taxe judiciare de timbru

OUG 80/2013 – Taxele judiciare de timbru

4 iul. 2013 by CFNET Finante Taxe Un comentariu

ORDONANTA DE URGENTA nr. 80/2013 din 26 iunie 2013 privind taxele judiciare de timbru
2013-06-29 – Abrogă Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare;
2013-06-29 – Abrogă Ordonanţa Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 30 august 1995, aprobată cu modificări prin Legea nr. 106/1995, cu modificările şi completările ulterioare.
2013-06-29 – Data intrarii in vigoare: 29 Iunie 2013
2013-06-29 – Publicat în Monitorul Oficial nr. 392 din 29 iunie 2013

ORDONANTA DE URGENTA nr. 80/2013 din 26 iunie 2013 privind taxele judiciare de timbru

Având în vedere modificarea cadrului legal de desfăşurare a procesului civil prin adoptarea Codului de procedură civilă, precum şi punerea în aplicare a noilor instituţii adoptate prin Codul civil,
ţinând seama de faptul că evoluţia în plan legislativ menţionată nu s-a reflectat într-un mod adecvat şi la nivelul cadrului normativ privind taxele judiciare de timbru, care au rămas în principal la nivelul stabilit în anul 1997, actualizat în anul 2010 prin aplicarea indicelui de inflaţie,
pentru ca sistemul de taxare să reflecte noua structură şi dinamică a procesului civil, noile garanţii procedurale acordate părţilor pentru asigurarea unui proces echitabil, precum şi acoperirea costurilor suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii şi pentru asigurarea logisticii necesare punerii în aplicare a noilor prevederi legale,
ţinând cont, astfel, de necesitatea asigurării, pe de o parte, a unui echilibru corespunzător între eforturile bugetare de asigurare a unui serviciu public calitativ şi obligaţia cetăţeanului care foloseşte acest serviciu de a contribui la susţinerea costurilor, dar şi, pe de altă parte, a transparenţei aplicării normelor în materie implicând o evidenţă clară asupra tuturor operaţiunilor pe care le implică sistemul de taxare,
luând în considerare faptul că neadoptarea în regim de urgenţă a prezentului act normativ ar conduce la conservarea unui sistem de taxare neadecvat faţă de liniile trasate prin regândirea sistemului juridic românesc odată cu adoptarea noului Cod civil şi a noului Cod de procedură civilă, cu consecinţe negative pe planul situaţiei justiţiabililor şi al nevoilor acute ale sistemului judiciar, dar şi al transparenţei şi disciplinei financiare impuse de exerciţiul colectării la buget a sumelor derivând din plata taxelor judiciare de timbru,
având în vedere că aspectele mai sus menţionate vizează un interes public şi constituie o situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, impunând adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
ART. 1
(1) Acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă.
(2) Taxele judiciare de timbru sunt datorate, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, de către toate persoanele fizice şi juridice şi reprezintă plata serviciilor prestate de către instanţele judecătoreşti, precum şi de către Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(3) În cazurile anume prevăzute de lege, acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt scutite de la plata taxelor judiciare de timbru.
ART. 2
Taxele judiciare de timbru se stabilesc în mod diferenţiat, după cum obiectul acestora este sau nu evaluabil în bani, cu excepţiile prevăzute de lege.
ART. 3
(1) Acţiunile şi cererile evaluabile în bani, introduse la instanţele judecătoreşti, se taxează astfel:
a) până la valoarea de 500 lei – 8%, dar nu mai puţin de 20 lei;
b) între 501 lei şi 5.000 lei – 40 lei + 7% pentru ce depăşeşte 500 lei;
c) între 5.001 lei şi 25.000 lei – 355 lei + 5% pentru ce depăşeşte 5.000 lei;
d) între 25.001 lei şi 50.000 lei – 1.355 lei + 3% pentru ce depăşeşte 25.000 lei;
e) între 50.001 lei şi 250.000 lei – 2.105 lei +2% pentru ce depăşeşte 50.000 lei;
f) peste 250.000 lei – 6.105 lei + 1% pentru ce depăşeşte 250.000 lei.
(2) Se taxează potrivit alin. (1) şi următoarele categorii de acţiuni:
a) în constatarea nulităţii, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial; cererea privind repunerea părţilor în situaţia anterioară este scutită de taxă de timbru dacă este accesorie acestor cereri;
b) privind constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept patrimonial;
c) prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care ţine loc de act autentic de înstrăinare a unor bunuri imobile sau de constituire a unor drepturi reale asupra acestora.
ART. 4
(1) În cazul acţiunilor posesorii taxa judiciară de timbru se calculează la o valoare care se stabileşte la 20% din valoarea bunului a cărui posesie se solicită.
(2) Taxa judiciară de timbru pentru acţiunile care au ca obiect un dezmembrământ al dreptului de proprietate se calculează la o valoare stabilită la 20% din valoarea bunului asupra căruia poartă dezmembrământul. În cazul cererilor care au ca obiect servituţi taxa judiciară de timbru se calculează prin raportare la 20% din valoarea imobilului asupra căruia se solicită constituirea servituţii.
ART. 5
(1) Cererile în materia partajului judiciar se taxează astfel:
a) stabilirea bunurilor supuse împărţelii – 3% din valoarea acestora;
b) stabilirea calităţii de coproprietar şi stabilirea cotei-părţi ce se cuvine fiecărui coproprietar – 50 lei pentru fiecare coproprietar;
c) creanţe pe care coproprietarii le au unii faţă de alţii, născute din starea de proprietate comună – 3% din valoarea creanţelor a căror recunoaştere se solicită;
d) cererea de raport – 3% din valoarea bunurilor a căror raportare se solicită;
e) cererea de reducţiune a liberalităţilor excesive – 3% din valoarea părţii de rezervă supusă reîntregirii prin reducţiunea liberalităţilor;
f) cererea de partaj propriu-zis, indiferent de modalitatea de realizare a acestuia – 3% din valoarea masei partajabile.
(2) Dacă cererile în materia partajului judiciar prevăzute de alin. (1) se formulează în cadrul aceleiaşi acţiuni, aceasta se taxează cu o singură taxă de 5% din valoarea masei partajabile.
ART. 6
(1) Cererile de valoare redusă, soluţionate potrivit procedurii speciale prevăzute de titlul X al cărţii a VI-a din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Cod de procedură civilă, se taxează cu 50 lei, dacă valoarea cererii nu depăşeşte 2.000 lei, şi cu 200 lei, pentru cererile a căror valoare depăşeşte 2.000 lei.
(2) Cererile privind ordonanţa de plată, prevăzută de titlul IX al cărţii a VI-a din Codul de procedură civilă, se taxează cu 200 lei.
(3) Cererile de evacuare din imobilele folosite sau ocupate fără drept, soluţionate potrivit procedurii speciale prevăzute de titlul XI al cărţii a VI-a din Codul de procedură civilă, se taxează cu 100 lei.
(4) Cererile formulate pe cale de ordonanţă preşedinţială, când sunt neevaluabile în bani, se taxează cu 20 lei. Când cererea formulată pe cale de ordonanţă preşedinţială este evaluabilă în bani, aceasta se taxează cu 50 lei, dacă valoarea acesteia nu depăşeşte 2.000 lei, şi cu 200 lei, dacă valoarea ei depăşeşte 2.000 lei.
ART. 7
Acţiunile privind stabilirea şi acordarea de despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnităţii sau reputaţiei unei persoane fizice se taxează cu 100 lei.
ART. 8
(1) Se taxează cu 100 lei următoarele acţiuni şi cereri introduse la instanţele judecătoreşti:
a) cereri pentru constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept nepatrimonial;
