridicatã la îndestularea sumei poprite, iar debitorului sã îi fie eliberate conturile cât mai repede. Prin aceastã mãsurã se are în vedere dezvoltarea sistemului informatic propriu al MFP/ANAF, prin intermediul cãruia sã se gestioneze popririle ºi activitãțile aferente de stingere a acestora, astfel încât sã nu necesite din partea bãncilor un efort de dezvoltare important în propriile sisteme informatice.
Suspendarea inspecției fiscale în situația sesizãrii organelor judiciare, în scopul implementãrii Cauzei Lungu, în considerarea faptului cã CEDO a criticat România prin prisma faptului cã, prin procedurile în vigoare, a permis ca referitor la același contribuabil și pentru aceeași situație de fapt sã se declanșeze douã proceduri: o procedurã administrativã și o procedurã penalã.
Posibilitatea efectuãrii reverificãrii inspecției și la cererea contribuabilului în cazul în care sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevãzute de lege, în scopul implementãrii Cauzei Zabrus (C-81/17) în considerarea faptului cã CJUE a sesizat un dezechilibru în respectiva cauzã între drepturile contribuabilului și drepturile organelor fiscale.
Sancțiunea cu nulitatea a actului administrativ fiscal în situația în care organul fiscal nu respectã anumite obligații stabilite de lege în sarcina acestuia.
Schimbarea competenței de soluționare a contestațiilor de la ANAF la MFP. Scopul acestei mãsuri este de a crește gradul de încredere a contribuabililor în sistemul fiscal prin asigurarea unui nivel superior de independențã și, implicit, premise pentru creșterea imparțialitãții în luarea deciziilor cu privire la contestațiile formulate de contribuabili împotriva tuturor actelor emise de administrația fiscalã. Practic, structurile de soluționare a contestațiilor existente la nivelul ANAF vor fi preluate în cadrul MFP.
Reglementarea posibilitãții de reexaminare a deciziei de soluționare a contestației în anumite situații, expres prevãzute de lege în scopul încetãrii procedurilor judiciare costisitoare atât pentru contribuabili, cât și pentru administrația fiscalã, degrevarea instanțelor judecãtorești de asemenea litigii și evitarea plãții de cãtre organele fiscale de cheltuieli de judecatã, dobânzi sau alte sume în cazul în care se apreciazã cã actul emis nu este în conformitate cu dispozițiile legale. Aplicarea efectivã: începând cu data de 1 noiembrie 2019.

Măsuri privind decapitalizarea societăților – Proiect MFP

3 sept. 2019 by CFNET Finante Taxe Lasă un comentariu

Ministerul Finanțelor Publice – mfinante.ro a publicat pentru dezbatere publică o serie de măsuri finanicar-fiscale cu scopul de a reduce fenomenul de decapitalizare a societăților din sectorul nefinanciar.

Prin proiectul de Ordonanța pentru instituirea unor măsuri privind societățile decapitalizate, MFP precizează că se implemenează o serie de prevederi pentru îmbunătățirea cadrul legal reprezentat de legea societăților și legea contabilității.
Măsurile propuse în proiectul de act normativ a fost discutat cu reprezentanții BNR în cadrul Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM), analizele din cadrul grupurilor de lucru arătând că există un număr mare de companii din economia națională care au capitalurile proprii negative sau valoarea acestora se situează sub limita reglementată de legea societăților.

Măsurile vizează aspecte solicitate atât de reprezentanții Fondului Monetar Internațional (FMI) cât și de alte structuri internaționale, potrivit comunicatului MFP

Eugen Teodorovici, ministrul finanțelor publice: “Cred cu tărie că dacă va crește nivelul de capitalizare al companiilor românești acestea vor putea să beneficieze pe deplin de condițiile de dezvoltare generate de creșterea economică. În plus, vom avea companii mai competitive, care se vor putea integra mai bine în ecosistemul economic european. Îi îndemn pe toți acționarii și administratorii să vină în sprijinul măsurilor cu creșterea nivelului de capitalizare si să parieze pe economia românească! Piața arată că există resurse, iar dacă aceste resurse sunt aduse în capitalul companiilor, atunci vom avea cu toții de câștigat pe termen lung. Sunt convins că această măsură va determina declanșarea unui proces de îmbunătățire semnificativă a sănătății financiare a economiei românești.”

