angajat

Cotele de contribuții sociale obligatorii – 2015

19 feb. 2015 by CFNET Finante Taxe Lasă un comentariu

Potrivit LEGII nr. 186/2014 – Legea bugetului de stat pe anul 2015, LEGII nr. 187/2014 – Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015 și art. 296^18 (3) lit.a), d), e) si f) din LEGEA 571/2003 privind Codul fiscal, cotele de contribuții sociale obligatorii pentru anul 2015 sunt:

pensii CAS 2015

Cotele de contribuţie de asigurări sociale, Baza legala: art. 296^18 (3) lit. a) din Codul fiscal:
– 26,3% pentru condiţii normale de muncă, din care, 10,5% pentru contribuţia individuală şi 15,8% pentru contribuţia datorată de angajator;
– 31,3% pentru condiţii deosebite de muncă, din care, 10,5% pentru contribuţia individuală şi 20,8% pentru contribuţia datorată de angajator;
– 36,3% pentru condiţii speciale de muncă şi pentru alte condiţii de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia individuală şi 25,8% pentru contribuţia datorată de angajator .

pensii administrate privat 2015

Cota aferenta fondurilor de pensii administrate privat, inclusa in contributia individuala de asigurari sociale datorata de angajat = 5%

sănătate CASS 2015

– contributia datorata de angajator/plătitor de venit = 5,2%
– contributia individuala de asigurari sociale de sanatate datorata de celelalte categorii de persoane care au obligatia platii contributiei direct sau cu plata din alte surse = 5,5%
– contributia datorata de persoanele prevazute la art. 259 alin. (6) din Legea nr.95/2006 (persoanele care se asigura facultativ) = 10,7%

concedii indemnizații 2015

– contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate datorata de angajator/platitor de venit =0,85% #Baza legala: art. 296^18 (3) lit. c) din Codul fiscal

ajutorul de somaj 2015

– contributia individuala la bugetul asigurarilor de somaj datorata de angajat = 0,5% #Baza legala: art. 296^18 (3) lit. d^1) din Codul fiscal

– contributia la bugetul asigurarilor de somaj datorata de angajator/platitor de venit = 0.5% #Baza legala: art. 296^18 (3) lit. d^2) din Codul fiscal

accidente de muncă și boli profesionale 2015

– contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, diferentiata in functie de clasa de risc, conform legii, datorata de angajator/platitor de venit = 0,15%-0,85% #Baza legala: art. 296^18 (3) lit. e) din Codul fiscal

fond garantare 2015

– contributia la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale, datorata de angajator/platitor de venit = 0.25%#Baza legala: art. 296^18 (3) lit. f) din Codul fiscal

câștigul salarial mediu brut 2015

Câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015 este de 2.415 lei.

salariul minim 2015

Salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata este 975 lei lunar, începând cu 01.01.2015 și 1.050 lei începând cu 01.07.2015.

COTE in anii anteriori:

– Cotele de contributii sociale obligatorii – 2014
– Cotele de contributii sociale obligatorii – 2013
– Cotele de contributii sociale obligatorii – 2012
– Cotele de contributii sociale obligatorii – 2011
– Cotele de contributii de asigurari sociale – 2010
– Cotele de contributii de asigurari sociale – 2009

Cotele de contribuții sociale obligatorii – 2014

1 oct. 2014 by CFNET Finante Taxe Lasă un comentariu

Potrivit Legii 340/2013 a bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2014, Legii 356/2013 a bugetului de stat pe anul 2014, art. 296^18 (3) lit.a), d), e) si f) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal și Legii 123/2014, cotele de contribuții sociale obligatorii pentru anul 2014 sunt:

pensii CAS 2014

ianuarie – septembrie 2014
– contributia de asigurari sociale datorata de angajator/platitor de venit #Baza legala: art. 296^18 (3) lit. a) din Codul fiscal
a^1) pentru conditii normale de munca = 20,8%
a^2) pentru conditii deosebite de munca = 25,8%
a^3) pentru conditii speciale de munca si pentru alte conditii de munca = 30,8%
– contributia individuala de asigurari sociale datorata de angajat = 10,5% #Baza legala: art. 296^18 (3) lit. a) din Codul fiscal

