CFNET - CodFiscal.NET Finante Taxe

Revista de actualitate financiară

Proceduri fiscale

Legislatie, precizari, articole, opinii si comentarii despre procedurile fiscale: obligatii declarative, obligatii de plata

CITR: 2021, anul prevenției în business

by Lasă un comentariu

Companiile trebuie să fie pregătite să anticipeze schimbările și să identifice soluții care să le ajute să gestioneze mai bine riscurile

  • Peste 7.000 de companii românești au datorii de peste 1 milion de lei la bugetul de stat fiecare și se confruntă cu o dublă criză: a datoriilor la bugetul de stat și cea generată de pandemie
  • Valoarea debitelor restante ale acestora se ridică la 73 mld. de lei
  • 2.600 dintre aceste companii mai au șansa de a-și reorganiza datoriile la stat prin procedura OG6, prin depunerea notificării către ANAF până la 31 martie

București, 3 martie 2021 – Conform CITR, liderul pieței de restructurare din România, în 2021, companiile care vor să depășească criza și să treacă în următoarea etapă de dezvoltare trebuie să fie pregătite să anticipeze schimbările și să investească în soluții care să le ajute să gestioneze mai bine riscurile. Deși 15% dintre managerii români respondenți ai studiului Confidex by Impetum Group au declarat că presiunea pe cashflow a scăzut comparativ cu primele trimestre ale crizei, iar încrederea managerilor în economie e în creștere, atingând 45 de puncte din 100, datoriile la bugetul de stat continuă să se acumuleze.

După doi ani de creștere economică și un an de pandemie, 7.000 de companii înregistrează debite restante la bugetul de stat de peste 1 milion de lei fiecare, conform Termene.ro. Aceste afaceri cumulează 73 mld. de lei datorii și reprezintă companii importante pentru economie, pe care se sprijină piața și IMM-urile. Dintre acestea, 66%, respectiv 4.600, se află în stare de insolvență iminentă, dar nu au apelat încă la vreo procedură de redresare.

Aceste 7.000 de companii asigură peste 130.000 de locuri de muncă la nivel național, care ar putea fi salvate prin accesarea la timp a măsurilor de redresare preventivă sau printr-o măsură de reorganizare. 

Conform specialiștilor în restructurare din CITR, „În 2021 companiile trebuie să fie dispuse să facă schimbări profunde în modul în care fac business, să își regândească strategiile, să schimbe piețele pe care activează, să își adapteze produsele și procesele de producție, și să-și revizuiască planurile de extindere și de dezvoltare. Într-un moment în care tendința este de a eficientiza și reduce cât mai mult costurile, câștigătorii vor fi cei care vor inova, vor investi în digitalizare și în dezvoltarea capabilităților resurselor umane și vor fi dispuși să apeleze la mecanisme de redresare și să acționeze preventiv. Adaptabilitatea, puterea de anticipare a schimbărilor și gestionarea riscurilor sunt cheia prevenției pentru companiile românești”, a declarat Andra Olar-Caragea, CEO CITR.

Totodată, 2.600 dintre companiile cu datorii la bugetul de stat sunt companii care încă mai pot acționa preventiv pentru redresarea activității și pot apela la procedura OG6, special creată de ANAF pentru eșalonarea datoriilor principale și ștergerea dobânzilor și penalităților acestor datorii la bugetul de stat.

„Ne aflăm într-un moment de răscruce, care va determina evoluția mediului de afaceri pe următorii ani, iar datoriile pot fi un impediment pentru dezvoltarea lui, care poate fi eliminat prin accesarea procedurii OG 6. Companiile au de ales dacă vor să acționeze din limitări și constrângeri pe care le trag după ele în următorii ani, iar aici ne referim la datoriile la bugetul de stat, sau dacă aleg să acceseze o măsură de restructurare preventivă care să le diminueze această povară și să le ajute să prevină intrarea în insolvență. O companie care a scăpat de povara datoriilor se poate adapta mai ușor la schimbările care intervin în mediul de business, este mai flexibilă și mai agilă, mai bine pregătită pentru viitor, oricât de imprevizibil ar fi el”, a subliniat Vasile Godîncă-Herlea, Head of Business Development Impetum Group și Managing Partner CITR.

