cercetare dezvoltare

Normele privind deducerile pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare la calculul rezultatului fiscal

16 nov. 2022 by CFNET Finante Taxe Lasă un comentariu

Normele privind deducerile pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare la calculul rezultatului fiscal În Monitorul Oficial nr. 0967 s-a publicat Ordinul 3265/30.09.2022 privind modificarea și completarea Ordinului ministrului Finanţelor Publice și al ministrului Educaţiei Naţionale nr. 1.056/4.435/2016 pentru aprobarea Normelor privind deducerile pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare la calculul rezultatului fiscal.

Conform documentului, condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească activităţile de cercetare-dezvoltare eligibile pentru acordarea deducerii suplimentare la calculul rezultatului fiscal s-au modificat astfel:
a) activitățile trebuie să fie cuprinse într-un proiect de cercetare-dezvoltare, astfel cum este definit în Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare, identificat prin următoarele elemente:
1. scopul şi obiectivele proiectului;
2. domeniul de cercetare-dezvoltare;
3. perioada de desfăşurare a proiectului;
4. resursele alocate proiectului (sursele de finanţare şi, dacă este cazul, echipa de proiect şi infrastructura de cercetare);
5. bugetul proiectului;
6. categoria rezultatului activităţii de cercetare-dezvoltare, conform art. 74 din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare;
7. caracterul inovativ;
b) activitatile sunt activităţi de cercetare aplicativă şi/sau dezvoltare tehnologică.
Ca element de noutate, au fost eliminate exemplele de activități care nu sunt activități de cercetaredezvoltare și s-a adăugat faptul că, în cadrul activităţilor de dezvoltare tehnologică, se iau în considerare și activităţile de dezvoltare experimentală.
Autoritatatea de stat pentru cercetare-dezvoltare va constitui un corp de experţi înscriși în Registrul național al experţilor pentru certificarea activității de cercetare-dezvoltare. Metodologia de selecţie a acestora, normele metodologice cu privire la expertiza lor și structura Registrului naţional al experţilor se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare.
Sistemul de certificare rămâne în mare parte opțional. Obligativitatea certificării se aplică pentru marii contribuabili. Pentru proiectele și activităţile de cercetare-dezvoltare finanţate din fonduri publice naţionale și internaţionale o asemenea certificare nu este necesară.
În ceea ce privește expresiile sau termenii folosiţi în prezentele Norme, au fost eliminate referinţele la Regulamentul UE nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa internă în aplicarea articolelor 107 şi 108 din tratat, precum și la comentariile din ghidul specific emis de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică –
Manualul Frascati.
Prezentul ordin se aplică începând cu 1 ianuarie 2023.

Sursa: Deloitte Tax Alerts

Cercetare, dezvoltare și inovare: Stimulentele fiscale în România – Studiu KPMG

18 iul. 2019 by CFNET Finante Taxe Lasă un comentariu

Studiul KPMG realizează o scurtă radiografie a performanțelor sectorului CDI în România (subliniind și importanța acestuia în cadrul contextului economic național), punând accent pe impactul semnificativ pe care îl pot avea facilitățile fiscale aplicate în acest domeniu.

Studiul cuprinde 4 capitole: Importanța activităților de CDI în economie, România în contextul CDI la nivel european, Stimulente fiscale pentru cercetare dezvoltare: formă, aplicare, provocări, Concluzii și recomandări.

Creșterea economică se bazează pe trei componente principale: a) acumularea de capital – incluzând investițiile în imobile, echipamente și resurse umane, b) creșterea numărului populației și, implicit a forței de muncă, și c) progresul tehnologic. În acest context, de-a lungul timpului s-au conturat două teorii principale care punctează importanța schimbării tehnologice în ecuația creșterii economice, sprijinind ideea că principalul motor al acesteia este inovarea. Prima teorie, de origine neo-clasică, percepe progresul tehnologic ca fiind un element exterior, susținut doar de trecerea timpului și neexplicat ca proces de sine stătător, accentul fiind pus pe intensitatea acumulării capitalului. Robert M. Solow, laureat al premiului Nobel pentru economie, este creditat pentru inițierea acestui curent, denumit modelul de creștere exogenă.

