Acte alte obligatii fiscale

Sistemul SPLIT-TVA: ORDONANȚA 23/2017 actualizată cu LEGEA 275/2017

2 ian. 2018 by CFNET Finante Taxe Un comentariu

LEGEA nr. 275 din 27 decembrie 2017 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA a fost publicată în Monitorul Oficial din 28 decembrie 2017 şi a intrat în vigoare pe 31 decembrie 2017.

ORDONANȚA nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA actualizată cu modificările aprobate prin LEGEA 275 prevede că au obligația să deschidă și să utilizeze cel puțin un cont de TVA persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA și instituțiile publice înregistrate în scopuri de TVA care se află în cel puțin una dintre următoarele situații:

a) la 31 decembrie 2017 înregistrează obligații fiscale reprezentând TVA, restante conform art. 157 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Codul de procedură fiscală, cu excepția celor a căror executare silită este suspendată în condițiile art. 235 din Codul de procedură fiscală, în cuantum mai mare de 15.000 de lei în cazul contribuabililor mari, 10.000 de lei în cazul contribuabililor mijlocii, 5.000 de lei pentru restul contribuabililor, dacă aceste obligații nu sunt achitate până la data de 31 ianuarie 2018;

b) începând cu data de 1 ianuarie 2018 înregistrează obligații fiscale reprezentând TVA, restante conform art. 157 din Codul de procedură fiscală, neachitate în termen de 60 de zile lucrătoare de la scadență, cu excepția celor a căror executare silită este suspendată în condițiile art. 235 din Codul de procedură fiscală, în cuantum mai mare de 15.000 de lei în cazul contribuabililor mari, 10.000 de lei în cazul contribuabililor mijlocii, 5.000 de lei pentru restul contribuabililor;

c) se află sub incidența legislației naționale privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.

Legislaţie:

ORDONANȚA nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA actualizată
LEGEA nr. 275/2017 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA

ORDONANTA 23/2017 – Plata defalcată a TVA [SPLIT-TVA]

3 sept. 2017 by CFNET Finante Taxe 12 comentarii

Plata defalcată a TVA [SPLIT-TVA] OG 23/2017
2017-08-31 – Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 706 din 31 august 2017
Proiect, Nota de fundamentare

ORDONANȚĂ nr. 23/2017 din 30 august 2017 privind plata defalcată a TVA

În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 1 pct. I.3 din Legea nr. 161/2017 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanță.

Nota: [titlul articolelor] nu este text legal, titlurile au fost introduse de redactia CFNET pentru facilitarea consultatii actului normativ.

Articolul 1 [termeni si expresii]

În sensul prezentei ordonanțe, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:
a) Codul fiscal – Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare;
b) instituții publice – instituțiile publice definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și instituțiile publice locale definite la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare;
c) persoană impozabilă – persoana definită la art. 266 alin. (1) pct. 21 din Codul fiscal, alta decât instituția publică, inclusiv cea care se află sub incidența legislației privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență;
d) cont de TVA – contul dedicat încasării și plății TVA, prevăzut la art. 2 alin. (1).

Articolul 2 [persoanele obligate, operaţiuni]

(1) Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal au obligația să deschidă și să utilizeze cel puțin un cont de TVA pentru încasarea și plata TVA. Instituțiile publice înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal au obligația să deschidă și să utilizeze utilizeze cel puțin un cont pentru încasarea TVA. Conturile de TVA se deschid în lei și, după caz, în valută.
(2) Plata defalcată a TVA se aplică pentru toate livrările de bunuri/prestările de servicii taxabile din punctul de vedere al TVA conform prevederilor Codului fiscal, pentru care locul, conform prevederilor art. 275 sau art. 278 din Codul fiscal, se consideră a fi în România, efectuate de persoanele prevăzute la alin. (1). Nu se aplică plata defalcată a TVA pentru următoarele operațiuni:
a) operațiunile pentru care beneficiarul este persoana obligată la plata taxei conform art. 307 alin. (2)-(5) sau art. 331 din Codul fiscal;
b) operațiunile supuse regimurilor speciale prevăzute la art. 310-315 și art. 315^1 din Codul fiscal.

Articolul 3 [obligatii principale]

(1) Persoanele impozabile și instituțiile publice, indiferent dacă sunt sau nu înregistrate în scopuri de TVA, au obligația să plătească contravaloarea TVA aferente achizițiilor de bunuri și servicii într-un cont de TVA al furnizorului/prestatorului.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), persoanele fizice impozabile care nu sunt înregistrate și nu au obligația să se înregistreze în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal nu au obligația să plătească contravaloarea TVA aferente achizițiilor de bunuri și servicii efectuate în contul distinct deschis de furnizor/prestator conform art. 2 alin. (1).
(3) Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal au obligația să plătească contravaloarea TVA aferente achizițiilor de bunuri și servicii din contul de TVA, cu excepția operațiunilor prevăzute la art. 14 alin. (1).
(4) Pentru determinarea TVA care se plătește în contul de TVA al furnizorului/prestatorului, în cazul plății parțiale a contravalorii livrării de bunuri ori a prestării de servicii, precum și în cazul plății unui avans, fiecare plată se consideră că include și TVA aferentă care se determină prin aplicarea procedeului sutei mărite, respectiv 19 x 100/119, în cazul cotei standard, și 9 x 100/109 sau 5 x 100/105, în cazul cotelor reduse. Beneficiarii care plătesc parțial o factură în care sunt înscrise operațiuni supuse mai multor cote de TVA și/sau mai multor regimuri de impozitare sunt obligați să aloce sumele plătite cu prioritate pentru operațiunile supuse regimului normal de taxare, în ordinea descrescătoare a cotelor.
(5) În cazul grupului fiscal unic prevăzut la art. 269 alin. (9) din Codul fiscal, decontările de sume reprezentând TVA între membrii grupului se realizează prin conturile de TVA ale acestora.

Articolul 4 [deschidere cont de TVA – trezorerie, banci]

(1) Conturile de TVA se deschid la:
a) unități ale Trezoreriei Statului – de către instituțiile publice înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, pentru orice încasări în lei;
b) unități ale Trezoreriei Statului – de către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, pentru TVA aferentă operațiunilor pentru care au deschise conturi de disponibilități la Trezoreria Statului în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea și utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau a altor acte normative în vigoare;
c) instituții de credit sau Trezoreria Statului – de către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, pentru alte operațiuni decât cele prevăzute la lit. b), conform opțiunii acestora, pentru orice încasări și plăți în lei;
d) instituții de credit – de către instituțiile publice înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal și de către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, pentru orice operațiuni în valută.
(2) Echivalentul în lei aferent schimbului valutar pentru sumele în valută derulate prin contul prevăzut la alin. (1) lit. d) se gestionează prin contul de TVA în lei deschis la aceeași instituție de credit.
(3) Persoanele impozabile prevăzute la alin. (1) lit. c) și d) pot deschide conturi de TVA la mai multe instituții de credit.

Articolul 5 [deschidere cont de TVA – banci]

(1) Conturile de TVA pot fi deschise la instituțiile de credit care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
a) structura codului IBAN aferent conturilor să conțină în mod unic șirul de caractere „TVA“ și codul de țară al României, respectiv RO;
b) nu permit eliberarea de numerar din acest cont.
(2) Începând cu data de 1 ianuarie 2018, pentru debitarea și creditarea contului de TVA, instituțiile de credit trebuie să asigure, suplimentar față de condițiile prevăzute la alin. (1), un mecanism automat/manual care să verifice că tranzacțiile cu instrumente bancare se realizează doar între aceste conturi, după cum urmează:
a) la debitarea contului de TVA, existența unui IBAN beneficiar care să conțină în structura sa șirul de caractere „TVA“;
b) permiterea debitării contului în situațiile prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. e), g), h), j), k) și l) doar cu aprobarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, denumită în continuare ANAF, și doar prin creditarea unui cont curent deschis la aceeași instituție de credit.
(3) În cazul în care nu se respectă condițiile prevăzute la alin. (2), instituțiile de credit nu procesează tranzacțiile respective.
(4) În cazul în care o instituție de credit care are deschise conturi de TVA nu asigură mecanismul de verificare prevăzut la alin. (2), începând cu data de 1 ianuarie 2018 nu mai poate avea deschise conturi de TVA, singura operațiune permisă fiind transferul soldului contului de TVA de la aceasta într-un alt cont de TVA al titularului contului deschis la o instituție de credit care a implementat mecanismul de verificare sau în contul de TVA deschis la Trezoreria Statului.
(5) Conturile de TVA pot fi deschise, în condițiile prevăzute de prezentul articol, automat de către instituțiile de credit pentru clienții acestora care sunt înregistrați în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, fără a fi necesară o cerere din partea acestora, cu obligativitatea comunicării imediate a contului, a condițiilor de utilizare și a costurilor aferente. Clienții au dreptul ca, ulterior primirii comunicării de la instituția de credit, să opteze pentru păstrarea contului sau renunțarea unilaterală la acesta în termen de cel mult 90 de zile de la comunicare. Deschiderea conturilor se realizează cu respectarea condițiilor prevăzute în prezentul articol.
(6) Instituțiile de credit care optează pentru deschiderea automată a conturilor de TVA potrivit alin. (5) nu pot percepe niciun cost clienților care nu își exprimă opțiunea în perioada de 90 de zile de la comunicare sau celor care au denunțat unilateral deschiderea contului, cu condiția ca aceștia să nu fi efectuat operațiuni de încasări și plăți prin contul respectiv.
(7) Pentru clienții prevăzuți la alin. (6), instituțiile de credit închid automat conturile de TVA care au fost deschise potrivit alin. (5), la expirarea celor 90 de zile de la comunicare.

Articolul 6 [cont de TVA – trezorerie]

(1) Conturile de TVA se deschid la unitățile Trezoreriei Statului conform următoarelor prevederi:
a) structura codului IBAN aferent conturilor să conțină în mod unic șirul de caractere „TVA“ și codul de țară al României, respectiv RO;
b) nu se permite eliberarea de numerar din acest cont;
c) conturile nu sunt purtătoare de dobândă;
d) costurile aferente deschiderii conturilor și comisioanele aferente oricăror operațiuni în legătură cu acestea se suportă de la bugetul Trezoreriei Statului, fără a fi percepute de la titularii de cont.
(2) Începând cu data de 1 ianuarie 2018, pentru debitarea și creditarea contului de TVA, Trezoreria Statului asigură, suplimentar față de condițiile prevăzute la alin. (1), un mecanism automat/manual care să verifice că tranzacțiile cu instrumente bancare se realizează doar între aceste conturi, după cum urmează:
a) la debitarea contului de TVA, existența unui IBAN beneficiar care să conțină în structura sa șirul de caractere „TVA“;
b) permiterea debitării contului în situațiile prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. e), g), h), j), k) și l) doar cu aprobarea ANAF și doar prin creditarea unui cont curent distinct deschis la Trezoreria Statului. Pentru încasarea sumelor aprobate de ANAF, persoanele impozabile solicită unității Trezoreriei Statului deschiderea unui cont de disponibil distinct, nepurtător de dobândă și pentru care nu se percep comisioane, prin care se pot derula orice operațiuni de încasări și plăți în lei.
(3) În cazul în care nu se respectă condițiile prevăzute la alin. (2), Trezoreria Statului nu procesează tranzacțiile respective.
(4) Pentru persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, conturile de TVA se deschid automat la unitățile Trezoreriei Statului din cadrul organului fiscal competent în administrarea acestora, pe baza Listei operatorilor economici înregistrați în scopuri de TVA întocmite și transmise în sistem informatic de către organele fiscale competente ale ANAF. Conturile de TVA ale operatorilor economici înregistrați în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal pot fi deschise și la alte unități ale Trezoreriei Statului stabilite prin ordin al președintelui ANAF. Pentru utilizarea sumelor din conturile de TVA deschise automat operatorii economici depun la unitățile Trezoreriei Statului documentele aferente deschiderii contului, cel târziu la data la care dispun efectuarea unei operațiuni din contul respectiv.
(5) Pentru persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal care nu au deschis un cont în condițiile alin. (4), deschiderea conturilor se realizează la cererea acestora adresată unității Trezoreriei Statului din cadrul organului fiscal competent în administrarea acestora. Conturile persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA pot fi deschise și la alte unități ale Trezoreriei Statului stabilite prin ordin al președintelui ANAF.
(6) Conturile de TVA deschise potrivit alin. (4) și (5) se publică pe pagina de internet a Ministerului Finanțelor Publice, denumit în continuare MFP, sau ANAF și se actualizează periodic. Informațiile minime publicate sunt: denumirea titularului de cont, codul de identificare fiscală, codul IBAN al contului de TVA și unitatea trezoreriei la care este deschis contul.
(7) Pentru instituțiile publice înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, conturile se deschid automat la unitățile Trezoreriei Statului la care acestea au deschise conturile de venituri și cheltuieli prin care își gestionează bugetele. Regulile de deschidere și de funcționare a conturilor pentru instituțiile publice înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal se stabilesc prin ordin al ministrului finanțelor publice.
(8) În structura codurilor IBAN aferente conturilor de venituri ale bugetului de stat în care se încasează sume din contul de TVA se include șirul de caractere „TVA“.
(9) Lista conturilor prevăzute la alin. (8) se aprobă prin ordin al președintelui ANAF și se publică pe pagina de internet a MFP sau ANAF.
(10) Extrasele conturilor prevăzute la alin. (4) și (5) pot fi puse gratuit la dispoziția titularilor de cont și în format electronic, potrivit metodologiei stabilite prin ordin al ministrului finanțelor publice.
(11) Din conturile prevăzute la alin. (4) și (5) pot fi efectuate plăți în sistem electronic potrivit procedurii și mecanismelor aprobate prin ordin al ministrului finanțelor publice.
(12) Metodologia privind închiderea sau transferul între unități ale Trezoreriei Statului a conturilor de TVA deschise la Trezoreria Statului se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor publice.

Articolul 7 [plati eronate]

(1) Instituțiile de credit și unitățile Trezoreriei Statului care primesc prin sistemul electronic de plăți instrumente de plată eronate, care au un IBAN plătitor ce conține șirul de caractere „TVA“ și pentru care codul IBAN beneficiar indicat în mesajul electronic nu este deschis în evidența proprie în structura primită, au obligația de a returna sumele respective.
(2) Instrumentele și produsele bancare care implică decontarea contravalorii TVA aferente livrărilor de bunuri și/sau prestărilor de servicii se utilizează cu respectarea prevederilor prezentei ordonanțe.

Articolul 8 [încasari in conturi de TVA]

Conturile de TVA se creditează cu:
a) TVA încasată, aferentă livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii, inclusiv TVA aferentă avansurilor;
b) sume reprezentând TVA virate/depuse conform art. 15 alin. (1)-(3);
c) sume transferate dintr-un alt cont de TVA al titularului;
d) sume transferate din contul curent al titularului deschis la aceeași instituție de credit sau din contul de disponibil distinct deschis la aceeași unitate a Trezoreriei Statului, după caz;
e) sume încasate ca urmare a unor corecții în urma unor erori materiale în procesul de plată;
f) sume încasate ca urmare a corectării facturilor sau ca urmare a ajustării bazei de impozitare a TVA conform art. 287 din Codul fiscal;
g) alte sume rezultate din operațiuni care impun creditarea contului, stabilite prin ordin al președintelui ANAF;
h) sume reprezentând TVA decontate între membrii grupului fiscal unic;
i) dobânda aferentă contului de TVA, acordată de instituția de credit.

Articolul 9 [plati din conturi de TVA]

(1) Conturile de TVA se debitează cu:
a) TVA achitată în contul de TVA al furnizorului/prestatorului, aferentă achizițiilor de bunuri/servicii, inclusiv taxa aferentă avansurilor;
b) TVA achitată la bugetul de stat;
c) sume transferate într-un alt cont de TVA deschis de titularul contului;
d) sume rezultate ca urmare a unor corecții în urma unor erori materiale în procesul de plată, pentru care restituirea se efectuează într-un alt cont de TVA;
e) sume rezultate ca urmare a unor corecții în urma unor erori materiale în procesul de plată, pentru care restituirea se efectuează într-un alt cont decât un cont de TVA;
f) sume rezultate ca urmare a corectării facturilor sau ca urmare a ajustării bazei de impozitare a TVA conform art. 287 din Codul fiscal, pentru care restituirea se efectuează într-un alt cont de TVA;
g) sume rezultate ca urmare a corectării facturilor sau ca urmare a ajustării bazei de impozitare a TVA conform art. 287 din Codul fiscal, pentru care restituirea se efectuează într-un alt cont decât un cont de TVA;
h) sume transferate în contul curent al titularului deschis la aceeași instituție de credit sau în contul de disponibil distinct deschis la aceeași unitate a Trezoreriei Statului, după caz, în limita sumelor prevăzute la art. 8 lit. d);
i) sume transferate în conturile de venituri bugetare/disponibilități, în cazul instituțiilor publice înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal;
j) sume transferate în contul curent, în cazul persoanelor care nu mai au obligația de a avea un cont conform art. 2 alin. (1) și nu mai au obligații de plată privind TVA;
k) sume reprezentând TVA achitat în numerar, cu excepția celor reținute din încasările în numerar, prevăzute la art. 15 alin. (2), sau cu cardul din contul curent;
l) alte sume rezultate din operațiuni care dau dreptul la debitarea contului, stabilite prin ordin al președintelui ANAF, cu acordul organului fiscal;
m) sume reprezentând TVA decontate între membrii grupului fiscal unic;
n) comisioanele aferente contului de TVA percepute de instituția de credit.
(2) Sunt interzise debitarea conturilor de TVA în alte condiții decât cele prevăzute la alin. (1), precum și retragerea de numerar.

Articolul 10 [obligatii institutii publice]

(1) Instituțiile publice, indiferent dacă sunt sau nu înregistrate în scopuri de TVA, au obligația să efectueze plata TVA aferente achizițiilor de bunuri și servicii, direct din conturile corespunzătoare de cheltuieli bugetare sau de disponibilități, după caz, în conturile de TVA ale furnizorilor de bunuri/prestatorilor de servicii, cu respectarea prevederilor art. 4. Instituțiile publice înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal au obligația de a transfera integral sumele încasate în contul de TVA, aferente livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii, inclusiv TVA aferentă avansurilor, în conturile de venituri bugetare la care se evidențiază sumele aferente bunurilor/serviciilor facturate.
(2) Instituțiile publice înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal pot efectua prin contul de TVA și alte operațiuni de încasări și plăți stabilite prin ordin al președintelui ANAF.

Articolul 11 [cont pentru rambursarea TVA]

Rambursarea sumelor negative de TVA cuprinse în deconturi cu opțiune de rambursare se efectuează în alt cont decât contul de TVA, cu excepția situației în care titularul solicită rambursarea în contul de TVA.

Articolul 12 [aprobare transfer sume din cont de TVA]

Transferurile prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. e), g), h), j), k) și l) se efectuează în urma verificării efectuate de organul fiscal. Structura competentă, procedura și condițiile de aprobare a transferului se aprobă prin ordin al președintelui ANAF. Transferul se aprobă de către ANAF în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la depunerea cererii.

Articolul 13 [comunicare cont de TVA]

Persoanele impozabile și instituțiile publice, înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal, au obligația să comunice contul de TVA furnizorilor/prestatorilor și beneficiarilor.