Potrivit MFP, măsurile vizează unele modificări și completări ale următoarelor acte normative:

Legea societăților nr.31/1990:

Interzicerea acordării de avansuri sau împrumuturi acționarilor/asociaților la societățile care optează pentru distribuiri trimestriale de dividende, până nu se regularizează sumele astfel distribuite în cursul anului. Interdicția menționată nu vizează avansurile acordate în legătură cu desfășurarea activității economice;
Clarificarea regulilor referitoare la distribuirea sub formă de dividende din anumite rezerve existente la nivelul societății, precum și din rezultatul reportat înregistrat de aceasta. Menționarea explicită a elementelor de capitaluri proprii care pot fi distribuite ca dividende asigură o interpretare unitară a conceptului de „rezerve distribuibile/disponibile pentru distribuire”;
Introducerea prevederii referitoare la conversia obligatorie în acțiuni/părți sociale a datoriilor societății față de acționari/asociați, rezultate din împrumuturi sau alte finanțări acordate de aceștia, la societățile la care activul net a scăzut sub jumătate din capitalul social.
Desemnarea autorităților cu competență în domeniul monitorizării entităților care se confruntă cu probleme financiare în raport cu nivelul legal de capital, respectiv Ministerul Finanțelor Publice – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală și Oficiul Național al Registrului Comerțului și stabilirea clară a situațiilor în care fiecare din cele două instituții depun cererea de dizolvare;
Transferul competenței de soluționare a acțiunilor de dizolvare judiciară de la instanțele judecătorești la Oficiul Național al Registrului Comerțului și simplificarea procedurilor de numire a lichidatorului și de efectuare a publicității legale a rezoluțiilor de dizolvare.
Modificările propuse vor conduce la lărgirea accesului la informaţiile înregistrate în registrul comerţului, la simplificarea formalităților și scăderea costurilor administrative, la degrevarea activității instanțelor judecătorești, precum și la asigurarea unui mediu de afaceri transparent și predictibil.
Introducerea de noi contravenții și sancțiuni, corespunzătoare noilor prevederi cuprinse în Legea societăților nr. 31/1990.

Legea contabilității nr.82/1991:

Introducerea de prevederi exprese referitoare la cuprinderea în aria de aplicabilitate a Legii contabilității a persoanelor juridice străine care au rezidența fiscală în România în scopul obligării acestora să conducă și evidență contabilă și să depună situații financiare în România pentru a da eficiență controlului fiscal;
Introducerea de prevederi exprese prin care să se stabilească cu claritate modul de raportare prin situațiile financiare anuale a pierderii contabile înregistrate în exercițiul financiar curent. Scopul acestor dispoziții îl constituie acoperirea pierderii contabile reportate din profiturile curente inainte de distribuirea de dividende.

Proiectul de act normativ este publicat de site-ul MFP la rubrica Transparență decizională (PDF).

Context:

La data de 4 octombrie 2018, Guvernul României a aprobat Memorandul cu tema: „Măsuri/propuneri de îmbunătățire a cadrului de reglementare privind sectorul companiilor nefinanciare în scopul reducerii fenomenului de decapitalizare a societăților”, prin care se propune amendarea cadrului legal reprezentat de legea societăților și legea contabilității.

De asemenea, Comitetul Național pentru Supraveghere Macroprudențială (CNSM) a constatat nerespectarea de către firme a pragului minim de capitalizare solicitat prin lege, context în care a fost emisă Recomandarea CNSM nr.R/2/2018 referitoare la implementarea unor măsuri privind sănătatea financiară a companiilor, prin care se recomandă ca Guvernul să analizeze posibilitățile de îmbunătățire a cadrului de reglementare privind sectorul companiilor nefinanciare.

Măsuri fiscal – bugetare – PROIECT OUG

3 oct. 2018 by CFNET Finante Taxe Lasă un comentariu

Ministerul Finantelor Publice a lansat in dezbatere publica proiectul de OUG privind unele măsuri fiscal – bugetare și pentru modificarea unor acte normative. Proiectul cuprinde o serie de măsuri fiscale precum şi modificări/derogări cu privire la următoarele acte normative:

Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale şi Legea nr. 269/2017 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2018,
Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal,
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2018 pentru adoptarea unor măsuri bugetare și pentru completarea art. 63 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale

Potrivit notei de fundamentare, modificările propuse prin proiectul de OUG sunt:

1. Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, prin derogare de la prevederile art. 61 alin. (1) şi art. 63 alin (41) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de la prevederile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 269/2017 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2018, unitățile administrativ-teritoriale pot solicita, în cursul anului 2018, contractarea de împrumuturi din venituri din privatizare, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, în limita sumei de 450.000 mii lei, pentru finanțarea unor cheltuieli curente pentru asigurarea furnizării energiei termice în sezonul rece.