Prin accesarea OG6, companiile se pot redresa cu ajutorul unui plan de reorganizare a datoriilor bugetare, care poate însemna eșalonarea datoriilor principale și reducerea cu până la 50% a datoriei de bază, dar și ștergerea dobânzilor și penalităților datorate la 31 decembrie 2020. Un alt avantaj important este păstrarea controlului asupra companiei, dreptul de administrare nefiind ridicat în cadrul acestei proceduri. Durata de eșalonare a datoriilor se poate extinde pe o perioadă de până la 10 ani, iar planul de restructurare poate fi ajustat oricând în perioada implementării.

Odată cu aplicarea planului de restructurare prin OG6, compania nu doar că scapă de datoriile bugetare, dar devine eligibilă pentru a accesa credite și chiar mai mult, devine interesantă inclusiv pentru investitori. În plus, are din nou acces la licitații publice, ceea ce o ajută să redevină un contributor activ la mediul economic.

Totodată, prin depunerea planului de redresare, executarea silită bugetară se suspendă, iar companiile se pot bucura de mai multă libertate în decizii. Flexibilitatea OG6 permite ca procedura să aibă loc concomitent cu alte măsuri de redresare, precum concordatul preventiv, prin care se restructurează și alte tipuri de datorii. În plus, procedura este confidențială și se întâmplă în afara instanței (eng. out of court).

Pașii necesari pentru accesarea beneficiilor OG6

Accesarea procedurii OG6 începe prin notificarea ANAF și pregătirea documentelor pentru planul de restructurare. Următorul pas este alegerea expertului implementator potrivit, care va demara testul creditorului privat, completând procesul pentru aprobarea ANAF. Raportările situației financiare au loc trimestrial, iar sfârșitul perioadei agreate în planul de implementare se definitivează prin reducerea datoriilor bugetare. După verificarea eligibilității pentru procedura OG6, companiile mai au la dispoziție o lună, până la data de 31 martie 2021, pentru a apela la restructurarea datoriilor prin această prevedere legislativă.

Parte din succesul implementării acestei soluții este și alegerea expertului implementator, care va putea maximiza potențialul aplicării procedurii dacă deține experiență anterioară în conceperea unui plan de restructurare și în obținerea de finanțare care să genereze noi resurse de cash-flow și pentru investiții în companie.

Până în acest moment, pe procedura OG6, CITR are în proces de restructurare companii care însumează datorii în valoare de peste 142 milioane EUR și au o cifră de afaceri totală de peste 112 milioane de lei. După finalizarea procedurilor de restructurare vor fi salvate peste 4.700 de locuri de muncă. Câteva dintre marile companii românești restructurate de către experții CITR prin intermediul OG6 sunt ROMAERO și CFR IRLU. Soluțiile aplicate în aceste două proceduri și mixul de instrumente folosite sunt o opțiune viabilă care poate fi replicată la nivelul întregului mediu de business românesc, crescând numărul de companii însănătoșite din piață.

În perioada următoare, CITR va oferi noi informații referitor la cadrul legislativ privind redresarea, care va fi completat prin implementarea și în România a Directivei Europene nr. 2019/1023, și care va aduce proceduri îmbunătățite pentru companiile aflate în dificultate.

Despre CITR

CITR este liderul pieței de insolvență din România încă din 2008. Cu o experiență de peste 20 de ani pe piața insolvenței și aproape 1000 de proiecte gestionate de-al lungul timpului, CITR administrează anual un patrimoniu de 1 miliard de euro și distribuie anual peste 100 de milioane de euro creditorilor, în misiunea sa de a salva valoarea din companiile românești.

CITR este o companie Impetum Group, primul grup românesc dedicat misiunii de a maximiza valoarea de business din oricare etapă din viața unei companii, cu scopul de a contribui la îmbunătățirea calitativă, la consolidarea mediului economic național și la crearea unui viitor prosper pentru România. 

EY – Sediile fixe – o nouă direcție în inspecțiile fiscale recente. Analiza structurilor de business transfrontaliere, esențială pentru a preveni obligații suplimentare de TVA

by Lasă un comentariu

Autor: Georgiana Iancu, Partener EY România, Coordonatorul Departamentului de Taxe Indirecte, EY România

Sediul fix al companiilor nerezidente este subiectul multora dintre inspecțiile fiscale din ultima perioadă, bulversând cu impuneri semnificative de TVA modele de business îndelung utilizate, în sectoare precum farma, auto, energie sau structuri de procesare la comandă. Pe fondul unei legislații neclare în privința definirii criteriilor de stabilire a sediului fix pentru nerezidenți, nu de puține ori, inspectorii fiscali au impus TVA suplimentar societăților românești care prestează servicii către nerezidenții beneficiari ai acestor servicii. Din perspectiva TVA, sediul fix este important pentru a stabili locul unde se plătește TVA pentru prestările de servicii și persoana obligată să plătească TVA pentru operațiunile economice în care intervine.