Studiul KPMG propune încurajarea CDI prin politici fiscal-bugetare, din exemplele de succes ale altor țări, ar putea fi adoptate unele măsuri pentru încurajarea investițiilor în CDI:

Clarificarea modului în care se definesc activitățile CDI care sunt eligibile pentru aplicarea facilităților fiscale implementate, fie prin includerea în legislație a unor definiții mai detaliate, fie prin elaborarea unor ghiduri cu exemple de activități/procese eligibile pentru diverse domenii de activitate;
Definirea unor linii directoare cu privire la modul în care autoritățile fiscale vor evalua eligibilitatea proiectelor/activităților CDI pentru aplicarea facilităților fiscale specifice;
Clarificarea și simplificarea condițiilor administrative pentru aplicarea facilităților fiscale existente, astfel încât beneficiile obținute să nu fie depășite de costurile asociate aplicării facilităților. Spre exemplu, alternativ la reglementările existente în prezent, se pot defini anumite condiții, în schimbul îndeplinirii cărora angajatorii să poată aplica scutirea de impozit pe venit într-o manieră simplificată și pe întreg venitul salarial obținut de angajații implicați în activități de cercetare-dezvoltare și inovare. Astfel, ar putea crește semnificativ gradul de accesare a facilităților fiscale pentru CDI deja existente, având ca rezultat creșterea investițiilor mediului privat în CDI;
Extinderea facilităților fiscale și adaptarea acestora la specificul anumitor tipuri de entități, cum ar fi IMM sau companiile din anumite domenii de activitate: • Extinderea scutirii de impozit a profitului reinvestit sau acordarea unor cote de deduceri suplimentare mai ridicate pentru achiziția de tehnologii inovative, ceea ce ar stimula indirect crearea de noi tehnologii prin activități de CDI; • Posibilitatea de a beneficia de credit fiscal și de a obține astfel rambursări de impozit (în locul deducerii suplimentare), cel puțin în cazul IMM, facilitatea devenind astfel mult mai atractivă pentru companiile aflate în faza de start-up, care înregistrează pierderi fiscale și întâmpină dificultăți în obținerea de finanțare; • Introducerea de facilități fiscale pentru CDI diferențiate pentru IMM sau pentru anumite sectoare de activitate considerate de importanță strategică. De exemplu, pe lângă credit fiscal, IMM ar putea beneficia și de condiții simplificate privind documentarea activităților;
Finanțarea țintită a proiectelor de cercetare de la bugetul de stat, atât pentru instituții publice, cât și pentru entități private (de exemplu, acordarea de stimulente pentru înregistrarea de noi brevete, acordarea de granturi pentru proiecte de cercetare în anumite domenii de activitate de interes strategic pentru economia României etc.).

STUDIU KPMG: Cercetare, dezvoltare și inovare: Stimulentele fiscale și creșterea economică în România – PDF

FACILITATE FISCALĂ: Scutirea de impozit pe venit pentru salariile din cercetare-dezvoltare și inovare

16 sept. 2017 by CFNET Finante Taxe Lasă un comentariu

Acordarea facilităţii fiscale privind scutirea de impozit pe venit pentru salariile din cercetare-dezvoltare și inovare este reglementată prin:
ART. 60 pct. 3 din Codul Fiscal: Sunt scutiți de la plata impozitului pe venit următorii contribuabili:
3. persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii și asimilate salariilor prevăzute la art. 76 alin. (1) – (3), ca urmare a desfășurării activității de cercetare-dezvoltare și inovare, definită conform Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare, potrivit procedurii stabilite prin ordin comun al ministrului finanțelor publice și al ministrului cercetării și inovării, în următoarele condiții:
a) scutirea se acordă pentru toate persoanele care sunt incluse în echipa unui proiect de cercetare-dezvoltare și inovare, astfel cum este definit în Ordonanța Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare, cu indicatori de rezultat definiți;
b) scutirea se acordă în limita cheltuielilor cu personalul alocat proiectului de cercetare-dezvoltare și inovare, evidențiate distinct în bugetul proiectului;
c) statul de plată aferent veniturilor din salarii și asimilate salariilor, obținute de fiecare angajat din activitățile desfășurate în proiectul de cercetare-dezvoltare și inovare, se întocmește separat pentru fiecare proiect.