Articolul 14 [plati in numerar, plati cu cardul]

(1) Se exceptează de la prevederile art. 3 plățile efectuate cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar.
(2) În cazul instrumentelor de plată, emise după 1 ianuarie 2018, trebuie să se asigure respectarea prevederilor art. 3, respectiv plata TVA în contul de TVA.

Articolul 15 [obligatii privind incasari in numerar / cu cardul]

(1) Persoanele impozabile și instituțiile publice, înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal, au obligația să vireze în contul de TVA propriu, în termen de maximum 7 zile lucrătoare de la încasarea contravalorii livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii:
a) TVA aferentă încasărilor prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar;
b) TVA care nu a fost plătită în contul de TVA de către alți beneficiari decât cei prevăzuți la art. 3 alin. (1);
c) TVA aferentă instrumentelor de plată emise anterior datei de 1 ianuarie 2018 și încasate după această dată.
(2) Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal au obligația să depună în numerar/să vireze în contul de TVA propriu, în termen de maximum 7 zile lucrătoare de la încasarea contravalorii livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii, diferența între TVA aferentă încasărilor în numerar și TVA aferentă plăților în numerar efectuate într-o zi. În cazul instituțiilor publice înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal, TVA aferentă contravalorii livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii încasate în numerar se transferă integral în contul de TVA propriu, în termen de maximum 7 zile lucrătoare de la încasare.
(3) Persoanele impozabile și instituțiile publice, înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal, au obligația să vireze în contul de TVA propriu, în termen de maximum 7 zile lucrătoare de la încasare, TVA aferentă facturilor emise înainte de data de 1 ianuarie 2018 sau, după caz, înainte de data de la care aplică opțional plata defalcată a TVA și achitate după această dată.
(4) În cazul în care creanțele rezultate din livrări de bunuri/prestări de servicii sunt cesionate de furnizor/prestator altor persoane, cesionarul are obligația să plătească în contul de TVA al furnizorului/prestatorului cedent contravaloarea TVA din factura care face obiectul cesiunii. În situația în care suma încasată de la cesionar este inferioară taxei pe valoarea adăugată din factura care face obiectul cesiunii, la data încasării acestei sume, furnizorul/prestatorul virează diferența în contul de TVA propriu.
(5) În cazul sumelor puse la dispoziția furnizorului/ prestatorului într-un cont de garanții, cont escrow sau alt cont similar la care furnizorul/prestatorul nu are acces decât după îndeplinirea anumitor condiții, la momentul eliberării sumelor din aceste conturi se asigură plata TVA aferente sumelor eliberate în contul de TVA al furnizorului/prestatorului.

Articolul 16 [executare silita cont de TVA]

Contul de TVA poate fi executat silit numai pentru plata TVA datorate bugetului de stat, precum și pentru plata altor obligații bugetare restante existente în evidențele fiscale ale organelor fiscale centrale. Contul de TVA poate fi executat silit și în baza unor titluri executorii, potrivit legii, pentru TVA aferentă unor achiziții de bunuri și/sau servicii.

Articolul 17 [încetarea existenței persoanei impozabile]

După încetarea existenței persoanei impozabile prevăzute la art. 2 alin. (1), sumele existente în contul/conturile de TVA pentru care statul are calitatea de creditor se fac venit la bugetul de stat.

Articolul 18 [contraventii]

Constituie contravenții următoarele fapte, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții ca, potrivit legii, să fie considerate infracțiuni:
a) plata TVA de către persoanele impozabile și instituțiile publice prevăzute la art. 3 alin. (1), în alt cont decât contul de TVA al furnizorului/prestatorului, dacă nu se corectează plata eronată prin plata TVA în contul de TVA al furnizorului/prestatorului în termen de maximum 7 zile lucrătoare de la data efectuării plății eronate, dar corecția se realizează în maximum 30 de zile de la data plății eronate;
b) plata TVA de către persoanele impozabile și instituțiile publice prevăzute la art. 3 alin. (1), în alt cont decât contul de TVA al furnizorului/prestatorului, dacă nu se corectează plata eronată prin plata TVA în contul de TVA al furnizorului/prestatorului în termen de maximum 30 de zile de la data efectuării plății eronate;
c) nerespectarea de către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal a obligației prevăzute la art. 3 alin. (3), dacă nu se corectează plata eronată prin plata TVA din contul de TVA propriu în termen de maximum 7 zile lucrătoare de la data efectuării plății eronate, dar corecția se realizează în maximum 30 de zile de la data plății eronate;
d) nerespectarea de către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal a obligației prevăzute la art. 3 alin. (3), dacă nu se corectează plata eronată prin plata TVA din contul de TVA propriu în termen de maximum 30 de zile de la data efectuării plății eronate;
e) nerespectarea de către persoanele impozabile și instituțiile publice, înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal, a obligației prevăzute la art. 13;
f) nerespectarea de către persoanele impozabile și instituțiile publice, înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal, a obligațiilor prevăzute la art. 15 alin. (1)-(3) și art. 22 alin. (5), dacă corecția se efectuează în termen de maximum 30 de zile de la data la care a intervenit obligația de virare/depunere a sumelor;
g) nerespectarea de către persoanele impozabile și instituțiile publice, înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal, a obligațiilor prevăzute la art. 15 alin. (1)-(3) și art. 22 alin. (5), dacă nu se efectuează corecția în termen de maximum 30 de zile de la data la care a intervenit obligația de virare/depunere a sumelor;
h) nerespectarea de către persoanele impozabile și instituțiile publice, înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal, a obligațiilor prevăzute la art. 15 alin. (4) și (5), dacă nu se efectuează virarea/depunerea în contul de TVA în termen de maximum 7 zile lucrătoare de la data la care a intervenit această obligație, dar corecția se efectuează în termen de maximum 30 de zile de la data la care a intervenit obligația de virare a sumelor;
i) nerespectarea de către persoanele impozabile și instituțiile publice, înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal, a obligațiilor prevăzute la art. 15 alin. (4) și (5), dacă nu se efectuează virarea/depunerea în contul de TVA în termen de maximum 30 de zile de la data la care a intervenit această obligație;
j) debitarea contului de TVA de către titular în situațiile prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. e), g), h), j), k) și l), fără aprobarea ANAF, în perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2017, dacă nu se reîntregește suma debitată eronat în termen de maximum 7 zile lucrătoare de la data debitării eronate, dar reîntregirea sumei se efectuează în termen de maximum 30 de zile de la data debitării eronate;
k) debitarea contului de TVA de către titular în situațiile prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. e), g), h), j), k) și l), fără aprobarea ANAF, în perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2017, dacă nu se reîntregește suma debitată eronat în termen de maximum 30 de zile de la data debitării eronate.

Articolul 19 [sanctiuni]

(1) Prin derogare de la prevederile art. 8 alin. (2) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, contravențiile prevăzute la art. 18 lit. a)-d) și f)-k) se sancționează după cum urmează:
a) contravenția prevăzută la lit. a), cu o penalitate de 0,06% pe zi din suma plătită eronat, începând cu ziua efectuării plății eronate până la data corectării acesteia prin plata în contul de TVA al furnizorului/prestatorului, dar nu mai mult de 30 de zile de la data efectuării plății eronate;
b) contravenția prevăzută la lit. b), cu o amendă egală cu 50% din suma reprezentând TVA plătită eronat în alt cont decât contul de TVA al furnizorului/prestatorului;
c) contravenția prevăzută la lit. c), cu o penalitate de 0,06% pe zi din suma plătită eronat, începând cu ziua efectuării plății până la data plății din contul de TVA, dar nu mai mult de 30 de zile de la data efectuării plății eronate;
d) contravenția prevăzută la lit. d), cu o amendă egală cu 10% din suma reprezentând TVA plătită eronat din alt cont decât contul de TVA propriu;
e) contravenția prevăzută la lit. f), cu o penalitate de 0,06% pe zi începând cu ziua în care trebuie virată/depusă suma până la data virării/depunerii acesteia în contul de TVA, dar nu mai mult de 30 de zile de la data la care a intervenit obligația de virare/depunere a sumelor;
f) contravenția prevăzută la lit. g), cu o amendă egală cu 10% din suma reprezentând TVA nevirată/nedepusă în contul de TVA;
g) contravenția prevăzută la lit. h), cu o penalitate de 0,06% pe zi începând cu ziua în care trebuie virată suma până la data virării acesteia în contul de TVA, dar nu mai mult de 30 de zile de la data la care a intervenit obligația de virare a sumelor;
h) contravenția prevăzută la lit. i), cu o amendă egală cu 10% din suma reprezentând TVA nevirată/nedepusă în contul de TVA;
i) contravenția prevăzută la lit. j), cu o penalitate de 0,06% pe zi din suma debitată eronat, începând cu ziua debitării eronate până la data corectării prin reîntregirea sumei debitate eronat, dar nu mai mult de 30 de zile de la data debitării eronate;
j) contravenția prevăzută la lit. k), cu o amendă egală cu 50% din suma reprezentând TVA debitată eronat.
(2) Contravenția prevăzută la art. 18 lit. e) se sancționează cu amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei.

Articolul 20 [daca nu a fost comunicat contul de TVA]

În cazul furnizorilor/prestatorilor care nu au comunicat contul de TVA beneficiarilor, beneficiarii prevăzuți la art. 3 au obligația să plătească suma reprezentând TVA aferentă achizițiilor în contul de TVA al furnizorului/prestatorului deschis la Trezoreria Statului.

Articolul 21 [jumătate/minimum din cuantumul amenzii aplicate]

(1) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către organele fiscale competente.
(2) În măsura în care prezenta ordonanță nu prevede altfel, contravențiilor prevăzute la art. 18 le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.
(3) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia jumătate din cuantumul amenzii aplicate, pentru contravențiile prevăzute la art. 18 lit. a)-d) și f)-k), respectiv din minimul amenzii pentru contravenția prevăzută la art. 18 lit. e), agentul constatator făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal.

Articolul 22 [aplicare, Registrul persoanelor care aplică plata defalcată a TVA]

(1) Prevederile art. 1-15 se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2018, pentru facturile emise/avansurile încasate începând cu 1 ianuarie 2018.
(2) În perioada 1 octombrie 2017-31 decembrie 2017, prevederile art. 1-15 se aplică opțional. Persoanele impozabile prevăzute la art. 2 alin. (1) care optează pentru plata defalcată a TVA în perioada 1 octombrie-31 decembrie 2017 notifică organul fiscal competent și aplică mecanismul începând cu ziua următoare celei în care sunt publicate în Registrul persoanelor care aplică plata defalcată a TVA prevăzut la alin. (3), pentru facturile emise și avansurile încasate începând cu această dată.
(3) ANAF organizează Registrul persoanelor care aplică plata defalcată a TVA. Registrul este public și se afișează pe site-ul ANAF. Înscrierea în Registrul persoanelor care aplică plata defalcată a TVA se face de către organul fiscal competent, în termen de maximum 3 zile de la data depunerii notificării prevăzute a alin. (2).
(4) Prin excepție de la prevederile art. 9, în perioada 1 octombrie-31 decembrie 2017, în cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), contul de TVA se poate debita cu TVA achitată în alt cont decât contul de TVA al furnizorului/ prestatorului, dacă acesta nu a optat pentru aplicarea mecanismului privind plata defalcată a TVA.
(5) Persoanele prevăzute la alin. (2) au obligația să vireze în contul de TVA propriu, în termen de maximum 7 zile lucrătoare de la încasarea contravalorii livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii TVA care nu a fost plătită în contul de TVA de către beneficiarii prevăzuți la art. 3 alin. (1), care nu au optat pentru aplicarea mecanismului privind plata defalcată a TVA.
(6) Prevederile art. 16 și 17 se aplică începând cu 1 ianuarie 2018. Prin excepție, pentru persoanele prevăzute la alin. (2), prevederile art. 16 și 17 se aplică începând cu 1 octombrie 2017.
(7) Prevederile art. 18-21 se aplică începând cu 1 ianuarie 2018. Prin excepție, pentru persoanele prevăzute la alin. (2), prevederile art. 18-21 se aplică începând cu 1 octombrie 2017.

Articolul 23 [facilitati fiscale]

Persoanele impozabile prevăzute la art. 2 alin. (1) care optează pentru plata defalcată a TVA în perioada 1 octombrie-31 decembrie 2017 beneficiază de următoarele facilități:
a) o reducere cu 5% a impozitului pe profit/pe veniturile microîntreprinderilor aferent trimestrului IV al anului fiscal 2017. În cazul plătitorilor de impozit pe profit care au obligația de a declara și plăti impozit pe profit anual cu plăți anticipate, 5% se aplică la plata anticipată aferentă trimestrului IV al anului fiscal 2017, iar în cazul celor care au obligația de a declara și plăti impozit pe profit anual, 5% se aplică la o pătrime din impozitul pe profit datorat pentru anul fiscal 2017. Pentru plătitorii de impozit pe profit reducerea se înscrie în mod distinct în declarația anuală de impozit pe profit;
b) anularea penalităților de întârziere aferente obligațiilor fiscale principale reprezentând TVA, restante la 30 septembrie 2017, inclusiv.

Articolul 24 [facilitati fiscale conditii]

(1) Facilitatea prevăzută la art. 23 lit. b) se acordă dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
a) toate obligațiile fiscale principale reprezentând TVA, restante la data de 30 septembrie 2017, inclusiv, precum și cele stabilite prin decizii de impunere comunicate pana la data de 30 septembrie 2017, cu termen de plată după această dată, se sting prin orice modalitate prevăzută de Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Codul de procedură fiscală, până la data de 21 decembrie 2017, inclusiv;
b) dobânzile aferente obligațiilor fiscale prevăzute la lit. a) stabilite prin decizii comunicate până la data stingerii obligațiilor fiscale principale se sting prin orice modalitate prevăzută de Codul de procedură fiscală, până la data de 21 decembrie 2017, inclusiv;
c) sunt stinse până la data de 21 decembrie 2017, inclusiv, prin orice modalitate prevăzută de Codul de procedură fiscală, toate obligațiile fiscale principale reprezentând TVA cu termene de plată cuprinse între data de 1 octombrie 2017 și 21 decembrie 2017, inclusiv;
d) contribuabilul să aibă depuse toate declarațiile fiscale, potrivit vectorului fiscal, până la data de 31 decembrie 2017.
Această condiție se consideră îndeplinită și în cazul în care, pentru perioadele în care nu s-au depus declarații fiscale, obligațiile fiscale au fost stabilite, prin decizie, de către organul fiscal central;
e) contribuabilul depune notificarea la organul fiscal central potrivit art. 22 alin. (2), dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2017, inclusiv, sub sancțiunea decăderii.
(2) Pentru contribuabilii care au notificat organul fiscal central potrivit alin. (1) lit. e):
a) penalitățile de întârziere care pot face obiectul anulării se amână la plată în vederea anulării. În acest caz, organul fiscal central emite decizie de amânare la plată a penalităților de întârziere aferente obligațiilor fiscale principale reprezentând TVA;
b) procedura de executare silită nu începe sau se suspendă, după caz, pentru penalitățile de întârziere amânate la plată potrivit lit. a);
c) penalitățile de întârziere amânate la plată potrivit lit. a) nu se sting până la data de 31 decembrie 2017, inclusiv.
(3) Prevederile alin. (2) sunt aplicabile până la data la care decizia de amânare la plata a penalităților de întârziere își pierde valabilitatea potrivit alin. (4).
(4) Decizia de amânare la plată a penalităților de întârziere aferente obligațiilor fiscale principale reprezentând TVA își pierde valabilitatea în oricare din următoarele situații:
a) la data emiterii deciziei de anulare a penalităților de întârziere;
b) la data de 31 ianuarie 2018, în cazul în care contribuabilul nu respectă condițiile prevăzute la alin. (1). În această situație se repun în sarcina contribuabilului penalitățile de întârziere amânate la plată.
(5) Prin derogare de la prevederile art. 236 din Codul de procedură fiscală, până la data de 21 decembrie 2017, inclusiv, contribuabilii care au notificat organul fiscal central potrivit alin. (1) lit. e) și au înființate popriri la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe, de către organul de executare fiscală, asupra disponibilităților bănești, pot efectua plata TVA înscrisă în adresele de înființare a popririi din sumele indisponibilizate.
(6) Prevederile alin. (5) sunt aplicabile și pentru popririle înființate între data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe și data de 31 decembrie 2017, inclusiv.
(7) Nu sunt considerate obligații fiscale principale reprezentând TVA restante la 30 septembrie 2017, inclusiv:
a) obligațiile fiscale principale reprezentând TVA pentru care s-au acordat și sunt în derulare înlesniri la plată, potrivit legii, la data de 30 septembrie 2017, inclusiv;
b) obligațiile fiscale principale reprezentând TVA stabilite în acte administrative a căror executare este suspendată în condițiile legii, la data de 30 septembrie 2017, inclusiv.
(8) Sunt considerate restante la data de 30 septembrie 2017, inclusiv, și obligațiile fiscale principale reprezentând TVA care, la această dată, se află în oricare din situațiile prevăzute la alin. (7), iar ulterior acestei date, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2017, inclusiv, înlesnirea la plată își pierde valabilitatea sau, după caz, încetează suspendarea executării actului administrativ fiscal.
(9) Pentru obligațiile prevăzute la alin. (7) lit. b), contribuabilii pot renunța la efectele suspendării actului administrativ fiscal pentru a beneficia de anularea penalităților de întârziere aferente obligațiilor fiscale principale reprezentând TVA. În acest caz, contribuabilii trebuie să depună o cerere de renunțare la efectele suspendării actului administrativ fiscal până la data de 31 decembrie 2017, inclusiv.
(10) Dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alin. (1), organul fiscal central emite decizia de anulare a penalităților de întârziere aferente obligațiilor fiscale principale reprezentând TVA, până la data de 31 ianuarie 2018, inclusiv.
(11) În situația în care în perioada 1 octombrie 2017 – 31 decembrie 2017, inclusiv, se sting prin orice modalitate prevăzută de lege penalitățile de întârziere ce ar putea face obiectul anulării la plată, acestea se restituie contribuabililor. Dispozițiile art. 168 din Codul de procedură fiscală se aplică în mod corespunzător.
(12) Contribuabilii care la data de 30 septembrie 2017 beneficiază de eșalonarea la plată a obligațiilor fiscale principale reprezentând TVA potrivit Codului de procedură fiscală, precum și cei care obțin eșalonarea în perioada cuprinsă între 1 octombrie 2017 și 31 decembrie 2017 pot beneficia de anularea penalităților de întârziere, potrivit prevederilor alin. (1), dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de acest alineat, dar doresc și menținerea eșalonării la plată.
(13) Contribuabilii care, la data de 31 decembrie 2017, inclusiv, au cereri de rambursare în curs de soluționare pentru care, ulterior acestei date, organul fiscal central respinge total sau parțial rambursarea beneficiază de anularea penalităților de întârziere potrivit prezentului articol, dacă achită obligațiile de plată de care depinde anularea, nestinse prin compensare cu sumele individualizate în cererea de rambursare, în 30 de zile de la data comunicării deciziei prin care se respinge rambursarea.
(14) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe se aprobă procedura de aplicare a prezentului articol prin ordin al ministrului finanțelor publice, la propunerea președintelui ANAF.

