CAS

Tribunalul București. Procedura de recuperare a sumelor reprezentând indemnizații și concedii medicale plătite de către angajator salariaților

6 ian. 2023 by cfnet

Potrivit disp. art. 38 alin. (1) din O.U.G. nr. 158/2005: „Sumele reprezentând indemnizaţii, care se plătesc asiguraţilor şi care, potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, se suportă din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, se recuperează din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate din creditele bugetare prevăzute cu această […]

The post Tribunalul București. Procedura de recuperare a sumelor reprezentând indemnizații și concedii medicale plătite de către angajator salariaților first appeared on JURIDICE.

Citeste articolul integral / Read the full article >>> Fiscalitate - JURIDICE

InJustiție. Iar banul public s-a proptit în mop!

15 aug. 2022 by cfnet

De la 1 august, e oficial: pentru fisc, tot românul care lucrează part-time e un impostor, un hoț al statului. O zice ordonanța 16, proaspăt adoptată de guvernanții despre care nici nu mai știi ce să mai crezi (or fi nepregătiți, or fi dezinformați sau doar rău intenționați?) Ordonanța modifică – iar – codul fiscal: […]

The post InJustiție. Iar banul public s-a proptit în mop! first appeared on JURIDICE.

Citeste articolul integral / Read the full article >>> Fiscalitate - JURIDICE

Eliminarea plafoanelor CAS şi CASS – oportunități pentru românii detașați

7 feb. 2017 by CFNET Finante Taxe Lasă un comentariu

Autor: Stela Andrei, Senior Manager, Departamentul de asistență fiscală și juridică, EY România

Modificarea controversată OUG 3/2017

Una dintre modificările aduse de Ordonanța de Urgență nr. 3/6 ianuarie 2017 și publicată în Monitorul Oficial nr. 16 din 6 ianuarie 2017 elimină plafonul la CAS (contribuția la pensie) și abrogă prevederea de plafonare a CASS-ul (contribuția la sănătate) care trebuia să se aplice din 1 ianuarie 2017. Aceste măsuri îi vizează pe angajații cu un salariu brut lunar de peste 5 salarii medii pe economie (adică, potrivit reglementărilor actuale, un salariu brut ce depășește 14.305 RON).

Această modificare controversată și deja destul de mult dezbătută este aplicabilă la veniturile salariale obținute începând cu luna februarie 2017. Mulți angajați și angajatori și-au făcut deja calculele cu privire la impactul fiscal al acestor modificări, iar, din informațiile pe care le avem noi, rezultatele nu arată deloc încurajator.

Totuşi, o parte dintre românii care vor fi afectați de eliminarea plafonului, de altfel, ar putea să-i schimbe cursul într-o direcție mai avantajoasă pentru ei. Astfel, ma refer, de exemplu, la acei angajați români care sunt detașați să muncească în străinătate şi care vor fi afectați de aceste modificări.

Detașații români, care muncesc în străinătate pentru o perioadă limitată de timp (în mod normal până în 5 ani), rămân în majoritatea cazurilor asigurați în sistemul de asigurări sociale din România, deci continuă să contribuie în acest sistem chiar dacă muncesc într-o altă țară. Acest lucru le este permis de Regulamentul european și de acordurile din domeniul asigurărilor sociale. Regula generală este, însă, că ar trebui să plătească contribuţii sociale in ţara în care muncesc.

Cel mai mare nivel de contribuție într-un sistem public de pensii

Am luat ca exemplu câteva țări unde sunt detașați români și am ajuns la concluzia că avem cel mai mare nivel de contribuție într-un sistem public de pensii. Iată câteva exemple de cote integrale de contribuție la pensie (angajat plus angajator) din alte țări europene: Germania -18,7%, Austria – 22,8%, Polonia – 19,52%. De reținut că aceste state prevăd și plafoane pentru contribuțiile plătite, în funcție de nivelul veniturilor, plafoane tocmai eliminate în România de ordonanța mai sus menționată.

Prin comparație, contribuția integrală la pensie în România este de 26,2% din venitul salarial brut lunar (pentru condiții normale de muncă). În ceea ce privește beneficiul ulterior, pensia de care ar beneficia este de departe mai mică față de cea pe care ar primi-o într-un alt stat.