Potrivit regulilor de TVA, un nerezident este considerat ca având un sediu fix în România dacă dispune de suficiente resurse umane și tehnice pentru a desfășura în mod regulat livrări de bunuri sau prestări de servicii. Această regulă identifică sediul fix activ și este transpusă și în legislația națională prin definiția sediului fix. Sediul fix pasiv, respectiv acel sediu caracterizat printr-un grad suficient de permanență și o structură adecvată ca resurse umane și tehnice care să îi permită să primească și să utilizeze servicii pentru propriile necesități, este un concept  implementat în legislația națională în contextul regulilor generale de impozitare a serviciilor. Astfel, sediul fix pasiv nu a fost preluat ca atare în definiția sediului fix care identifică situațiile în care un nerezident se consideră că este stabilit în România din punct de vedere al TVA.

Teoretic, înființarea unui sediu fix ar presupune depășirea unui prag destul de ridicat de condiționalități.

Practic însă, pentru a stabili dacă o entitate dispune de un sediu fix în România, este necesară o analiză detaliată a tuturor aspectelor care pot avea un impact în această privință, în calcul intrând resursele existente la dispoziția entității nerezidente în România și nivelul de control exercitat de companie asupra acestora. O astfel de analiză se dovedește, de multe ori, anevoioasă și de durată, însă esențială pentru toate companiile susceptibile să aibă un sediu fix în România, și, mai ales, pentru toate companiile susceptibile să încheie contracte cu un sediu fix al nerezidenților în România, chiar dacă asta presupune că ele însele ar putea să reprezinte un sediu fix pentru nerezidenți.

Practica, fundamental diferită de teorie. Dacă privim practica inspecțiilor fiscale derulate în ultimii ani, observăm că, în realitate, un sediu fix poate fi creat foarte ușor și, la fel de ușor, stabilită obligația de plată a TVA. Autoritățile au ridicat problema sediului fix în cadrul a numeroase inspecții fiscale efectuate la nivelul companiilor din diverse arii de activitate, precum industria farmaceutică, industria auto, producători/procesatori, chiar și în domeniul energiei.

Au existat, astfel, situații în domeniul procesării de bunuri, când autoritățile au considerat că entitatea nerezidentă este stabilită în România printr-un sediu fix, întrucât dispune de resursele umane și tehnice ale procesatorului, parte afiliată. Cât privește domeniul energiei, amintim cazul companiilor nerezidente care au obținut licențe de vânzare/cumpărare de energie și gaze, cu condiția să dețină o prezența juridică în România.

În toate aceste situații, autoritățile fiscale au considerat că entitatea nerezidentă este stabilită în România printr-un sediu fix, impunând obligații fiscale suplimentare de TVA semnificative în sarcina companiilor. De asemenea, pe lângă impactul financiar imediat constând în TVA impusă companiilor ca urmare a inspecțiilor fiscale, societățile în cauză sunt nevoite să regândească întreg modelul de business practicat până în prezent, pentru a evita astfel de costuri în viitor.

Spețe europene, impact în peisajul local al sediilor fixe. Dacă ne uităm la ce se întâmplă în piața locală, subiectul sediilor fixe creează un potențial chiar mai larg de controversă fiscală și aici amintesc trimiterea în așteptare în cazul austriac C-931/19 privind închirierea de bunuri imobile sau sesizarea în cazul românesc C-333/20 privind dependența unui furnizor farmaceutic de compania afiliată care prestează servicii de marketing, publicitate și reglementare, în vederea promovării produselor furnizorului și a creșterii cererii pentru produsele sale.