b) cereri în anularea sau în constatarea nulităţii unui act juridic nepatrimonial;
c) cereri care privesc dreptul de folosinţă a bunului închiriat sau arendat, dacă acestea nu privesc şi plata anumitor sume de bani;
d) acţiunile în grăniţuire; în ipoteza în care prin aceeaşi cerere se revendică şi o porţiune de teren, la taxa judiciară de timbru stabilită pentru acţiunea în grăniţuire se adaugă şi taxa corespunzătoare valorii suprafeţei revendicate.
(2) Cererea privind repunerea părţilor în situaţia anterioară, când nu este accesorie acţiunii în constatarea nulităţii, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial se taxează cu 50 lei, dacă valoarea cererii nu depăşeşte 5.000 lei, şi cu 300 lei, pentru cererile a căror valoare depăşeşte 5.000 lei.
ART. 9
Următoarele cereri formulate în cursul procesului sau în legătură cu un proces se taxează astfel:
a) cereri de recuzare în materie civilă – pentru fiecare participant la proces – pentru care se solicită recuzarea – 100 lei;
b) cereri de strămutare în materie civilă – 100 lei;
c) cereri de repunere în termen – 20 lei;
d) cereri de perimare – 20 lei;
e) cereri de reexaminare împotriva încheierii prin care au fost stabilite amenzile judiciare şi despăgubirile potrivit art. 190 din Codul de procedură civilă – 20 lei;
f) cereri de reexaminare împotriva încheierii de anulare a cererii de chemare în judecată, formulate potrivit art. 200 alin. (4) din Codul de procedură civilă – 20 lei;
g) cereri pentru repunerea pe rol, când suspendarea judecării se datorează părţilor – 50% din taxa judiciară de timbru pentru cererea sau acţiunea a cărei judecare a fost suspendată;
h) cereri pentru refacerea înscrisurilor şi a hotărârilor dispărute – 50 lei;
i) cereri pentru eliberarea de copii simple de pe înscrisurile aflate la dosar, atunci când sunt efectuate de către instanţă – 0,20 lei/pagină;
j) cereri pentru legalizarea de copii de pe înscrisurile aflate la dosar, pentru fiecare exemplar de copie – 1 leu/pagină;
k) cereri pentru eliberarea oricăror altor certificate prin care se atestă fapte sau situaţii rezultate din evidenţele instanţelor de judecată ori cu privire la dosarele aflate în arhiva acestora – 1 leu/pagină;
l) cereri pentru eliberarea de către instanţele judecătoreşti de copii de pe hotărârile judecătoreşti, cu menţiunea că sunt definitive, se taxează cu 5 lei pentru fiecare exemplar de copie.
ART. 10
(1) În materia executării silite, următoarele cereri se taxează astfel:
a) cereri pentru încuviinţarea executării silite, pentru fiecare titlu executoriu – 20 lei;
b) cereri de suspendare a executării silite, inclusiv a executării provizorii – 50 lei.
(2) În cazul contestaţiei la executarea silită, taxa se calculează la valoarea bunurilor a căror urmărire se contestă sau la valoarea debitului urmărit, când acest debit este mai mic decât valoarea bunurilor urmărite. Taxa aferentă acestei contestaţii nu poate depăşi suma de 1.000 lei, indiferent de valoarea contestată. În cazul în care obiectul executării silite nu este evaluabil în bani, contestaţia la executare se taxează cu 100 lei.
(3) În cazul în care prin contestaţia la executare silită se invocă, în condiţiile art. 712 alin. (2) din Codul de procedură civilă, şi motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului, taxa de timbru se stabileşte potrivit art. 3 alin. (1).
(4) Cererile de întoarcere a executării silite se taxează, în toate cazurile, cu 50 lei, dacă valoarea cererii nu depăşeşte 5.000 lei, şi cu 300 lei, pentru cererile a căror valoare depăşeşte 5.000 lei.
ART. 11
(1) Alte categorii de cereri se taxează după cum urmează:
a) cereri prin care părţile solicită instanţei pronunţarea unei hotărâri care să consfinţească înţelegerea părţilor, inclusiv când este rezultată din acordul de mediere – 20 lei; în cazurile în care înţelegerea sau acordul de mediere priveşte transferul dreptului de proprietate sau al altui drept real asupra unuia ori mai multor bunuri imobile, la această sumă se adaugă 50% din valoarea taxei care s-ar datora pentru acţiunea în revendicare a bunului cu valoarea cea mai mare dintre bunurile care fac obiectul dreptului real transferat. În cazul în care înţelegerea sau acordul de mediere are ca obiect partajul, la taxa fixă se adaugă 50% din valoarea taxei calculate potrivit art. 5;
b) cereri în legătură cu măsurile asigurătorii – 100 lei; când cererile au ca obiect instituirea de măsuri asigurătorii asupra navelor şi aeronavelor se taxează cu 1.000 lei;
c) contestaţia privind tergiversarea procesului şi plângerea împotriva încheierii de soluţionare a contestaţiei – 20 lei.
ART. 12
Cererile pentru dobândirea personalităţii juridice, pentru autorizarea funcţionării şi pentru înregistrarea unor persoane juridice se taxează după cum urmează:
a) cereri privind înregistrarea partidelor politice sau pentru modificarea statutului acestora – 300 lei;
b) cereri pentru dobândirea personalităţii juridice de către organizaţiile prevăzute în Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi pentru modificarea actelor constitutive ale acestora – 200 lei;
c) cereri pentru dobândirea personalităţii juridice de către asociaţiile fără scop lucrativ, fundaţii, uniuni şi federaţii de persoane juridice fără scop lucrativ, precum şi pentru modificarea actelor constitutive ale acestora – 100 lei.
ART. 13
Acţiunile formulate în domeniul dreptului de proprietate intelectuală se taxează după cum urmează:
a) pentru recunoaşterea dreptului de autor şi a drepturilor conexe, pentru constatarea încălcării acestora şi repararea prejudiciilor, inclusiv plata drepturilor de autor şi a sumelor cuvenite pentru opere de artă, precum şi pentru luarea oricăror măsuri în scopul prevenirii producerii unor pagube iminente, pentru asigurarea reparării acestora ori pentru restabilirea dreptului atins – 100 lei;
b) pentru recunoaşterea calităţii de inventator, de titular de brevet, a drepturilor născute din brevetul de invenţie, din contractele de cesiune şi licenţă, inclusiv drepturile patrimoniale ale inventatorului – 100 lei;
c) cererile neevaluabile în bani privitoare la drepturile conferite de marcă, desene şi modele industriale – 300 lei.
ART. 14
(1) Acţiunile, cererile, obiecţiunile, contestaţiile introduse la instanţele judecătoreşti în temeiul Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare, al Ordonanţei Guvernului nr. 10/2004 privind falimentul instituţiilor de credit, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 287/2004, cu modificările şi completările ulterioare, şi al Legii nr. 503/2004 privind redresarea financiară, falimentul, dizolvarea şi lichidarea voluntară în activitatea de asigurări, cu modificările şi completările ulterioare, se taxează cu 200 lei.
(2) Cererile de competenţa instanţelor judecătoreşti având ca obiect înregistrări în registrul comerţului se taxează cu 100 lei.
ART. 15
Taxele judiciare de timbru pentru unele acţiuni şi cereri referitoare la raporturile de familie sunt următoarele:
a) pentru cererea de divorţ întemeiată pe prevederile art. 373 lit. a) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Codul civil – 200 lei;
b) pentru cererea de divorţ întemeiată pe prevederile art. 373 lit. b) şi c) din Codul civil – 100 lei;
c) pentru cererea de divorţ întemeiată pe prevederile art. 373 lit. d) din Codul civil – 50 lei;
d) cererea privind acordarea despăgubirilor sau pentru stabilirea prestaţiei compensatorii – 50 lei;