Unitățile administrativ-teritoriale pot contracta împrumuturile numai cu avizul Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale, şi numai dacă la data depunerii documentației nu prezintă restanțe la împrumuturile contractate anterior din venituri din privatizare. Documentele in vederea contractării împrumutului se depun până la data de 29 noiembrie 2018 la direcțiile generale regionale ale finanțelor publice/administrațiile județene ale finanțelor publice.

Pentru unitățile administrativ-teritoriale care nu pot asigura sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor secțiunii de funcționare a bugetelor locale se impune crearea unui temei legal pentru extinderea categoriilor de cheltuieli ce se pot finanța din excedentul bugetului local.

2. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare

Titlul II – Impozitul pe profit

Pentru contribuabilii care au implementat schimbarea politicilor contabile aplicabile instrumentelor financiare, ca urmare a IFRS 9, adoptat prin Regulamentul (UE) 2016/2027 al Comisiei Europene, se propune aplicarea acelorași principii/reguli fiscale care s-au aplicat inițial la transpunerea IRFS ca bază a contabilității. Astfel, pentru sumele înregistrate în rezultatul reportat provenit din alte ajustări, ca urmare a implementării reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară ca bază a contabilităţii, cu excepţia sumelor care provin din actualizarea cu rata inflaţiei, se aplică următorul tratament fiscal:

sumele care provin din anularea unor cheltuieli pentru care s-a acordat deducere reprezintă elemente similare veniturilor;
sumele care reprezintă elemente de natura veniturilor înregistrate potrivit reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară reprezintă elemente similare veniturilor, cu excepţia celor prevăzute la art. 23 şi art. 24;
sumele care reprezintă elemente de natura cheltuielilor înregistrate potrivit reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară sunt considerate elemente similare cheltuielilor numai dacă acestea sunt deductibile în conformitate cu prevederile art. 25;
sumele care provin din anularea unor cheltuieli pentru care nu s-a acordat deducere nu reprezintă elemente similare veniturilor;
sumele care provin din anularea unor venituri care au reprezentat venituri neimpozabile nu reprezintă elemente similare cheltuielilor.

Tot ca o consecință a implementării IFRS 9, se propune și completarea regulilor generale de determinare a rezultatului fiscal cu prevederi prin care, urmare aplicării opțiunii irevocabile de a recunoaște astfel titlurile de participare la valoare justă prin alte elemente ale rezultatului global, contribuabilii tratează sumele reprezentând diferențe din evaluare/reevaluare care se regăsesc în debitul/creditul conturilor de rezerve, ca elemente similare cheltuielilor/veniturilor, după caz, dacă la data vânzării/cesionării nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 23 lit. i).

Titlul IV – Impozitul pe venit

Pentru bonificațiile care se acordă în anul 2018 se propun clarificări privind contribuabilii care beneficiază de bonificație. Astfel, pentru eliminarea situațiilor în care contribuabilii care realizează venituri impuse pe baza normelor anuale de venit sau pe baza câștigului net anual, să nu beneficieze de bonificație la plata impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale, se completează textul astfel încât și aceste categorii de persoane sa fie vizate de prevederea respectivă, după cum urmează:

a) pentru depunerea declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice prin mijloace electronice de transmitere la distanţă până la 15 iulie 2018 inclusiv, se acordă o bonificaţie de 5% din impozitul pe venit plătit integral până la 15 martie 2019 inclusiv, reprezentând obligaţiile fiscale anuale pentru anul 2018. Valoarea bonificaţiei diminuează impozitul pe venitul/câștigul net anual și/sau impozitul pe venitul anual, de plată;

b) pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe venit se acordă o bonificaţie de 5% din impozitul pe venit anual estimat declarat prin Declaratia unică şi plătit integral până la 15 decembrie 2018 inclusiv. Valoarea bonificaţiei diminuează impozitul pe venitul net anual estimat și/sau impozitul pe venitul anual estimat, de plată.