În acest context, ne putem aștepta ca angajatorii să ia în considerare oportunitatea de a-și înrola angajații detașați în sistemul de asigurări sociale din țara unde muncesc efectiv, având în vedere nu doar costurile legate de contribuțiile sociale, ci și beneficiile aferente. Într-o prima fază însă, ar trebui să aibă în vedere derularea unor analize prin care să stabilească cu mai multă exactitate care ar fi nivelul costurilor în țara gazdă și să determine dacă mai este oportun pentru angajații lor să rămână asigurați în sistemul românesc, mai ales în condiţiile în care legislaţia europeană aplicabilă prevede ca regulă plata în ţara în care muncesc.

Dacă rezultatul analizei va fi în favoarea sistemului de asigurări sociale din țara gazdă, atunci atât angajații cât și angajatorii pot serios considera să se îndrepte către acesta și să contribuie în țara unde angajații muncesc. Acest lucru îi va scuti pe angajatori și de procedura atât de anevoioasă de a obține certificatul de asigurare din România, care le este necesar în celălalt stat în cazul în care angajatul ramâne asigurat în România.

Veniturile estimate a fi colectate la buget

Astfel, contribuind într-un alt stat, angajatorii şi angajații ar putea să-și optimizeze nivelul costurilor salariale, iar angajații ar beneficia și de un sistem de asigurare mai avantajos din punct de vedere al beneficiilor subsecvente. Și care va fi rezultatul pentru România?

Analizele făcute de guvern privind veniturile estimate a fi colectate la buget, ca urmare a măsurilor de eliminare a plafoanelor, ar putea fi afectate într-o oarecare măsură de opţiunile făcute de angajaţii şi angajatorii români, în cazul în care vor decide să contribuie în sistemul de asigurări sociale dintr-un alt stat.

***

Despre EY România

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 230.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 29,6 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2016. Reţeaua noastră este cea mai integrată la nivel global iar resursele din cadrul acesteia ne ajută să le oferim clienţilor servicii prin care să beneficieze de oportunităţile din întreaga lume. În România, EY este unul dintre liderii de pe piaţa serviciilor profesionale încă de la înfiinţare, în anul 1992. Cei peste 700 de angajaţi din România şi Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, asistenţă în tranzacţii şi servicii de asistenţă în afaceri către companii multinaţionale şi locale. www.ey.com.

ANAF: Procedura de încetare a obligației de plată a CAS și formulare aferente (proiect Ordin)

12 apr. 2013 by CFNET Finante Taxe Lasă un comentariu

ANAF a publicat pentru dezbatere publică proiectul de Ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală pentru aprobarea procedurii de încetare a obligației de plată a contribuţiei de asigurări sociale, precum şi a unor formulare.

În Referatul de aprobare se precizează că persoanele fizice care au calitatea de contribuabili la sistemul public de pensii şi la cel de asigurări sociale de sănătate, conform art. 296^21 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, au obligaţia de a plăti contribuţiile de asigurări sociale la organul fiscal competent, potrivit legii.
În conformitate cu prevederile art. 296^21 alin.(1) din Codul fiscal, următoarele persoane au calitatea de contribuabili la sistemul public de pensii, cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internaţionale la care România este parte, după caz, respectiv:
a) întreprinzătorii titulari ai unei întreprinderi individuale;
b) membrii întreprinderii familiale;
c) persoanele cu statut de persoană fizică autorizată să desfăşoare activităţi economice;
d) persoanele care realizează venituri din profesii libere;
e) persoanele care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, la care impozitul pe venit se determină pe baza datelor din evidenţa contabilă în partidă simplă.

Prin Ordonanţa Guvernului nr. 8/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, prevederile art.296^21 alin.(2) din Codul fiscal, referitoare la persoanele care nu datorează contribuţia de asigurări sociale pentru veniturile obţinute ca urmare a încadrării în una sau mai multe dintre situaţiile prevăzute la art.296^21 alin.(1) lit a) – e), în temeiul cărora a fost emis Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1714/2012 prin care a fost aprobată actuala procedură de încetare a obligaţiei de plată a contribuţiei de asigurări sociale, precum şi a unor formulare, au fost modificate.