PRIM-MINISTRU MIHAI TUDOSE
Contrasemnează:
Ministrul finanțelor publice, Ionuț Mișa
p. Ministrul afacerilor externe, Alexandru Victor Micula, secretar de stat
Ministrul delegat pentru afaceri europene, Victor Negrescu
București, 30 august 2017.
Nr. 23.
–-

OUG 44/2015 – Acordarea unor facilităţi fiscale

29 oct. 2015 by CFNET Finante Taxe 2 comentarii

2015-10-21 – Publicat în Monitorul Oficial nr. 785 din 21 octombrie 2015
2015-10-03 – Proiect, Nota de fundamentare

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 44/2015 din 14 octombrie 2015 privind acordarea unor facilităţi fiscale

Având în vedere interesul general de susţinere a creşterii economice prin sprijinirea contribuabililor aflaţi în dificultate şi care nu au fost în măsură să acceseze o eşalonare la plata obligaţiilor fiscale restante,
se propune instituirea unei măsuri conjuncturale de acordare a unei facilităţi fiscale prin care se urmăreşte stimularea achitării voluntare de către contribuabili a obligaţiilor de plată restante la buget, maximizarea încasărilor bugetare, stimularea mediului economic şi, respectiv, diminuarea arieratelor bugetare, aspect de care beneficiază întreaga societate.
În scopul prevenirii acumulării de noi datorii la bugetul general consolidat şi pentru a evita un comportament de întârziere intenţionată a îndeplinirii obligaţiilor de plată la termen de către contribuabilii susceptibili de a beneficia de măsurile propuse prin prezentul act normativ,
considerăm că elementele mai sus menţionate vizează un interes public şi constituie o situaţie extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, fapt pentru care se impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă.
În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

ART. 1
(1) Penalităţile de întârziere, precum şi o cotă de 54,2% din dobânzi, aferente obligaţiilor de plată principale datorate bugetului general consolidat, restante la 30 septembrie 2015, inclusiv, şi administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, denumită în continuare organ fiscal central, se anulează dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) toate obligaţiile de plată principale restante la 30 septembrie 2015, inclusiv, administrate de organul fiscal central, se sting prin orice modalitate prevăzută de lege până la data de 31 martie 2016, inclusiv;
b) o cotă de 45,8% din dobânzile aferente obligaţiilor de plată prevăzute la lit. a) stabilite prin decizii comunicate până la data stingerii obligaţiilor de plată principale se stinge prin orice modalitate prevăzută de lege până la data de 30 iunie 2016, inclusiv;
c) este stinsă prin orice modalitate prevăzută de lege o cotă de 45,8% din dobânzile datorate până la data stingerii obligaţiilor de plată principale prevăzute la lit. a) şi stabilite prin decizii comunicate după această dată, până la termenul de plată prevăzut la art. 111 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Codul de procedură fiscală;
d) sunt stinse prin orice modalitate prevăzută de lege toate obligaţiile de plată principale administrate de organul fiscal central cu termene de plată cuprinse între data de 1 octombrie 2015 şi 31 martie 2016, inclusiv, până la data depunerii cererii de anulare a penalităţilor de întârziere şi a cotei de 54,2% din dobânzi, denumită în continuare cerere de anulare a accesoriilor;
e) contribuabilul să aibă depuse toate declaraţiile fiscale, potrivit vectorului fiscal, până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor. Această condiţie se consideră îndeplinită şi în cazul în care, pentru perioadele în care nu s-au depus declaraţii fiscale, obligaţiile fiscale au fost stabilite, prin decizie, de către organul fiscal central;
f) contribuabilul depune cererea de anulare a accesoriilor până la data de 30 iunie 2016, inclusiv, sub sancţiunea decăderii.
(2) În scopul acordării anulării, pentru cota de 45,8% din dobânda datorată potrivit alin. (1) lit. b) şi c), sunt aplicabile în mod corespunzător prevederile art. 115 alin. (3^2) din Codul de procedură fiscală.

ART. 2
(1) Penalităţile de întârziere, precum şi o cotă de 54,2% din dobânzi, aferente diferenţelor de obligaţii de plată declarate suplimentar de contribuabili prin declaraţie rectificativă prin care se corectează obligaţiile de plată principale cu scadenţe anterioare datei de 30 septembrie 2015, inclusiv, administrate de organul fiscal central, se anulează dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) declaraţia rectificativă este depusă până la data de 31 martie 2016, inclusiv;
b) toate obligaţiile de plată principale individualizate în declaraţia rectificativă se sting prin orice modalitate prevăzută de lege până la 31 martie 2016, inclusiv;
c) sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. b)-f).
(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile şi în cazul corectării erorilor din deconturile de taxă pe valoarea adăugată efectuate potrivit reglementărilor legale în vigoare.
(3) Prevederile art. 1 alin. (2) sunt aplicabile în mod corespunzător şi pentru cota de 45,8% din dobânzile aferente obligaţiilor de plată principale individualizate în declaraţia rectificativă sau, după caz, aferente obligaţilor de plată rezultate din corectarea decontului de taxă pe valoarea adăugată.

ART. 3
Penalităţile de întârziere, precum şi o cotă de 54,2% din dobânzi, aferente obligaţiilor de plată principale cu termene de plată până la 30 septembrie 2015, inclusiv, şi stinse până la această dată, administrate de organul fiscal central, se anulează dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) penalităţile de întârziere şi dobânzile ce pot forma obiectul anulării sunt datorate şi nestinse la 30 septembrie 2015, inclusiv;
b) o cotă de 45,8% din dobânzile aferente obligaţiilor de plată principale cu termene de plată anterioare datei de 30 septembrie 2015 şi stinse până la această dată se stinge prin orice modalitate prevăzută de lege până la data de 31 martie 2016, inclusiv. Prevederile art. 1 alin. (2) sunt aplicabile în mod corespunzător;
c) este îndeplinită condiţia prevăzută la art. 1 alin. (1) lit. f).

ART. 4
(1) Penalităţile de întârziere, precum şi o cotă de 54,2% din dobânzi, aferente obligaţiilor de plată principale administrate de organul fiscal central, cu termene de plată până la 30 septembrie 2015, inclusiv, şi individualizate în decizii de impunere emise urmare unei inspecţii fiscale în derulare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se anulează dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) toate diferenţele de obligaţii de plată principale individualizate în decizia de impunere sunt stinse prin orice modalitate prevăzută de lege până la termenul de plată prevăzut la art. 111 alin. (2) din Codul de procedură fiscală;
b) o cotă de 45,8% din dobânzile aferente obligaţiilor prevăzute la lit. a) este stinsă prin orice modalitate prevăzută de lege până la termenul de plată prevăzut la art. 111 alin. (2) din Codul de procedură fiscală;
c) cererea de anulare a accesoriilor se depune în termen de 90 de zile de la comunicarea deciziei de impunere, sub sancţiunea decăderii.
(2) În situaţia inspecţiilor fiscale ce urmează a începe după intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, în scopul acordării anulării prevăzute la art. 2, organele fiscale iau în considerare declaraţiile rectificative depuse de contribuabili în cel mult 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

ART. 5
(1) Contribuabilii care intenţionează să beneficieze de anularea obligaţiilor de plată accesorii potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă pot notifica organul fiscal competent cu privire la intenţia sa, până cel mai târziu la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor.
(2) Pentru contribuabilii care au notificat organul fiscal potrivit alin. (1):
a) penalităţile de întârziere, precum şi o cotă de 54,2% din dobânzi, care pot face obiectul anulării, se amână la plată în vederea anulării. În acest caz, organul fiscal emite decizie de amânare la plată a penalităţilor de întârziere, precum şi a cotei de 54,2% din dobânzi;
b) procedura de executare silită nu începe sau se suspendă, după caz, pentru obligaţiile de plată accesorii amânate la plată potrivit lit. a);
c) obligaţiile de plată accesorii amânate la plată potrivit lit. a) nu se sting până la data soluţionării cererii de anulare a accesoriilor sau până la data de 30 iunie 2016 inclusiv, în cazul în care contribuabilul nu depune cerere de anulare a accesoriilor.
(3) Prevederile alin. (2) sunt aplicabile şi pe perioada cuprinsă între data depunerii cererii de anulare a accesoriilor şi data emiterii deciziei de soluţionare a cererii potrivit art. 8.
(4) Decizia de amânare la plată a penalităţilor de întârziere, precum şi a cotei de 54,2% din dobânzi îşi pierde valabilitatea în oricare din următoarele situaţii:
a) la data emiterii deciziei de anulare a accesoriilor sau a deciziei de respingere a cererii de anulare a accesoriilor, după caz;
b) la data de 30 iunie 2016, în cazul în care contribuabilul nu depune cerere de anulare a accesoriilor.

ART. 6
(1) Prin derogare de la prevederile art. 149 din Codul de procedură fiscală, până la data de 30 iunie 2016, inclusiv, contribuabilii care au notificat organul fiscal potrivit art. 5 şi au înfiinţate popriri la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, de către organul de executare fiscală, asupra disponibilităţilor băneşti, pot efectua plata sumelor înscrise în adresele de înfiinţare a popririi din sumele indisponibilizate.
(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile şi pentru popririle înfiinţate între data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi data de 30 iunie 2016, inclusiv.

ART. 7
(1) Prin obligaţii de plată restante la 30 septembrie 2015, inclusiv, se înţelege:
a) obligaţii de plată pentru care s-a împlinit scadenţa sau termenul de plată până la 30 septembrie 2015, inclusiv;
b) diferenţele de obligaţii de plată principale şi accesorii stabilite prin decizie de impunere comunicate până la data de 30 septembrie 2015, inclusiv, chiar dacă pentru acestea nu s-a împlinit termenul de plată prevăzut la art. 111 alin. (2) din Codul de procedură fiscală;
c) alte obligaţii de plată individualizate în titluri executorii emise potrivit legii şi existente în evidenţa organului fiscal în vederea recuperării la data de 30 septembrie 2015, inclusiv.
(2) Nu sunt considerate obligaţii de plată restante la 30 septembrie 2015, inclusiv:
a) obligaţiile de plată pentru care s-au acordat şi sunt în derulare înlesniri la plată, potrivit legii, la data de 30 septembrie 2015, inclusiv;
b) obligaţiile de plată stabilite în acte administrative a căror executare este suspendată în condiţiile legii, la data de 30 septembrie 2015, inclusiv.
(3) Sunt considerate restante la 30 septembrie 2015, inclusiv, şi obligaţiile de plată care, la această dată, se află în oricare din situaţiile prevăzute la alin. (2), iar ulterior acestei date, dar nu mai târziu de 31 martie 2016, inclusiv, înlesnirea la plată îşi pierde valabilitatea sau, după caz, încetează suspendarea executării actului administrativ fiscal.

ART. 8
Cererea de anulare a accesoriilor se soluţionează prin decizie de anulare a accesoriilor sau, după caz, decizie de respingere a cererii de anulare a accesoriilor.

ART. 9
Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă nu se aplică pentru obligaţiile de plată rezultate din raporturi juridice contractuale şi acestea nu sunt luate în calcul pentru acordarea anulării obligaţiilor de plată accesorii, potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă, cu excepţia redevenţelor miniere, a redevenţelor petroliere şi a redevenţelor rezultate din contracte de concesiune, arendă şi alte contracte de exploatare eficientă a terenurilor cu destinaţie agricolă, încheiate de Agenţia Domeniilor Statului, prevăzute la art. 1 alin. (4) din Codul de procedură fiscală.

ART. 10
Prevederile art. 1-4 sunt aplicabile şi pentru o cotă de 77,1% din majorările de întârziere datorate de contribuabili până la data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, aprobată cu modificări prin Legea nr. 46/2011.

ART. 11
(1) Un contribuabil poate beneficia de anularea accesoriilor potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă în oricare dintre situaţiile prevăzute la art. 1-4, dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru acordarea anulării.
(2) Contribuabilii care la data de 30 septembrie 2015 beneficiază de eşalonarea la plată a obligaţiilor fiscale potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2011 privind reglementarea acordării eşalonărilor la plată, aprobată prin Legea nr. 15/2012, cu modificările şi completările ulterioare, pot beneficia de anularea penalităţilor de întârziere, precum şi a cotei de 54,2% din dobânzi, potrivit art. 2-4, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de aceste articole, dar doresc şi menţinerea eşalonării la plată.
(3) Contribuabilii care la data de 30 septembrie 2015 beneficiază de eşalonarea la plată a obligaţiilor fiscale potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2011, aprobată prin Legea nr. 15/2012, cu modificările şi completările ulterioare, pot beneficia de anularea unei cote de 54,2% din dobânda eşalonată la plată şi nestinsă la 30 septembrie 2015, inclusiv, dacă eşalonarea la plată se finalizează până la 31 martie 2016. În acest caz, cota de 54,2% din dobânda achitată odată cu plata ratei de eşalonare se restituie potrivit Codului de procedură fiscală.

ART. 12
(1) În cazul obligaţiilor de plată datorate bugetelor locale, prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se aplică dacă consiliul local stabileşte, prin hotărâre, aplicarea acestor prevederi.
(2) În acest caz, anularea vizează o cotă de până la 73,3% din majorările de întârziere, datorate ca urmare a neachitării la termen a obligaţiilor de plată restante datorate bugetelor locale.
(3) Prin hotărârea prevăzută la alin. (1), consiliul local aprobă şi procedura de acordare a anulării cotei din majorările de întârziere stabilită potrivit alin. (2).

ART. 13
Obligaţiile de plată individualizate în titluri executorii emise potrivit legii şi transmise organului de executare fiscală în vederea recuperării, cu excepţia amenzilor de orice fel, nu sunt luate în calcul în vederea acordării anulării obligaţiilor de plată accesorii de către organul fiscal central.

ART. 14
(1) Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă sunt aplicabile şi în cazul obligaţiilor de plată principale stabilite prin acte administrative emise de instituţii sau autorităţi publice şi care, potrivit legii, se transmit spre recuperare organului fiscal central. În acest caz, cererea de anulare a accesoriilor se depune şi se soluţionează de către instituţia sau autoritatea publică ce a emis actul administrativ.
(2) La soluţionarea cererii instituţia sau autoritatea publică are în vedere, la analiza îndeplinirii condiţiilor, doar obligaţiile de plată pentru care are competenţa de stabilire.

ART. 15
Contribuabilii care, la data de 31 martie 2016, inclusiv, au cereri de rambursare în curs de soluţionare pentru care, ulterior acestei date, organul fiscal respinge total sau parţial rambursarea beneficiază de anularea obligaţiilor de plată accesorii potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă, dacă achită obligaţiile de plată de care depinde anularea, nestinse prin compensare cu sumele individualizate în cererea de rambursare, în 30 de zile de la data comunicării deciziei prin care se respinge rambursarea.

ART. 16
În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se aprobă procedura de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă, astfel:
a) prin ordin al ministrului finanţelor publice, la propunerea preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, în cazul creanţelor administrate de către organul fiscal central;
b) prin ordin al conducătorului instituţiei sau autorităţii publice, în cazul obligaţiilor de plată individualizate în titluri executorii transmise spre recuperare organului fiscal central.

PRIM-MINISTRU VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:
–––––
Ministrul finanţelor publice, Eugen Orlando Teodorovici
Ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, Sevil Shhaideh
Bucureşti, 14 octombrie 2015.
Nr. 44.
––

OG 39/2015 – Cazierul fiscal

28 sept. 2015 by CFNET Finante Taxe 4 comentarii

2015-08-31 – Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 655 din 31 august 2015
2015-08-18 – Proiect OG, referat de aprobare

CUPRINS – OG 39/2015 privind cazierul fiscal
ARTICOLUL 1 – Definiţia cazierului fiscal
ARTICOLUL 2 – Scopul cazierului fiscal
ARTICOLUL 3 – Organizarea şi gestionarea cazierului fiscal
ARTICOLUL 4 – Înscrierea în cazierul fiscal şi transmiterea informaţiilor între instituţii
ARTICOLUL 5 – Documente care stau la baza înscrierii informaţiilor în cazierul fiscal
ARTICOLUL 6 – Scoaterea din evidenţă a contribuabililor care au informaţii înscrise în cazierul fiscal
ARTICOLUL 7 – Organizarea şi gestionarea istoricului contribuabililor scoşi din evidenţa cazierului fiscal
ARTICOLUL 8 – Prezentarea cazierului fiscal
ARTICOLUL 9 – Eliberarea certificatului de cazier fiscal
ARTICOLUL 10 – Rectificarea informaţiilor înscrise în cazierul fiscal
ARTICOLUL 11 – Contestarea deciziei de respingere a cererii de rectificare a informaţiilor înscrise în cazierul fiscal
ARTICOLUL 12 – Dispoziţii tranzitorii
ARTICOLUL 13 – Protecţia datelor
ARTICOLUL 14 – Dispoziţii finale