octombrie – decembrie 2014
– contributia de asigurari sociale datorata de angajator/platitor de venit #Baza legala: art. 296^18 (3) lit. a) din Codul fiscal, modificat prin Legii 123/2014
a^1) pentru conditii normale de munca = 15,8%
a^2) pentru conditii deosebite de munca = 20,8%
a^3) pentru conditii speciale de munca si pentru alte conditii de munca = 25,8%
– contributia individuala de asigurari sociale datorata de angajat = 10,5% #Baza legala: art. 296^18 (3) lit. a) din Codul fiscal, modificat prin Legii 123/2014

contribuția la fondurilor de pensii administrate privat 2014

– cota aferenta fondurilor de pensii administrate privat, inclusa in contributia individuala de asigurari sociale datorata de angajat = 4,5% #Baza legala: art. 20 (2) din Legea 340/2013 – BASS 2014

sănătate CASS 2014

– contributia datorata de angajator/plătitor de venit = 5,2% #Baza legala: art. 9 (5) lit. a) din Legea 356/2013 – BS 2014
– contributia individuala de asigurari sociale de sanatate datorata de celelalte categorii de persoane care au obligatia platii contributiei direct sau cu plata din alte surse = 5,5% #Baza legala: art. 9 (6) lit. c) din Legea 356/2013 – BS 2014
– contributia datorata de persoanele prevazute la art. 259 alin. (6) din Legea nr.95/2006 (persoanele care se asigura facultativ) = 10,7% #Baza legala: art. 9 (6) lit .b) din Legea 356/2013 – BS 2014

concedii indemnizații 2014

– contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate datorata de angajator/platitor de venit = 0,85% #Baza legala: art. 296^18 (3) lit. c) din Codul fiscal

ajutorul de somaj 2014

– contributia individuala la bugetul asigurarilor de somaj datorata de angajat = 0,5% #Baza legala: art. 296^18 (3) lit. d^1) din Codul fiscal

– contributia la bugetul asigurarilor de somaj datorata de angajator/platitor de venit = 0.5% #Baza legala: art. 296^18 (3) lit. d^2) din Codul fiscal

accidente de muncă și boli profesionale 2014

fond garantare 2014

-contributia la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale, datorata de angajator/platitor de venit = 0.25% #Baza legala: art. 296^18 (3) lit. f) din Codul fiscal

câștigul salarial mediu brut 2014

– castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat = 2.298 lei. #Baza legala: art. 16 din Legea 340/2013 – BASS 2014

COTE in anii anteriori:

– Cotele de contributii sociale obligatorii – 2013
– Cotele de contributii sociale obligatorii – 2012
– Cotele de contributii sociale obligatorii – 2011
– Cotele de contributii de asigurari sociale – 2010
– Cotele de contributii de asigurari sociale – 2009

Cotele de contribuții sociale obligatorii – 2013

28 feb. 2013 by CFNET Finante Taxe Un comentariu

Potrivit Legii 6/2013 a bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2013, Legii 5/2013 a bugetului de stat pe anul 2013 si art. 296^18 (3) lit.a), d), e) si f) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cotele de contribuții sociale obligatorii pentru anul 2013 sunt:

pensii CAS 2013

– contributia de asigurari sociale datorata de angajator/platitor de venit
Baza legala: art. 296^18 (3) lit. a) din Codul fiscal
a^1) pentru conditii normale de munca = 20,8%
a^2) pentru conditii deosebite de munca = 25,8%
a^3) pentru conditii speciale de munca si pentru alte conditii de munca = 30,8%
– contributia individuala de asigurari sociale datorata de angajat = 10,5%
Baza legala: art. 296^18 (3) lit. a) din Codul fiscal

contribuția la fondurilor de pensii administrate privat 2013

– cota aferenta fondurilor de pensii administrate privat, inclusa in contributia individuala de asigurari sociale datorata de angajat = 4%
Baza legala: art. 18 (2) din Legea 6/2013 – BASS 2013

sănătate CASS 2013

– contributia datorata de angajator/plătitor de venit = 5,2%
Baza legala: art. 9 (6) lit. a) din Legea 5/2013 – BS 2013
– contributia individuala de asigurari sociale de sanatate datorata de celelalte categorii de persoane care au obligatia platii contributiei direct sau cu plata din alte surse = 5,5%
Baza legala: art. 9 (6) lit. c) din Legea 5/2013 – BS 2013
– contributia datorata de persoanele prevazute la art. 259 alin. (6) din Legea nr.95/2006 (persoanele care se asigura facultativ) = 10,7%
Baza legala: art. 9 (6) lit .b) din Legea 5/2013 – BS 2013

