Pentru a decide inteligent, solicită online consultanță personalizată la FINAND # consultant personal taxe finanțe.
Agenția Națională de Administrare Fiscal a publicat Ghidul privind rezidența fiscală a persoanelor fizice, versiunea noiembrie 2017.
1. CUI SE ADRESEAZĂ ACEST GHID?
Acest GHID se adresează persoanelor fizice rezidente/nerezidente, care părăsesc/sosesc în România, și în cazul cărora este necesară stabilirea/modificarea rezidenței fiscale, respectiv impozitarea veniturilor obținute.
2. Criterii de stabilire a rezidenței persoanei fizice, potrivit convenției de evitare a dublei impuneri
Dacă o persoană fizică este considerată rezidentă atât în România, cât și într-un stat semnatar al convenției de evitare a dublei impuneri, rezidența persoanei fizice se stabilește astfel[1]:
2.1. Persoana fizică este considerată rezidentă numai a statului în care are domiciliul, respectiv locuința permanentă aflată la dispoziția sa.
O locuință se consideră permanentă dacă este proprietatea personală a persoanei fizice, dacă aceasta este închiriată de persoana respectivă sau dacă rămâne disponibilă oricând pentru această persoană și/sau familia sa.
2.2. Dacă persoana deține o locuință permanentă aflată la dispoziția sa în ambele state, este considerată rezidentă numai a statului în care își are centrul intereselor vitale, respectiv în statul cu care relațiile sale personale și economice sunt mai apropiate.
Dacă o persoană fizică deține o locuință într-un stat semnatar al unei convenții de evitare a dublei impuneri încheiate cu România și deține la dispoziția sa și o locuință în România în timp ce o păstrează pe prima, faptul că păstrează prima locuință în statul în care a locuit preponderent, unde a muncit și unde se află familia sa și toate proprietățile sale poate, împreună cu alte elemente, să demonstreze că persoana respectivă și-a păstrat centrul intereselor vitale în celălalt stat, și nu în România.
Același criteriu de stabilire a centrului intereselor vitale este folosit în mod corespunzător și pentru persoanele fizice rezidente care părăsesc România[2].
2.3. Dacă nu poate fi determinat statul în care persoana are centrul intereselor vitale sau dacă respectiva persoană nu deține o locuință permanentă aflată la dispoziția sa în niciunul dintre state, se consideră că este rezidentă a statului în care aceasta locuiește frecvent. Astfel, se vor avea în vedere șederile pe care le are persoana respectivă în toate locurile din același stat;
2.3. Dacă persoana locuiește în mod obișnuit în ambele state sau nu locuiește în niciunul dintre ele, se va considera că persoana respectivă este rezidentă a statului a cărui naționalitate/cetățenie o are.
2.4. Dacă persoana are naționalitatea/cetățenia ambelor state sau nu are naționalitatea/cetățenia niciunuia dintre ele, autoritățile competente ale statelor contractante vor rezolva această problemă pe cale amiabilă la nivelul acestora, potrivit articolului „Procedura amiabilă” din convenția de evitare a dublei impuneri.
La stabilirea rezidenței se vor avea în vedere și comentariile articolului 4 „Rezident” din Modelul convenției de evitare a dublei impuneri al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică[3].
Orice schimbare apărută, care poate aduce modificări în ceea ce privește rezidența, trebuie adusă la cunoștința organului fiscal central competent de către persoana fizică în cauză[4].
3. Sosirea pe teritoriul României a persoanei fizice nerezidente
3.1 Elemente care atestă rezidența în România
3.1.1 Principalele elemente care sunt luate în considerare pentru stabilirea rezidenței, potrivit Codului fiscal[5], cu modificările și completările ulterioare, sunt[6]:
- domiciliul în România;
- locuința permanentă din România a persoanei fizice, locuință care poate fi în proprietate sauînchiriată sau care rămâne, disponibilă oricând pentru această persoană și/sau familia sa;
- centrul intereselor vitale amplasat în România;
- persoana fizică este prezentă în România pentru o perioadă sau mai multe perioade ce depășesc întotal 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat.