ORDONANŢA GUVERNULUI nr. 39 din 26 august 2015 privind cazierul fiscal

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 1 pct. I.5 din Legea nr. 182/2015 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă.
Articolul 1
Definiţia cazierului fiscal
Cazierul fiscal reprezintă un mijloc de evidenţă şi urmărire a respectării disciplinei fiscale, contabile şi financiare de către contribuabili, în care se ţine evidenţa persoanelor fizice, juridice şi a entităţilor fără personalitate juridică care au săvârşit fapte sancţionate de legile fiscale, contabile, vamale şi de cele care privesc disciplina financiară, stabilite potrivit art. 4 alin. (3).
Articolul 2
Scopul cazierului fiscal
Cazierul fiscal se utilizează în scopul prevenirii şi combaterii evaziunii fiscale, precum şi al eficientizării de către organele fiscale a procesului de administrare a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor venituri ale bugetului general consolidat datorate de către contribuabili, prin asigurarea accesului la informaţii care relevă modul de respectare a legislaţiei fiscale, contabile, vamale şi a disciplinei financiare de către contribuabili.
Articolul 3
Organizarea şi gestionarea cazierului fiscal
(1) Agenţia Naţională de Administrare Fiscală organizează la nivel central cazierul fiscal, în care se ţine evidenţa persoanelor prevăzute la art. 1 şi care se gestionează de organele fiscale competente.
(2) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală se stabilesc organele fiscale competente, procedura de înscriere, scoatere şi rectificare a informaţiilor în/din cazierul fiscal, solicitare şi eliberare a certificatului de cazier fiscal, modelul şi conţinutul formularisticii necesare, precum şi nivelul de acces corespunzător la informaţiile din cazierul fiscal.
Articolul 4
Înscrierea în cazierul fiscal şi transmiterea informaţiilor între instituţii
(1) În cazierul fiscal al persoanelor fizice, juridice şi al entităţilor fără personalitate juridică se înscriu informaţii privind faptele sancţionate contravenţional sau penal de legile fiscale, contabile, vamale, precum şi cele care privesc disciplina financiară.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), faptele sancţionate contravenţional cu avertisment nu se înscriu în cazierul fiscal.
(3) Faptele pentru care se înscriu informaţii în cazierul fiscal al persoanelor şi entităţilor prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe.
(4) În cazierul fiscal se înscriu şi informaţii din documentele întocmite pentru atragerea răspunderii solidare, patrimoniale sau a inactivităţii fiscale, după cum urmează:
a) atragerea răspunderii solidare cu debitorul, stabilită prin decizie a organului fiscal competent, emisă în condiţiile Codului de procedură fiscală, rămasă definitivă prin neexercitarea căilor de atac prevăzute de lege sau prin hotărâre judecătorească definitivă, în situaţia în care decizia organului fiscal a fost atacată în justiţie;
b) atragerea răspunderii patrimoniale cu debitorul ajuns în stare de insolvenţă, pronunţată prin hotărâre judecătorească definitivă, pentru creanţele care fac parte din pasivul debitorului şi sunt administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală;
c) inactivitatea fiscală, declarată potrivit legii, cu excepţia inactivităţii fiscale declarate ca urmare a înscrierii inactivităţii temporare la registrul comerţului, prevăzută în Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.
(5) Inactivitatea fiscală prevăzută la alin. (4) lit. c) se înscrie atât în cazierul fiscal al persoanei juridice sau entităţii fără personalitate juridică declarate inactivă, cât şi al reprezentanţilor legali sau reprezentanţilor desemnaţi ai acestora.
(6) Înscrierea inactivităţii fiscale se face în cazierul fiscal al reprezentanţilor legali ai persoanei juridice, precum şi al reprezentanţilor legali sau desemnaţi ai entităţilor fără personalitate juridică existenţi în perioada în care au intervenit situaţiile de declarare a inactivităţii fiscale.
(7) În situaţia în care sunt desemnaţi noi reprezentanţi/reprezentanţi legali şi se menţine starea de inactivitate fiscală pe o perioadă mai mare de un semestru calendaristic de la data înscrierii menţiunilor privind desemnarea noilor reprezentanţi legali în registrul comerţului sau în evidenţele autorităţilor şi instituţiilor publice la care sunt înregistrate celelalte persoane juridice şi entităţi fără personalitate juridică care nu se înregistrează la registrul comerţului, inactivitatea fiscală se înscrie şi în cazierul fiscal al acestora.
(8) Oficiul Naţional al Registrului Comerţului comunică, în format electronic, Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală sau unităţilor subordonate lista reprezentanţilor legali sau a reprezentanţilor desemnaţi din perioada în care au intervenit situaţiile de declarare a inactivităţii fiscale a persoanelor juridice sau a entităţilor fără personalitate juridică.
(9) Pentru persoanele juridice şi entităţile fără personalitate juridică ce, potrivit legii, nu au obligaţia înregistrării în registrul comerţului, informaţiile privind reprezentanţii legali din perioada în care au intervenit situaţiile de declarare a inactivităţii fiscale se transmit de autorităţile şi instituţiile publice în evidenţa cărora sunt înregistrate persoanele respective Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală sau unităţilor subordonate.
(10) Procedura de transmitere a informaţiilor prevăzute la alin. (8) şi (9) se stabileşte prin protocol încheiat între Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Ministerul Justiţiei, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, unităţile subordonate Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi judecătoria în a cărei circumscripţie îşi are sediul persoana juridică, după caz.
(11) Pentru contribuabilii care solicită înregistrarea de menţiuni privitoare la numirea unor noi reprezentanţi legali sau desemnarea unor noi reprezentanţi în cazul entităţilor fără personalitate juridică, procedura de transmitere a situaţiei contribuabililor şi a noilor reprezentanţi legali se stabileşte prin protocoalele încheiate potrivit alin. (10).
(12) Înscrierea informaţiilor în cazierul fiscal se face de către organul fiscal competent stabilit potrivit art. 3 alin. (2), pe baza documentelor rămase definitive potrivit legislaţiei în vigoare.
Articolul 5
Documente care stau la baza înscrierii informaţiilor în cazierul fiscal
(1) Înscrierea în cazierul fiscal a informaţiilor prevăzute la art. 4 se face în baza următoarelor documente:
a) extrasele de pe încheierea sau dispozitivul hotărârilor judecătoreşti definitive transmise de instanţele judecătoreşti organelor fiscale competente în administrarea contribuabilului;
b) extrasele de pe ordonanţele procurorului prin care s-a dispus renunţarea la urmărirea penală, după epuizarea căilor de atac, transmise organelor fiscale competente în administrarea contribuabilului;
c) extrasele de pe deciziile de soluţionare a contestaţiilor rămase definitive prin neexercitarea căilor de atac;
d) actele/documentele întocmite de organele fiscale, vamale şi alte organe competente din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, rămase definitive prin neexercitarea căilor administrative sau judiciare de atac;
e) actele rămase definitive ale altor organe competente să constate faptele prevăzute la art. 4 şi să aplice sancţiuni.
(2) Actele prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) se comunică organului fiscal competent în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul fiscal persoana sancţionată, în termen de 5 zile de la data redactării acestora.
(3) Organele competente să constate faptele prevăzute la art. 4 şi să aplice sancţiuni au obligaţia ca, în termen de 5 zile de la data rămânerii definitive a actelor care sancţionează fapte care, potrivit legii, se înscriu în cazierul fiscal, neatacate în termenele prevăzute de lege, să comunice aceste acte organului fiscal competent în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul fiscal contribuabilul sancţionat.
Articolul 6
Scoaterea din evidenţă a contribuabililor care au informaţii înscrise în cazierul fiscal
(1) Contribuabilii care au înscrise informaţii în cazierul fiscal se scot din evidenţă dacă se află în următoarele situaţii:
a) faptele pe care le-au săvârşit nu mai sunt sancţionate de lege;
b) a intervenit amnistia, reabilitarea de drept sau judecătorească constatată prin hotărâre judecătorească;
c) faptele sunt sancţionate ca infracţiuni şi nu au mai săvârşit fapte de această natură într-o perioadă de 5 ani de la data executării pedepsei;
d) faptele sunt sancţionate conform legii penale cu amendă sau avertisment şi nu au mai săvârşit fapte de această natură într-o perioadă de 5 ani de la data înscrierii informaţiilor în cazierul fiscal;
e) faptele sunt sancţionate contravenţional, cu excepţia faptelor prevăzute la lit. f), într-o perioadă de o lună de la data înscrierii informaţiilor în cazierul fiscal, cu condiţia achitării cuantumului amenzilor contravenţionale. În situaţia în care cuantumul amenzilor nu a fost achitat în această perioadă, scoaterea din evidenţă se realizează în termen de 3 zile lucrătoare de la data achitării amenzilor sau la data împlinirii unui termen de 5 ani de la data înscrierii informaţiilor în cazierul fiscal, în situaţia în care cuantumul amenzilor nu a fost achitat în acest termen;
f) faptele sunt sancţionate contravenţional pentru nerespectarea regimului produselor accizabile, într-o perioadă de un an de la data înscrierii informaţiilor în cazierul fiscal, cu condiţia achitării cuantumului amenzilor contravenţionale. În situaţia în care cuantumul amenzilor nu a fost achitat în această perioadă, scoaterea din evidenţă se realizează în termen de 3 zile lucrătoare de la data achitării amenzilor sau la data împlinirii unui termen de 5 ani de la data înscrierii informaţiilor în cazierul fiscal, în situaţia în care cuantumul amenzilor nu a fost achitat în acest termen;
g) au fost stinse creanţele administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală datorate ca urmare a atragerii răspunderii solidare prevăzute la art. 4 alin. (4) lit. a) sau a răspunderii patrimoniale prevăzute la art. 4 alin. (4) lit. b). Data scoaterii din evidenţă este data stingerii creanţelor, însă nu mai devreme de o lună de la data înscrierii informaţiilor în cazierul fiscal. În situaţia în care creanţele administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală nu au fost stinse în această perioadă, scoaterea din evidenţă se realizează la data stingerii acestora sau la data împlinirii unui termen de 5 ani de la data înscrierii informaţiilor în cazierul fiscal, în situaţia în care creanţele nu au fost stinse în acest termen;
h) contribuabilul declarat inactiv a fost reactivat. Data scoaterii din evidenţă este data reactivării contribuabilului, în situaţia în care acesta a fost declarat inactiv pentru neîndeplinirea obligaţiilor declarative prevăzute de lege, sau data împlinirii unui termen de 3 luni de la data reactivării contribuabilului, în situaţia în care acesta a fost declarat inactiv pentru celelalte cazuri prevăzute de lege. Aceste prevederi sunt aplicabile şi reprezentanţilor legali, respectiv reprezentanţilor desemnaţi;
i) persoana nu mai deţine calitatea de reprezentant legal sau reprezentant desemnat al contribuabilului aflat în stare de inactivitate. În această situaţie, inactivitatea fiscală se scoate din cazierul fiscal al persoanei la data împlinirii unui termen de un an de la data înscrierii menţiunii privind schimbarea reprezentantului legal în registrul comerţului sau în evidenţele autorităţilor şi instituţiilor publice la care sunt înregistrate celelalte persoane juridice şi entităţi fără personalitate juridică care nu se înregistrează la registrul comerţului sau de la data expirării mandatului, în situaţia în care acesta este limitat în timp şi nu a fost reînnoit;
j) decesul, respectiv radierea contribuabilului. În situaţia radierii unei persoane juridice sau a unei entităţi fără personalitate juridică declarate inactive anterior radierii, inactivitatea fiscală înscrisă în cazierul fiscal al reprezentanţilor legali sau al reprezentanţilor desemnaţi se scoate din evidenţa acestora la data împlinirii unui termen de un an de la data radierii contribuabilului.
(2) Informaţiile pentru faptele, respectiv situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi d)-j) se scot din oficiu din evidenţa cazierului fiscal, iar cele de la lit. c) se scot din evidenţa cazierului fiscal la cererea contribuabilului.
(3) Informaţiile care se scot din oficiu din evidenţa cazierului fiscal se pot scoate din evidenţă şi la cererea contribuabilului, însoţită de documentele doveditoare.
(4) În cazul în care în cazierul fiscal al contribuabililor aflaţi în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) există informaţii cu privire la mai multe fapte sau situaţii, se şterg numai informaţiile care impun scoaterea din evidenţă.
Articolul 7
Organizarea şi gestionarea istoricului contribuabililor scoşi din evidenţa cazierului fiscal
(1) La nivelul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală se organizează şi se gestionează istoricul contribuabililor care au fost scoşi din evidenţa cazierului fiscal.
(2) Informaţiile din istoricul prevăzut la alin. (1) se păstrează pentru o perioadă de 10 ani de la data scoaterii din evidenţă şi se utilizează de organele fiscale, potrivit legii.
Articolul 8
Prezentarea cazierului fiscal
(1) Prezentarea certificatului de cazier fiscal este obligatorie în următoarele situaţii:
a) la înfiinţarea societăţilor, a societăţilor cooperative, a cooperativelor agricole şi a entităţilor fără personalitate juridică, de către asociaţi, acţionari, membri şi reprezentanţii legali sau desemnaţi;
b) la solicitarea înscrierii asociaţiilor şi fundaţiilor în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor de către asociaţii sau membrii fondatori ai acestora, după caz, de către aceştia;
c) la autorizarea exercitării unei activităţi independente de către solicitanţi;
d) la cesiunea ori înstrăinarea sub orice formă a părţilor sociale sau a acţiunilor, de către noii asociaţi, acţionari sau membri;
e) la numirea de noi reprezentanţi legali, precum şi la cooptarea de noi asociaţi, acţionari sau membri cu prilejul efectuării majorării de capital social de către noii reprezentanţi legali, asociaţi, acţionari sau membri;
f) la numirea de noi reprezentanţi legali, precum şi în cazul cooptării unor noi membri în asociaţii şi fundaţii, atunci când aceştia dobândesc şi calitatea de reprezentanţi legali ai persoanei juridice deja înregistrate, de către aceştia;
g) în alte cazuri prevăzute de lege.
(2) Obligaţia prevăzută la alin. (1) este îndeplinită în situaţiile prevăzute la lit. a) şi c)-e) pentru persoanele care se înscriu în registrul comerţului prin transmiterea, în format electronic, a informaţiilor din cazierul fiscal al contribuabililor de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, la solicitarea acestuia, în termen de maximum 2 ore. Solicitarea cuprinde, în mod obligatoriu, următoarele informaţii: numele şi prenumele/denumirea şi codul numeric personal/codul de identificare fiscală.
(3) Procedura de eliberare a certificatului de cazier fiscal şi de transmitere, în format electronic, a informaţiilor din cazierul fiscal al contribuabililor, a cărui prezentare este obligatorie pentru persoanele prevăzute la alin. (1) care se înscriu în registrul comerţului, se stabileşte prin protocol încheiat între Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.
(4) Persoanele fizice şi juridice străine care nu sunt înregistrate fiscal în România şi se află în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) nu au obligaţia să prezinte certificatul de cazier fiscal, fiind suficientă declaraţia autentică pe propria răspundere a persoanei fizice sau a reprezentantului persoanei juridice, după caz, din care să rezulte că nu au săvârşit fapte şi nu s-au aflat în situaţii de natura celor care se înscriu în evidenţa cazierului fiscal, precum şi că nu sunt înregistraţi fiscal în România.
(5) Se interzice autorizarea operaţiunilor prevăzute la alin. (1), în cazul în care în cazierul fiscal există înscrise informaţii privind faptele şi situaţiile prevăzute la art. 4.
(6) La solicitarea organelor de urmărire penală şi a instanţelor judecătoreşti Agenţia Naţională de Administrare Fiscală va furniza informaţii din cazierul fiscal al contribuabililor.
(7) În baza acordurilor fiscale internaţionale Agenţia Naţională de Administrare Fiscală poate furniza autorităţilor fiscale competente din statele partenere, la cerere, informaţii din cazierul fiscal al contribuabililor.
Articolul 9
Eliberarea certificatului de cazier fiscal
(1) Cererea de eliberare a certificatului de cazier fiscal, în cazul contribuabililor persoane fizice se depune la orice organ fiscal competent în eliberarea certificatului de cazier fiscal, personal sau de reprezentantul legal/împuternicitul acestuia pe bază de procură autentică/împuternicire avocaţială, indiferent de domiciliul fiscal al contribuabilului.
(2) Cererea de eliberare a certificatului de cazier fiscal în cazul contribuabililor persoane juridice sau entităţi fără personalitate juridică se depune la orice organ fiscal competent în eliberarea certificatului de cazier fiscal, indiferent de domiciliul contribuabilului, de către reprezentantul legal al acestora sau prin reprezentant pe bază de mandat întocmit conform legii. În cazul depunerii cererii de către reprezentantul legal al persoanelor juridice, acesta are obligaţia de a prezenta documente care să ateste calitatea de reprezentant legal.
(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) şi (2) depun cererea de eliberare a certificatului de cazier fiscal şi prezintă actul de identitate.
(4) Cererea de eliberare a certificatului de cazier fiscal, documentele care atestă identitatea şi calitatea de reprezentant sau de reprezentant legal se pot transmite la organul fiscal de către persoanele prevăzute la alin. (1) şi (2) prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, în condiţiile prevăzute de Codul de procedură fiscală.
(5) Certificatul de cazier fiscal se emite în scris, pe suport hârtie sau în formă electronică.
(6) Certificatul de cazier fiscal emis în formă electronică se comunică prin mijloace electronice de transmitere la distanţă prevăzute de Codul de procedură fiscală ori de câte ori contribuabilul a optat pentru această modalitate de emitere şi de comunicare.
(7) Certificatul de cazier fiscal este valabil 30 de zile de la data emiterii şi numai în scopul în care a fost eliberat.
(8) Eliberarea certificatului de cazier fiscal se face de îndată de către organul fiscal competent în eliberarea certificatului de cazier fiscal, indiferent de domiciliul fiscal al contribuabilului.
(9) Certificatul de cazier fiscal se eliberează contribuabilului, reprezentantului legal sau reprezentantului desemnat pe bază de mandat.
(10) Certificatul de cazier fiscal se eliberează şi instituţiilor şi autorităţilor publice, la solicitarea acestora, ori de câte ori instituţiile respective trebuie să soluţioneze o cerere a unei persoane fizice, juridice sau a unei entităţi fără personalitate juridică, iar pentru soluţionarea cererii legislaţia specifică prevede prezentarea certificatului de cazier fiscal.
(11) Certificatul de cazier fiscal prevăzut la alin. (10) poate fi emis şi transmis în formă electronică în baza unui protocol încheiat între instituţia/autoritatea publică şi organul fiscal emitent al acestuia. În acest caz, certificatul este valabil şi fără semnătura persoanelor împuternicite ale organului fiscal, potrivit legii, şi ştampila organului emitent.
Articolul 10
Rectificarea informaţiilor înscrise în cazierul fiscal
(1) Contribuabilii care figurează în evidenţa cazierului fiscal pot cere rectificarea informaţiilor înscrise, dacă acestea nu corespund situaţiei reale ori înregistrarea lor nu s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor legale.
(2) Cererea de rectificare, însoţită de acte doveditoare, se adresează organului fiscal competent care a efectuat înscrierea în cazierul fiscal.
(3) Organele fiscale sunt obligate să verifice susţinerile contribuabililor şi, după caz, iau măsuri de rectificare a informaţiilor şi eliberează un nou certificat de cazier fiscal în locul celui contestat sau emit decizia de respingere a cererii de rectificare.
(4) Soluţia se comunică contribuabilului în termen de 5 zile de la data depunerii cererii, în condiţiile Codului de procedură fiscală.
Articolul 11
Contestarea deciziei de respingere a cererii de rectificare a informaţiilor înscrise în cazierul fiscal
(1) Contribuabilii cărora li s-a respins cererea de rectificare sau cărora nu li s-a răspuns în termenul prevăzut de art. 10 alin. (4) pot depune contestaţie la tribunal, secţia de contencios administrativ şi fiscal. Contestaţia se depune în termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei de respingere a cererii de rectificare sau de la expirarea termenului de comunicare a modului de soluţionare a cererii de rectificare. Contestaţia se poate introduce şi în cazul în care eroarea înregistrării în cazierul fiscal nu se datorează organelor fiscale.
(2) În caz de admitere a contestaţiei instanţa comunică o copie de pe hotărâre organului fiscal competent în administrarea fiscală a contribuabilului, în vederea rectificării cazierului fiscal.
Articolul 12
Dispoziţii tranzitorii
(1) Prevederile art. 4 cu privire la înscrierea în cazierul fiscal nu se aplică faptelor/situaţiilor constatate prin acte încheiate începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, care au fost săvârşite, respectiv au intervenit în perioada anterioară, dacă pentru acestea în perioada respectivă nu era prevăzută înscrierea în cazierul fiscal.
(2) Prevederile art. 6 privitoare la scoaterea din evidenţă a contribuabililor care au informaţii înscrise în cazierul fiscal se aplică şi faptelor şi situaţiilor existente în cazierul fiscal la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe.
(3) Informaţiile privind faptele şi situaţiile înscrise în cazierul fiscal, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, în baza documentelor care nu sunt definitive în sistemul căilor de atac, se scot din evidenţa cazierului fiscal, din oficiu, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a ordinului prevăzut la art. 3 alin. (2), până la rămânerea definitivă a acestora.
(4) Dacă informaţiile prevăzute la alin. (3) nu au fost scoase din evidenţa cazierului fiscal în termenul prevăzut, se poate solicita aceasta prin depunerea unei cereri la organul fiscal competent, la care se anexează documentele doveditoare.
(5) Până la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzută la art. 4 alin. (3) se aplică prevederile Hotărârii Guvernului nr. 31/2003 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea şi funcţionarea cazierului fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
Articolul 13
Protecţia datelor
Toate schimburile de informaţii efectuate în temeiul prezentei ordonanţe se realizează cu respectarea Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare.
Articolul 14
Dispoziţii finale
La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, Ordonanţa Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea şi funcţionarea cazierului fiscal, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 664 din 23 iulie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