concedii indemnizații 2013

– contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate datorata de angajator/platitor de venit = 0,85%
Baza legala: art. 296^18 (3) lit. c) din Codul fiscal

ajutorul de somaj 2013

– contributia individuala la bugetul asigurarilor de somaj datorata de angajat = 0,5% – Baza legala: art. 296^18 (3) lit. d^1) din Codul fiscal
– contributia la bugetul asigurarilor de somaj datorata de angajator/platitor de venit = 0.5%
Baza legala: art. 296^18 (3) lit. d^2) din Codul fiscal

accidente de muncă și boli profesionale 2013

– contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, diferentiata in functie de clasa de risc, conform legii, datorata de angajator/platitor de venit = 0,15%-0,85%
Baza legala: art. 296^18 (3) lit. e) din Codul fiscal

fond garantare 2013

-contributia la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale, datorata de angajator/platitor de venit = 0.25%
Baza legala: art. 296^18 (3) lit. f) din Codul fiscal

câștigul salarial mediu brut 2013

– castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat = 2.223 lei.
Baza legala: art. 16 din Legea 6/2013 – BASS 2013

Baza legală:

CODUL FISCAL, la Art. 296^18 Calculul, retinerea si virarea contributiilor sociale din TITLUL IX^2 CONTRIBUTII SOCIALE OBLIGATORII prevede:
(1) Persoanele fizice si juridice care au calitatea de angajator, precum si entitatile prevazute la art. 296^3 lit. f) si g) au obligatia de a calcula, de a retine si de a vira lunar contributiile de asigurari sociale obligatorii.
(2) Sub aspectul calcularii, retinerii si platii contributiilor individuale de asigurari sociale si a contributiei individuale la bugetul asigurarilor pentru somaj, in situatia persoanelor prevazute la art. 296^3 lit. c), platitorul de venit este asimilat angajatorului.
(3) Cotele de contributii sociale obligatorii sunt urmatoarele:
a) pentru contributia de asigurari sociale:
a^1) 31,3% pentru conditii normale de munca, din care 10,5% pentru contributia individuala si 20,8% pentru contributia datorata de angajator;
a^2) 36,3% pentru conditii deosebite de munca, din care 10,5% pentru contributia individuala si 25,8% pentru contributia datorata de angajator;
a^3) 41,3% pentru conditii speciale de munca, din care 10,5% pentru contributia individuala si 30,8% pentru contributia datorata de angajator;
b) pentru contributia de asigurari sociale de sanatate:
b^1) 5,5% pentru contributia individuala;
b^2) 5,2% pentru contributia datorata de angajator;
c) 0,85% pentru contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate;
d) pentru contributia la bugetul asigurarilor de somaj:
d^1) 0,5% pentru contributia individuala;
d^2) 0,5% pentru contributia datorata de angajator;
e) 0,15%-0,85% pentru contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, diferentiata in functie de clasa de risc, conform legii, datorata de angajator;
f) 0,25% pentru contributia la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale, datorata de angajator.
(4) Cotele prevazute la alin. (3) se pot modifica prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat si prin legea bugetului de stat, dupa caz, cu exceptia cotei contributiei de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale in cazul somerilor, prevazuta la art. 296^6, care se suporta integral din bugetul asigurarilor pentru somaj si se datoreaza pe toata durata efectuarii practicii profesionale in cadrul cursurilor organizate potrivit legii, conform prevederilor art. 80 alin. (2) din Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, republicata.
(5) Calculul contributiilor sociale individuale se realizeaza prin aplicarea cotelor prevazute la alin. (3) asupra bazei lunare de calcul prevazute la art. 296^4, corectata cu veniturile specifice fiecarei contributii in parte, cu exceptiile prevazute la art. 296^15 si, dupa caz, la art. 296^16.
(6) În cazul in care din calcul rezulta o baza de calcul mai mare decat valoarea a de 5 ori castigul salarial mediu brut, prevazut la art. 296^4 alin. (3), cota contributiei individuale de asigurari sociale se va aplica asupra echivalentului a de 5 ori castigul salarial mediu brut, pe fiecare loc de realizare al venitului.
(7) În situatia persoanelor prevazute la art. 296^3 lit. c), calculul contributiei individuale de asigurari sociale si al contributiei individuale la bugetul asigurarilor pentru somaj se realizeaza prin aplicarea cotelor contributiilor sociale individuale respective, prevazute la alin. (3), asupra bazei de calcul stabilite potrivit art. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2010, cu modificarile ulterioare.
(8) Calculul contributiilor sociale datorate de angajator si de entitatile prevazute la art. 296^3 lit. f) si g) se realizeaza prin aplicarea cotelor prevazute la alin. (3) asupra bazelor de calcul prevazute la art. 296^5-296^13, dupa caz.
(9) Contributiile sociale individuale se retin si se vireaza la bugetele si fondurile carora le apartin pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza, impreuna cu contributia angajatorului sau a persoanelor asimilate angajatorului datorata potrivit legii.