Este nevoie ca deciziile din cele două sesizări preliminare să ofere claritate cu privire la provocările asociate sediilor fixe și, în mod ideal, să aducă mai multă coerență și armonizare între statele membre ale UE. Privind întrebările în curs de soluționare, răspunsurile mult așteptate vor clarifica, sperăm: cum trebuie interpretată condiția esențială – ”suficiente resurse tehnice și umane”, care este pragul de ”suficiență” la care trebuie să ne raportăm, mai ales cum cele două criterii (resursa umană versus resursa tehnică) trebuie să fie întotdeauna prezente în aceeași măsură; în cazul activităților care implică doar o toleranță pasivă a unui act sau a unei situații, așa cum este cazul închirierii de proprietăți, în ce măsură este necesară prezența resurselor umane la sediul comercial.

De asemenea, ar fi necesar și să se stabilească în ce măsură dependența de o companie afiliată, care oferă servicii de asistență pentru comercializarea produselor și creșterea cererii, poate avea drept rezultat ca aceasta din urmă să acționeze ca sediu fix pentru un nerezident. În special, în ce măsură controlul asupra unei companii afiliate, datorită majorității deținerii acțiunilor, ar putea fi interpretat prin faptul că nerezidentul dispune de acces imediat și permanent la resurse umane și tehnice, astfel încât să se creeze din oficiu un sediu fix.

Puncte de acțiune. Deși așteptarea din piață este mare, nici chiar ultimele decizii ale Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în cauzele poloneze C-605/12 (Welmory) și C-547/18 (Dong Yang Electronics) nu au oferit răspunsuri complete. Într-un moment în care sediile fixe reprezintă o prioritate majoră pe agenda inspecțiilor fiscale, este nevoie bineînțeles de o mai mare claritate, fie din hotărârile CJUE, fie din orientările UE suplimentare sau din notele explicative, pentru a atinge neutralitatea și securitatea juridică. Între timp, devine esențial pentru contribuabili să-și (re)analizeze modelele de business, interacțiunea cu diferiți parteneri de afaceri (fie afiliați sau nu) și prevederile legislațiilor specifice de reglementare (care implică acordarea unor licențe specifice de activitate sau solicită diverse forme de prezență juridică), în special în țări precum România unde autoritățile au adoptat o interpretare mai largă a sediilor fixe în comparație cu interpretarea CJUE și chiar și-au extins evaluarea în diferite sectoare de afaceri și scheme comerciale. Cu ajutorul acestor analize amănunțite, companiile vor fi mai pregătite în dezbaterile privind sediile fixe cu autoritățile fiscale.

Cum criteriile de stabilire a sediului fix au făcut subiectul unor îndelungi dezbateri la nivel european și a numeroase cazuri ale CJUE (încă din anul 1984), au suferit modificări (delimitarea sediului fix activ și pasiv adusă prin Regulamentul European 282/2011) și încă ridică probleme serioase pentru afacerile transfrontaliere în diverse țări (Polonia, Austria, Germania sau România), este previzibil ca definirea lor să nu se oprească aici, nici în plan european, nici în plan local.

***

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 298.000 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de țări și venituri de aproximativ 37,2 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2020. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunitățile din întreaga lume.
Prezentă în România din anul 1992, EY este liderul de pe piața serviciilor profesionale. Cei peste 800 de angajați din România și Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistență fiscală, juridică, strategie și tranzacții, consultanță către companii multinaționale și locale. Avem birouri în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Chișinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an, în luna iunie, la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informații, vizitați pagina noastră de internet: www.ey.com

Criteriile TVA modificate, simplificate

by Lasă un comentariu

Procedura înregistrării în scopuri de TVA în temeiul art. 316 alin. 1 lit. c) din Legea 227/2015 privind Codul fiscal – respectiv atunci când cifra de afaceri realizată în cursul unui an calendaristic este inferioară plafonului de scutire, dar persoana impozabilă optează pentru aplicarea regimului de taxare – este modificată în principal, astfel:

– Se introduce posibilitatea completării și depunerii electronice a Declarației pe proprie răspundere pentru înregistrarea în scopuri de TVA (în continuare “Declarația”), însoțită de aceeași Declarație semnată olograf de către administratorii/asociații societății;
– Declarația conține informații privind criteriile prin care se evaluează riscul fiscal (i.e., sediul social, fapte ale asociaților administratorilor, informații privind contul bancar, asigurarea serviciilor contabile etc);
– Formularul 010 privind declarația de mențiuni se va depune la organul fiscal competent împreună cu dovada depunerii on-line a Declarației;
– În cazul în care Declarația se validează fără erori, persoana impozabilă nu va fi încadrată la risc fiscal ridicat. Altfel, se va aplica procedura standard de evaluare a riscului fiscal, nemodificată prin Ordin;
– Decizia prin care se aprobă înregistrarea în scopuri de TVA se emite în ziua depunerii solicitării (i.e. depunerea formularului 010);
– În termen de 15 zile de la data depunerii solicitării de înregistrare în scopuri de TVA, compartimentul de evaluare procedează la verificarea datelor înscrise în Declarație.