Astfel, în conformitate cu noile prevederi, introduse la art. 296^23 alin.(4) din Codul fiscal, persoanele care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor şi orice alte venituri din desfăşurarea unei activităţi dependente, venituri din pensii şi venituri sub forma indemnizaţiilor de şomaj, asigurate în sistemul public de pensii, persoanele asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale neintegrate în sistemul public de pensii, care nu au obligaţia asigurării în sistemul public de pensii, precum şi persoanele care au calitatea de pensionari ai acestor sisteme, nu datorează contribuţia de asigurări sociale pentru veniturile obţinute ca urmare a încadrării în una sau mai multe dintre situaţiile prevăzute la art.296^21 alin.(1) lit a) – e).

Ca urmare, prin prezentul proiect de ordin, ANAF propune următoarele:
a) aprobarea modelului şi conţinutului formularelor :
– 601 “Cerere de încetare a obligaţiei de plată a contribuţiei de asigurări sociale”, cod 14.13.04.03;
– Notificare.
Formularul 601 se completează şi se depune de către persoanele care nu mai au calitatea de contribuabil la sistemul public de pensii în conformitate cu prevederile art.296^23 alin.(4) din Codul fiscal.
b) aprobarea procedurii de încetare a obligaţiei de plată a contribuţiei de asigurări sociale.

Eventualele sugestii, propuneri sau opinii referitoare la acest proiect de act normativ pot fi transmise în scris la Directia de Comunicare, Relatii Publice si Mass-Media – cu menţiunea “Conf.Legii nr.52/2003”, la următoarele adrese:
• Prin scrisori la adresa poştală: Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, str.Apolodor nr.17, sector 5 Bucuresti 050741 – la Direcţia de Comunicare, Relaţii
Publice şi Mass-Media;
• Electronic la adresa de mail: relatiipublice.anaf@mfinante.ro
• Prin fax la numarul: 021-319.98.57.

Referințe anexate:
Proiect ordin
Anexa 1a
Anexa 1b
Anexa 2
Anexa 3
Referat de aprobare

Contribuții sociale 2013: Modificări ale cotelor și plafoanelor față de anul 2012

30 mart. 2013 by CFNET Finante Taxe Lasă un comentariu

Cotele contribuțiilor sociale aplicabile în anul 2013 față de cotele aplicabile în anul 2012 NU au fost modificate, cu excepția cotei aferente fondurilor de pensii administrate privat, inclusă în contribuția individuală de asigurări sociale datorată de angajat (de la 3,5 % la 4%).

Începând 25 februarie 2013, prin Legea nr. 6/2013 a bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2013, câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2013 este de 2.223 lei [art. 16 din Legea 6/2013].

Astfel, majorarea salariului mediu determină creșterea bazei lunare de calcul a contribuțiilor de asigurări sociale pentru persoanele fizice care obțin venituri din activități independente.

Baza de calcul pentru contribuţiile sociale obligatorii privind persoanele care realizează venituri impozabile din activităţi independente, activităţi agricole, silvicultură, piscicultură, precum şi din asocieri fără personalitate juridică este reglementată prin ART. 296^22 din Codul Fiscal,

Potrivit acestor prevederi,

– Baza lunară de calcul pentru CAS este venitul declarat care trebuie să se fie între următoarele limite:
plafon minim = 35% din câştigul salarial mediu brut
plafon maxim = de 5 ori câştigul salarial mediu brut.
Dacă venitul rămas după deducerea din venitul total realizat a cheltuielilor efectuate în scopul realizării acestui venit, respectiv valoarea anuală a normei de venit, după caz, raportat la cele 12 luni ale anului, este sub nivelul minim menţionat, nu se datorează CAS.

– Baza lunară de calcul pentru CASS nu poate fi mai mică decât un salariu de bază minim brut pe ţară, dacă acest venit este singurul asupra căruia se calculează contribuţia.

Pentru persoanele care realizează venituri din activităţile agricole, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate reprezintă valoarea anuală a normei de venit, determinată potrivit prevederilor art. 73, raportată la cele 12 luni ale anului.