LEGEA 5/2013 – BS 2013 prevede la art. 9 (6) din SECŢIUNEA 3: Dispoziţii referitoare la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pe anul 2013:
Art. 9
…
(6) Pentru anul 2013, cotele de contribuţii pentru asigurările de sănătate prevăzute de Legea nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se stabilesc după cum urmează:
a) 5,2% pentru cota datorată de angajatori, prevăzută la art. 258 din Legea nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
b) 10,7% pentru cota datorată de persoanele prevăzute la art. 259 alin. (6) din Legea nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
c) 5,5% pentru celelalte categorii de persoane care au obligaţia plăţii contribuţiei direct sau cu plata din alte surse.

LEGEA 6/2013 – BASS 2013 prevede:
Art. 16 – Câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2013 este de 2.223 lei.
Art. 17 – Cuantumul ajutorului de deces se stabileşte, în condiţiile legii, în cazul:
a) asiguratului sau pensionarului, la 2.223 lei;
b) unui membru de familie al asiguratului sau al pensionarului, la 1.112 lei.
Art. 18 – (1) Cotele de contribuţii sociale obligatorii pentru anul 2013 sunt cele prevăzute la art. 296^18 alin. (3) lit. a), d), e) şi f) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) În cota de contribuţie individuală de asigurări sociale prevăzută la art. 296^18 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, este inclusă şi cota de 4% aferentă fondurilor de pensii administrate privat, prevăzută de Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Cota contribuţiei prevăzute la art. 28 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, pentru anul 2013, este suma cotelor contribuţiilor la bugetul asigurărilor pentru şomaj prevăzute la art. 296^18 alin. (3) lit. d) pct. d1) şi d2) din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

COTE in anii anteriori:
– Cotele de contributii sociale obligatorii – 2012
– Cotele de contributii sociale obligatorii – 2011
– Cotele de contributii de asigurari sociale – 2010
– Cotele de contributii de asigurari sociale – 2009

Cum poate fi limitata “migratia creierelor”: Beneficii mai atractive pe termen lung decat banii

23 nov. 2012 by cfnet Lasă un comentariu

Criza impune companiilor schimbarea strategiilor de retentie a angajatilor, in contextul fondurilor limitate si al unei piete tot mai agresive. Cum ar putea acestea sa isi pastreze angajatii valorosi fara sa faca eforturi financiare, ce poate cantari mai mult decat banii pe termen lung la locul de munca – toate aceste aspecte sunt provocari de pe urma carora ambele parti – angajator si angajat – au de castigat.

DailyBusiness.ro a stat de vorba cu specialisti in domeniu, care au oferit raspunsuri la problema „migratiei creierelor”, un fenomen destul de raspandit in Romania.

Pentru ca procesul de restructurare sa presupuna pastrarea oamenilor valorosi, companiile trebuie sa aiba dezvoltat si implementat un proces de evaluare de performanta bazat pe criterii obiective si pe indicatori masurabili, spune Bogdan Badea, business development manager in cadrul Accace.
O evaluare de performanta bazata pe criterii subiective ar conduce catre un esec al procesului de restructurare. Din aceasta cauza, un prim pas privind retentia angajatilor valorosi ar fi implementarea acestui sistem transparent, pe baza caruia angajatii valorosi sa fie recompansati, apreciati si promovati.