Titlul VII – Taxa pe valoarea adăugată

Se propune extinderea aplicării cotei reduse de TVA de 5% pentru următoarele categorii:

– cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;

– serviciile de restaurant şi de catering, cu excepţia băuturilor alcoolice, altele decât berea care se încadrează la codul NC 22 03 00 10;

– dreptul de utilizare a facilităților sportive ale căror activități sunt încadrate la codurile CAEN 9311 și 9313, potrivit Clasificării activităţilor din economia naţională – CAEN, actualizată prin Ordinul preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 337/2007, în scopul practicării sportului și educației fizice, altele decât cele scutite conform art. 292 alin. (1) lit. l);

– serviciile constând în permiterea accesului la bâlciuri, parcuri de distracții și parcuri recreative ale căror activități sunt încadrate la codurile CAEN 9321 și 9329, potrivit Clasificării activităţilor din economia naţională – CAEN, actualizată prin Ordinul preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 337/2007.

Măsura are în vedere stimularea turismului în România, reducerea evaziunii fiscale, creșterea consumului intern și stimularea creșterii economice.

Dispoziții referitoare la termene de plată și decizii de impunere ce privesc impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice

Se introduc unele dispoziții tranzitorii referitoare la deciziile de impunere privind contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice fără venituri care au optat pentru plata contribuției, înainte de intrarea în vigoare a măsurilor implementate prin Ordonanţa de urgenţă nr. 18/2018 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, pentru situațiile în care aceste persoane optează să beneficieze de noile prevederi fiscale, mai avantajoase sau în cazul în care acestea se încaderază într-o altă categorie de persoane.

Astfel, se introduc dispoziții prin care se reglementează posibilitatea anulării obligațiilor de plată privind contribuția de asigurări sociale de sănătate stabilite prin “Decizia de impunere privind contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice potrivit art. 180 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal”, aferente perioadei începând cu luna depunerii declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, sau începând cu luna depunerii notificării, inclusiv.

De asemenea, în situația în care persoanele fizice pentru care organul fiscal a emis de “Decizia de impunere privind contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice potrivit art. 180 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal” conform prevederilor fiscale aplicabile înainte de intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență nr. 18/2018 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, iar aceste persoane nu își exprimă opțiunea de plată a contribuției prin depunerea declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, până la termenul de depunere a acesteia, prevăzut de lege pentru anul fiscal 2019, respectiv 15 martie 2019, se introduc clarificări în ceea ce privește data până la care își produce efectele decizia de impunere. În acesată situație, “Decizia de impunere privind contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice potrivit art. 180 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal” își produce efectele până la data de 15 martie 2019.

Se instituie noi termene de plată pentru impozitul pe venit, contribuția de asigurări sociale și contribuția de asigurări sociale de sănătate, pentru diferenţele de impozit și contribuții rămase de achitat, stabilite prin decizii de impunere anuală pentru perioada 2014-2017, și, totodată se încurajează plata cu anticipație a sumelor datorate pentru aceste perioade, prin introducerea unor bonificații la plată.

În cazul deciziilor de impunere anuală, emise de organul fiscal competent, pentru definitivarea impozitului anual pe veniturile realizate de persoanele fizice în anul 2017 și pentru definitivarea contribuției de asigurări sociale datorată de persoanele fizice, pentru perioada 2016-2017, termenul de plată pentru sumele stabilite de achitat, prin aceste decizii, este 15 martie 2019.

Pentru plata cu anticipaţie a sumelor stabilite prin deciziile de impunere anuală, ce au în vedere definitivarea impozitului anual pe veniturile realizate de persoanele fizice în anul 2017 și definitivarea contribuției de asigurări socialedatorată de persoanele fizice, pentru perioada 2016-2017, se acordă o bonificaţie de 10% din aceste sume, dacă sunt plătite integral până la 15 decembrie 2018, inclusiv. Valoarea bonificaţiei diminuează sumele de plată stabilite prin decizie.

În cazul deciziilor de impunere anuală, emise de organul fiscal competent, pentru definitivarea contribuției de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice, pentru perioada 2014-2017, termenul de plată pentru sumele stabilite de achitat, prin aceste decizii, este 30 iunie 2019. Pentru plata cu anticipaţie a sumelor stabilite prin decizie de impunere ce au în vedere definitivarea contribuției de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice, pentru perioada 2014-2017, se acordă o bonificaţie de 10% din aceste sume, dacă sunt plătite integral până la 31 martie 2019, inclusiv. Valoarea bonificaţiei diminuează sumele de plată stabilite prin decizie.