PRIM-MINISTRU VICTOR-VIOREL PONTA
Contrasemnează:
Ministrul finanţelor publice, Eugen Orlando Teodorovici

Bucureşti, 26 august 2015.
Nr. 39.
–-

LEGEA 207/2015 – Noul Cod de procedură fiscală

26 iul. 2015 by CFNET Finante Taxe 10 comentarii

2016-01-01 – Aplicabil din 1 ianuarie 2016
2015-07-23 – Publicata în Monitorul Oficial nr. 547 din 23 iulie 2015.
Proiect, Nota de fundamentare

TEXT INTEGRAL – Monitorul Oficial: LEGEA-207-2015-noul-cod-procedura-fiscala

LEGEA nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală

TITLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. – Definiţii În înţelesul prezentului cod, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

actul administrativ fiscal – actul emis de organul fiscal în exercitarea atribuţiilor de administrare a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sociale, pentru stabilirea unei situaţii individuale şi în scopul de a produce efecte juridice faţă de cel căruia îi este adresat;
administrarea creanţelor fiscale – oricare din activităţile desfăşurate de organele fiscale în legătură cu:

a)înregistrarea fiscală a contribuabililor/plătitorilor şi a altor subiecte ale raporturilor juridice fiscale;
b)declararea, stabilirea, controlul şi colectarea creanţelor fiscale;
c)soluţionarea contestaţiilor împotriva actelor administrative fiscale;
d)asistenţa/îndrumarea contribuabililor/plătitorilor, la cerere sau din oficiu;
e)aplicarea sancţiunilor în condiţiile legii;

analiza de risc – activitatea efectuată de organul fiscal în scopul identificării riscurilor de neconformare în ceea ce priveşte îndeplinirea de către contribuabil/plătitor a obligaţiilor prevăzute de legislaţia fiscală, de a le evalua, de a le gestiona, precum şi de a le utiliza în scopul efectuării activităţilor de administrare fiscală;
contribuabil – orice persoană fizică, juridică sau orice altă entitate fără personalitate juridică ce datorează, conform legii, impozite, taxe şi contribuţii sociale;
contribuţie socială – prelevare obligatorie realizată în baza legii, care are ca scop protecţia persoanelor fizice obligate a se asigura împotriva anumitor riscuri sociale, în schimbul căreia aceste persoane beneficiază de drepturile acoperite de respectiva prelevare;
control fiscal – totalitatea activităţilor efectuate de organele fiscale pentru verificarea modului de îndeplinire de către contribuabil/plătitor a obligaţiilor prevăzute de legislaţia fiscală şi contabilă;
creanţă bugetară – dreptul la încasarea oricărei sume care se cuvine bugetului general consolidat, reprezentând creanţa bugetară principală şi creanţa bugetară accesorie;
creanţă bugetară principală – dreptul la încasarea oricărei sume care se cuvine bugetului general consolidat, altele decât creanţele bugetare accesorii;
creanţă bugetară accesorie – dreptul la încasarea dobânzilor, penalităţilor sau a altor asemenea sume, în baza legii, aferente unor creanţe bugetare principale;
creanţă fiscală – dreptul la încasarea oricărei sume care se cuvine bugetului general consolidat, reprezentând creanţa fiscală principală şi creanţa fiscală accesorie;
creanţă fiscală principală – dreptul la perceperea impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sociale, precum şi dreptul contribuabilului la restituirea sumelor plătite fără a fi datorate şi la rambursarea sumelor cuvenite, în situaţiile şi condiţiile prevăzute de lege;
creanţă fiscală accesorie – dreptul la perceperea dobânzilor, penalităţilor sau majorărilor aferente unor creanţe fiscale principale, precum şi dreptul contribuabilului de a primi dobânzi, în condiţiile legii;
creditor fiscal – titularul unui drept de creanţă fiscală;
creditor bugetar – titularul unui drept de creanţă bugetară;
debitor fiscal – titularul unei obligaţii de plată corelativă unui drept de creanţă fiscală;
debitor bugetar – titularul unei obligaţii de plată corelativă unui drept de creanţă bugetară;
declaraţie fiscală – act întocmit de contribuabil/plătitor, în condiţiile şi situaţiile prevăzute de lege, reprezentând declaraţia de impunere şi declaraţia informativă;
declaraţie de impunere – actul întocmit de contribuabil/plătitor care se referă la:

a)impozitele, taxele şi contribuţiile sociale datorate, în cazul în care, potrivit legii, obligaţia calculării acestora revine contribuabilului/plătitorului;
b)impozitele, taxele şi contribuţiile sociale colectate, în cazul în care plătitorul are obligaţia de a calcula, de a reţine şi de a plăti sau, după caz, de a colecta şi de a plăti impozitele, taxele şi contribuţiile sociale;
c)bunurile şi veniturile impozabile, precum şi alte elemente ale bazei de impozitare, dacă legea prevede declararea acestora;

declaraţie informativă – actul întocmit de contribuabil/plătitor referitor la orice informaţii în legătură cu impozitele, taxele şi contribuţiile sociale, bunurile şi veniturile impozabile, dacă legea prevede declararea acestora, altele decât cele prevăzute la pct. 18;
dobândă – obligaţia fiscală accesorie reprezentând echivalentul prejudiciului creat titularului creanţei fiscale principale ca urmare a neachitării la scadenţă de către debitor a obligaţiilor fiscale principale;
drepturi vamale – drepturi de import şi drepturi de export, astfel cum sunt definite de Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările şi completările ulterioare;
executor fiscal – persoana din cadrul organului de executare cu atribuţii de efectuare a executării silite;
impozit – prelevare obligatorie, indiferent de denumire, realizată în baza legii, fără contraprestaţie, în scopul satisfacerii necesităţilor de interes general;
legislaţie fiscală – totalitatea normelor prevăzute în actele normative referitoare la impozite, taxe, contribuţii sociale, precum şi la proceduri de administrare a acestora;
legislaţie contabilă – totalitatea normelor prevăzute în actele normative referitoare la organizarea şi conducerea contabilităţii;
majorare de întârziere – obligaţia fiscală accesorie reprezentând echivalentul prejudiciului creat titularului creanţei fiscale principale, precum şi sancţiunea, ca urmare a neachitării la scadenţă, de către debitor, a obligaţiilor fiscale principale;
obligaţie fiscală – obligaţia de plată a oricărei sume care se cuvine bugetului general consolidat, reprezentând obligaţia fiscală principală şi obligaţia fiscală accesorie;
obligaţie fiscală principală – obligaţia de plată a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sociale, precum şi obligaţia organului fiscal de a restitui sumele încasate fără a fi datorate şi de a rambursa sumele cuvenite, în situaţiile şi condiţiile prevăzute de lege;
obligaţie fiscală accesorie – obligaţia de plată sau de restituire a dobânzilor, penalităţilor sau a majorărilor, aferente unor obligaţii fiscale principale;
organ fiscal – organul fiscal central, organul fiscal local, precum şi alte instituţii publice care administrează creanţe fiscale;
organ fiscal central – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, denumită în continuare A.N.A.F., prin structurile de specialitate cu atribuţii de administrare a creanţelor fiscale, inclusiv unităţile subordonate A.N.A.F.;
organ fiscal local – structurile de specialitate din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale cu atribuţii de administrare a creanţelor fiscale;
penalitate de întârziere – obligaţia fiscală accesorie reprezentând sancţiunea pentru neachitarea la scadenţă de către debitor a obligaţiilor fiscale principale;
penalitate de nedeclarare – obligaţia fiscală accesorie reprezentând sancţiunea pentru nedeclararea sau declararea incorectă, în declaraţii de impunere, a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sociale;
plătitor – persoana care, în numele contribuabilului, conform legii, are obligaţia de a plăti sau de a reţine şi de a plăti ori de a colecta şi plăti, după caz, impozite, taxe şi contribuţii sociale. Este plătitor şi sediul secundar obligat, potrivit legii, să se înregistreze fiscal ca plătitor de salarii şi de venituri asimilate salariilor;
taxă – prelevarea obligatorie, indiferent de denumire, realizată în baza legii, cu ocazia prestării unor servicii de către instituţii sau autorităţi publice, fără existenţa unui echivalent între cuantumul taxei şi valoarea serviciului;
titlu de creanţă fiscală – actul prin care, potrivit legii, se stabileşte şi se individualizează creanţa fiscală;
titlu de creanţă bugetară – actul prin care, potrivit legii, se stabileşte şi se individualizează creanţa bugetară;
vector fiscal – totalitatea tipurilor de obligaţii fiscale pentru care există obligaţii de declarare cu caracter permanent;
date de identificare – numele şi prenumele în cazul persoanelor fizice sau denumirea în cazul persoanelor juridice şi entităţilor fără personalitate juridică, domiciliul fiscal şi codul de identificare fiscală.

CAPITOLUL I
Domeniul de aplicare a Codului de procedură fiscală

Art. 2. – Obiectul şi sfera de aplicare a Codului de procedură fiscală

(1) Codul de procedură fiscală reglementează drepturile şi obligaţiile părţilor din raporturile juridice fiscale privind administrarea creanţelor fiscale datorate bugetului general consolidat, indiferent de autoritatea care le administrează, cu excepţia cazului când prin lege se prevede altfel.

(2) În măsura în care prin lege specială nu se prevede altfel, prezentul cod se aplică şi pentru:

a)administrarea drepturilor vamale;

b)administrarea redevenţelor miniere, a redevenţelor petroliere şi a redevenţelor rezultate din contracte de concesiune, arendă şi alte contracte de exploatare eficientă a terenurilor cu destinaţie agricolă, încheiate de Agenţia Domeniilor Statului;

c)alte creanţe bugetare care, potrivit legii, sunt asimilate creanţelor fiscale.

(3) În scopul aplicării alin. (2), drepturile vamale şi redevenţele sunt asimilate creanţelor fiscale.

(4) Prezentul cod nu se aplică pentru administrarea creanţelor bugetare rezultate din raporturile juridice contractuale, cu excepţia celor prevăzute la alin. (2) lit. b).

Art. 3. – Raportul Codului de procedură fiscală cu alte acte normative

(1) Prezentul cod constituie procedura de drept comun pentru administrarea creanţelor prevăzute la art. 2.

(2) Unde prezentul cod nu dispune, se aplică prevederile Codului civil şi ale Codului de procedură civilă, republicat, în măsura în care acestea pot fi aplicabile raporturilor dintre autorităţi publice şi contribuabili/plătitori.

CAPITOLUL II
Principii generale de conduită în administrarea creanţelor fiscale

Art. 4. – Principiul legalităţii

(1) Creanţele fiscale şi obligaţiile corespunzătoare ale contribuabilului/plătitorului sunt cele prevăzute de lege.

(2) Procedura de administrare a creanţelor fiscale se desfăşoară în conformitate cu dispoziţiile legii. Organul fiscal are obligaţia de a asigura respectarea dispoziţiilor legale privind realizarea drepturilor şi obligaţiilor contribuabilului/plătitorului sau ale altor persoane implicate în procedură.

Art. 5. – Aplicarea unitară a legislaţiei

(1) Organul fiscal este obligat să aplice unitar prevederile legislaţiei fiscale pe teritoriul României, urmărind stabilirea corectă a creanţelor fiscale.

(2) Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de organ de specialitate al administraţiei publice centrale, are rolul de a coordona aplicarea unitară a prevederilor legislaţiei fiscale.

(3) În cadrul Ministerului Finanţelor Publice funcţionează Comisia fiscală centrală, care are responsabilităţi de elaborare a deciziilor cu privire la aplicarea unitară a Codului fiscal, a prezentului cod, a legislaţiei subsecvente acestora, precum şi a legislaţiei a cărei aplicare intră în sfera de competenţă a A.N.A.F.

(4) Componenţa şi regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei fiscale centrale se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice.

(5) Comisia fiscală centrală este coordonată de secretarul de stat din Ministerul Finanţelor Publice care răspunde de politicile şi legislaţia fiscală.

(6) În cazul în care Comisia fiscală centrală este învestită cu soluţionarea unei probleme care vizează impozitele şi taxele locale prevăzute de Codul fiscal, comisia se completează cu 2 reprezentanţi ai Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, precum şi cu câte un reprezentant al fiecărei structuri asociative a autorităţilor administraţiei publice locale.

(7) Deciziile Comisiei fiscale centrale se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 6. – Exercitarea dreptului de apreciere

(1) Organul fiscal este îndreptăţit să aprecieze, în limitele atribuţiilor şi competenţelor ce îi revin, relevanţa stărilor de fapt fiscale prin utilizarea mijloacelor de probă prevăzute de lege şi să adopte soluţia întemeiată pe prevederile legale, precum şi pe constatări complete asupra tuturor împrejurărilor edificatoare în cauză raportat la momentul luării unei decizii. În exercitarea dreptului său de apreciere, organul fiscal trebuie să ia în considerare opinia emisă în scris de organul fiscal competent respectivului contribuabil/plătitor în cadrul activităţii de asistenţă şi îndrumare a contribuabililor/plătitorilor, precum şi soluţia adoptată de organul fiscal în cadrul unui act administrativ fiscal sau de instanţa judecătorească, printr-o hotărâre definitivă, emisă anterior, pentru situaţii de fapt similare la acelaşi contribuabil/plătitor. În situaţia în care organul fiscal constată că există diferenţe între starea de fapt fiscală a contribuabilului/plătitorului şi informaţiile avute în vedere la emiterea unei opinii scrise sau a unui act administrativ fiscal la acelaşi contribuabil/plătitor, organul fiscal are dreptul să consemneze constatările în conformitate cu situaţia fiscală reală şi cu legislaţia fiscală şi are obligaţia să menţioneze în scris motivele pentru care nu ia în considerare opinia prealabilă.

(2) Organul fiscal îşi exercită dreptul de apreciere în limitele rezonabilităţii şi echităţii, asigurând o proporţie justă între scopul urmărit şi mijloacele utilizate pentru atingerea acestuia.

(3) Ori de câte ori organul fiscal trebuie să stabilească un termen pentru exercitarea unui drept sau îndeplinirea unei obligaţii de către contribuabil/plătitor, acesta trebuie să fie rezonabil, pentru a da posibilitatea contribuabilului/plătitorului să îşi exercite dreptul sau să îşi îndeplinească obligaţia. Termenul poate fi prelungit, pentru motive justificate, cu acordul conducătorului organului fiscal.

Art. 7. – Rolul activ şi alte reguli de conduită pentru organul fiscal

(1) În desfăşurarea unei proceduri de administrare a creanţelor fiscale, organul fiscal înştiinţează contribuabilul/plătitorul asupra drepturilor şi obligaţiilor prevăzute de lege ce îi revin acestuia în desfăşurarea procedurii.

(2) Organul fiscal are obligaţia să examineze starea de fapt în mod obiectiv şi în limitele stabilite de lege, precum şi să îndrume contribuabilul/plătitorul în aplicarea prevederilor legislaţiei fiscale, în îndeplinirea obligaţiilor şi exercitarea drepturilor sale, ca urmare a solicitării contribuabilului/plătitorului sau din iniţiativa organului fiscal, după caz.

(3) Organul fiscal este îndreptăţit să examineze, din oficiu, starea de fapt, să obţină şi să utilizeze toate informaţiile şi documentele necesare pentru determinarea corectă a situaţiei fiscale a contribuabilului/plătitorului. În analiza efectuată, organul fiscal este obligat să identifice şi să ia în considerare toate circumstanţele edificatoare fiecărui caz în parte.

(4) Organul fiscal decide asupra felului şi volumului examinărilor, în funcţie de circumstanţele fiecărui caz în parte şi de limitele prevăzute de lege.

Art. 8. – Limba oficială în administraţia fiscală

(1) Limba oficială în administraţia fiscală este limba română.

(2) Dacă la organul fiscal se depun petiţii, documente justificative, certificate sau alte înscrisuri într-o limbă străină, organul fiscal solicită ca acestea să fie însoţite de traduceri în limba română certificate de traducători autorizaţi de Ministerul Justiţiei, în condiţiile legii.

(3) Dacă la organul fiscal se depun petiţii, documente justificative, certificate sau alte înscrisuri într-o limbă străină, pentru care nu există traducători autorizaţi potrivit alin. (2), organul fiscal solicită ca acestea să fie însoţite de traduceri în limba română efectuate sau certificate de o ambasadă/oficiu consular al statului în a cărui limbă oficială a fost emis documentul respectiv.

(4) Petiţiile, documentele justificative, certificatele sau înscrisurile redactate într-o limbă străină depuse fără respectarea alin. (3) nu se iau în considerare de organul fiscal.

(5) Dispoziţiile art. 19 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sunt aplicabile în mod corespunzător.

Art. 9. – Dreptul de a fi ascultat

(1) Înaintea luării deciziei, organul fiscal este obligat să asigure contribuabilului/plătitorului posibilitatea de a-şi exprima punctul de vedere cu privire la faptele şi împrejurările relevante în luarea deciziei.

(2) Organul fiscal nu este obligat să aplice prevederile alin. (1) când:

a)întârzierea în luarea deciziei determină un pericol pentru constatarea situaţiei fiscale reale privind executarea obligaţiilor contribuabilului/plătitorului sau pentru luarea altor măsuri prevăzute de lege;

b)cuantumul creanţelor fiscale urmează să se modifice cu mai puţin de 10% din valoarea creanţei fiscale stabilită anterior;

c)se acceptă informaţiile prezentate de contribuabil/plătitor, pe care acesta le-a dat într-o declaraţie sau într-o cerere;

d)urmează să se ia măsuri de executare silită;

e) urmează să se emită deciziile referitoare la obligaţiile fiscale accesorii.

(3) Audierea se consideră îndeplinită în următoarele situaţii:

a)contribuabilul/plătitorul refuză explicit să se prezinte la termenul stabilit de organul fiscal în vederea audierii;

b)contribuabilul/plătitorul nu se prezintă, din orice motiv, la două termene consecutive stabilite de organul fiscal în vederea audierii.

(4) Excepţia lipsei audierii poate fi invocată de contribuabil/plătitor odată cu formularea contestaţiei depuse potrivit prezentului cod.

(5) La stabilirea termenelor prevăzute la alin. (3) devin aplicabile prevederile art. 6 alin. (3).

Art. 10. – Obligaţia de cooperare

(1) Contribuabilul/Plătitorul este obligat să coopereze cu organul fiscal în vederea determinării stării de fapt fiscale, prin prezentarea faptelor cunoscute de către acesta, în întregime, conform realităţii, şi prin indicarea mijloacelor doveditoare care îi sunt cunoscute, cu respectarea prevederilor în materie penală şi procesual penală.

(2) Contribuabilul/Plătitorul este obligat să întreprindă măsurile în vederea procurării mijloacelor doveditoare necesare, prin utilizarea tuturor posibilităţilor ce îi stau la dispoziţie.

Art. 11. – Secretul fiscal

(1) Personalul din cadrul organului fiscal este obligat să păstreze secretul asupra informaţiilor de care a luat cunoştinţă ca urmare a exercitării atribuţiilor de serviciu.