“Numai in acest fel ei vor continua sa faca performanta, simtind ca eforturile si implicarea lor sunt remarcate de catre companie”, considera Bogdan Badea.

Un alt aspect important il reprezinta existenta unui plan de cariera in cadrul companiei, astfel incat orice nou angajat sa stie, inca de la inceput, care sunt etapele, criteriile si actiunile pe care daca le va indeplini va putea sa treaca la pasul urmator, fie prin primirea de noi proiecte sau atributii, fie prin promovarea pe o alta pozitie.

Restructurarea presupune o schimbare de plan. Ceea ce inseamna ca planul initial nu a avut un sistem de rezerva (sau de perspectiva) pentru situatii dificile si astfel se ajunge la disponibilizare, explica Stephane Meuret, directorul Human Respect Solutions.

„Aceasta situatie exista si din cauza lipsei unui plan national economic si politic stabil, acest lucru provocand si neglijarea unui plan solid pentru piata resurselor umane. Intr-o companie bine organizata nu exista categoriile angajatilor valorosi si angajatilor de care ne putem dispensa, dar exista categoria angajatilor care au abilitati specifice si le pot folosi pentru obiective specifice”, precizeaza acesta.

Meuret arata ca astfel se asigura un sistem unitar, sigur, de perspectiva, rezistent la schimbarile bruste din piata muncii. Insa pentru realizarea unui astfel de sistem unitar, care constituie o metoda potrivita pentru retentia angajatilor, trebuie investit timp pentru formarea si fidelizarea acestora.

Obiectivele pe termen scurt (2-3 ani) nu trebuie sa fie principala caracteristica a unei organizatii, a completat acesta.

Comunicare transparenta

Ce modalitati alternative de motivare a angajatilor ar avea companiile, in afara de cea financiara?
„Daca un angajat stie ca peste x luni sau ani va putea creste in cariera, acesta va fi motivat sa faca performanta, raspunde Bogdan Badea de la Accace.

De altfel companiile ar trebui sa se gandeasca mai mult la metode de motivare a angajatilor, nu la cele de retentie, deoarece daca angajatii sunt mereu motivati si implicati, gandurile de cautare a unui nou job nu vor interveni in subconstientul acestora.

O alta metoda de motivare care s-a dovedit foarte eficienta, mai ales in aceasta perioada de criza, este comunicarea transparenta si permanenta a viziunii, strategiei pe termen scurt si lung, precum si motivarea anumitor decizii care au un impact direct asupra angajatilor, spune Bogdan Badea, dand ca exempu restructurarea unui anumit departament.

Managementul trebuie sa fie in legatura permanenta cu toti angajatii si metoda de comunicare sa nu fie de tipul „FYI”, ci sa existe discutii in care angajatii sa poata pune intrebari si, implicit, sa primeasca raspunsuri.

Este angajatul compatibil cu firma?

Partea financiara trebuie sa fie doar o sectiune a pachetului de beneficii si, de ce nu, a unei cariere, spune Miriana Matei, HR director Schneider Electric Romania, care considera ca posibilitatea de dezvoltare a carierei, in special pentru oamenii valorosi, este mult mai importanta decat veniturile obtinute intr-un anumit moment.

“Intr-adevar, in cazul headhunting-ului, sigur ii faci unui candidat o oferta financiara mai buna decat cea pe care o are deja, numai ca este extrem de important ca acel candidat sa ia in considerare si alte aspecte, care cantaresc mai mult decat banii pe termen lung: valorile companiei si compatibilitatea propriei persoane cu acestea, natura postului si posibilitatile de dezvoltare”, a precizat aceasta.
Compania Schneider Electric, care are un grad de retentie a angajatilor de 94% in ultimul an, se concentreza in aceasta perioada pe dezvoltarea „talentelor” pe care le-a identificat in interiorul companiei, angajatii care au avut performante constante la nivel inalt si care au potential sa preia joburi noi, cu responsabilitati mai mari, dar isi propune, in acelasi timp, si atragerea de persoane valoroase din afara companiei pe pozitiile deschise.