În ceea ce privește Ordonanța Guvernului nr. 10/2015 pentru organizarea Loteriei bonurilor fiscale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.166/2015:

Este creat temeiul legal care permite ca, în cazul în care prin hotărâri definitive ale instanței de judecată se stabilește obligația de plată a unor sume, cu titlu de premiu la Loteria bonurilor fiscale, acestea să fie achitate de către Ministerul Finanțelor Publice, din bugetul Ministerului Finanțelor Publice – Acțiuni generale.

Pentru situațiile în care, prin hotărârea judecătorească definitivă prin care o persoană este stabilită drept câștigătoare la o extragere a Loteriei bonurilor fiscale, nu este individualizată și suma de plată ce i se cuvine cu titlu de premiu, se reglementează modalitatea prin care se determină această sumă.

Se creează temeiul legal pentru aprobarea procedurii privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata sumelor stabilite de instanța de judecată cu titlu de premiu la Loteria bonurilor fiscale.

Se reglementează faptul că, premiile aferente unei extrageri, achitate câștigătorilor anterior emiterii unor hotărâri ale instanței de judecată rămase definitive, prin care se constată că o altă persoană are calitatea de câștigător la acea extragere, sunt premii definitive, întrucât o modificare retroactivă a situației rezultate la momentul finalizării perioadei de revendicare și a verificărilor efectuate de organul competent al A.N.A.F., în sensul diminuării cuantumului premiilor deja plătite și implicit al recuperării de la câștigători a diferenței plătită în plus, pe de o parte nu este imputabilă persoanelor în cauză, iar pe de altă parte, poate conduce la micșorarea impactului pozitiv pe care această măsură îl produce, prin scăderea încrederii populației.

Ordonanța de Urgenta a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996

Modificările legislative propus a fi aduse OUG nr. 77/2014 prin prezentul proiect de Ordonanță de urgență vizează introducerea unor prevederi prin care Ministerul Finanțelor Publice, în de furnizor de ajutor de stat, la emiterea angajamentelor legale să poată utiliza disponibilul de credite bugetare pe întreaga perioadă de valabilitate a schemelor de ajutor de stat și nu doar pe perioada acoperită prin legile bugetare anuale, respectiv anul curent și 3 ani ulteriori.

Completarea art. 63 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale.

Precizăm că și în anii anteriori au fost unităţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale care nu au utilizat integral sumele autorizate pentru a fi trase în acei ani, însă nu au solicitat CAÎL revizuirea autorizării acestora cauzând, astfel, imposibilitatea autorizării de trageri solicitate de alte unităţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale, generând blocarea finanțării investițiilor publice de interes local derulate de alte unități administrativ-teritoriale.

Considerăm prioritară utilizarea finanțărilor rambursabile în derulare pentru a putea fi asigurată finanţarea continuării şi finalizării investiţiilor în curs de implementare, fiind necesară completarea art. 63 din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul determinării autorităților administrației publice locale de a disponibiliza sumele autorizate ca trageri pentru anul în curs astfel încât să poată fi alocate altor unități administrativ-teritoriale solicitante. Astfel, prin proiectul de act normativ se propune ca în cazul tragerilor din finanțările rambursabile contractate, a căror autorizare trebuie să se încadreze în limitele anuale, în condițiile legii, unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale au obligația, ca până la data de 15 august a fiecărui an, reprezentând data înregistrării la registratura Ministerului Finanțelor Publice, să transmită Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale o notificare care să cuprindă: sumele autorizate pentru anul în curs, sumele autorizate care vor fi trase până la sfârșitul anului, sumele autorizate ca trageri pentru anul în curs care sunt disponibilizate și reprogramarea tragerilor pentru anii următori. Tragerile se reautorizează pentru anii următori pentru care există disponibil din plafoanele de trageri, în condițiile legii. Sumele disponibilizate pentru anul în curs se utilizează pentru autorizarea de trageri aferente altor finanțări rambursabile contractate de unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale.

În cazul nerespectării acestei obligații, CAÎL anulează sumele autorizate ca trageri pentru anul în curs și netrase până la data de 31 august, conform ultimei raportări transmise de autoritățile administrației publice locale în baza art. 62 alin. (10) din Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora pe perioada utilizării şi rambursării împrumutului contractat/garantat, raportarea la Ministerul Finanţelor Publice a datelor privind datoria publică locală se efectuează lunar, în termen de 15 zile de la sfârşitul perioadei de raportare. Tragerile se reautorizează pentru anii următori pentru care există disponibil din plafoanele de trageri, în condițiile legii, iar sumele disponibilizate pentru anul în curs se utilizează pentru autorizarea de trageri aferente altor finanțări rambursabile contractate de unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale.