3.1.2 Alte elemente care sunt luate în considerare la stabilirea rezidenței în România sau în statul străin, dar numai împreună cu elementele menționate la punct. 3.1.1[7]:
- autovehicul înregistrat în România/statul străin;
- permis de conducere emis de autoritatea competentă din România/statul străin;
- pașaport emis de autoritatea competentă din România/statul străin;
- persoana este asigurată la sistemul asigurărilor sociale din România/statul străin în toată perioadaîn care stă în străinătate/România;
- persoana este asigurată la sistemul asigurărilor sociale de sănătate din România/statul străin în toată perioada în care stă în străinătate/România.
Dacă o persoană fizică nerezidentă nu face dovada rezidenței într-un stat cu care România are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri sau este rezident al unui stat cu care România nu are încheiată convenție și îndeplinește condițiile de rezidență prevăzute de lege[8], se va considera că este rezident în statul român[9]. În acest caz, persoana respectivă are obligație fiscală integrală în România, fiind supusă impozitului pe venit pentru venitul obținut din orice sursă, atât din România, cât și din afara României, începând cu data de la care aceasta devine rezidentă în România, acesteia fiindu-i eliberat la cerere certificatul de rezidență fiscală. În certificatul de rezidență fiscală organul fiscal central competent va certifica anul/anii, respectiv perioada din an, pentru care persoana fizică este rezidentă în România[10].
3.2. Stabilirea rezidenței de către organul fiscal central competent la sosirea persoanei fizice în România
3.2.1 Completarea și depunerea chestionarului pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la sosirea în România
Persoanele fizice care sosesc în România și au o ședere în statul român o perioadă sau mai multe perioade care depășesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat, au obligația completării formularului „Chestionar pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la sosirea în România”[11].
Persoanele fizice nerezidente trebuie să înregistreze chestionarul la organul fiscal central competent, în 30 de zile de la împlinirea termenului de 183 de zile de prezență în România[12].
Chestionarul poate fi descărcat de pe site-ul ANAF: www.anaf.ro, secțiunea: „Asistență contribuabili„ rubrica: „Formulare fiscale și Ghid de completare„ și se poate transmite personal sau prin împuternicit, prin poștă, cu confirmare de primire, sau se poate depune la registratura organului fiscal central competent.
3.2.2 Documentele justificative
Persoanele fizice au obligația de a anexa la „Chestionarul pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanelor fizice la sosirea în România[13]” următoarele documente justificative:
- copia pașaportului, valabil (cetățenii Uniunii Europene anexează copia pașaportului sau adocumentului național de identitate, valabil);
- copia cărții de identitate/cărții de rezidență permanente/ permisului de ședere/ certificatului de înregistrare fiscală, emisă/emis de autoritatea competentă din România;
- documente care atestă existența unei locuințe în România a persoanei fizice, locuință care poate fi în proprietate sau închiriată sau care rămâne disponibilă oricând pentru această persoană și/sau familia sa;
- după caz, certificatul de rezidență fiscală eliberat de autoritatea competentă a statului străin cu care România are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri sau un alt document eliberat de către o altă autoritate decât cea fiscală, care are atribuții în domeniul certificării rezidenței fiscale conform legislației interne a acelui stat, în original sau în copie legalizată, însoțit de o traducere autorizată în limba română;
- un document emis de autoritatea fiscală străină care atestă că persoana fizică este scoasă din evidența sa fiscală, după caz, însoțit de o traducere autorizată în limba română; – orice alte documente care pot sta la baza determinării rezidenţei persoanei fizice.
Certificatul de rezidență fiscală eliberat de autoritatea competentă a statului străin cu care România are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri/Documentul eliberat de către o altă autoritate decât cea fiscală este valabil pentru anul/anii pentru care este emis14.
3.2.3[14] Excepții de la depunerea „Chestionarului pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanelor fizice la sosirea în România”
Nu au obligația depunerii formularului „Chestionar pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la sosirea în România”[15]: – cetățenii străini cu statut diplomatic sau consular în România;
- cetățenii străini care sunt funcționari ori angajați ai unui organism internațional șiinterguvernamental înregistrat în România;
- cetățenii străini care sunt funcționari sau angajați ai unui stat străin în România;
- membrii familiilor celor de mai sus,
cu respectarea regulilor generale ale dreptului internațional sau a prevederilor acordurilor speciale la care România este parte.