e) pentru cererile care nu sunt accesorii unei cereri de divorţ şi care au ca obiect stabilirea locuinţei copilului, exercitarea autorităţii părinteşti, stabilirea contribuţiei părinţilor la cheltuielile de creştere şi educare a copiilor, dreptul părintelui sau al altor persoane decât părinţii de a avea legături personale cu copilul, locuinţa familiei – 20 lei fiecare cerere;
f) orice altă cerere neevaluabilă în bani – 20 lei, dacă nu sunt scutite, potrivit legii, de taxă de timbru.
ART. 16
În materia contenciosului administrativ, cererile introduse de cei vătămaţi în drepturile lor printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorităţi administrative de a le rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege se taxează după cum urmează:
a) cererile pentru anularea actului sau, după caz, recunoaşterea dreptului pretins, precum şi pentru eliberarea unui certificat, a unei adeverinţe sau a oricărui altui înscris – 50 lei;
b) cererile cu caracter patrimonial, prin care se solicită şi repararea pagubelor suferite printr-un act administrativ – 10% din valoarea pretinsă, dar nu mai mult de 300 lei.
ART. 17
Cererile formulate potrivit Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările ulterioare, se taxează după cum urmează:
a) contestaţia împotriva deciziei Colegiului director al Camerei Notarilor Publici sau, după caz, a Biroului executiv al Consiliului Uniunii Notarilor Publici prin care au fost soluţionate conflictele de competenţă dintre notarii publici – 100 lei;
b) plângerile împotriva încheierii de respingere a cererii de îndeplinire a unui act notarial – 20 lei.
ART. 18
Se taxează cu 20 lei următoarele cereri formulate potrivit Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti, republicată, cu modificările ulterioare:
a) cereri pentru soluţionarea conflictelor de competenţă între birourile executorilor judecătoreşti;
b) plângeri împotriva refuzului executorului judecătoresc de a-şi îndeplini atribuţiile prevăzute de lege;
c) cereri pentru supralegalizarea semnăturii şi a ştampilei executorului judecătoresc.
ART. 19
În materie contravenţională, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, precum şi calea de atac împotriva hotărârii pronunţate se taxează cu 20 lei.
ART. 20
Acţiunile şi cererile în materie de carte funciară, când nu pun în discuţie fondul dreptului, se taxează cu 50 lei.
ART. 21
Cererea privind înregistrarea asociaţiilor de proprietari, de locatari sau mixte şi apelul împotriva încheierii judecătorului-delegat se taxează cu 20 lei.
ART. 22
Cererile adresate Ministerului Justiţiei se taxează după cum urmează:
a) cereri pentru supralegalizarea înscrisurilor sau copiilor de pe înscrisuri, destinate a fi utilizate în străinătate – 10 lei pentru fiecare înscris ori copie;
b) cereri pentru autorizarea traducătorilor şi interpreţilor – 300 lei;
c) cereri în vederea atestării titlului oficial de calificare român de consilier juridic şi a experienţei dobândite în România, în vederea admiterii şi practicării acesteia în celelalte state membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European; pentru atestarea calificării de traducător şi interpret autorizat, în vederea exercitării acesteia în statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European ori în Confederaţia Elveţiană; pentru atestarea calificării de expert tehnic judiciar în vederea exercitării acesteia în statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European ori în Confederaţia Elveţiană – 100 lei;
d) cereri adresate Ministerului Justiţiei în vederea recunoaşterii calificării profesionale de traducător şi interpret autorizat sau expert tehnic judiciar, în condiţiile Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare – 100 lei.
ART. 23
(1) Cererile pentru exercitarea apelului împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 50% din:
a) taxa datorată pentru cererea sau acţiunea neevaluabilă în bani, soluţionată de prima instanţă, dar nu mai puţin de 20 lei;
b) taxa datorată la suma contestată, în cazul cererilor şi acţiunilor evaluabile în bani, dar nu mai puţin de 20 lei.
(2) Apelul incident şi apelul provocat se taxează potrivit regulilor prevăzute la alin. (1).
ART. 24
(1) Recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 lei dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din Codul de procedură civilă.
(2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, pentru cereri şi acţiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 lei; în aceeaşi ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 lei.
(3) Recursul incident şi recursul provocat se taxează după regulile prevăzute la alin. (1) şi (2).
ART. 25
(1) Se taxează cu 20 lei cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, a recursului împotriva următoarelor hotărâri judecătoreşti:
a) încheierea prin care s-a dispus vânzarea bunurilor în acţiunea de partaj;
b) încheierea de suspendare a judecării cauzei;
c) hotărârile de anulare a cererii ca netimbrată, nesemnată sau pentru lipsa calităţii de reprezentant.
(2) Se taxează cu 50 lei cererile pentru exercitarea apelului sau, după caz, recursului împotriva următoarelor hotărâri judecătoreşti:
a) hotărârile prin care s-a respins cererea ca prematură, inadmisibilă, prescrisă sau pentru autoritate de lucru judecat;
b) hotărârea prin care s-a luat act de renunţarea la dreptul pretins;
c) hotărârea prin care s-a luat act de renunţarea la judecată;
d) hotărârea prin care se încuviinţează învoiala părţilor.
(3) Cererea pentru exercitarea căii de atac care vizează numai considerentele hotărârii se timbrează, în toate situaţiile, cu 100 lei.
ART. 26
(1) Pentru formularea contestaţiei în anulare se datorează taxa de 100 lei.
(2) Cererea de revizuire se taxează cu 100 lei pentru fiecare motiv de revizuire invocat.
ART. 27
Orice alte acţiuni sau cereri neevaluabile în bani, cu excepţia celor scutite de plata taxei judiciare de timbru potrivit legii, se taxează cu 20 lei.
ART. 28
Dacă legea nu prevede altfel, este scutită de la plata taxei judiciare de timbru orice cerere pentru exercitarea unei căi de atac, ordinare şi extraordinare, împotriva hotărârii judecătoreşti prin care a fost soluţionată o acţiune sau cerere scutită, potrivit legii, de taxă judiciară de timbru.
ART. 29
(1) Sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acţiunile şi cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare şi extraordinare, referitoare la:
a) stabilirea şi plata pensiilor, precum şi alte drepturi prevăzute prin sistemele de asigurări sociale;
b) stabilirea şi plata ajutorului de şomaj, a ajutorului de integrare profesională şi a alocaţiei de sprijin, a ajutorului social, a alocaţiei de stat pentru copii, a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi şi a altor forme de protecţie socială prevăzute de lege;
c) obligaţiile legale şi contractuale de întreţinere, inclusiv acţiunile în constatarea nulităţii, în anularea, rezoluţiunea sau rezilierea contractului de întreţinere;
d) stabilirea şi acordarea despăgubirilor decurgând din condamnarea sau luarea unei măsuri preventive pe nedrept;
e) adopţie, ocrotirea minorilor, tutelă, curatelă, interdicţie judecătorească, asistenţa persoanelor cu tulburări psihice, precum şi la exercitarea de către autoritatea tutelară a atribuţiilor ce îi revin;
f) protecţia drepturilor consumatorilor, atunci când persoanele fizice şi asociaţiile pentru protecţia consumatorilor au calitatea de reclamant împotriva operatorilor economici care au prejudiciat drepturile şi interesele legitime ale consumatorilor;