„Masurile de HR pe care le luam in cadrul companiei, precum managementul talentelor, promovarea interna, pachetele de beneficii, toate converg catre o crestere constanta a nivelului de satisfactie al angajatilor, chiar si pe timp de criza. Ca o dovada concreta a acestui lucru, va pot spune ca angajatii Schneider Electric Romania se claseaza in top 3 in randul tuturor subsidiarelor grupului in regiune in ceea ce priveste nivelul de satisfactie”, a mai spus Miriana Matei.

Exemple concrete de beneficii extrasalariale

Managerii ar trebui sa duca o politica de retentie a angajatilor prin pachete de beneficii, care pot arata diferit de la companie la companie, dar care ar putea creste cu siguranta nivelul de motivatie la locul de munca, si care ar limita si „nestatornicia” celor nemultumiti.

In cazul Schneider Electric, de exemplu, acest pachet de beneficii contine bonusuri in functie de performanta, asigurare medicala, asigurare stomatologica, asigurare de viata, participare la un plan de pensii privat, zile de concediu in plus, participarea la evenimente sportive, petreceri de Craciun pentru copiii angajatilor, petreceri pentru angajati la finalul anului calendaristic. In plus, vinerea toti angajatii pleaca de la birou la ora 15, iar o data la doua saptamani acestia ies la cafea cu directorul general al companiei.

Diferenta intre reactivitate si proactivitate

Aprecierea individuala si colectiva a personalului poate reprezenta o alternativa solida la beneficiile financiare. In acest sens, se poate stimula implicarea angajatilor in activitati si proiecte prin care acestia isi pot imbunatati competentele, arata Stephane Meuret de la Human Respect Solutions.

Insa trebuie facuta diferenta dintre ultrareactivitate si proactivitate, deoarece “incurajand proactivitatea angajatilor printr-un sistem competitiv structurat, conturat cu obiective specifice, pe termen lung, unde sa fie cuprins si un sistem de bonusare personalizat/fidelizat care poate fi obtinut in functie de angajamentul si vechimea angajatilor (tipul de bonus cu “intarziere”), pot fi oferite o viziune concreta a parcursului profesional si o sursa puternica de motivare, explica acesta.

Cat timp raman in companii romanii valorosi

“Nu exista date clare despre o perioada medie petrecuta intr-o companie de catre angajatii valorosi din doua motive: primul este ca nu exista o metodologie clara de stabilire a angajatilor valorosi care se poate aplica in orice companie, iar al doilea motiv este ca aceste date fluctueaza foarte mult de la o industrie la alta, chiar si pentru statisticile care iau in considerare toate tipurile de angajati”, a explicat Bogdan Badea de la Accace.

Acesta a adaugat ca se poate afirma cu tarie ca daca o companie dezvolta planuri de retentie si motivare a angajatilor, atat financiare cat si non-financiare, cei valorosi vor continua sa lucreze in respectiva companie, unii dintre ei poate pana la ultimul pas, acela de CEO/Director General.

Stephane Meuret de la Human Respect Solution spune ca perioada petrecuta de angajati in companii depinde foarte mult de politica companiei si domeniul de activitate al acesteia, dar estimeaza, in medie, un interval cuprins intre 4 si 6 ani.

Cand este utila migratia creierelor

In companiile unde angajatii se simt motivati, apreciati si recompensati, fenomenul de „migratie a creierelor” nu are un impact major, deci nu se poate cataloga ca o tendinta. Insa situatia dintr-o companie la un anumit moment nu ii poate multumi pe toti angajatii, iar in acest caz apare acest fenomen natural.

In unele cazuri fenomenul de migratie este chiar util, atat pentru compania de la care respectivul „creier” pleaca, deoarece acesta va fi inlocuit, dar si pentru compania la care ajunge, considera reprezentantul Accace.

Este util pentru ca schimbul de idei, metode de lucru sau abordari intre companii duce la dezvoltarea acestora.

Luand in considerare ca cele mai frecvente cinci motive invocate pentru a pleca din companie sunt salariul, relatia cu manager-ul direct, mediul de lucru, lipsa perspectivei de promovare si o oferta mai buna, putem observa ca pentru primele patru solutiile privesc in mod direct companiile, asa ca putem spune ca acoperirea acestora cresc sansele de retentie a „creierelor”, concluzioneaza acesta.