(2) În categoria informaţiilor de natura celor considerate a fi secret fiscal intră datele referitoare la contribuabil/plătitor, cum ar fi: datele de identificare, natura şi cuantumul obligaţiilor fiscale, natura, sursa şi cuantumul veniturilor, natura, sursa şi valoarea bunurilor, plăţi, conturi, rulaje, transferuri de numerar, solduri, încasări, deduceri, credite, datorii, valoarea patrimoniului net sau orice fel de informaţii obţinute din declaraţii ori documente prezentate de către contribuabil/plătitor sau terţi.

(3) Organul fiscal poate transmite informaţiile pe care le deţine:

a)autorităţilor publice, în scopul îndeplinirii obligaţiilor prevăzute de lege;

b)autorităţilor fiscale ale altor ţări, în condiţii de reciprocitate, în baza unor instrumente juridice internaţionale semnate de România şi care cuprind prevederi privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal şi/sau recuperarea creanţelor fiscale;

c)autorităţilor judiciare competente, potrivit legii;

d)oricărui solicitant, cu acordul scris al contribuabilului/plătitorului despre care au fost solicitate informaţii;

e)în alte cazuri prevăzute expres de lege.

(4) Autoritatea care primeşte informaţii fiscale este obligată să păstreze secretul asupra informaţiilor primite.

(5) Este permisă transmiterea informaţiilor de natura celor prevăzute la alin. (1), inclusiv pentru perioada în care a avut calitatea de contribuabil/plătitor:

a)contribuabilului/plătitorului însuşi;

b)succesorilor acestuia, precum şi persoanelor cu vocaţie succesorală, calitate dovedită potrivit legii.

(6) În scopul aplicării prevederilor alin. (3) lit. a) şi c), autorităţile publice pot încheia protocol privind schimbul de informaţii cu organul fiscal deţinător al informaţiei ce se transmite.

(7) Este permisă transmiterea de informaţii cu caracter fiscal în alte situaţii decât cele prevăzute la alin. (3), în condiţiile în care se asigură că din acestea nu reiese identitatea vreunei persoane fizice, juridice ori unei entităţi fără personalitate juridică.

(8) Organul fiscal poate aduce la cunoştinţă publică informaţiile pe care le deţine:

a)ori de câte ori informaţiile sunt calificate de lege ca fiind publice;

b)ori de câte ori, prin acte administrative sau prin hotărâri judecătoreşti, definitive, se constată încălcări ale obligaţiilor prevăzute de legislaţia fiscală.

(9) Procedura de aducere la cunoştinţă publică a informaţiilor deţinute de organul fiscal central se aprobă prin ordin al preşedintelui A.N.A.F., iar procedura de aducere la cunoştinţă publică a informaţiilor deţinute de organul fiscal local se aprobă prin ordin comun al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice şi al ministrului finanţelor publice.

(10) Prelucrarea datelor cu caracter personal de către organele fiscale centrale şi locale se realizează cu respectarea prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 12. – Buna-credinţă

(1) Relaţiile dintre contribuabil/plătitor şi organul fiscal trebuie să fie fundamentate pe bună-credinţă.

(2) Contribuabilul/Plătitorul trebuie să îşi îndeplinească obligaţiile şi să îşi exercite drepturile potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege şi să declare corect datele şi informaţiile privitoare la obligaţiile fiscale datorate.

(3) Organul fiscal trebuie să respecte drepturile contribuabilului/plătitorului în fiecare procedură de administrare a creanţelor fiscale aflată în derulare.

(4) Buna-credinţă a contribuabililor se prezumă până când organul fiscal dovedeşte contrariul.

CAPITOLUL III
Aplicarea prevederilor legislaţiei fiscale

Art. 13. – Interpretarea legii

(1) Interpretarea reglementărilor fiscale trebuie să respecte voinţa legiuitorului aşa cum este exprimată în lege.

(2) În cazul în care voinţa legiuitorului nu reiese clar din textul legii, la stabilirea voinţei legiuitorului se ţine seama de scopul emiterii actului normativ astfel cum acesta reiese din documentele publice ce însoţesc actul normativ în procesul de elaborare, dezbatere şi aprobare.

(3) Prevederile legislaţiei fiscale se interpretează unele prin altele, dând fiecăreia înţelesul ce rezultă din ansamblul legii.

(4) Prevederile legislaţiei fiscale susceptibile de mai multe înţelesuri se interpretează în sensul în care corespund cel mai bine obiectului şi scopului legii.

(5) Prevederile legislaţiei fiscale se interpretează în sensul în care pot produce efecte, iar nu în acela în care nu ar putea produce niciunul.

(6) Dacă după aplicarea regulilor de interpretare prevăzute la alin. (1)-(5), prevederile legislaţiei fiscale rămân neclare, acestea se interpretează în favoarea contribuabilului/plătitorului.

Art. 14. – Prevalenţa conţinutului economic al situaţiilor relevante din punct de vedere fiscal

(1) Veniturile, alte beneficii şi elemente patrimoniale sunt supuse legislaţiei fiscale indiferent dacă sunt obţinute din acte sau fapte ce îndeplinesc sau nu cerinţele altor dispoziţii legale.

(2) Situaţiile de fapt relevante din punct de vedere fiscal se apreciază de organul fiscal în concordanţă cu realitatea lor economică, determinată în baza probelor administrate în condiţiile prezentului cod. Atunci când există diferenţe între fondul sau natura economică a unei operaţiuni sau tranzacţii şi forma sa juridică, organul fiscal apreciază aceste operaţiuni sau tranzacţii, cu respectarea fondului economic al acestora.

(3) Organul fiscal stabileşte tratamentul fiscal al unei operaţiuni având în vedere doar prevederile legislaţiei fiscale, tratamentul fiscal nefiind influenţat de faptul că operaţiunea respectivă îndeplineşte sau nu cerinţele altor prevederi legale.

Art. 15. – Eludarea legislaţiei fiscale

(1) În cazul în care, eludându-se scopul legislaţiei fiscale, obligaţia fiscală nu a fost stabilită ori nu a fost raportată la baza de impozitare reală, obligaţia datorată şi, respectiv, creanţa fiscală corelativă sunt cele legal determinate.

(2) Pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) sunt aplicabile prevederile art. 21.

TEXT INTEGRAL – Monitorul Oficial: LEGEA-207-2015-noul-cod-procedura-fiscala

LEGEA 124/2015 – Aprobarea cu modificări a OUG 92/2014 (modificări privind organizarea jocurilor de noroc și Codul fiscal)

23 iul. 2015 by CFNET Finante Taxe Lasă un comentariu

2015-06-09 – Publicata in M.Of. nr. 407 din 9.6.2015

LEGEA nr. 124/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. I

Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92 din 29 decembrie 2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 957 din 30 decembrie 2014, cu următoarele modificări şi completări:

La articolul I punctul 3, articolul 1²şi alineatul (4) al articolului 1³se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 1²

Reclama şi publicitatea pentru jocurile de noroc autorizate pe teritoriul naţional se vor face cu respectarea principiilor prevăzute la art. 10 alin. (3). Se vor posta la loc vizibil pe materialele de promovare seria şi numărul licenţei de organizare deţinute de organizatorul de jocuri de noroc. În înţelesul prezentului articol, nu sunt considerate acţiuni în scop de reclamă, publicitate sau cu caracter promoţional acţiunile desfăşurate de organizatori în mod direct în locaţiile şi pe paginile de internet proprii. Publicitatea prin transmiterea de mesaje electronice nesolicitate care conţin informaţii cu privire la un joc de noroc pentru un număr nelimitat de persoane este interzisă.

…

(4) Echipamentul de comunicare pentru organizarea de jocuri de noroc la distanţă se referă la sisteme şi reţele informatice, altele decât cele ale furnizorilor de reţele şi servicii de comunicaţii electronice, astfel cum aceştia sunt definiţi în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 140/2012, cu modificările şi completările ulterioare, care includ serverul organizatorului jocului de noroc şi toate componentele acestuia, sistemele de operare legate de acestea, serverul în oglindă, serverul de siguranţă şi software-ul jocului.“

La articolul I punctul 4, alineatul (3) al articolului 3 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Organizarea de către operatorii economici de acţiuni de promovare a bunurilor şi serviciilor comercializate, dacă denumirea acţiunii de promovare induce clienţilor ideea participării la un joc de noroc sau dacă modalitatea efectivă de desfăşurare a acesteia contravine prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, este interzisă. În situaţia în care acţiunea promoţională a unui operator economic implică utilizarea unor denumiri, mijloace sau modalităţi de atribuire a premiilor specifice jocurilor de noroc, se instituie obligativitatea obţinerii avizului O.N.J.N.“

La articolul I punctul 5, alineatele (1) şi (5) ale articolului 5 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 5

(1) Prin mijloc de joc se înţelege orice ansamblu de elemente, inclusiv sistemul informatic compus din software, hardware şi mijloacele de comunicaţii, care serveşte sau permite organizarea, desfăşurarea ori participarea la jocuri de noroc, dacă generează independent elementele aleatorii care stau la baza jocurilor de noroc sau dacă destinaţia sa este stabilită de producător. Mijloacele de joc pot fi: de bază şi auxiliare.

…

(5) Sunt permise ca instrumente de plată care concură la exploatarea jocurilor de noroc, definite la art. 10 alin. (1), instrumentele de plată utilizate în sistemul financiar-bancar, mijloacele băneşti, inclusiv cardurile bancare, cu condiţia ca toate mijloacele de plată utilizate şi mijloacele băneşti, inclusiv cardurile bancare, utilizate de persoanele fizice majore participanţi la jocul de noroc să conţină informaţii despre persoana fizică ce a operat cu instrumentul de plată. Pentru jocurile de noroc la distanţă sau on-line definite la art. 10 alin. (1) lit. h)–m), mijloacele de plată utilizate şi mijloacele băneşti, inclusiv cardurile, trebuie să fie operate prin intermediul unui procesator de plăţi licenţiat de O.N.J.N. Organizatorul de jocuri de noroc la distanţă licenţiat în România va depozita fondurile jucătorilor doar în conturi bancare deschise la bănci de pe teritoriul naţional român.“

La articolul I punctul 6, alineatul (10) al articolului 5 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(10) În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, locaţiile specializate în care se poate desfăşura activitatea de jocuri de noroc sunt: sălile dedicate de slot-machine, agenţiile de pariuri şi agenţiile loto, cluburile de poker, sălile de bingo şi cazinourile. Condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru locaţiile specializate vor fi reglementate prin normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Jocurile de noroc tradiţionale pot fi exploatate doar în locaţiile specializate, cu excepţia aparatelor electronice atribuitoare de câştiguri cu risc limitat, prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. e) pct. (ii) din prezenta ordonanţă de urgenţă.“

La articolul I punctul 8, după alineatul (2) al articolului 7 se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) Accesul minorilor în locaţiile specializate pentru desfăşurarea jocurilor de noroc, precum şi participarea acestora la orice tip de joc de noroc sunt interzise.“

La articolul I punctul 11, literele e), h) şi p) ale alineatului (1) al articolului 10 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„e) jocurile tip slot-machine: – jocuri tradiţionale – de trei tipuri, respectiv:

(i)

slot-machine dacă evenimentele sunt organizate în prezenţa fizică a participanţilor prin intermediul maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor specifice, care vor fi operate în locaţii specializate în care se poate desfăşura activitatea de jocuri de noroc, iar câştigul este nelimitat şi depinde de hazard;

(ii)

aparatele electronice atribuitoare de câştiguri cu risc limitat, dacă evenimentele sunt organizate în prezenţa fizică a participanţilor prin intermediul maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor specifice, care nu vor fi operate în locaţiile specializate în care se poate desfăşura activitatea de jocuri de noroc, iar câştigul este limitat şi depinde de hazard; şi

(iii)

jocurile de videoloterie, care se desfăşoară în prezenţa fizică a jucătorilor, în care mijlocul de joc trebuie conectat la un server central, pe care rulează programul de joc şi care validează câştigul şi fără de care jocul nu se poate desfăşura. Sunt jocuri de tip loto prin care se obţin aleatoriu câştiguri, rezultatul participării la joc fiind relevat jucătorului prin intermediul terminalului de videoloterie, dexteritatea sau abilitatea jucătorului neavând nicio influenţă/relevanţă în obţinerea câştigului;

h) jocurile loto – la distanţă – organizate şi transmise prin intermediul oricărui sistem de comunicaţii, respectiv: internet, sisteme de telefonie fixă sau mobilă şi orice alte sisteme de transmisie, care constau în extrageri de numere, de litere, bilete sau simboluri, indiferent de procedurile şi caracteristicile mijloacelor utilizate pentru efectuarea extragerilor, care pot fi: urne, roţi, cupe şi alte asemenea mijloace;

…

p) jocurile de noroc temporare:
(i)

reprezentând jocurile de noroc prevăzute la lit. c), lit. e) pct. şi lit. f) care sunt desfăşurate în staţiunile turistice sau pe nave de agrement, pentru care un organizator de jocuri de noroc a obţinut licenţă de organizare şi autorizaţie de exploatare pentru o perioadă de 3 luni, cu posibilitatea de prelungire de încă maximum 3 luni. Activitatea se va desfăşura numai pe o perioadă limitată în timp bine definită şi în spaţii de exploatare situate doar în staţiunile turistice, astfel cum sunt prevăzute în anexa nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr. 852/2008, cu completările ulterioare, cu respectarea condiţiilor de licenţiere şi autorizare prevăzute în normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă;

(ii)

«Festivalul de poker» – joc tradiţional – este eveniment temporar, de practicare a jocului de poker în sistem turneu, care se desfăşoară exclusiv între participanţi în săli ori spaţii din cadrul unor unităţi de cazare sau în alte locaţii, cu respectarea regulamentului aprobat de Comitetul de Supraveghere al O.N.J.N.“

La articolul I punctul 11, la articolul 10 alineatul (3), după punctul (v) se introduce un nou punct, punctul (vi), cu următorul cuprins:

„(vi) dezvoltarea şi implementarea unui program de protecţie a jucătorilor împotriva dependenţei de jocuri de noroc.“

La articolul I punctul 12, alineatele (4), (5) şi (7) ale articolului 10 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(4) Pentru respectarea principiilor menţionate la alin. (3) va fi înfiinţată o fundaţie de interes public, din care vor face parte, la cerere, membrii Consiliului Consultativ de pe lângă O.N.J.N., al cărei obiectiv principal va fi respectarea măsurilor privind jocurile de noroc responsabile social, adoptate de Comitetul European pentru Standardizare. De asemenea, va fi înfiinţat un «fond» la dispoziţia O.N.J.N., denumit în continuare Fondul de prevenire a dependenţei de jocuri de noroc, la care vor fi obligaţi să contribuie toţi organizatorii de jocuri de noroc licenţiaţi, cu următoarele contribuţii anuale:

(i) organizatorii de jocuri de noroc la distanţă licenţiaţi din clasa I – 5.000 euro anual;

(ii)

persoanele juridice implicate direct în domeniul jocurilor de noroc tradiţionale şi la distanţă licenţiate din clasa II – 1.000 euro anual;

(iii)

jocurile la distanţă monopol de stat clasa III – 5.000 euro anual;

(iv)

organizatorii de jocuri de noroc tradiţionale licenţiaţi – 1.000 euro anual.

(5) Sumele colectate de Fondul de prevenire a dependenţei de jocuri de noroc, prevăzut la alin. (4), vor fi alocate pentru activităţile şi programele de protecţie a tinerilor şi a jucătorilor împotriva jocurilor de noroc, prevenirea şi tratamentul dependenţei de jocuri de noroc, realizarea promovării şi publicităţii responsabile, soluţionarea promptă şi eficientă a litigiilor dintre un organizator de joc şi un jucător, sub condiţiile şi în conformitate cu procedura stabilită prin ordin al preşedintelui O.N.J.N. Activităţile şi programele de protecţie a jucătorilor care vor fi finanţate din Fondul de prevenire a dependenţei de jocuri de noroc vor putea fi derulate de fundaţia de interes public, prevăzută la alin. (4), în colaborare cu Centrul Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog sau alte O.N.G.-uri, conform prevederilor ordinului preşedintelui O.N.J.N.

(7) Furnizorii de orice tip de servicii în domeniul jocurilor de noroc, precum şi procesatorii de plăţi sunt obligaţi să respecte deciziile Comitetului de Supraveghere al O.N.J.N. Furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice – furnizorii de servicii internet, de servicii de telefonie fixă sau mobilă, furnizorii de servicii radio sau TV şi de servicii prin cablu –, astfel cum sunt definiţi în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 140/2012, cu modificările şi completările ulterioare, sunt obligaţi să respecte deciziile Comitetului de Supraveghere al O.N.J.N. referitoare la restricţionarea accesului către site-urile de jocuri de noroc neautdrizate în România, precum şi cele referitoare la reclama şi publicitatea acelor jocuri de noroc organizate de către un operator de jocuri de noroc nelicenţiat în România.“

La articolul I, după punctul 12 se introduce un nou punct, punctul 12¹, cu următorul cuprins:

„12¹.La articolul 10, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (8), cu următorul cuprins:

«(8) Procedura de administrare a Fondului de prevenire a dependenţei de jocuri de noroc va fi stabilită prin ordin al preşedintelui O.N.J.N.».“

10.La articolul I punctul 13, alineatul (2) al articolului 11 se abrogă.

La articolul I punctul 14, alineatul (1) al articolului 12 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 12

(1) Licenţa de organizare a jocurilor de noroc se acordă operatorului economic care îndeplineşte condiţiile pentru organizarea activităţilor ce fac obiectul prezentei ordonanţe de urgenţă şi este valabilă 10 ani de la data acordării, excepţie făcând jocurile de noroc definite la art. 10 alin. (1) lit. p) pct. (i), unde valabilitatea este de 3 luni pentru jocurile de noroc temporare, cu condiţia plăţii taxei de autorizare conform prevederilor art. 14.“

La articolul I punctul 15, alineatul (3) al articolului 13 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Taxele percepute pentru obţinerea licenţei de organizare a jocurilor de noroc şi a autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc, taxa de acces prevăzută la alin. (4), precum şi celelalte taxe prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă constituie venit la bugetul de stat. Un procent de 7% din taxele percepute pentru obţinerea licenţei de organizare a jocurilor de noroc şi a autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc, precum şi din taxa de acces prevăzută la alin. (4) se alocă anual prin legea bugetului de stat, astfel: 1% la Ministerul Culturii pentru Fondul cinematografic şi pentru Programul Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice, 2% la Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, 2% la Ministerul Tineretului şi Sportului şi 2% la Ministerul Sănătăţii pentru suplimentarea sumelor privind Programul de reabilitare a spitalelor. Sumele se virează lunar din buget la nivelul încasărilor.“

La articolul I, după punctul 15 se introduce un nou punct, punctul 15¹, cu următorul cuprins:

„15¹.La articolul 14, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

«Art. 14

(1) Nivelul taxelor pentru eliberarea licenţelor de organizare a jocurilor de noroc, a autorizaţiilor de exploatare a jocurilor de noroc şi al taxei de acces prevăzute la art. 13 alin. (4), precum şi nivelul minim al capitalului social subscris şi vărsat de operatorii economici organizatori de jocuri de noroc sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă şi pot fi modificate prin hotărâre a Guvernului.»“

14.La articolul I punctul 16, la articolul 14 alineatul (2) litera b), litera C a punctului (v) se abrogă.