Pentru anul 2018 se propune ca termenele precizate anterior, 15 și 31 august, să fie 15 și 31 octombrie 2018.

În cazul în care unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială nu utilizează până la sfârșitul anului sumele pe care le-a notificat către CAÎL, prin proiectul de act normativ se propune plata de către respectiva unitate/subdiviziune a unei penalități de 2% din suma notificată și netrasă. Obligația calculării și plății acestei penalități, până la data de 31 martie a anului următor, revine unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale în cauză, suma încasată reprezentând venit la bugetul de stat.

Nestabilirea de urgenţă a unor astfel de măsuri poate conduce la:

înregistrarea de plăţi restante, daune, eventuale cheltuieli de judecată cauzate de neîndeplinirea de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale a obligaţiilor contractuale faţă de societăţile executante ale lucrărilor de investiţii publice de interes local;
generarea de costuri suplimentare pentru bugetele locale (dobânzi şi comisioane majorate, plăţi de comisioane de angajament), ca urmare a solicitării către băncile finanţatoare a revizuirii clauzelor contractelor de credit în sensul extinderii perioadei de utilizare a creditelor;
probleme de natură socială întrucât societăţile executante ale lucrărilor de investiţii care nu îşi încasează sumele aferente lucrărilor executate nu pot efectua plata drepturilor salariale către proprii angajaţi;
neîncasarea la bugetul statului a sumelor reprezentând T.V.A. aferentă facturilor reprezentând contravaloarea lucrărilor executate în beneficiul unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, precum şi a impozitelor aferente drepturilor salariale.

Neadoptarea în regim de urgenţă a prevederilor propuse prin prezentul act normativ conduce la blocarea implementării investiţiilor de interes pentru comunităţile locale.

Referinţe anexate:

Proiect OUG privind unele măsuri fiscal – bugetare și pentru modificarea unor acte normative – publicat în data de 29 septembrie 2018
Nota de fundamentare

Îmbunătățirea legislației fiscale și procedural fiscale – PROIECT MFP

9 sept. 2018 by CFNET Finante Taxe Lasă un comentariu

Ministerul Finanțelor Publice a iniţiat un proces de îmbunătățire a legislației fiscale și procedural fiscale, precum şi un exerciţiu de transparență față de mediul de afaceri.

În contextul revizuirii legislației fiscale și procedural fiscale, MFP a fost solicitate propuneri din partea tuturor organizațiilor reprezentative ale mediului de afaceri, sindicatelor și patronatelor. Toate propunerile primite până în prezent au fost centralizate și pot fi consultate pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice.

În data de 28 iunie 2018, MFP a organizat prima întâlnire cu reprezentanții mediului de afaceri, sindicatelor si patronatelor, la care au participat reprezentanţii din partea urmatoarelor organizatii: Asociația Română a Băncilor, Confederatia Nationala a Sindicatelor Libere din Romania CNSLR „FRAȚIA”, Confederația Sindicală Naționala „MERIDIAN”, Uniunea Generală a Industriașilor din România UGIR, Federația Patronală Romană din Industria Alimentara ROMALIMENTA, Uniunea Profesiilor Liberale din România UPLR, Asociatia Brokerilor, Camera Consultaților Fiscali, Asociația Investitorilor pe piața de capital AIPC, Bursa de Valori București, Asociația Națională a Evaluatorilor Autorizați din România, Coaliția pentru Dezvoltarea României, Camera Auditorilor Financiari, Confederația Patronală a Industriei Serviciilor și Comerțului din România CPISC, Consiliul Investitorilor Straini CIS.