Persoanele fizice nerezidente sosite în România înainte de 1 ianuarie 2014 și care solicită eliberarea „Certificatului de rezidență fiscală privind aplicarea Convenției/Acordului de evitare a dublei impuneri dintre România și …, pentru persoane fizice rezidente în România” au obligația completării formularului „Chestionar pentru stabilirea rezidentei fiscale a persoanei fizice la sosirea în România”, și totodată să facă dovada plății impozitului pe venit pentru veniturile obținute din orice sursă, atât din România, cât și din afara României, pentru categoriile de venituri supuse impozitului în România[16].
3.2.4 Notificarea emisă de organul fiscal ca urmare a Chestionarului depus de persoanele fizice la sosirea în România
Organul fiscal central competent, ținând cont de prevederile convenției de evitare a dublei impuneri sau ale Codului fiscal după caz, de Chestionarul depus, de certificatul de rezidență fiscală emis de autoritatea fiscală străină sau un alt document (eliberat de către o altă autoritate decât cea fiscală) după caz, precum și de orice alte documente relevante, stabilește rezidența și, în termen de 30 de zile de la depunerea Chestionarului, notifică persoana fizică dacă are obligație fiscală integrală în România sau va fi impusă numai pentru veniturile obținute din România[17].
Dacă o persoană fizică devine rezidentă în România numai pentru o perioadă dintr-un an fiscal, această persoană fizică are obligație fiscală integrală în România numai pentru acea perioadă din anul fiscal în care este considerată rezidentă[18].
Pentru perioada din anul fiscal, respectiv de la data sosirii în România și până la data la care devine rezidentă în România, persoana fizică este considerată nerezidentă, fiind supusă impozitului numai pentru veniturile obținute din România[19].
3.3. Plecarea de pe teritoriul României a persoanelor fizice rezidente și nerezidente
3.3.1 Elemente care atestă rezidența în România sau în statul străin, potrivit convenției de evitare a dublei impuneri, respectiv Codului fiscal, după caz
3.3.2 Principalele elemente care sunt luate în considerare pentru stabilirea rezidenței unei persoane fizice care părăsește România[20]
- domiciliul din România;
- locuința permanentă din România a persoanei fizice, locuință care poate fi în proprietate sau închiriată ori care rămâne disponibilă oricând pentru această persoană și/sau familia sa;
- centrul intereselor vitale amplasat în România;
- persoana fizică pleacă din România pentru o perioadă sau mai multe perioade de ședere în străinătate care depășesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive.
3.3.3 Alte elemente care pot fi luate în considerare la menținerea rezidenței în România, dar numai împreună cu elementele menționate la punctul 3.3.2
- autovehicule înregistrate în România/statul străin;
- permis de conducere emis de autoritățile competente din România/statul străin;
- pașaport emis de autoritățile competente din România/statul străin;
- persoana este asigurată la sistemul asigurărilor sociale din România/statul străin în toată perioada în care stă în străinătate/România;
- persoana este asigurată la sistemul asigurărilor sociale de sănătate din România/statul străin pe parcursul perioadei în care stă în străinătate/România.
În cazul în care o persoană fizică română părăsește România definitiv și nu mai are domiciliu în țara noastră, rezidența obținută în alt stat nu va fi afectată de revenirile ocazionale în România[21].
3.4 Stabilirea rezidenței de către organul fiscal central competent la momentul plecării persoanelor fizice din România
3.4.1 Completarea și depunerea formularului necesar pentru stabilirea rezidenței fiscale
Persoanele fizice rezidente în România, precum și persoanele fizice nerezidente care au avut obligația completării „Chestionarului pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la sosirea în România”, care pleacă din țară pentru o perioadă sau mai multe perioade de ședere în străinătate care depășesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, au obligația completării formularului „Chestionar pentru stabilirea rezidentei fiscale a persoanei fizice la plecarea din România”[22].