g) valorificarea drepturilor Societăţii Naţionale de Cruce Roşie;
h) exercitarea drepturilor electorale;
i) cauzele penale, inclusiv despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale şi morale decurgând din acestea;
j) stabilirea şi acordarea despăgubirilor civile pentru pretinse încălcări ale drepturilor prevăzute la art. 2 şi 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ratificată prin Legea nr. 30/1994, cu modificările ulterioare;
k) drepturile şi interesele legitime pretinse de foştii deţinuţi şi persecutaţi pentru motive politice în perioada regimului comunist din România;
l) orice alte acţiuni, cereri sau acte de procedură pentru care se prevăd, prin legi speciale, scutiri de taxă judiciară de timbru.
(2) Sunt scutite de taxa judiciară de timbru cererile, acţiunile şi căile de atac formulate de către prefect sau primar pentru anularea actelor juridice făcute ori emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Sunt scutite de taxa judiciară de timbru cererile pentru dizolvarea societăţilor reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a grupurilor de interes economic, formulate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.
(4) Acţiunile şi cererile privind raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici şi ale funcţionarilor publici cu statut special sunt asimilate, sub aspectul taxei judiciare de timbru, conflictelor de muncă.
(5) Pentru eliberarea de copii simple de pe înscrisurile aflate la dosar, dacă realizarea serviciilor de copiere nu se realizează de către instanţă, ci de către prestatori privaţi care funcţionează în sediul instanţei, nu se percepe taxă judiciară de timbru.
ART. 30
(1) Sunt scutite de taxa judiciară de timbru acţiunile şi cererile, inclusiv căile de atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputaţilor, Preşedinţia României, Guvernul României, Curtea Constituţională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public şi de Ministerul Finanţelor Publice, indiferent de obiectul acestora, precum şi cele formulate de alte instituţii publice, indiferent de calitatea procesuală a acestora, când au ca obiect venituri publice.
(2) În înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, în categoria venituri publice se includ: veniturile bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, bugetelor fondurilor speciale, inclusiv ale bugetului Fondului de asigurări sociale de sănătate, bugetului Trezoreriei Statului, veniturile din rambursări de credite externe şi din dobânzi şi comisioane derulate prin Trezoreria Statului, precum şi veniturile bugetelor instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, după caz, veniturile bugetului fondurilor provenite din credite externe contractate ori garantate de stat şi ale căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice, precum şi veniturile bugetului fondurilor externe nerambursabile.
ART. 31
(1) Determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru pentru acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti se face de către instanţa de judecată.
(2) În cazul taxelor calculate în funcţie de valoarea obiectului cererii, valoarea la care se calculează taxele judiciare de timbru este cea prevăzută în acţiune sau în cerere. Dacă valoarea este contestată sau apreciată de instanţă ca vădit derizorie, evaluarea se face în condiţiile art. 98 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
(3) În cererile având ca obiect dreptul de proprietate sau un alt drept real asupra unui imobil, taxa de timbru se calculează în funcţie de valoarea impozabilă a bunului imobil. Dacă valoarea impozabilă este contestată sau apreciată de instanţă ca vădit derizorie, taxarea cererilor se va face prin raportare la grilele notariale cuprinzând valorile orientative ale proprietăţilor imobiliare.
(4) Când prin cerere se solicită acordarea unor prestaţii succesive, dacă durata existenţei dreptului este nedeterminată, taxa de timbru se calculează la valoare, corespunzător valorii prestaţiei anuale.
ART. 32
Taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în primă instanţă, cât şi pentru exercitarea căilor de atac, în condiţiile prevăzute de lege.
ART. 33
(1) Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege.
(2) Dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă, obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei. Prin aceeaşi comunicare instanţa îi pune în vedere reclamantului posibilitatea de a formula, în condiţiile legii, cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la primirea comunicării. Dispoziţiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă rămân aplicabile în ceea ce priveşte complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanţa însă nu va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată în condiţiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă, decât după soluţionarea cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru.
ART. 34
(1) Când o acţiune are mai multe capete de cerere, cu finalitate diferită, taxa judiciară de timbru se datorează pentru fiecare capăt de cerere în parte, după natura lui, cu excepţia cazurilor în care prin lege se prevede altfel.
(2) Dacă la momentul înregistrării cererii au fost timbrate doar o parte din capetele de cerere, acţiunea va fi anulată în parte, numai pentru acele capete de cerere pentru care nu a fost achitată taxa judiciară de timbru.
(3) Cererile reconvenţionale, cererile de intervenţie principală, precum cererile de chemare în garanţie se taxează după regulile aplicabile obiectului cererii, dacă aceasta ar fi fost exercitată pe cale principală.
ART. 35
(1) În cazul cererilor sau al acţiunilor introduse în comun de mai multe persoane, dacă obiectul procesului este un drept ori o obligaţie comună sau dacă drepturile ori obligaţiile lor au aceeaşi cauză sau dacă între ele există o strânsă legătură, taxa judiciară de timbru se datorează în solidar.
(2) Dacă legea nu prevede altfel, cererile depuse în cursul judecăţii şi care nu modifică valoarea taxabilă a cererii sau caracterul cererii iniţiale nu se taxează.
ART. 36
(1) Dacă în momentul înregistrării sale acţiunea sau cererea a fost taxată corespunzător obiectului său iniţial, dar în cursul procesului apar elemente care determină o valoare mai mare a obiectului cererii, instanţa va pune în vedere reclamantului să achite suma datorată suplimentar până la termenul stabilit de instanţă.
(2) Dacă până la termenul prevăzut de lege sau stabilit de instanţă reclamantul nu îndeplineşte obligaţia de plată a taxei, acţiunea ori cererea nu va putea fi anulată integral, ci va trebui soluţionată în limitele în care taxa judiciară de timbru s-a plătit în mod legal.
ART. 37
În cazul în care se micşorează valoarea pretenţiilor formulate în acţiune sau în cerere, după ce a fost înregistrată, taxa judiciară de timbru se percepe la valoarea iniţială, fără a se ţine seama de reducerea ulterioară.
ART. 38
În situaţia în care instanţa judecătorească învestită cu soluţionarea unei căi de atac ordinare sau extraordinare constată că în fazele procesuale anterioare taxa judiciară de timbru nu a fost plătită în cuantumul legal, va dispune obligarea părţii la plata taxelor judiciare de timbru aferente, dispozitivul hotărârii constituind titlu executoriu.
ART. 39