Astfel, prin acest Ordin se simplifică procedura de înregistrare în scopuri de TVA, în cazul persoanelor impozabile care solicită înregistrarea prin opțiune. Organul fiscal va emite decizia de aprobare în aceeași zi cu depunerea solicitării.

Noile prevederi sunt aplicabile începând cu data de 1 februarie 2019. Noua Procedură privind evaluarea riscului fiscal pentru persoanele impozabile care solicită înregistrarea în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost aprobată prin Ordinul Președintelui ANAF nr. 167/2019, de modificare a Ordinului nr. 2.856/2017 a fost publicat în Monitorul Oficial, nr. 80 din 31 ianuarie 2019.

Operaţiunile care dau dreptul la debitarea contului de TVA, cu acordul organului fiscal – PROIECT ORDIN ANAF

by Lasă un comentariu

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat pentru dezbatere publică proiectul de ORDIN privind stabilirea operaţiunilor care dau dreptul la debitarea contului de TVA, cu acordul organului fiscal.

Prin proiectul de ordin se propune reglementarea modului în care pot fi utilizate sumele din contul de TVA, în cazul înființării popririi sau valorificării bunurilor.

Operațiunile care dau drept la debitarea contului de TVA, cu acordul ANAF, sunt:
a) înfiinţarea popririi asupra disponibilităţilor băneşti, de către organele de executare silită competente;
b) înfiinţarea popririi asupra sumelor datorate debitorului de către terţi, de organele de executare silită competente;
c) înfiinţarea popririi asupra sumelor pe care debitorul le are de încasat de la autorităţi sau instituţii publice, de către organele de executare silită competente;
d) valorificarea bunurilor mobile/imobile sechestrate/confiscate, de către organele de executare silită sau cele de valorificare a bunurilor confiscate competente.

Proiectul de ordin reglementează și documentul prin care structura fiscală centrală își dă acordul pentru debitarea contului de TVA, care poate fi reprezentat, după caz, de Adresa de înfiinţare a popririi asupra disponibilităţilor băneşti, Adresa de înfiinţare a popririi asupra sumelor datorate debitorului de către terţi, Adresa de înfiinţare a popririi asupra sumelor pe care debitorul le are de încasat de la autorităţi sau instituţii publice, Acordul pentru debitarea contului de TVA, eliberat de structura de executare silită/valorificare in cazul valorificării bunurilor.

Prin proiectul de act normativ, se reglementează și faptul că:
-în cazul popririi bancare, contul de TVA al debitorului poate fi debitat cu toată suma existentă în cont până la concurența sumei înscrisă în adresa de înființare a popririi asupra disponibilităților bănești;
-în cazul popririi asupra sumelor datorate debitorului de către terţi sau asupra sumelor pe care debitorul le are de încasat de la autorităţi sau instituţii publice, contul de TVA poate fi debitat cu TVA-ul datorat debitorului, în baza relaţiilor comerciale existente între acesta şi terţul poprit sau autoritatea sau instituţia publică, după caz;
-în cazul valorificării bunurilor, contul de TVA poate fi debitat cu TVA-ul rezultat din valorificarea bunurilor.

Ordonanţa Guvernului nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA prevede faptul că persoanele impozabile şi instituţiile publice înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal, au obligaţia să deschidă şi să utilizeze cel puţin un cont de TVA pentru încasarea şi plata TVA. De asemenea, potrivit art. 9 alin. (1) lit. l) din actul normativ mai sus invocat, conturile de TVA ale persoanelor mai sus mentionate, se debitează și cu alte sume rezultate din operaţiuni care dau dreptul la debitarea contului, stabilite prin ordin al preşedintelui Agentiei Naționale de Administrare Fiscală, cu acordul administrației fiscale.