Formularul trebuie înregistrat cu 30 de zile înaintea plecării din România, la organul fiscal central competent unde persoana fizică își are domiciliul fiscal, respectiv unde a înregistrat „Chestionarul pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la sosirea în România”, dacă persoana în cauză nu a informat cu privire la schimbarea domiciliului/locuinței permanente, după caz[23].
Chestionarul poate fi descărcat de pe site-ul ANAF: www.anaf.ro, secțiunea: Asistență contribuabili, rubrica: Formulare fiscale și Ghid de completare și se poate transmite personal sau prin împuternicit, prin poștă, cu confirmare de primire, sau se poate depune la registratura organului fiscal central competent.
3.4.2 Documentele justificative
Persoanele fizice au obligația de a anexa la „Chestionarul pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanelor fizice la plecarea din România”, orice documente ce pot sta la baza determinării rezidenţei persoanei fizice, precum şi, după caz, certificatul de rezidenţă fiscală emis de autoritatea fiscală străină sau un alt document eliberat de către o altă autoritate decât cea fiscală, care are atribuţii în domeniul certificării rezidenţei fiscale conform legislaţiei interne a acelui stat.
3.4.3 Excepții de la depunerea „Chestionarului pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la plecarea din România”
Nu au obligația depunerii formularului „Chestionarul pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la plecarea din România”, cetățenii români care lucrează în străinătate, ca funcționari sau angajați ai statului român într-un stat străin[24].
3.4.4 Notificarea emisă de organul fiscal ca urmare a Chestionarului depus de persoanele fizice la plecarea din România
Organul fiscal central competent, ținând cont de prevederile convenției de evitare a dublei impuneri sau ale Codului fiscal după caz, de Chestionarul depus, de certificatul de rezidență fiscală emis de autoritatea fiscală străină sau un alt document (eliberat de către o altă autoritate decât cea fiscală) după caz, precum și de orice alte documente relevante, stabilește rezidența și, în termen de 15 de zile de la depunerea Chestionarului, notifică persoana fizică și stabilește dacă aceasta are în continuare obligație fiscală integrală în România sau va fi scoasă/menținută din/în evidențele fiscale[25].
În cazul obligației fiscale integrale, persoana fizică rezidentă este supusă în continuare impozitului pe venit pentru veniturile obținute din orice sursă, atât din România, cât și din afara României[26].
4. Situații privind rezidența/impozitarea veniturilor în cazul persoanelor fizice rezidente române precum și a persoanelor fizice nerezidente
4.1 Precizări referitoare la persoanele fizice rezidente române
Persoana fizică rezidentă română, cu domiciliul în România, va completa formularul „Chestionar pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la plecarea din România” înaintea deplasării în străinătate, cu informațiile cunoscute la data completării.
Dacă ulterior înregistrării formularului „Chestionar pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la plecarea din România”, persoana fizică rezidentă română, cu domiciliul în România, obține documentul/certificatul care atestă schimbarea rezidenței într-un stat cu care România are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri, aceasta completează un nou formular cu informațiile actualizate, la care anexează documentul/certificatul de rezidență fiscală emis de autoritatea competentă a statului care o consideră rezident, în vederea aplicării prevederilor convenției.
Persoana fizică rezidentă română, cu domiciliul în România, continuă să fie considerată rezidentă în România, având obligație fiscală integrală până la data schimbării rezidenței potrivit convenției de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu statul străin[27].
Persoana fizică rezidentă română, cu domiciliul în România, care dovedește schimbarea rezidenței într-un stat cu care România nu are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri completează formularul „Chestionar pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la plecarea
din România” și este obligată în continuare la plata impozitului pe veniturile obținute din orice sursă, atât din România, cât și din afara României, pentru anul calendaristic în care are loc schimbarea rezidenței, precum și în următorii 3 ani calendaristici[28].