Sursa : www.dailybusiness.ro

Care sunt motivele pentru care cardul european de sănătate este mai avantajos decât asigurarea medicală de călătorie

30 aug. 2012 by cfnet Lasă un comentariu

O analiză realizată de către Accace, unul dintre liderii din Europa Centrală şi de Est în management financiar, arată că principalul beneficiu al cardului european de sănătate este egalitatea la tratament, persoanele care-l deţin având aceleaşi drepturi ca cetăţenii ţării în care primesc îngrijirile medicale.

„Cardul garantează primirea de servicii medicale gratuite în cadrul spitalelor de stat, similare cu cele de care beneficiază rezidenţii statului vizitat, în timpul călătoriilor în afara ţării, în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, în Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia”, spune Maria Cojocariu, Senior Payroll Accountant Accace.

Din punct de vedere financiar, cardul european de sănătate este mult mai avantajos decât asigurarea medicală de călătorie, costurile pentru obţinrea lui fiind zero. De asemenea, cardul are o valabilitate de până la 6 luni de la data emiterii.

Totuşi, trebuie ţinut cont de faptul că în unele ţări asigurarea medicală este obligatorie, pe când deţinerea unui card european de sănătate este facultativă.

Fără limită de costuri

Spre deosebire de asigurarea medicală, cardul acoperă doar serviciile medicale prestate de spitalele de stat, dar are avantajul că nu prevede o limită pentru costurile procedurilor medicale. În schimb, asigurarea medicală acoperă cheltuielile până în limita a 50.000 de euro, în funcţie de riscurile asigurate.

„Fiecare asigurator are propria sa politică şi propriile riscuri pe care le acoperă prin intermediul poliţei. În majoritatea contractelor de asigurare, la secţiunea excluderi, este specificat că poliţa nu acoperă accidente sau îmbolnăviri determinate de starea de graviditate sau de naştere, în special pentru femeile a căror sarcină a depăşit 27 de săptămâni. Alt exemplu poate fi schiatul, considerat de unii asiguratori ca fiind un sport extrem, prin urmare riscurile sale nu sunt asigurate în toate poliţele”, explică expertul Accace.

În plus, dacă asigurarea acoperă exclusiv controalele şi serviciile medicale cu caracter de urgenţă, cardul european de sănătate acoperă, pe lângă acestea, şi problemele minore. Cardul nu acoperă, însă, situaţia în care persoana asigurată se deplasează în UE cu scopul de a beneficia de tratament medical pentru boli deja existente.

Recuperezi banii în 90 de zile

În anumite ţări, cum ar fi Germania, există posibilitatea ca persoana care are nevoie de servicii medicale să fie obligată la co-plata spitalizării sau chiar să achite pe loc contravaloarea serviciilor medicale, în ciuda faptului că deţine cardul european de sănătate. În aceste cazuri, posesorul de card trebuie să depună o cerere de rambursare a banilor la Casa de Asigurări de Sănătate de care aparţine.

Recuperarea banilor este posibilă doar dacă respectivul contribuabil este cu plata contribuţiilor la zi şi dacă prezintă documentaţia necesară solicitată.

„Conform normelor metodologice privind rambursarea şi recuperarea cheltuielilor reprezentând asistenţa medicală acordată în baza documentelor internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii, la care Romania este parte, rambursarea se realizează în termen de maximum 90 de zile de la data înregistrării cererii la casa de asigurări de sănătate, însoţită de actele doveditoare”, explică expertul Accace.

Spre deosebre de card, poliţa privată asigură preluarea şi achitarea tuturor cheltuielilor direct către furnizorii de servicii medicale din străinătate. În cazul unei astfel de asigurari, nu trebuie achitată contravaloarea serviciilor medicale, indiferent de sistemul de sănătate al ţării de destinaţie.

Ce informaţii conţine cardul european de sănătate

Cardul european de sănătate conţine următoarele date:
• numele şi prenumele asiguratului;
• codul numeric personal al asiguratului;
• data naşterii asiguratului;
• data expirării cardului;
• codul Organizaţiei Internaţionale pentru Standardizare pentru statul membru emitent al cardului;
• numărul de identificare şi acronimul casei de asigurări de sănătate care emite cardul;
• numărul cardului.