(1) Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeaşi instanţă, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.
(2) Cererea se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părţilor, prin încheiere definitivă. Dispoziţiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă rămân aplicabile în ceea ce priveşte complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanţa va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condiţiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă, numai după soluţionarea cererii de reexaminare.
(3) În cazul admiterii integrale sau parţiale a cererii de reexaminare, instanţa va dispune restituirea taxei de timbru total ori, după caz, proporţional cu reducerea sumei contestate.
(4) În cazul taxelor datorate pentru cereri adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, soluţionarea cererii de reexaminare este de competenţa Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.
ART. 40
(1) Taxele judiciare de timbru se plătesc de debitorul taxei în numerar, prin virament sau în sistem on-line, într-un cont distinct de venituri al bugetului local „Taxe judiciare de timbru şi alte taxe de timbru”, al unităţii administrativ teritoriale în care persoana fizică are domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, în care persoana juridică are sediul social. Costurile operaţiunilor de transfer al sumelor datorate ca taxă judiciară de timbru sunt în sarcina debitorului taxei.
(2) Dacă persoana care datorează taxa judiciară de timbru nu are nici domiciliul, nici reşedinţa ori, după caz, sediul în România, taxa judiciară de timbru se plăteşte în contul bugetului local al unităţii administrativ teritoriale în care se află sediul instanţei la care se introduce acţiunea sau cererea.
(3) La finele fiecărei zile lucrătoare, unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului virează o cotă de 30% din suma colectată în contul de venituri al bugetului local prevăzut la alin. (1) în ziua respectivă în contul distinct de venituri al bugetului de stat „Taxe judiciare de timbru şi alte taxe de timbru”, deschis la unităţile Trezoreriei Statului. Ministerul Finanţelor Publice comunică lunar Ministerului Justiţiei informaţiile privind sumele virate în acest cont.
ART. 41
(1) Executarea creanţelor având ca obiect taxa judiciară de timbru se efectuează prin organele de executare ale unităţilor administrativ-teritoriale prevăzute la art. 40 alin. (1), potrivit dispoziţiilor legale privind executarea creanţelor fiscale şi procedurii prevăzute de aceste dispoziţii.
(2) În cazul persoanelor fizice sau juridice care nu au domiciliul sau reşedinţa ori, după caz sediul în România, executarea creanţelor având ca obiect taxa judiciară de timbru se efectuează prin organele de executare ale unităţilor administrativ-teritoriale prevăzute la art. 40 alin. (2).
(3) În vederea executării creanţelor având ca obiect taxa judiciară de timbru, instanţele judecătoreşti vor comunica de îndată hotărârea, care constituie titlu executoriu pentru plata taxei judiciare de timbru, către organele prevăzute la alin. (1) şi (2).
ART. 42
(1) Persoanele fizice pot beneficia de scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Instanţa acordă persoanelor juridice, la cerere, facilităţi sub formă de reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru acţiuni şi cereri introduse la instanţele judecătoreşti, în următoarele situaţii:
a) cuantumul taxei reprezintă mai mult de 10% din media venitului net pe ultimele 3 luni de activitate;
b) plata integrală a taxei nu este posibilă deoarece persoana juridică se află în curs de lichidare sau dizolvare ori bunurile acesteia sunt, în condiţiile legii, indisponibilizate.
(3) În mod excepţional, instanţa poate acorda persoanelor juridice reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în alte cazuri în care apreciază, faţă de datele referitoare la situaţia economico-financiară a persoanei juridice, că plata taxei de timbru, la valoarea datorată, ar fi de natură să afecteze în mod semnificativ activitatea curentă a persoanei juridice.
(4) Reducerea taxei de timbru poate fi acordată separat sau, după caz, împreună cu eşalonarea sau amânarea plăţii.
ART. 43
(1) Cererea pentru acordarea facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru se poate formula prin cererea de chemare în judecată sau în condiţiile art. 33 alin. (2) ori art. 36.
(2) Pentru soluţionarea cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, instanţa poate solicita orice lămuriri şi dovezi părţii sau informaţii scrise autorităţilor competente.
(3) Asupra cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei de timbru instanţa se pronunţă fără citare, prin încheiere motivată dată în camera de consiliu. Încheierea se comunică solicitantului şi părţii adverse, dacă este cazul.
(4) Împotriva încheierii, părţile interesate pot formula cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii. Cererea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.
(5) Cererea de reexaminare se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet, instanţa pronunţându-se prin încheiere irevocabilă.
ART. 44
(1) În cazul încuviinţării cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, prin încheiere se vor stabili, după caz, cota de reducere sau cuantumul redus al taxei, termenul ori termenele de plată şi cuantumul ratelor.
(2) Eşalonarea plăţii taxelor judiciare de timbru se poate face pe parcursul a cel mult 24 de luni şi pentru maximum 12 termene.
(3) În cazul eşalonării sau amânării, instanţa transmite hotărârea de încuviinţare, care constituie titlu executoriu, organelor competente, potrivit art. 41, pentru urmărirea executării obligaţiei de plată ori, după caz, pentru punerea în executare a hotărârii privind plata taxei ori a părţii din taxa datorată, la termenele stabilite.
(4) În cazul în care reclamantul a beneficiat de reducerea taxei judiciare de timbru, instanţa de judecată va obliga pe pârâtul care pierde procesul la plata sumei pentru care s-a acordat reducerea. Dispozitivul hotărârii constituie titlu executoriu. Prevederile art. 41 sunt aplicabile.
ART. 45
(1) Sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integral, parţial sau proporţional, la cererea petiţionarului, în următoarele situaţii:
a) când taxa plătită nu era datorată;
b) când s-a plătit mai mult decât cuantumul legal;
c) când acţiunea sau cererea rămâne fără obiect în cursul procesului, ca urmare a unor dispoziţii legale;
d) când acţiunea corect timbrată a fost anulată în condiţiile art. 200 alin. (3) din Codul de procedură civilă sau când reclamantul a renunţat la judecată până la comunicarea cererii de chemare în judecată către pârât;
e) când, în procesul de divorţ, părţile au renunţat la judecată ori s-au împăcat;
f) când contestaţia la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas definitivă;
g) în cazul în care instanţa de judecată se declară necompetentă, trimiţând cauza la un alt organ cu activitate jurisdicţională, precum şi în cazul respingerii cererii, ca nefiind de competenţa instanţelor române;
h) când probele au fost administrate de către avocaţi sau consilieri juridici;
i) în cazul în care participantul la proces care a fost recuzat se abţine sau dacă cererea de recuzare ori de strămutare a fost admisă;
j) în alte cauze expres prevăzute de lege.