La articolul I punctul 18, alineatul (1) al articolului 15 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 15

(1) Pentru obţinerea licenţei de organizare a jocurilor de noroc de la Comitetul de Supraveghere al O.N.J.N. trebuie îndeplinite următoarele condiţii:

Pentru jocurile de noroc tradiţionale, trebuie ca:
a) operatorii economici să facă dovada:
(i)

existenţei ca obiect principal de activitate «organizarea de jocuri de noroc»;

(ii)

existenţei avizului organelor de poliţie acordat reprezentanţilor legali, precum şi asociaţilor/acţionarilor persoanei juridice;

(iii)

constituirii capitalului social subscris şi vărsat şi a garanţiilor în cuantumul prevăzut în prezenta ordonanţă de urgenţă;

b) reprezentanţii legali ai persoanei juridice să depună o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că:
(i)

operatorul economic nu a fost condamnat printr-o hotărâre definitivă de condamnare pentru care nu a intervenit reabilitarea;

(ii)

nu se află într-o stare de incompatibilitate, conform legii;

(iii)

identitatea beneficiarilor reali, astfel cum sunt definiţi în Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi faptul că aceştia nu au fost condamnaţi printr-o hotărâre definitivă de condamnare pentru care nu a intervenit reabilitarea pentru o infracţiune prevăzută de prezenta ordonanţă de urgenţă sau pentru o altă infracţiune săvârşită cu intenţie pentru care a fost aplicată b pedeapsă de minimum 2 ani cu închisoarea şi nu se află într-o stare de incompatibilitate, astfel cum sunt reglementate de lege;

(iv)

împotriva persoanei juridice sau a reprezentanţilor acesteia nu au fost luate măsuri administrative – de tipul anulare, revocare sau suspendare a licenţei ori a autorizaţiei – în domeniul jocurilor de noroc sau nu se află în procedura de aplicare a unor măsuri administrative, în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă, pentru o perioadă de un an înainte de data depunerii cererii de licenţă;

(v)

în ultimii 3 ani nu au fost acţionari şi/sau administratori la societăţi care au declarat faliment;

c) reprezentanţii legali ai persoanei juridice să depună certificatele de cazier judiciar sau alte acte emise de autorităţile competente pe a căror rază de competenţă se află ultimul domiciliu/sediu social cunoscut, din care să rezulte că împotriva oricăruia dintre reprezentanţii legali ai persoanei juridice nu s-a pronunţat o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare pentru care nu a intervenit reabilitarea, în România sau într-un stat străin, pentru o infracţiune prevăzută de prezenta ordonanţă de urgenţă sau pentru o altă infracţiune săvârşită cu intenţie pentru care a fost aplicată o pedeapsă de minimum 2 ani cu închisoarea;
d) operatorul economic a depus cerere pentru obţinerea autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc din categoria celor reglementate de prezenta ordonanţă de urgenţă şi în condiţiile impuse de aceasta.
Pentru jocurile de noroc la distanţă trebuie ca operatorii economici să facă dovada îndeplinirii cumulativ:
(i)

a condiţiilor prevăzute la lit. A;

(ii)

că deţin un cont bancar pentru depozitarea fondurilor jucătorilor deschis la o bancă din România;

(iii)

că sistemul informatic central al organizatorului are un sistem de înregistrare şi de identificare a participanţilor la joc, precum şi un sistem pentru păstrarea şi transmiterea în timp real către un server în oglindă şi un server de siguranţă, aflate pe teritoriul României şi puse gratuit la dispoziţia O.N.J.N., a sesiunilor de jocuri de noroc simultane, a fiecărei taxe de participare plasate de fiecare jucător, precum şi câştigul plătit fiecărui jucător. Sistemul informatic central trebuie să asigure în mod obligatoriu înregistrarea automată, în timp real, a fiecărei tranzacţii în serverul de siguranţă şi să transmită rapoarte centralizatoare periodic, în serverul în oglindă, aflate la dispoziţia O.N.J.N., în conformitate cu procedura reglementată prin normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă;

(iv)

că software-ul utilizat pentru desfăşurarea jocurilor de noroc la distanţă, precum şi orice nouă versiune de software utilizată pentru desfăşurarea jocurilor de noroc la distanţă au fost aprobate în prealabil de către O.N.J.N., pe baza testelor efectuate de către un laborator licenţiat;

(v)

existenţei unui «reprezentant autorizat» al societăţii, în cazul în care aceasta este înregistrată într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau într-un alt stat semnatar al Acordului privind Spaţiul Economic European ori în Confederaţia Elveţiană, reprezentant care trebuie să aibă domiciliul pe teritoriul României şi puteri reprezentative într-o măsură în care el este împuternicit pentru încheierea contractelor în numele persoanei străine şi pentru reprezentare în faţa autorităţilor de stat şi a instanţelor din România. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească reprezentantul autorizat vor fi reglementate în normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă;

(vi)

că serverul de joc şi serverul de siguranţă asigură stocarea tuturor datelor în ceea ce priveşte oferirea de servicii de jocuri de noroc la distanţă, inclusiv înregistrarea şi identificarea de jucători, mizele plasate şi câştigurile plătite. Stocarea de informaţii trebuie să se realizeze pe echipamentul de stocare a datelor, respectiv serverul de siguranţă, situat pe teritoriul României, în conformitate cu procedura stabilită prin normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Datele vor fi stocate în modul în care acestea au fost create, pentru un termen de 5 ani de la expirarea termenului de prescripţie, pentru rambursarea datoriilor publice legate de aceste date;

(vii)

că echipamentul pentru comunicaţii, altul decât cel al furnizorilor de reţele şi servicii de comunicaţii electronice, astfel cum sunt ei definiţi în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 140/2012, cu modificările şi completările ulterioare, trebuie să efectueze atât localizarea geografică a adresei IP, cât şi identificarea datei, orei şi duratei sesiunii de joc a jucătorului care s-a înregistrat el însuşi ca participant într-un joc pe site-ul organizatorului. Datele vor fi stocate pentru o perioadă minimă de 5 ani de la data colectării şi prelucrării lor;

(viii)

că echipamentele de comunicaţii şi punctul central unde va fi amplasat sistemul informatic central al organizatorului sunt pe teritoriul României sau pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene ori pe teritoriul unui alt stat membru al Acordului privind Spaţiul Economic European sau în Confederaţia Elveţiană;

(ix)

dacă sistemul informatic central se află pe teritoriul României, operatorul va permite O.N.J.N. accesul direct la acesta prin intermediul serverului în oglindă, fără a mai fi nevoie de un server de siguranţă.“

La articolul I punctul 20, litera c) a alineatului (4) al articolului 15 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„c) au operat jocuri de noroc la distanţă, astfel cum sunt prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. h)–n), în România şi nu au declarat şi nu au plătit sumele datorate conform prezentei ordonanţe de urgenţă. Site-urile de jocuri de noroc ale operatorilor care exploatează jocurile de noroc la distanţă prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. h)–n), care nu au achitat taxeie de licenţă şi de autorizare, precum şi alte sume datorate vor fi introduse pe o «listă neagră» a site-urilor de jocuri de noroc neautorizate în România până la clarificarea situaţiei şi vor fi scoase din «lista neagră» doar prin decizia Comitetului de Supraveghere al O.N.J.N. Condiţiile de introducere şi de scoatere a site-urilor de jocuri de noroc în/din «lista neagră» vor fi reglementate prin ordin al preşedintelui O.N.J.N.“

La articolul I punctul 21, la articolul 15 alineatul (6) partea introductivă şi punctul (i) ale literei a) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„a) pentru jocurile tip slot-machine, numărul minim de mijloace de joc care pot fi exploatate de acelaşi operator economic este de 75 de slot-machine, care pot fi exploatate în cadrul aceleiaşi locaţii sau în locaţii diferite. Dacă numărul autorizaţiilor de exploatare a jocurilor de noroc plătite de organizator scade sub numărul prevăzut în prezenta ordonanţă de urgenţă, licenţa de organizare a jocurilor de noroc se revocă de drept, fără îndeplinirea altor proceduri prealabile. Numărul de slot-machine, pentru fiecare locaţie, este de:

(i) sala de jocuri – minimum 20 slot-machine pentru municipiul Bucureşti sau minimum 12 slot-machine în alte locaţii decât municipiul Bucureşti. În spaţiile în care se desfăşoară acest gen de activitate ca activitate principală se pot desfăşura doar activităţi economice de tip bar, restaurant şi inclusiv cele prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă. Pentru această categorie se va acorda autorizaţie clasa A, conform pct. 1 subpct. II din anexă;“.

La articolul I punctul 24, alineatul (1) al articolului 16 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 16

(1) Operatorii economici care deţin licenţă de organizare a jocurilor de noroc şi exploatează, pe bază de autorizaţie de exploatare a jocurilor de noroc, jocuri tip slot-machine, astfel cum sunt definite la art. 10 alin. (1) lit. e) pct. (i) şi (iii), pot organiza sisteme de tip «jack-pot» prin interconectarea jocurilor tip slot-machine dintr-o locaţie, dacă se utilizează sisteme de joc de tip «mistery», sau a aparatelor de acelaşi tip, dacă se utilizează sisteme de joc de tip «progresiv». Organizatorii sistemelor de tip «jack-pot», pentru fiecare sistem, vor notifica acest fapt O.N.J.N. anterior începerii exploatării activităţii, parametrii de definire a algoritmului aleatoriu de acordare a premiilor, precum şi valoarea maximă a premiilor ce poate fi atinsă, seriile jocurilor tip slot-machine interconectate în sistem şi locaţia/locaţiile în care sunt exploatate acestea. Organizatorii de jocuri de noroc sunt obligaţi să informeze O.N.J.N. cu privire la mutarea mijloacelor de joc pentru care deţin autorizaţie de exploatare anterior realizării operaţiunii.“

La articolul I, după punctul 24 se introduce un nou punct, punctul 24¹, cu următorul cuprins:

„24¹.La articolul 16, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

«(4) Operatorii economici care deţin licenţă de organizare a jocurilor de noroc şi exploatează, pe bază de autorizaţie de exploatare a jocurilor de noroc, jocuri de noroc caracteristice activităţii cazinourilor pot organiza turnee de pokerîn baza unui regulament aprobat de Comitetul de Supraveghere al O.N.J.N. şi cu condiţia notificării O.N.J.N., cu cel puţin 30 de zile înainte, cu privire la locaţia în care urmează să se desfăşoare turneul, perioada de desfăşurare, taxa de participare şi intervalul orar de desfăşurare.»“

20.La articolul I punctul 27, alineatul (10) al articolului 17 se abrogă.

La articolul I punctul 27, alineatul (11) al articolului 17 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(11) Comitetul de Supraveghere al O.N.J.N. instituie o «listă neagră» a site-urilor de jocuri de noroc neautorizate în România. «Lista neagră» care conţine site-urile de jocuri care desfăşoară ori au desfăşurat activităţi de jocuri de noroc neautorizate va fi iniţiată la propunerea direcţiilor de specialitate din cadrul O.N.J.N., iar aprobarea pentru introducerea şi eliminarea din «lista neagră» se va face cu respectarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, ale normelor de aplicare a acesteia şi ale ordinului preşedintelui O.N.J.N.; O.N.J.N. va publica pe site-ul propriu «lista neagră».“

La articolul I punctul 29, alineatele (1), (4) şi (5) ale articolului 19 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 19

(1) Controlul tehnic al tuturor maşinilor, instalaţiilor, dispozitivelor, meselor de jocuri de noroc şi al altor mijloace de joc – pentru jocurile tradiţionale – se exercită de către Biroul Român de Metrologie Legală sau de către organisme de evaluare a conformităţii, denumite în continuare firme specializate în domeniu, licenţiate de O.N.J.N.

…

(4) Condiţiile minime tehnice de verificare utilizate de Biroul Român de Metrologie Legală şi de organismele de evaluare a conformităţii se stabilesc prin ordin al preşedintelui O.N.J.N.

(5) În normele tehnice de verificare utilizate de Biroul Român de Metrologie Legală şi de organismele de evaluare a conformităţii se cuprinde şi verificarea drepturilor de utilizare asupra programelor informatice utilizate, cu evidenţierea distinctă a verificării efectuate şi a rezultatelor acesteia în documentele eliberate de Biroul Român de Metrologie Legală sau de organismele de evaluare a conformităţii.“

23.La articolul I punctul 29, alineatul (8) al articolului 19 se abrogă.

La articolul I punctul 30, alineatul (1) al articolului 19¹se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 19¹

(1) Monitorizarea, supravegherea şi verificarea tehnică operativă pentru jocurile de noroc prevăzute la art. 10 alin. (1) se realizează de către direcţiile de specialitate din cadrul O.N.J.N.“

La articolul I punctul 31, alineatele (1), (3) şi (6) ale articolului 20 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 20

(1) Operatorii economici care desfăşoară activităţi de: producţie, distribuţie, reparaţii şi întreţinere pentru mijloacele de joc, import, export, achiziţie intracomunitară, livrare intracomunitară sau alte activităţi cu mijloace de joc, în scopul comercializării sau utilizării, sub orice formă, pe teritoriul României, sunt obligaţi să obţină licenţă de la Comitetul de Supraveghere al O.N.J.N. De asemenea, au obligaţia ca în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării operaţiunilor de producţie, import, export, achiziţie sau livrare intracomunitară în documentele contabile sau a operaţiunilor de comercializare ori utilizare sub orice formă pe teritoriul României, conform prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, să declare aceste mijloace de joc O.N.J.N., conform prevederilor normelor de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Sunt exceptaţi de la obligaţia de a deţine licenţă clasa a 2-a organizatorii de jocuri de noroc care desfăşoară activităţile prevăzute în prezentul alineat în scopul exploatării activităţii pentru care deţin licenţă.

…

(3) Se interzic producerea, importul, distribuirea, deţinerea, instalarea de mijloace de joc pe teritoriul României, în scopul organizării de jocuri de noroc, astfel cum acestea sunt definite prin prezenta ordonanţă de urgenţă, fără licenţă şi fără notificarea O.N.J.N. Scopul organizării jocurilor de noroc se prezumă dacă mijlocul de joc este identificat la sediul social, la punctele de lucru, în anexele acestora sau în mijloacele de transport utilizate de operatorii economici, precum şi în orice spaţiu public în care se află mijloace de joc, indiferent de proprietarul acestora.

…

(6) Operatorii economici care desfăşoară activităţi conexe în domeniul jocurilor de noroc la distanţă în România, alţii decât furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice, astfel cum sunt ei definiţi în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 140/2012, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv: operatorii care oferă management şi facilităţi de găzduire pe platforma lor de jocuri, producătorii şi distribuitorii de software specializat jocurilor de noroc, procesatorii de plăţi, afiliaţii, certificatori şi auditori, sunt obligaţi să obţină licenţă de la Comitetul de Supraveghere al O.N.J.N. pentru desfăşurarea acestui gen de activităţi, conform prevederilor normelor de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.“

La articolul I punctul 33, alineatul (6) al articolului 21 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(6) Partenerii, acţionarii semnificativi, membrii echipei manageriale şi ai corpului de control al organizatorului licenţiat de jocuri de noroc, proprietarul sau chiriaşul unui local în care se desfăşoară jocuri de noroc, angajaţii operatorului de jocuri de noroc nu pot participa la jocul de noroc organizat de persoana juridică cu care se află în relaţie de interdependenţă. Personalul O.N.J.N. nu poate participa la jocuri de noroc operate în România de persoane juridice private.“

La articolul I, după punctul 40 se introduce un nou punct, punctul 40¹, cu următorul cuprins:

„40¹. „40¹.La articolul 26¹, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (3) şi (4), cu următorul cuprins:

«(3) Nerespectarea prevederilor art. 7 alin. (3) constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei.

(4) Nerespectarea prevederilor art. 21 alin. (6) constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.500 lei la 5.000 lei.»“

La articolul I, după punctul 42 se introduce un nou punct, punctul 42¹, cu următorul cuprins:

„42¹.La articolul 29 alineatul (8), după litera i) se introduce o nouă literă, litera j), cu următorul cuprins:

«j) 33.000 euro pentru locaţia din Bucureşti a unui club de poker, 23.000 euro pentru locaţia din ţară a unui club de poker, dar nu mai mult de 55.000 euro la nivelul unui singur organizator.»“

29.La articolul I, punctele 43–48 se abrogă.

La articolul I, după punctul 48 se introduce un nou punct, punctul 49, cu următorul cuprins:

„49.Anexa se modifică şi se înlocuieşte cu anexa la prezenta ordonanţă de urgenţă.“

La articolul III punctul 1, alineatul (2) al articolului 75 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Veniturile din jocuri de noroc cuprind toate sumele încasate, bunurile şi serviciile primite, ca urmare a participării la jocuri de noroc, indiferent de denumirea venitului sau de forma în care se acordă, inclusiv cele de tip jack-pot, definite conform normelor metodologice.“

La articolul III punctul 3, alineatele (2) şi (4) ale articolului 77 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(2) Veniturile din jocuri de noroc se impun prin reţinere la sursă. Impozitul datorat se determină la fiecare plată, prin aplicarea următorului barem de impunere asupra fiecărui venit brut primit de un participant de la un organizator sau plătitor de venituri din jocuri de noroc:

Tranşe de venit brut – lei –	Impozit – lei –
până la 66.750, inclusiv	1%
peste 66.750–445.000, inclusiv	667,5 + 16% pentru ceea ce depăşeşte suma de 66.750 lei
peste 445.000	61.187,5 + 25% pentru ceea ce depăşeşte suma de 445.000 lei

…

(4) Nu sunt impozabile următoarele venituri obţinute în bani şi/sau în natură:

a) premii sub valoarea sumei neimpozabile stabilite în sumă de 600 lei, inclusiv, realizate de contribuabil pentru fiecare premiu;
b) veniturile obţinute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machines şi lozuri, sub valoarea sumei neimpozabile de 66.750 lei, inclusiv, realizate de contribuabil pentru fiecare venit brut primit.

Verificarea încadrării în plafonul neimpozabil se efectuează la fiecare plată, indiferent de tipul de joc din care a fost obţinut venitul respectiv.

În cazul în care venitul brut primit la fiecare plată depăşeşte plafonul neimpozabil de 66.750 lei, inclusiv, impozitarea se efectuează distinct faţă de veniturile obţinute din participarea la alte tipuri de jocuri de noroc.“

La articolul III, după punctul 3 se introduce un nou punct, punctul 3¹, cu următorul cuprins:

„3¹La articolul 77, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

«(3) Obligaţia calculării, reţinerii şi plăţii impozitului revine organizatorilor/plătitorilor de venituri.»“

La articolul III punctul 4, alineatele (7)–(9) ale articolului 77 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(7) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), pentru veniturile realizate de către persoanele fizice ca urmare a participării la jocuri de noroc la distanţă şi festivaluri de poker, impozitul anual datorat se determină de către organul fiscal competent.

(8) Contribuabilii care obţin venituri din jocurile de noroc prevăzute la alin. (7) au obligaţia de a depune declaraţia privind venitul realizat, potrivit prevederilor art. 83 alin. (1²). Organul fiscal competent stabileşte impozitul anual datorat pentru veniturile din jocurile de noroc prevăzute la alin. (7), pe baza declaraţiei privind venitul realizat, şi emite decizia de impunere, la termenul şi în forma stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Impozitul de achitat pentru veniturile din jocurile de noroc prevăzute la alin. (7), conform deciziei de impunere anuale, se plăteşte în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, perioadă pentru care nu se calculează şi nu se datorează sumele stabilite potrivit reglementărilor în materie privind colectarea creanţelor bugetare.