Documente anexate:
Ordin
Anexa 
Referat de aprobare

Procedura privind scutirea de TVA pentru activități umanitare, caritabile sau educative, desfășurate în afara UE

by Lasă un comentariu

Potrivit art. 294 alin. (1) lit. p) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, sunt scutite de TVA livrările de bunuri către organismele recunoscute care transportă sau expediază aceste bunuri în afara Uniunii Europene, ca parte a activităților umanitare, caritabile sau educative desfășurate în afara Uniunii Europene; scutirea se acordă prin restituirea taxei potrivit unei proceduri stabilite prin ordin al inistrului finanțelor publice.

PROCEDURA privind aplicarea scutirii de taxă pe valoarea adăugată, prevăzută la art. 294 alin. (1) lit. p) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a fost aprobată prin Ordinul MFP nr. 2.376 din 6 septembrie 2017, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 745 din 15 septembrie 2017.

Cine poate solicita restituirea TVA

Scutirea de TVA se aplică organismele recunoscute care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA, prin restituirea taxei pe valoarea adăugată. Organismele înregistrate în scopuri de TVA își exercită dreptul de deducere pentru achizițiile de bunuri care beneficiază de scutirea de taxă cu drept de deducere prin decontul de TVA.

În sensul prezentei proceduri, organismele menționate la art. 294 alin. (1) lit. p) din Codul fiscal sunt organismele recunoscute de România sau de alt stat membru al Uniunii Europene, care au obiective de natură filantropică și sunt angajate în activități cu caracter umanitar, caritabil sau educativ în afara Uniunii Europene.

Organismele recunoscute pot solicita restituirea TVA achitate, pentru bunuri ce le-au fost livrate, trimestrial, cel mai devreme în luna următoare încheierii trimestrului calendaristic în care bunurile au fost utilizate în afara Uniunii Europene.

Prescripția dreptului

Cererilor depuse li se aplică prevederile referitoare la prescripția dreptului de a cere restituirea reglementate de Codul de procedură fiscală. Dacă organismele sunt stabilite în România, restituirea taxei pe valoarea adăugată se efectuează de către administrațiile județene ale finanțelor publice sau administrațiile sectoarelor 1-6 ale finanțelor publice, după caz, în a căror rază teritorială își are sediul sau reședința solicitantul. Dacă aceste organisme nu sunt stabilite în România restituirea taxei se efectuează de către Administrația fiscală pentru contribuabili nerezidenți din cadrul Direcției generale regionale a finanțelor publice București.

Documente necesare

Pentru restituirea TVA, organismele recunoscute trebuie să prezinte organului fiscal competent următoarele documente:
a) o cerere de restituire a taxei pe valoarea adăugată, conform modelului prevăzut în anexa la procedură;
b) copie de pe dovada recunoașterii organismului în România sau în alt stat membru al Uniunii Europene, cum ar fi documente de înființare sau alte documente emise de autoritățile din respectivul stat, din care să reiasă că solicitantul este recunoscut că desfășoară activități umanitare, caritabile sau educative;
c) un borderou care să cuprindă în ordine cronologică pentru fiecare bun care face obiectul restituirii taxei următoarele informații: denumirea, numărul și data documentului, valoarea fără TVA, valoarea TVA, valoarea inclusiv TVA, denumirea, numărul și data documentului de plată corespunzător și suma achitată, data certificării încheierii operațiunii de export de către biroul vamal de export sau a notificării de export;
d) copii de pe facturile în care sunt consemnate bunurile care au fost transportate sau expediate în afara Uniunii Europene pentru care se solicită restituirea;
e) copii de pe bonurile fiscale emise conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația agenților economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a căror valoare individuală, inclusiv TVA, nu este mai mare de 100 euro, la cursul de schimb prevăzut la art. 290 din Codul fiscal, în care sunt consemnate bunurile care au fost transportate sau expediate în afara Uniunii Europene, pentru care se solicită restituirea. În situația în care această valoare este depășită, solicitanții trebuie să prezinte copii de pe facturile emise în conformitate cu prevederile art. 319 alin. (20) din Codul fiscal;
f) copii de pe documentele care atestă achitarea contravalorii bunurilor și a taxei pe valoarea adăugată aferente, până la data depunerii cererilor;
g) copii de pe documentele care certifică încheierea operațiunii de export de către biroul vamal de export sau, după caz, a notificărilor de export certificate de biroul vamal de export, în cazul declarațiilor vamale de export pe cale electronică, sau exemplarul 3 al documentului administrativ unic, folosit ca declarație de export pe suport hârtie, certificat pe verso de biroul vamal de ieșire;
h) dovada faptului că bunurile care fac obiectul restituirii taxei pe valoarea adăugată în conformitate cu art. 294 alin. (1) lit. p) din Codul fiscal au fost utilizate pentru activități umanitare, caritabile sau educative desfășurate în afara Uniunii Europene, cum ar fi, fără a se limita la acestea, contracte, rapoarte de activitate, informații privind beneficiarii activităților.