(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. d), e) şi i) se restituie jumătate din taxa plătită, iar în cazul prevăzut la alin. (1) lit. f) taxa se restituie proporţional cu admiterea contestaţiei. În cazul prevăzut la alin. (1) lit. h) se restituie jumătate din taxa plătită, indiferent de modalitatea în care a fost soluţionat procesul, după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti.
(3) Dreptul de a solicita restituirea poate fi exercitat în termen de un an de la data naşterii sale.
(4) Cererea de restituire se adresează instanţei judecătoreşti la care s-a introdus acţiunea sau cererea. În cazul taxelor plătite pentru cereri formulate Ministerului Justiţiei sau Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cererea de restituire se adresează acestuia.
(5) Cererea de restituire soluţionată de instanţa de judecată va fi depusă în vederea restituirii la unitatea administrativ-teritorială la care a fost achitată taxa.
(6) Dacă legea nu prevede altfel, taxele judiciare de timbru plătite pentru cereri şi acţiuni anulate ca insuficient timbrate nu se restituie.
(7) Procedura de restituire a sumelor achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se aprobă prin ordin comun al viceprim-ministrului, ministrul finanţelor publice, şi al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice.
ART. 46
Sumele realizate din cheltuielile judiciare avansate de stat din bugetele aprobate Ministerului Justiţiei şi Ministerului Public pentru desfăşurarea proceselor penale, care sunt suportate de părţi sau de alţi participanţi la proces, în condiţiile prevăzute de Codul de procedură penală, precum şi din amenzile judiciare se constituie venit la bugetul de stat şi se virează într-un cont distinct de venituri al acestuia. Ministerul Finanţelor Publice comunică lunar Ministerului Justiţiei informaţiile privind sumele virate în acest cont. Executarea silită a hotărârii se va efectua prin organele de executare din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în a căror rază teritorială îşi are domiciliul fiscal debitorul, potrivit legislaţiei privind executarea silită a creanţelor fiscale.
ART. 47
Impozitul pe veniturile realizate din activităţi desfăşurate de avocaţi, notari publici şi executori judecătoreşti se constituie venit la bugetul de stat şi se virează într-un cont distinct de venituri al acestuia. Ministerul Finanţelor Publice comunică lunar Ministerului Justiţiei informaţiile privind sumele virate în acest cont.
ART. 48
(1) Avansarea remuneraţiei curatorului special numit de instanţă în condiţiile art. 58 şi 167 din Codul de procedură civilă este în sarcina persoanei ale cărei interese sunt ocrotite prin numirea curatorului.
(2) Instanţa poate stabili, prin încheierea prevăzută de art. 58 alin. (4) din Codul de procedură civilă, ca avansarea remuneraţiei curatorului să se facă de cealaltă parte, când o asemenea măsură este în interesul continuării procesului.
(3) Sumele avansate cu titlu de remuneraţie a curatorului special se includ în cheltuielile de judecată şi vor fi puse în sarcina părţii care pierde procesul.
ART. 49
(1) În mod excepţional, în cazuri urgente, care nu suferă amânare şi dacă nici nu sunt îndeplinite condiţiile pentru a proceda potrivit alin. (2), instanţa va încuviinţa avansarea remuneraţiei cuvenite curatorului special din bugetul statului. Sumele avansate din bugetul statului cu titlu de remuneraţie pentru curatorul special constituie cheltuieli judiciare şi vor fi puse în sarcina părţii care pierde procesul.
(2) Obligaţia de plată a cheltuielilor judiciare către stat constituie creanţă fiscală. Dispozitivul hotărârii, cuprinzând obligaţia de plată către stat a sumelor avansate din bugetul statului, constituie titlu executoriu şi se comunică de îndată organelor competente. ART. 46 este aplicabil.
(3) Dacă partea ocrotită prin numirea curatorului a pierdut procesul şi este lipsită de venituri sau face parte dintr-o categorie pentru care legea prevede acordarea asistenţei juridice gratuite, sumele avansate din bugetul statului rămân în sarcina acestuia.
ART. 50
(1) Nivelul taxelor judiciare de timbru prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă se actualizează anual cu indicele ratei inflaţiei, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice şi a Ministerului Justiţiei.
(2) În aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Finanţelor Publice pot elabora norme metodologice.
ART. 51
Instanţele de judecată vor folosi sistemul informatic de management al dosarului în instanţă pentru înregistrarea şi gestionarea informaţiilor referitoare la taxele de timbru, pe tipuri de acţiuni şi cereri, corelate cu temeiul legal specific fiecărui tip. Înregistrările rezultate cu privire la taxele judiciare de timbru se vor efectua şi se vor putea utiliza centralizat. Prin regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti se va stabili modalitatea de completare a câmpurilor în sistemul informatic.
ART. 52
Articolul 59^2 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 22 mai 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 59^2. – Cererea adresată instanţei privind pronunţarea unei hotărâri care să consfinţească înţelegerea părţilor rezultată din acordul de mediere se taxează potrivit legii.”
ART. 53
Articolul 36 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 36. – Pentru plângerea împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, pentru recursul formulat împotriva hotărârii judecătoreşti prin care s-a soluţionat plângerea, precum şi pentru orice alte cereri incidente se percep taxele judiciare de timbru prevăzute de lege.”
ART. 54
În cuprinsul actelor normative aplicabile la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, toate trimiterile făcute la Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare, se consideră a fi făcute la prezenta ordonanţă de urgenţă.
ART. 55
Pentru cererile şi acţiunile introduse până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, timbrul judiciar se aplică, respectiv taxele judiciare de timbru se stabilesc şi se plătesc în cuantumul prevăzut de legea în vigoare la data introducerii lor.
ART. 56
Începând cu data de 1 ianuarie 2014, din sumele încasate în contul bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, cota care se virează la bugetul de stat potrivit art. 40 alin. (3) este de 45%.
ART. 57
(1) În cazul cererilor prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri care ţine loc de act autentic de înstrăinare a unor bunuri imobile, instanţa de judecată va solicita extras de carte funciară pentru bunurile imobile ce au carte funciară deschisă sau certificat de sarcini pentru imobilele care nu au carte funciară deschisă, certificat fiscal emis de compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale şi dovada debitelor la zi ale cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari.
(2) Dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, cu modificările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.
(3) În cazul acestor cereri, dacă instanţa de judecată va dispune efectuarea unei expertize tehnice judiciare, aceasta va fi avizată de oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară.
ART. 58
La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă:
a) Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare;
b) Ordonanţa Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 30 august 1995, aprobată cu modificări prin Legea nr. 106/1995, cu modificările şi completările ulterioare.