(9) Impozitul anual datorat pentru veniturile din jocuri de noroc prevăzute la alin. (7) se determină prin aplicarea următorului barem de impunere asupra fiecărui venit brut primit de un participant de la un organizator sau plătitor de venituri din jocuri de noroc:

Tranşe de venit brut – lei –	Impozit – lei –
până la 66.750, inclusiv	1%
peste 66.750–445.000, inclusiv	667,5 + 16% pentru ceea ce depăşeşte suma de 66.750 lei
peste 445.000	61.187,5 + 25% pentru ceea ce depăşeşte suma de 445.000 lei“

La articolul III, după punctul 4 se introduc două noi puncte, punctele 4¹ şi 4², cu următorul cuprins:

„4¹.La articolul 77, după alineatul (9) se introduc două noi alineate, alineatele (10) şi (11), cu următorul cuprins:

«(10) Pentru veniturile din jocuri de noroc prevăzute la alin. (7), fiecare organizator/plătitor de venituri are următoarele obligaţii:

a) transmiterea către fiecare contribuabil a informaţiilor referitoare la fiecare venit brut, primit în cursul anului fiscal, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul precedent, în formă scrisă;
b) să depună anual, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul anterior, la organul fiscal competent o declaraţie informativă referitoare la fiecare venit brut, pentru fiecare contribuabil.

(11) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (10) se stabileşte prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.»

4².La articolul 83, după alineatul (1¹) se introduce un nou alineat, alineatul (1²), cu următorul cuprins:

«(1²) Declaraţia privind venitul realizat se completează şi pentru contribuabilii prevăzuţi la art. 77 alin. (8), la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.»“

Art. II

(1) Operatorii economici care deţin licenţă de organizare şi autorizaţie de exploatare a jocurilor de noroc, valabilă la data intrării tn vigoare a prezentei legi, şi nu doresc continuarea activităţii în noile condiţii pot desfăşura această activitate până la data expirării autorizaţiilor, cu respectarea prevederilor art. 27 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările şi completările ulterioare, şi a următoarelor condiţii:

a) în cazul în care societatea se află în perioada de valabilitate a licenţei, pentru perioada tranzitorie, societatea are obligaţia ca pentru desfăşurarea activităţii să achite taxa de licenţă în cuantumul prevăzut de vechea normă legală, licenţa fiind valabilă până la data expirării ultimei autorizaţii;
b) autorizaţiile de exploatare aprobate până la data de 13 februarie 2015 îşi menţin valabilitatea, cu condiţia achitării acestora în cuantumul prevăzut la data acordării;
c) până la data expirării tuturor autorizaţiilor de exploatare deţinute, organizatorii de jocuri de noroc menţionaţi mai sus nu vor fi obligaţi să întregească numărul minim de mijloace de joc autorizate.

(2) La operatorii economici care deţin licenţă de organizare a jocurilor de noroc valabilă la data intrării în vigoare a prezentei legi şi nu doresc continuarea activităţii pentru care au fost licenţiaţi se instituie obligativitatea efectuării unei inspecţii fiscale până la data expirării ultimei autorizaţii.

(3) Operatorii economici care deţin licenţă de organizare a jocurilor de noroc valabilă la data intrării în vigoare a prezentei legi şi nu doresc continuarea activităţii pentru care au fost licenţiaţi nu vor mai putea solicita o nouă licenţă decât după un interval de 12 luni de la expirarea autorizaţiei/ultimei autorizaţii.

(4) De la data intrării în vigoare a prezentei legi, operatorii jocului tip slot-machine, astfel cum este definit la art. 10 alin. (1) lit. e) pct. (i) şi (iii) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările şi completările ulterioare, au obligaţia de a achita taxa de viciu în tranşe trimestriale, odată cu plata autorizaţiei.

(5) Condiţiile referitoare la numărul de mijloace de joc/locaţii şi cuantumul garanţiilor rămân valabile până la expirarea autorizaţiei/ultimei autorizaţii.

(6) Conectarea aparatelor de joc tip slot-machine, astfel cum sunt definite la art. 10 alin. (1) lit. e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările şi completările ulterioare, la Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc (O.N.J.N.), precum şi celelalte condiţii referitoare la numărul minim de mijloace de joc şi constituirea garanţiilor pentru cei care continuă activitatea în noile condiţii se vor realiza până la data de 31 decembrie 2015.

(7) Comitetul de Supraveghere al O.N.J.N. poate acorda drept de organizare şi exploatare a jocurilor de noroc la distanţă, până la data de 31 decembrie 2015, operatorilor economici care îndeplinesc următoarele condiţii:

a) depun documentele doveditoare ale societăţii;
b) deţin un cont bancar pentru depozitarea banilor jucătorilor deschis la o bancă din România;
c) probează faptul că software-ul utilizat pentru desfăşurarea jocurilor de noroc la distanţă a fost certificat de către un laborator specializat, autorizat să funcţioneze pe teritoriul României, într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-un alt stat semnatar al Acordului privind Spaţiul Economic European ori în Confederaţia Elveţiană – care deţine certificare ISO 17025;
d) desemnează un reprezentant autorizat al societăţii, în cazul în care aceasta este înregistrată într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau într-un alt stat semnatar al Acordului privind Spaţiul Economic European ori în Confederaţia Elveţiană, reprezentant care trebuie să aibă domiciliul pe teritoriul României şi puteri reprezentative într-o măsură în care el este împuternicit pentru încheierea contractelor în numele persoanei străine şi pentru reprezentare în faţa autorităţilor de stat şi a instanţelor din România;
e) probează faptul că sistemul informatic central al organizatorului are un sistem de înregistrare şi de identificare a participanţilor la joc şi prezintă auditarea întregului sistem de către un laborator specializat, autorizat să funcţioneze pe teritoriul României, într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-un alt stat semnatar al Acordului privind Spaţiul Economic European ori în Confederaţia Elveţiană – care deţine certificare ISO 27001;
f) dovedeşte că echipamentele de comunicaţii şi punctul central unde este amplasat sistemul informatic central al organizatorului sunt pe teritoriul României sau pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene ori pe teritoriul unui alt stat membru al Acordului privind Spaţiul Economic European sau în Confederaţia Elveţiană;
g) prezintă dovada plăţii în avans a taxelor prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările şi completările ulterioare. Se datorează taxă de autorizare pentru toţi participanţii la joc care accesează platforma de joc de pe teritoriul României şi toţi participanţii la joc cetăţeni români care nu au rezidenţă fiscală într-un alt stat;
h) pune la dispoziţie datele privitoare la cifra de afaceri a companiei şi un plan de afaceri;
i) pune la dispoziţie o listă a contractelor pe care le deţine cu: procesatorul de plăţi, platforma de joc, auditor, certificator şi afiliaţi, chiar dacă aceştia nu deţin în prezent licenţă în România;
j) pune la dispoziţia Comitetului de Supraveghere al O.N.J.N. o declaraţie pe propria răspundere a reprezentantului legal al operatorului, din care să reiasă faptul că a desfăşurat/nu a desfăşurat, prin intermediul unei platforme de joc personalizate la nivelul organizatorului, jocuri de noroc la distanţă în România, pentru toţi participanţii la joc care au accesat platforma de joc de pe teritoriul României şi toţi participanţii la joc cetăţeni români care nu au rezidenţă fiscală într-un alt stat;
k) pune la dispoziţie orice alte documente sau informaţii solicitate de O.N.J.N.;
l) toată corespondenţa, documentele şi informaţiile solicitate de O.N.J.N. vor fi puse la dispoziţie în limba română, certificate de un traducător autorizat, după caz.

(8) Prin derogare de la prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările şi completările ulterioare, nu este considerată infracţiune în sensul art. 23 alin. (1) desfăşurarea fără licenţă sau autorizaţie a jocurilor de noroc la distanţă până la data de maximum 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, dacă organizatorii de jocuri de noroc la distanţă care au operat în România plătesc taxele de licenţă pentru perioada în care au operat şi taxa de autorizare în cuantum de 20% din veniturile organizatorului aşa cum sunt definite la art. 1¹din ordonanţă. Pentru calculul taxei de autorizare prevăzute în prezentul alineat organizatorul are obligaţia să pună la dispoziţia Comitetului de Supraveghere al O.N.J.N. un audit financiar din care să reiasă sumele încasate de la jucători cu titlul de taxă de participare la joc şi premiile acordate (inclusiv „jack-pot“-ul) pentru fiecare tip de joc pe o zi/lună calendaristică sau, după caz, pentru jocurile de noroc în care organizatorul încasează un comision de la participanţii/câştigătorii la jocurile de noroc, încasările obţinute (comisioanele reţinute de la participanţii la joc), respectiv cota-parte din suma percepută de organizator, conform regulamentelor de joc pe o zi/lună calendaristică. Plata celor două taxe în cuantumurile prevăzute în prezentul alineat exonerează de răspundere penală şi fiscală firmele care au desfăşurat activitatea de jocuri de noroc la distanţă până la termenul prevăzut în prezentul alineat.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

ANEXĂ

(Anexă la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2014)

(Anexă la Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 77/2009)

1.Taxe anuale percepute pentru activităţile din domeniul jocurilor de noroc

I.Taxe aferente licenţei de organizare a jocurilor de noroc (anuale)

Pentru jocurile loto: 115.000 euro
Pentru pariurile mutuale: 45.000 euro
Pentru pariurile în cotă fixă: 25.000 euro
Pentru pariurile în contrapartidă: 25.000 euro
Pentru jocurile de noroc caracteristice cazinourilor: 95.000 euro
Pentru jocurile caracteristice clubului de poker: 15.000 euro
Pentru jocurile tip slot-machine: 20.000 euro
Pentru jocurile bingo desfăşurate în săli de joc: 10.000 euro
Pentru jocurile de noroc bingo organizate prin intermediul sistemelor reţelelor de televiziune: 70.000 euro
Pentru jocurile de noroc la distanţă se acordă 3 categorii de licenţe după cum urmează:

Licenţă clasa 1: pentru jocurile de noroc la distanţă prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. i)–n) din ordonanţa de urgenţă. Se acordă operatorilor care organizează jocuri de noroc la distanţă care au contract direct cu jucătorul şi se calculează în funcţie de cifra de afaceri a organizatorului, după cum urmează:

Cifra de afaceri	Taxa de licenţă anuală
Până la 500.000 euro/an	6.000 euro
500.001–1.000.000 euro/an	24.000 euro
1.000.001–5.000.000 euro/an	60.000 euro
5.000.001–10.000.000 euro/an	96.000 euro
Peste 10.000.000 euro/an	120.000 euro

Licenţă clasa a 2-a: pentru persoanele juridice implicate în domeniul jocurilor de noroc tradiţionale şi la distanţă, precum şi organismelor de evaluare a conformităţii. Se acordă:

(i)

operatorilor care oferă management şi facilităţi de găzduire pe platforma de jocuri, alţii decât furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice, astfel cum sunt definiţi în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 140/2012, cu modificările şi completările ulterioare, 6.000 euro/an;

(ii)

operatorilor economici care desfăşoară activităţile prevăzute la art. 20 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă: 6.000 euro/an;

(iii)

procesatorilor de plăţi: 6.000 euro/an;

(iv)

firmelor producătoare şi/sau distribuitoare de software specializat în domeniul jocurilor de noroc: 6.000 euro/an;

(v)

afiliaţilor: 6.000 euro/an;

(vi)

certificatorilor: 6.000 euro/an;

(vii)

auditorilor: 6.000 euro/an;

(viii)

organismelor de evaluare a conformităţii 6.000 euro/an.

Licenţă clasa a 3-a: pentru jocurile loto – la distanţă – monopofde stat prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. h) din ordonanţa de urgenţă. Se acordă operatorului de jocuri tip loteristic: 115.000 euro.

Pentru Festivalul de poker: 5.000 euro
Pentru jocuri temporare tip cazinou (valabilă 3 luni): 23.750 euro
Pentru jocuri temporare tip slot-machine (valabilă 3 luni): 5.000 euro
Pentru jocuri temporare tip bingo în sală (valabilă 3 luni): 2.500 euro
Pentru jocuri tip tombolă – joc tradiţional: 5.000 euro
Pentru jocurile de videoloterie – joc tradiţional: 50.000 euro

II.Taxe aferente autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc (anuale)

Pentru jocurile tradiţionale de tip loto: 180.000 euro
Pentru pariuri mutuale – tradiţionale: 16% din veniturile din jocuri de noroc, realizate la nivelul organizatorului, astfel cum sunt definite la art. 1¹din ordonanţa de urgenţă, dar nu mai puţin de: 90.000 euro
Pentru pariuri în cotă fixă – tradiţionale: 16% din veniturile din jocuri de noroc, realizate la nivelul organizatorului, astfel cum sunt definite la art. 1¹din ordonanţa de urgenţă, dar nu mai puţin de: 90.000 euro
Pentru pariuri în contrapartidă – tradiţionale: 16% din veniturile din jocuri de noroc, realizate la nivelul organizatorului, astfel cum sunt definite la art. 1¹din ordonanţa de urgenţă, dar nu mai puţin de: 90.000 euro
Pentru jocuri de noroc caracteristice cazinourilor:
(i)

pentru fiecare masă, în municipiul Bucureşti: 60.000 euro

(ii)

pentru fiecare masă, în alte locaţii decât municipiul Bucureşti: 30.000 euro

Pentru clubul de poker:
(i)

pentru fiecare locaţie, în municipiul Bucureşti: 70.000 euro

(ii)

pentru fiecare locaţie, în alte locaţii decât municipiul Bucureşti: 30.000 euro

Pentru fiecare mijloc de joc tip slot-machine:
(i)

slot-machine clasa A: 2.600 euro

(ii)

aparatele electronice atribuitoare de câştiguri cu risc limitat clasa B: 1.500 euro

Pentru jocurile bingo desfăşurate în săli de joc: 7.000 euro pentru fiecare sală, precum şi 3% din valoarea nominală a cartoanelor achiziţionate de la Compania Naţională „Imprimeria Naţională“ – S.A., care se achită în avans la Trezoreria Statului, cu prezentarea ordinului de plată vizat de trezorerie la ridicarea cartoanelor
Pentru jocurile de noroc bingo organizate prin intermediul sistemelor reţelelor de televiziune: 16% din veniturile din jocuri de noroc, realizate la nivelul organizatorului, astfel cum sunt definite la art. 1¹din ordonanţa de urgenţă, dar nu mai puţin de: 115.000 euro
Pentru jocurile de noroc la distanţă clasa 1: 16% din veniturile din jocuri de noroc, realizate la nivelul organizatorului, astfel cum sunt definite la art. 1¹din ordonanţa de urgenţă, dar nu mai puţin de: 100.000 euro
Pentru jocurile de noroc la distanţă clasa a 3-a: 16% din veniturile din jocuri de noroc, realizate la nivelul organizatorului, astfel cum sunt definite la art. 1¹din ordonanţa de urgenţă, dar nu mai puţin de: 100.000 euro.
Pentru Festivalul de poker: 20.000 euro
Pentru jocuri temporare tip cazinou (valabilă 3 luni): 10.000 euro
Pentru jocuri temporare tip slot-machine clasa A (valabilă 3 luni): 650 euro
Pentru jocuri temporare tip bingo în sală (valabilă 3 luni): 1.750 euro, pentru fiecare locaţie, precum şi 3% din valoarea nominală a cartoanelor achiziţionate de la Compania Naţională „Imprimeria Naţională“ – S.A., care se achită în avans la Trezoreria Statului, cu prezentarea ordinului de plată vizat de trezorerie la ridicarea cartoanelor
Pentru jocuri tip tombolă – joc tradiţional: 16% din veniturile din jocuri de noroc, realizate la nivelul organizatorului, astfel cum sunt definite la art. 1¹din ordonanţa de urgenţă

2.Valoarea minimă a capitalului social subscris şi vărsat la data solicitării cererii de obţinere a licenţei de organizare a jocurilor de noroc^*)

Pentru organizatorii care exploatează jocuri loto: minimum 2.000.000 lei
Pentru organizatorii care exploatează pariuri mutuale: minimum 1.000.000 lei
Pentru organizatorii care exploatează pariuri în cotă fixă: minimum 1.000.000 lei
Pentru organizatorii care exploatează pariuri în contrapartidă: minimum 1.000.000 lei
Pentru organizatorii care exploatează jocuri de noroc caracteristice cazinourilor: minimum 1.000.000 lei
Pentru organizatorii care exploatează jocurile tip slot-machine: minimum 30.000 lei
Pentru organizatorii care exploatează jocurile bingo desfăşurate în săli de joc: minimum 100.000 lei
Pentru organizatorii care exploatează jocurile de noroc on-line definite la art. 10 alin. (1) lit. h)–m) din ordonanţa de urgenţă: minimum 1.000.000 lei
Pentru organizatorii care exploatează jocuri de noroc bingo organizate prin intermediul sistemelor reţelelor de televiziune: minimum 1.000.000 lei
Pentru organizatorii de jocuri temporare: minimum 1.000.000 lei
Pentru organizatorii de festivaluri de poker: minimum 100.000 lei
Pentru organizatorii de cluburi de poker: minimum 100.000 lei

3.Taxe speciale

Pentru videoloterie (VLT): 3% aplicată asupra venitului din jocurile de noroc ale operatorului licenţiat. Taxa se virează în totalitate la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare, pentru luna anterioară. Taxa colectată se alocă anual prin legea bugetului de stat Ministerului Tineretului şi Sportului pentru încurajarea mişcării sportive la nivel naţional, precum şi pentru finanţarea cluburilor sportive, centre pentru copii şi juniori.
Taxa de acces – bilet de intrare:
(i)

pentru jocurile de noroc caracteristice cazinourilor: 50 lei

(ii)

pentru jocurile de noroc caracteristice cluburilor de poker: 30 lei

(i) Taxa de viciu pentru jocurile de noroc caracteristice slot-machine prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. e) pct. (i) şi pentru videoloterie (VLT): 400 euro/post autorizat/an, care se achită de organizator odată cu taxa de autorizare

Taxe administrative pentru solicitarea licenţei pentru jocurile de noroc la distanţă:
(i)

taxa analiză documentaţie: 2.500 euro plătiţi la depunerea cererii pentru o licenţă de jocuri de noroc la distanţă, împreună cu depunerea documentelor prevăzute în ordonanţa de urgenţă;

(ii)

taxa de eliberare licenţă: 8.500 euro/an/licenţă.

Valoarea în lei atât a taxelor pentru jocuri de noroc, cât şi a garanţiilor stabilite în moneda euro se determină prin transformarea sumelor exprimate în echivalent euro pe baza cursului de schimb valutar stabilit în prima zi lucrătoare a lunii octombrie din anul precedent, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Acest curs se utilizează pe toată durata anului următor.

Note de subsol:

*):

În situaţia în care acelaşi organizator solicită licenţă de organizare a jocurilor de noroc care implică utilizarea mai multor categorii de mijloace de joc, condiţia de existenţă a unei valori minimale a capitalului social subscris şi vărsat la data cererii de obţinere a licenţei de organizare a jocurilor de noroc se aplică cumulativ.