Principalele aspecte discutate:

Aspecte privind modul de elaborare a modificărilor legislative, respectiv rescrierea Codului fiscal și a Codului de procedură fiscală sau doar elaborarea unui proiect de lege de modificare și completare;
Interacțiunea cu OUG 79/2017 ca act normativ care se află încă în dezbatere parlamentară și modul în care modificările și completările se vor raporta la acest act normativ;
Modificări privind casele de marcat;
Prezentarea unor propuneri privind legislația secundară în paralel cu cele privind legislația primară;
Reglementări fiscale care se circumscriu IFRS;
Efectuarea de către MFP a unor studii de impact;
Menținerea în Codul Fiscal a Titlului IX- Impozite si taxe locale sau preluarea acestuia în Legea Finanțelor Publice locale – aspect în discuție cu MDRAP;
În domeniul investițiilor pe Bursă, s-au prezentat propuneri de introducere a unui plafon neimpozabil printr-un cont de investiții și acumulare, precum și de reducere a cotei de impozitare, în anumite condiții pentru încurajarea sectorului;
Conexarea modificărilor legislative cu proiectul Codului Economic prevăzut în programul de guvernare;
Modul de organizare a activității grupurilor de lucru;
Aspecte privind activitatea ANAF (vamă, sistemul informatic, sindicat, aplicarea unitară a legii);
Activitatea Ministerului Finanțelor Publice în cadrul grupurilor de lucru ale UE și pregătirea preluării președinției;
Aspecte de logistică a activității de reglementare ( site, grupuri de lucru, agendă întâlniri, coordonare, comunicare);
Corelarea activității MFP cu cea a Parlamentului în ceea ce privește inițiativele parlamentare privind legislația fiscala și procedural fiscală.

Ministerul Finanțelor Publice a creat pe mfinante.ro o pagină dedicată acestui proiect legislativ unde sunt publicate Sinteza propunerilor primite şi Calendarul întâlnirilor, pe tipuri de impozite. Intalnirile au avut loc in luna iulia 2018.

Propunerilor de modificare/completare/clarificare ale Codul Fiscal sau Codului de Procedură Fiscală se pot transmite pe publicinfo@mfinante.gov.ro.

Modificarea Codului Fiscal – PROIECT LEGE

9 sept. 2018 by CFNET Finante Taxe Lasă un comentariu

Codul fiscal se modifică. Ministerul Finantelor Publice a publicat pe mfinante.ro proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Prin proiectul de lege se propune transpunerea unor Directive în domeniul TVA.

În vederea transpunerii prevederilor Directivei (UE) 2016/1065 de modificare a Directivei 2006/112/CE în ceea ce privește tratamentul aplicat cupoanelor valorice, sunt stabilite reguli specifice cu privire la tratamentul TVA aplicat cupoanelor valorice care vizează:

definirea cupoanele valorice și clasificarea acestora în cupoane valorice cu utilizare unică și cupoane valorice cu utilizări multiple;
stabilirea faptului generator al TVA și a regimului TVA aplicabil în cazul celor două categorii de cupoane valorice. Astfel, în cazul cupoanelor cu utilizare unică, se colectează TVA la momentul transferului cupoanelor, iar în cazul cupoanelor cu utilizări multiple, se colectează TVA la livrarea bunurilor sau la prestarea serviciilor la care se referă cuponul valoric.

În vederea transpunerii prevederilor art. 1 din Directiva (UE) 2017/2455 de modificare a Directivei 2006/112/EC și a Directivei 2009/132/CE în ceea ce privește anumite obligații privind taxa pe valoarea adăugată pentru prestările de servicii și vânzările de bunuri la distanță, se propun următoarele:

modificarea locului prestării pentru serviciile electronice, de telecomunicații, televiziune și radiodifuziune, efectuate către persoane neimpozabile din alte state membre UE, sub plafonul de 10.000 euro;
aplicarea regulilor de facturare din statul membru în care este stabilit prestatorul, pentru serviciile pentru care se aplică regimul special pentru serviciile electronice, de telecomunicații, televiziune și radiodifuziune;
instituirea posibilității persoanelor impozabile care nu sunt stabilite în Comunitate, dar care sunt înregistrate în scopuri de TVA în Comunitate pentru alte operațiuni, de a aplica regimul special pentru serviciile electronice, de telecomunicaţii, de radiodifuziune sau de televiziune.

Pentru prestările de servicii electronice, de telecomunicații, televiziune și radiodifuziune, efectuate către persoane neimpozabile din alte state membre UE, sub plafonul de 10.000 euro, locul prestării va fi în statul în care este stabilit prestatorul, cu posibilitatea ca prestatorul să opteze de la început ca prestările sale să fie impozitate în statul membru în care este stabilit beneficiarul.

Pentru prestările de servicii care depășesc acest plafon se vor aplica aceleași reguli ca și în prezent, respectiv se vor impozita în statul membru în care este stabilit beneficiarul.

Referinţe anexate:
Proiect Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal – publicat în data de 27 august 2018
Expunere de motive