PRIM-MINISTRU VICTOR-VIOREL PONTA
Contrasemnează: ───────────────────
Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, Nicolae-Liviu Dragnea
Viceprim-ministru, ministrul finanţelor publice, Daniel Chiţoiu
p. Ministrul delegat pentru buget, Enache Jiru, secretar de stat
Ministrul afacerilor interne, Radu Stroe
Ministrul justiţiei, Robert Marius Cazanciuc

Bucureşti, 26 iunie 2013.
Nr. 80.

Reglementarea unor măsuri financiar-fiscale şi prorogarea unor termene (proiect OUG)

10 mart. 2013 by CFNET Finante Taxe 2 comentarii

ACTUALIZARE: Vineri 8 martie a.c. a fost publicata OUG 12/2013 – Reglementarea unor măsuri financiar-fiscale şi prorogarea unor termene

Marți, 5 martie 2013, Ministerul Finantelor Publice a publicat online în secțiunea Transparență decizională proiectul Ordonanţă de urgenţă pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale şi prorogarea unor termene.

Puteţi trimite propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ, supus dezbaterii publice la adresa: publicinfo@mfinante.ro, în termen de 10 zile de la publicare.

Prin proiectul de act normativ, se propun:
– Modificări și completări la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 29/2011 privind reglementarea acordării eşalonărilor la plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 200 din 22 martie 2011, aprobată prin Legea nr.15/2012, cu modificările şi completările ulterioare,
– Modificări și completări la Ordonanţa Guvernului nr. 71/2001 privind organizarea şi exercitarea activităţii de consultanţă fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 1 septembrie 2001, aprobată prin Legea nr.198/2002, cu modificările şi completările ulterioare
– Abrogarea alineatelor (1) – (3) ale articolului 26 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997
– Derogări de la Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale
– Modificări și completări la Ordonanţa Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale
– Stabilirea unor măsuri privind plăţile efectuate de avocaţi, notari publici şi executori judecătoreşti în contul de venituri al bugetului local 21.03.02.17 ˝Impozit pe onorariul avocaţilor şi notarilor publici˝ al unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază îşi au domiciliul fiscal

Referințe anexate:
proiectul Ordonanţă de urgenţă
Notă de fundamentare

OUG 51/2008 – ajutorul public judiciar in materie civila – ACTUALIZATĂ 2011

11 nov. 2008 by CFNET Finante Taxe 5 comentarii

ORDONANTA DE URGENTA nr. 51/2008 din 21 aprilie 2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila
2008 – Publicata in MOf. nr. 327 din 25 aprilie 2008
2008 – Intrare in vigoare din 25 mai 2008
2008 – Modifica alin. (1) al art. 26 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru,
2008 – Abroga art. 74-81 din Codul de procedura civila,
2008 – Abroga alin. (1) al art. 21 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru,
2008 – Abroga art. 295 alin. (11) lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
2008-05-25 – Versiune initiala: OUG-51-2008-ajutor-public-judiciar-Vinitiala.pdf
2008 – Modificata si completata de LEGEA nr. 193/2008 din 21 octombrie 2008 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila (Art. 2^1, Art. 7, Art. 8^1, Art. 10^1, Art. 22, Art. 27, Art. 38, Art. 50, Art. 50^1, Art. 50^2, dispune republicarea)
2008-10-26 – Versiune consolidata: OUG-51-2008-ajutor-public-judiciar-Vconsolidata-26-10-2008.pdf
2011-12-11 – Modificată și completată de LEGEA nr. 251/2011 – pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă

Sumar continut: Implicatiile fiscale ale ordonantei de urgenta sunt reglementarea scutirii de taxa de timbru pentru cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar, prevazuta la art. 12 alin. (2) din ordonanta de urgenta, prin abrogarea art. 295 alin. (11) lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Scopul OUG este adoptarea de norme interne pentru acordarea asistentei juridice de stat prin transpunerea prevederilor din Directiva Consiliului Uniunii Europene 2003/8/CE privind imbunatatirea accesului la justitie in cazul litigiilor transfrontaliere. Ajutorul public judiciar constituie acea forma de asistenta acordata de stat care are ca scop asigurarea dreptului la un proces echitabil şi garantarea accesului egal la actul de justitie, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciara, inclusiv pentru executarea silita a hotararilor judecatoresti sau a altor titluri executorii. Ordonanta de urgenta se aplica tuturor cetatenilor romani si cetatenilor din statele membre care solicita acordarea ajutorului public judiciar. Ordonanta de urgenta prevede formele si conditiile de acordare, competenta si procedura de acordare, asistenta extrajudiciara, organizarea, coordonarea si controlul activitatii de acordare a ajutorului public judiciar, reguli speciale privind acordarea ajutorului public judiciar cetatenilor statelor membre ale UE si alte dispozitii generale, finale si tranzitorii. Asistenta se finanteaza din Fondul pentru ajutor public judiciar, fond care se cuprinde distinct in bugetul de venituri si cheltuieli al Ministerului Justitiei.

Cuprins: 54 articole (59 articole act consolidat), 1 anexa
Cuprins pe capitole:
# CAP I Dispozitii generale
# CAP II Formele ajutorului public judiciar si conditiile de acordare
# CAP III Competenta si procedura de acordare a ajutorului public judiciar
# CAP IV Asistenta extrajudiciara
# CAP V Organizarea coordonarea si controlul activitatii de acordare a ajutorului public judiciar
# CAP VI Reguli speciale privind acordarea ajutorului public judiciar cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene sau altor persoane care au domiciliul ori resedinta obisnuita pe teritoriul unui stat membru si formularea unei cereri de asistenta judiciara catre un alt stat membru al Uniunii Europene
# CAP VII Dispozitii finale si tranzitorii
# ANEXA

ORDONANTA DE URGENTA nr. 51/2008 din 21 aprilie 2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila – ACTUALIZATĂ 2011

Având în vedere că, potrivit calendarului de adoptare a actelor normative de transpunere a directivelor comunitare în vigoare, România avea obligaţia transpunerii Directivei Consiliului Uniunii Europene 2003/8/CE privind îmbunătăţirea accesului la justiţie în cazul litigiilor transfrontaliere, prin stabilirea de reguli minimale comune referitoare la asistenţa judiciară acordată în cadrul acestor categorii de cauze,
ţinând cont că directiva a cărei transpunere trebuie asigurată prevede standarde minime pentru ca sistemul de asistenţă judiciară să fie considerat ca asigurând un acces efectiv la justiţie cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, iar preluarea acestor standarde în plan legislativ presupune crearea unor condiţii cel puţin identice în plan intern, pentru a nu conduce la apariţia unor discriminări între proprii cetăţeni şi cetăţenii celorlalte state membre ori persoane care au domiciliul ori reşedinţa obişnuită pe teritoriul unui stat membru şi care ar solicita asistenţă judiciară în faţa instanţelor sau a altor autorităţi cu atribuţii jurisdicţionale române,
având în vedere că accesul la justiţie – expresie a principiilor democratice într-un stat de drept şi a supremaţiei legii – trebuie să fie efectiv, iar costurile unei proceduri judiciare nu trebuie să constituie o piedică în încercarea de a apela la justiţie pentru realizarea sau apărarea unui drept, justificând, în anumite situaţii şi condiţii, susţinerea din partea statului, din resurse financiare publice,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1
Ajutorul public judiciar reprezintă acea formă de asistenţă acordată de stat care are ca scop asigurarea dreptului la un proces echitabil şi garantarea accesului egal la actul de justiţie, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciară, inclusiv pentru executarea silită a hotărârilor judecătoreşti sau a altor titluri executorii.