Pentru persoanele care realizează venituri, în regim de reţinere la sursă a impozitului pe venit, din următoarele activităţi:
a) venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
b) venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor/convenţiilor civile încheiate potrivit Codului civil, precum şi a contractelor de agent. Fac excepție veniturile din activităţi desfăşurate în baza contractelor/convenţiilor civile încheiate potrivit Codului civil obţinute de contribuabilii care desfășoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere şi sunt înregistrați fiscal potrivit legislaţiei în materie;
c) venituri din activitatea de expertiză contabilă și tehnică, judiciară și extrajudiciară;
d) venitul obținut de o persoană fizică dintr-o asociere cu o persoană juridică contribuabil, potrivit titlului IV^1, care nu generează o persoană juridică,
baza de calcul al contribuţiilor sociale este venitul brut stabilit prin contractul încheiat între părţi, diferenţa dintre venitul brut şi cheltuiala deductibilă prevăzută la art. 50 din C.fiscal, venitul din asociere, valoarea comisioanelor sau onorariile stabilite potrivit legii în cazul expertizelor tehnice judiciare şi extrajudiciare, şi orice alte venituri obţinute, indiferent de denumirea acestora, pentru care se aplică reţinerea la sursă a impozitului pe venit.

Pentru aceste persoane, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate nu poate fi mai mică decât un salariu de bază minim brut pe ţară, dacă acest venit este singurul asupra căruia se calculează contribuţia.

În cazul persoanelor care realizează numai venituri din agricultură sub nivelul salariului de bază minim brut pe ţară lunar şi nu fac parte din familiile beneficiare de ajutor social, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate reprezintă o treime din salariul de bază minim brut pe ţară.

În 2012, când salariul mediu era stabilit la 2.117 lei, baza de calcul pentru CAS era cuprinsă între 741 de lei și putea ajunge până la maxim 10.585 de lei.

În 2013, începând cu majorarea căștigului salarial mediu la 2.223 lei, baza de calcul pentru CAS este de minim 778 de lei si de maxim 11.115 lei.

În 2013, contributia minimă și maximă crește cu 12 lei, astfel persoanele fizice asigurate în sistemul public de pensii vor plăti la CAS minim 244 de lei pe lună, iar suma maximă va fi de 3479 de lei pe lună.

Obligațiile fiscale privind contribuţiile sociale ale plătitorilor de venituri cu regim de reţinere la sursă (contracte civile, de agent, drepturi de autor, asocieri)

21 feb. 2013 by CFNET Finante Taxe Lasă un comentariu

Potrivit Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, plătitorii de venit, persoane juridice sau alte entităţi care au obligaţia de a conduce evidenţa contabilă, au îndatorirea de a calcula, reţine şi vira impozit prin reţinere la sursă, reprezentând plăţi anticipate, pentru veniturile plătite reprezentând:
-drepturi de proprietate intelectuală;
-activităţi desfăşurate în baza contractelor/convenţiilor civile încheiate potrivit Codului Civil, precum şi a contractelor de agent;
-activitatea de expertiză contabilă şi tehnică, judiciară şi extrajudiciară;
-asocierea unei persoane fizice cu o persoana juridică, plătitoare pe venit microîntreprindere.
Direcţia Generală a Finanţelor Publice Vâlcea a publicat online următoarele precizări referitoare la obligațiile fiscale ale plătitorilor de venituri cu regim de reţinere la sursă:

Important!
Nu se reţine impozit în cazul veniturilor realizate în baza contractelor/convenţiilor civile încheiate potrivit Codului civil obţinute de contribuabilii care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere şi sunt înregistraţi fiscal potrivit legislaţiei în materie.
Contribuabilii care obţin venituri din categoriile menţionate mai sus, datorează contribuţii sociale individuale, contribuţii care se calculează, reţin, declară şi virează de către plătitorii de venituri.
Declararea impozitului de 10% sau de 16% şi a contribuţiilor sociale individuale se face în formularul 112 „Declaraţie privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate”, formular care se depune prin mijloace electronice de transmitere la distanţă. În acest caz, plătitorul de venit trebuie să deţină un certificat calificat, eliberat în condiţiile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică.
Plătitorii de venit, persoane juridice sau alte entităţi completează formularul 112, secţiunea C, conform instrucţiunilor prevăzute în Ordinul comun al viceprim-ministrului, ministrului Finanţelor Publice, ministrului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi ministrului Sănătăţii nr. 1.045/2.084/793/2012.
Formularul 112 se depune trimestrial sau lunar în funcţie de perioada înscrisă în vectorul fiscal.