4.2 Precizări referitoare la persoanele fizice nerezidente
Persoana fizică nerezidentă care a avut obligația completării „Chestionarului pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la sosirea în România” și a obținut pe perioada șederii în România rezidența în România, completează la plecarea din România numai „Chestionarul pentru stabilirea rezidenței a persoanei fizice la plecarea din România” și nu va mai face dovada schimbării rezidenței fiscale într-un alt stat. Persoana fizică este considerată rezidentă în România până la data la care părăsește România pentru o perioadă sau mai multe perioade de ședere în străinătate care depășesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive[29].
Persoana fizică nerezidentă care pe perioada șederii in România și-a dovedit rezidența într-un stat cu care România are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri și care a avut obligația completării „Chestionarului pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la sosirea în România’’, completează la plecarea din România „Chestionarul pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la plecarea din România”[30].
5. Alte precizări
5.1. Depunerea chestionarelor
Depunerea Chestionarelor a fost obligatorie de la data intrării în vigoare a Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 74/2012[31], care a fost abrogat prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1099/2016, acesta fiind în vigoare la data prezentului ghid.
În situația în care contribuabilii nu și-au îndeplinit obligațiile declarative potrivit Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 74/2012, acestora le revine obligația de depunere a chestionarelor.
5.2. Limba oficială
Limba oficială în administrația fiscală este limba română. Dacă la organul fiscal se depun documente justificative, certificate sau alte înscrisuri într-o limbă străină, organul fiscal solicită ca acestea să fie însoțite de traduceri în limba română certificate de traducători autorizați de Ministerul Justiției, în condițiile legii.
Dacă la organul fiscal se depun petiții, documente justificative, certificate sau alte înscrisuri într-o limbă străină, pentru care nu există traducători autorizați, organul fiscal solicită ca acestea să fie însoțite de traduceri în limba română efectuate sau certificate de o ambasadă/oficiu consular al statului în a cărui limbă oficială a fost emis documentul respectiv.
Documentele justificative, certificatele sau înscrisurile redactate într-o limbă străină depuse fără respectarea obligației de a prezenta traducerea autorizată a acestora nu se iau în considerare de organul fiscal dacă acesta a solicitat traducerea în limba română iar contribuabilul/plătitorul nu s-a conformat solicitării.
6. Sancțiuni
Nedepunerea în termen a „Chestionarului pentru stabilirea rezidenței persoanei fizice la sosirea în România”, respectiv a „Chestionarului pentru stabilirea rezidenței persoanei fizice la plecarea din România”, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 50 lei la 100 lei[32].
7. Cum se pot obține informații suplimentare?
Informații detaliate se pot obține:
- pentru răspunsuri la întrebările frecvente cu privire la depunerea chestionarelor pentru stabilirea rezidenței persoanei fizice la sosirea/plecare în/din România puteți consulta pe pagina de Internet anaf.ro, secțiunea Asistență contribuabili – Întrebări și răspunsuri pe Facebook, sesiunile de îndrumare și asistență desfășurate pe pagina Facebook a Agenției Naționale de Administrare Fiscală în datele de 3 august 2016, 31 mai și 7 iunie 2017, 20 septembrie 2017 și 27 septembrie 2017;
- telefonic, la Biroul central asistență telefonică a contribuabililor – Call-center, la numărul de telefon: 031.403.91.60;
- la birourile de asistență pentru contribuabili din cadrul organelor fiscale teritoriale.
8. Legislația fiscală și materiale informative
Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1099/2016 pentru reglementarea unor aspecte privind rezidența în România a persoanelor fizice;
Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare;
Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare;
Calendarul obligațiilor fiscale pe anul 2017;
Ghidurile elaborate de Agenția Națională de Administrare Fiscală.