ORDINUL MFP nr. 2.326/2017 din 29 august 2017 privind stabilirea procedurii de acordare a facilității fiscale prevăzute la art. 60 pct. 3 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Facilitatea fiscală

Persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor ca urmare a desfășurării activității de cercetare-dezvoltare și inovare, în România, în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu, a unui statut special prevăzut de lege sau act de detașare încheiat cu/la o unitate/instituție de drept public sau de drept privat cuprinsă în sistemul național de cercetare-dezvoltare și de inovare beneficiază de scutirea de impozit dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute la art. 60 pct. 3 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Proiectul de cercetare-dezvoltare și inovare

Potrivit procedurii aprobate prin Ordinul MFP, proiectul de cercetare-dezvoltare și inovare, astfel cum este definit în Ordonanța Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare, trebuie să conțină elementele definitorii ale proiectului, respectiv:
a) scopul;
b) domeniul de cercetare, dezvoltare și inovare;
c) obiectivele;
d) perioada de desfășurare;
e) tipul sursei de finanțare (public/privat/național/extern);
f) bugetul, cu evidențierea distinctă a cheltuielilor corespunzătoare veniturilor din salarii și asimilate salariilor aferente personalului încadrat în proiect;
g) caracterul de noutate și/sau inovativ al rezultatului;
h) indicatorii de rezultat definiți.

Indicatorii de rezultat, definiți în proiect, se referă la rezultatele cuantificabile angajate prin proiect. Scutirea de impozit pe veniturile din salarii și asimilate salariilor se acordă chiar și în cazul nerealizării obiectivelor proiectului de cercetare-dezvoltare și de inovare.

Scutirea de impozit pe veniturile din salarii și asimilate salariilor se acordă lunar, în limita cheltuielilor de personal alocate în bugetul proiectului de cercetare-dezvoltare și inovare.
Sunt scutite şi sumele reprezentând indemnizații de concedii de odihnă, dacă în bugetul alocat proiectului de cercetare-dezvoltare și inovare sunt cuprinse astfel de sume.

Documentele justificative necesare sunt:
a) documentul care conține datele de identificare ale proiectului de cercetare-dezvoltare și inovare;
b) fișele de pontaj corespunzătoare proiectului;
c) statul de plată întocmit separat pentru fiecare proiect.

Acordarea scutirii de impozit pe veniturile din salarii și asimilate salariilor constituie responsabilitatea angajatorului/plătitorului de venit sau revine persoanei fizice, în cazul contribuabililor prevăzuți la art. 82 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.
Pentru persoanele fizice detașate care desfășoară activitate de cercetare-dezvoltare și inovare în România, sarcina îndeplinirii condițiilor revine plătitorului de venituri.

Photo by chuttersnap on Unsplash

Art. 19^1 Deduceri pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare

4 oct. 2007 by CFNET Finante Taxe 4 comentarii

AC8-3 (1) La calculul profitului impozabil, pentru activitatile de cercetare-dezvoltare se acorda urmatoarele stimulente fiscale:
a) deducerea suplimentara la calculul profitului impozabil in proportie de 20% a cheltuielilor eligibile pentru aceste activitati; deducerea suplimentara se calculeaza trimestrial/anual; in cazul in care se realizeaza pierdere fiscala, aceasta se recupereaza potrivit dispozitiilor art. 26;
b) aplicarea metodei de amortizare accelerata si in cazul aparaturii si echipamentelor destinate activitatilor de cercetaredezvoltare. AC8-3
AC13 (2) In aplicarea prevederilor prezentului articol se elaboreaza norme privind deducerile pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare, aprobate prin ordin comun al ministrului finantelor publice si al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii. AC13
AC13 AC8-3 (2) Stimulentele fiscale pentru cercetare-dezvoltare se acorda in conditiile elaborarii de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, cu avizul Ministerului Economiei si Finantelor, a unei scheme de ajutor de stat avand ca obiectiv cercetarea-dezvoltarea si inovarea in conditiile indeplinirii dispozitiilor prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile nationale in domeniul ajutorului de stat, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 137/2007, si de Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piata comuna in aplicarea art. 87 si 88 din Tratat (Regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare). AC8-3 AC13