Cererile de restituire a TVA se soluţionează conform procedurii stabilite prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Model cerere de restituire

Modelul cererii este ANEXĂ la procedură:

Denumirea organismului ………………………Codul de identificare fiscală ………………………..Adresa ……………………………….Telefon ………………………………..Nr. de înregistrare …………………

CERERE de restituire a taxei pe valoarea adăugată în conformitate cu prevederile art. 294 alin. (1) lit. p) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal

În conformitate cu prevederile art. 3 din Procedura privind aplicarea scutirii de taxă pe valoarea adăugată, prevăzută la art. 294 alin. (1) lit. p) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, prin prezenta cerere solicităm restituirea taxei pe valoarea adăugată achitate, în sumă de ………………………. lei, pentru bunurile care au fost utilizate pentru activități:
[] umanitare
[] caritabile
[] educative
desfășurate în afara Uniunii Europene.
Solicităm restituirea în contul nr. …………., deschis la …………………., sucursala ……………………. .
Reprezentantul legal al organismului, ………………………………. (numele și prenumele) ………………………………. (semnătura) Data ……………….

Photo by Tina Floersch on Unsplash

ANAF: Procedura şi condiţiile de aprobare a transferului sumelor din contul de TVA – PROIECT ORDIN

by Lasă un comentariu

ANAF a elaborat si publicat online proiectul de ordin prin care se stabileşte structura competentă, procedura şi condiţiile de aprobare a transferului sumelor din contul de TVA, potrivit art. 12 din Ordonanta privind SPLIT TVA.

ANAF propune ca structura competentă din cadrul ANAF pentru soluţionarea cererilor de aprobare a transferului sumelor din contul de TVA să fie structura de inspecţie fiscală.

Prin proiectul de ordin se aprobă următoarele documente şi formulare:
– procedura de aprobare a transferului sumelor din contul de TVA prevăzute la art. 9 alin (1) lit e), g), h) j) şi k) din ordonanţă potrivit căreia aprobarea transferul se efectuează în urma verificării efectuate de organul fiscal central competent;
– formularul 310 – Cererea pentru aprobarea transferului sumelor din contul de TVA,  se completează cu ajutorul programului de asistenţă pus la dispoziţie de organul fiscal si va fi însoţită de documente justificative, în funcţie de natura sumelor solicitate a fi transferate din contul de TVA;
– referatul privind soluţionarea cererii de aprobare a transferului sumelor din contul de TVA care cuprinde rezultatul analizei cererii şi documentele justificative anexate la aceasta;
– decizia de soluţionare a cererii pentru aprobarea transferului sumelor din contul de TVA, care cuprinde suma solicitată, suma aprobată sau suma respinsă a fi transferată din contul/conturile de TVA;
– invitaţia prin care contribuabilii sunt înştiinţaţi despre data, ora şi locul unde va avea loc audierea asupra constatărilor şi rezultatelor soluţionării cererii pentru aprobarea transferului sumelor din contul de TVA.

Referinţe anexate:
Proiect Ordin
Formular 310 – Cererea pentru aprobarea transferului sumelor din contul TVA
Anexa 1 – Procedura de aprobare a transferului sumelor din contul de TVA
Anexa 2 – INSTRUCŢIUNI pentru completarea formularului (310)
Anexa 3 – REFERAT privind soluţionarea Cererii pentru aprobarea transferului sumelor din contul de TVA
Anexa 4 – DECIZIE de soluţionare a cererii pentru aprobarea transferului sumelor din contul de TVA
Anexa 5 – INVITAŢIE
Anexa 6 – Caracteristicile de tipărire, modul de difuzare, de utilizare şi de păstrare
a formularelor
Referat de aprobare