[1] Art. 9 din Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1099/2016 pentru reglementarea unor aspecte privind rezidența în România a persoanelor fizice;
[2] Art. 9 lit. b) din Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1099/2016 pentru reglementarea unor aspecte privind rezidența în România a persoanelor fizice;
[3] Modelul convenției poate fi accesat la următorul link: http://www.oecd.org/tax/treaties/model-tax-convention-onincome-and-on-capital-2015-full-version-9789264239081-en.htm;
[4] Art. 11 din Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1099/2016 pentru reglementarea unor aspecte privind rezidența în România a persoanelor fizice;
[5] Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal cu modificările și completările ulterioare; Acest act normativ poate fi vizualizat accesând următorul link: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_31072017.htm ;
[6] Art. 12 alin. (1) din Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1099/2016 pentru reglementarea unor aspecte privind rezidența în România a persoanelor fizice;
[7] Art. 12 alin. (2) din Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1099/2016 pentru reglementarea unor aspecte privind rezidența în România a persoanelor fizice;
[8] Art. 7 pct. 28 lit. b) sau c) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal cu modificările și completările ulterioare;
[9] Art. 13 alin. (1) din Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1099/2016 pentru reglementarea unor aspecte privind
[10] Art. 13 alin. (2) și (3) din Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1099/2016 pentru reglementarea unor aspecte privind rezidența în România a persoanelor fizice;
[11] Art. 2 din Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1099/2016 pentru reglementarea unor aspecte privind rezidența în România a persoanelor fizice;
[12] Art. 14 din Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1099/2016 pentru reglementarea unor aspecte privind rezidența în România a persoanelor fizice;
[13] Chestionarul pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanelor fizice la sosirea în România poate fi accesat la următorul link: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/formulare/A1_OMFP_1099_2016.pdf;
[14] Art. 15 lit. d) din Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1099/2016 pentru reglementarea unor aspecte privind rezidența în România a persoanelor fizice;
[15] Art. 4 din Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1099/2016 pentru reglementarea unor aspecte privind rezidența în România a persoanelor fizice;
[16] Art. 22 din Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1099/2016 pentru reglementarea unor aspecte privind rezidența în România a persoanelor fizice;
[17] Art. 16 alin. (1), (2) și (3) din Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1099/2016 pentru reglementarea unor aspecte privind rezidența în România a persoanelor fizice;
[18] Art. 16 alin. (4) din Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1099/2016 pentru reglementarea unor aspecte privind rezidența în România a persoanelor fizice;
[19] Art. 16 alin. (4) din Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1099/2016 pentru reglementarea unor aspecte privind
[20] Art. 17 din Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1099/2016 pentru reglementarea unor aspecte privind rezidența în
România a persoanelor fizice;
[21] Art. 18 din Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1099/2016 pentru reglementarea unor aspecte privind rezidența în
România a persoanelor fizice;
[22] Art. 3 din Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1099/2016 pentru reglementarea unor aspecte privind rezidența în
România a persoanelor fizice;
[23] Art. 19 din Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1099/2016 pentru reglementarea unor aspecte privind rezidența în România a persoanelor fizice;
[24] Art. 5 din Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1099/2016 pentru reglementarea unor aspecte privind rezidența în România a persoanelor fizice;
[25] Art. 20 alin. (1), (2) și (3) din Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1099/2016 pentru reglementarea unor aspecte privind rezidența în România a persoanelor fizice;
[26] Art. 20 alin. (3) din Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1099/2016 pentru reglementarea unor aspecte privind
[27] Art. 21 alin. (1) din Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1099/2016 pentru reglementarea unor aspecte privind rezidența în România a persoanelor fizice;
[28] Art. 21 alin. (2) din Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1099/2016 pentru reglementarea unor aspecte privind rezidența în România a persoanelor fizice;
[29] Art. 21 alin. (3) din Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1099/2016 pentru reglementarea unor aspecte privind rezidența în România a persoanelor fizice;
[30] Art. 21 alin. (4) din Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1099/2016 pentru reglementarea unor aspecte privind rezidența în România a persoanelor fizice;
[31] Chestionarul pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la sosirea în România /Set of questions for determining the fiscal residence of the individual on the arrival in Romania, potrivit Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 74/2012, poate fi accesat la următorul link: http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/formulare/A1_74_2012.pdf ;
Chestionarul pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la plecarea din România/Set of questions for
determining the fiscal residence of the individual when leaving Romania, potrivit Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 74/2012, poate fi accesat la următorul link: http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/formulare/A2_74_2012.pdf;
[32] Art. 336 alin. (31) din Legea nr. 207/2015 privind Codul fiscal de procedură fiscală cu modificările și completările ulterioare;