Obligaţii fiscale privind contribuţiile sociale
A. Pentru contribuabilii care obţin venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor/ convenţiilor civile încheiate potrivit Codului Civil, precum şi a contractelor de agent; din activitatea de expertiză contabilă şi tehnică, judiciară şi extrajudiciară
Plătitorii acestor venituri calculează şi reţin următoarele contribuţii:
– contribuţia individulă de asigurări sociale (CAS – 10,5%) şi contribuţia individulă de asigurări sociale de sănătate (CASS – 5,5%), dacă acestea sunt singurele venituri realizate;
– numai contribuţia individulă de asigurări sociale de sănătate (CASS – 5,5%) dacă realizează venituri din: salarii sau asimilate salariilor şi orice alte venituri din desfăşurarea unei activităţi dependente; din pensii; din şomaj, sunt asiguraţi în sisteme proprii de asigurări sociale neintegrate în sistemul public de pensii şi au calitatea de pensionari ai acestor sisteme.

Calcul
Baza lunară de calcul este:
– pentru CAS, venitul brut stabilit prin contractul încheiat între părţi, valoarea comisioanelor sau onorariilor stabilite potrivit legii în cazul expertizelor tehnice judiciare şi extrajudiciare care nu poate fi mai mare decât echivalentul a de 5 ori câştigul salarial mediu brut.
– pentru CASS, venitul brut stabilit prin contractul încheiat între părţi, valoarea comisioanelor sau onorariilor stabilite potrivit legii în cazul expertizelor tehnice judiciare şi extrajudiciare şi nu poate fi mai mic decât un salariu minim brut pe ţară, dacă acest venit este singurul asupra căruia se calculează contribuţia.
Important!
Plătitorii de venit nu reţin şi nu calculează contribuţiile sociale individuale (CAS şi CASS) beneficiarilor de venit care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere şi sunt înregistraţi fiscal potrivit legislaţiei în materie.
Persoanele fizice care realizează venituri în baza contractelor de agent, indiferent că sunt obţinute pe cod fiscal sau cod numeric personal, datorează contribuţiile sociale.

B. Pentru contribuabilii care obţin venituri din drepturi de proprietate intelectuală
În condiţiile în care acest venit este singurul venit realizat, plătitorii de venit calculează şi reţin:
– contribuţia individulă de asigurări sociale (CAS – 10,5%) care se aplică asupra venitului brut diminuat cu cota de cheltuială forfetară (20%, 25%) şi care nu poate fi mai mare decât echivalentul a de 5 ori câştigul salarial mediu brut.
– contribuţia individulă de asigurări sociale de sănătate (CASS – 5,5%) care se aplică asupra venitului brut diminuat cu cota de cheltuială forfetară (20%, 25%).
În cazul în care se realizează şi alte venituri, contribuabilii nu datorează cele două cote de contribuţii dacă obţin venituri din: salarii sau asimilate salariilor şi orice alte venituri din desfăşurarea unei activităţi dependente; din pensii; din şomaj, sunt asiguraţi în sisteme proprii de asigurări sociale neintegrate în sistemul public de pensii şi au calitatea de pensionari ai acestor sisteme.

De reţinut!
Plătitorii de venit nu reţin şi nu calculează contribuţiile sociale individuale (CAS şi CASS) beneficiarilor de venit care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere şi sunt înregistraţi fiscal potrivit legislaţiei în materie.

C. Pentru contribuabilii care obţin venituri dintr-o asociere cu o persoană juridică contribuabil -microîntreprindere – care nu generează o persoană juridică sau venituri din asocierile fără personalitate juridică constituite între persoanele fizice rezidente cu persoane juridice române
Pentru veniturile realizate atât în România, cât şi în străinătate, plătitorii de venit din această categorie calculează şi reţin numai contribuţia individulă de asigurări sociale de sănătate – 5,5%.
Baza lunară de calcul pentru CASS este venitul realizat din asociere.

Alte precizări
În situaţia în care, veniturile prezentate mai sus sunt singurele venituri, baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate nu poate fi mai mică decât un salariu de bază minim brut pe ţară.
Încadrarea în plafoanele minime şi maxime se face de către organul fiscal, după încheierea anului fiscal, pe baza declaraţiilor fiscale.
Plătitorii de venit au obligaţia depunerii formularului 205 „Declaraţie privind impozitul reţinut la sursă şi câştigurile/pierderile realizate pe beneficiari de venit” până la data de 28 februarie 2013 pentru impozitul şi contribuţiile sociale reţinute în anul 2012.