Cotele de contributii sociale obligatorii – 2012

4 ian. 2012 by CFNET Finante Taxe Un comentariu

Potrivit Legii 294/2011 a bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2012, Legii 295/2011 a bugetului de stat pe anul 2012 si art. 296^18 (3) lit.a), d), e) si f) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cotele de contributii sociale obligatorii pentru anul 2012 sunt:

pensii CAS 2012

-contributia de asigurari sociale datorata de angajator/platitor de venit – Baza legala: art. 296^18 (3) lit. a) din Codul fiscal
a^1) pentru conditii normale de munca = 20,8%
a^2) pentru conditii deosebite de munca = 25,8%
a^3) pentru conditii speciale de munca si pentru alte conditii de munca = 30,8%
-contributia individuala de asigurari sociale datorata de angajat = 10,5% – Baza legala: art. 296^18 (3) lit. a) din Codul fiscal

contributia la fondurilor de pensii administrate privat 2012

-cota aferenta fondurilor de pensii administrate privat, inclusa in contributia individuala de asigurari sociale datorata de angajat = 3,5% – Baza legala: art. 19 (2) din Legea 294/2011 – BASS 2012

sanatate CASS 2012

-contributia datorata de angajator/platitor de venit = 5,2% – Baza legala: art. 8 (5) lit. a) din Legea 295/2011 – BS 2012
-contributia individuala de asigurari sociale de sanatate datorata de celelalte categorii de persoane care au obligatia platii contributiei direct sau cu plata din alte surse = 5,5% – Baza legala: art. 8 (5) lit. c) din Legea 295/2011 – BS 2012
-contributia datorata de persoanele prevazute la art.259 alin. (6) din Legea nr.95/2006 (persoanele care se asigura facultativ) = 10,7% – Baza legala: art. 8 (5) lit .b) din Legea 295/2011 – BS 2012

concedii indemnizatii 2012

-contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate datorata de angajator/platitor de venit = 0,85% – Baza legala: art. 296^18 (3) lit. c) din Codul fiscal

ajutorul de somaj 2012

-contributia individuala la bugetul asigurarilor de somaj datorata de angajat = 0,5% – Baza legala: art. 296^18 (3) lit. d^1) din Codul fiscal
-contributia la bugetul asigurarilor de somaj datorata de angajator/platitor de venit = 0.5% – Baza legala: art. 296^18 (3) lit. d^2) din Codul fiscal

accidente de munca si boli profesionale 2012

– contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, diferentiata in functie de clasa de risc, conform legii, datorata de angajator/platitor de venit = 0,15%-0,85% – Baza legala: art. 296^18 (3) lit. e) din Codul fiscal

fond garantare 2012

-contributia la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale, datorata de angajator/platitor de venit = 0.25% – Baza legala: art. 296^18 (3) lit. f) din Codul fiscal

castigul salarial mediu brut 2012

–castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat = 2.117 lei. Baza legala: art. 17 din Legea 294/2011 – BASS 2012

Legea 295/2001 – BS 2012 prevede la art. 8 (5):
(5) Pentru anul 2012, cotele de contribuții pentru asigurarile de sanatate prevazute de Legea nr. 95/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, se stabilesc dupa cum urmeaza:
a) 5,2% pentru cota datorata de angajatori, prevazuta la art. 258 din Legea nr. 95/2006, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) 10,7% pentru cota datorata de persoanele prevazute la art. 259 alin. (6) din Legea nr. 95/2006, cu modificarile si completarile ulterioare;
c) 5,5% pentru celelalte categorii de persoane care au obligația plații contribuției direct sau cu plata din alte surse.

Legea 294/2011 – BASS 2012 prevede:
Art. 17. — Castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2012 este de 2.117 lei.
Art. 18. — Cuantumul ajutorului de deces se stabileste, in condițiile legii, astfel:
a) in cazul asiguratului sau pensionarului, la 2.117 lei;
b) in cazul unui membru de familie al asiguratului sau al pensionarului, la 1.059 lei.
Art. 19. — (1) Cotele de contribuții sociale obligatorii pentru anul 2012 sunt cele prevazute la art. 296^18 alin. (3) lit. a), d), e) si f) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) În cota de contribuție individuala de asigurari sociale prevazuta la art. 296^18 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, este inclusa si cota de 3,5% aferenta fondurilor de pensii administrate privat, prevazuta de Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

COTE in anii anteriori:
– Cotele de contributii sociale obligatorii – 2011
– Cotele de contributii de asigurari sociale – 2010
– Cotele de contributii de asigurari sociale – 2009