Art. 2
(1) Prezenta ordonanţă de urgenţă este aplicabilă în toate cazurile în care se solicită ajutor public judiciar în faţa instanţelor judecătoreşti sau a altor autorităţi cu atribuţii jurisdicţionale române de către orice persoană fizică având domiciliul sau reşedinţa obişnuită în România sau într-un alt stat membru al Uniunii Europene.
(2) Pentru a determina dacă solicitantul are domiciliul pe teritoriul României se aplică legea română. În cazul în care solicitantul nu are domiciliul pe teritoriul României, pentru a se stabili dacă acesta are domiciliul pe teritoriul unui alt stat membru se aplică legea statului membru în cauză.
(3) Stabilirea domiciliului sau a reşedinţei obişnuite se determină în funcţie de data depunerii cererii de ajutor public judiciar.

Art. 21
(1) Prezenta ordonanţă de urgenţă este aplicabilă şi în cazul cererilor formulate de persoane fizice care nu au domiciliul sau reşedinţa obişnuită pe teritoriul României ori al altui stat membru al Uniunii Europene, în măsura în care între România şi statul al cărui cetăţean este solicitantul sau pe al cărui teritoriu îşi are domiciliul există o legătură convenţională care conţine dispoziţii referitoare la accesul internaţional la justiţie.
(2) Pentru statele cu care România nu are legături convenţionale, accesul internaţional la justiţie poate fi acordat în baza curtoaziei internaţionale, sub rezerva principiului reciprocităţii.
modificat de
Lege nr. 193/2008 – pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă din 21 octombrie 2008, M. Of. 723/2008;

Art. 3
Ajutorul public judiciar prevăzut de prezenta ordonanţă de urgenţă se acordă în cauze civile, comerciale, administrative, de muncă şi asigurări sociale, precum şi în alte cauze, cu excepţia celor penale.

Art. 4
Poate solicita acordarea ajutorului public judiciar, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, orice persoană fizică, în situaţia în care nu poate face faţă cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obţinerea unor consultaţii juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiţie, fără a pune în pericol întreţinerea sa ori a familiei sale.

Art. 5
(1) În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, prin familie se înţelege soţul/soţia, copiii sau alţi descendenţi în linie dreaptă în vârstă de până la 18 ani aflaţi în întreţinerea solicitantului, precum şi copiii sau alţi descendenţi în linie dreaptă în vârstă de peste 18 ani, dar nu mai mult de 26 de ani, dacă se află în continuarea studiilor şi în întreţinerea solicitantului.
(2) În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, se consideră membru al familiei şi persoana care are domiciliul ori reşedinţa comună şi gospodăreşte împreună cu solicitantul, copiii sau alţi descendenţi în linie dreaptă ai acesteia în vârstă de până la 18 ani aflaţi în întreţinerea solicitantului, precum şi copiii sau alţi descendenţi în linie dreaptă în vârstă de peste 18 ani, dar nu mai mult de 26 de ani, dacă se află în continuarea studiilor şi în întreţinerea solicitantului.

CAPITOLUL II
Formele ajutorului public judiciar şi condiţiile de acordare

Art. 6
Ajutorul public judiciar se poate acorda în următoarele forme:
a) plata onorariului pentru asigurarea reprezentării, asistenţei juridice şi, după caz, a apărării, printr-un avocat numit sau ales, pentru realizarea sau ocrotirea unui drept ori interes legitim în justiţie sau pentru prevenirea unui litigiu, denumită în continuare asistenţă prin avocat;
b) plata expertului, traducătorului sau interpretului folosit în cursul procesului, cu încuviinţarea instanţei sau a autorităţii cu atribuţii jurisdicţionale, dacă această plată incumbă, potrivit legii, celui ce solicită ajutorul public judiciar;
c) plata onorariului executorului judecătoresc;
d) scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, inclusiv a celor datorate în faza de executare silită.

Art. 7
Ajutorul public judiciar se poate acorda, separat sau cumulat, în oricare dintre formele prevăzute la art. 6. Valoarea ajutorului public judiciar acordat, separat sau cumulat, în oricare dintre formele prevăzute la art. 6 lit. a)–c), nu poate depăşi, în cursul unei perioade de un an, suma maximă echivalentă cu 10 salarii minime brute pe ţară la nivelul anului în care a fost formulată cererea de acordare.
modificat de
Lege nr. 251/2011 – pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă din 5 decembrie 2011, M. Of. 866/2011;
Lege nr. 193/2008 – pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă din 21 octombrie 2008, M. Of. 723/2008;

Art. 8
(1) Beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 500 lei. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat.
(1) Beneficiază de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 300 lei. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat.
(2) Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 800 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporţie de 50%.
(2) Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 600 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporţie de 50%.
(3) Ajutorul public judiciar se poate acorda şi în alte situaţii, proporţional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiţie, inclusiv din cauza diferenţelor de cost al vieţii dintre statul membru în care acesta îşi are domiciliul sau reşedinţa obişnuită şi cel din România.
modificat de
Lege nr. 251/2011 – pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă din 5 decembrie 2011, M. Of. 866/2011;

Art. 81
Ajutorul public judiciar se acordă, potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă, independent de starea materială a solicitantului, dacă prin lege specială se prevede dreptul la asistenţă judiciară sau dreptul la asistenţă juridică gratuită, ca măsură de protecţie, în considerarea unor situaţii speciale, precum minoritatea, handicapul, un anumit statut şi altele asemenea. În acest caz, ajutorul public judiciar se acordă fără îndeplinirea criteriilor prevăzute la art. 8, dar numai pentru apărarea sau recunoaşterea unor drepturi sau interese rezultate ori aflate în legătură cu situaţia specială care a justificat recunoaşterea, prin lege, a dreptului la asistenţă judiciară sau la asistenţă juridică gratuită.
modificat de
Lege nr. 193/2008 – pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă din 21 octombrie 2008, M. Of. 723/2008;

Art. 9
La stabilirea venitului se iau în calcul orice venituri periodice, precum salarii, indemnizaţii, onorarii, rente, chirii, profit din activităţi comerciale sau dintr-o activitate independentă şi altele asemenea, precum şi sumele datorate în mod periodic, cum ar fi chiriile şi obligaţiile de întreţinere.

Art. 10
Dreptul la ajutor public judiciar se stinge prin moartea părţii sau prin îmbunătăţirea stării sale materiale până la un nivel care să îi permită să facă faţă costurilor procesului.

Art. 101
Prezentul capitol nu aduce atingere prevederilor instrumentelor comunitare sau tratatelor internaţionale încheiate cu statele nemembre ale Uniunii Europene, care conţin prevederi referitoare la angajamentele asumate de România privind accesul internaţional la justiţie în materie civilă, obligatoriu, total şi gratuit.
modificat de
Lege nr. 193/2008 – pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă din 21 octombrie 2008, M. Of. 723/2008;

CAPITOLUL III
Competenţa şi procedura de acordare a ajutorului public judiciar

SECŢIUNEA 1
Dispoziţii comune

Art. 11
(1) Cererea de acordare a ajutorului public judiciar se adresează instanţei competente pentru soluţionarea cauzei în care se solicită ajutorul; în cazul ajutorului public judiciar solicitat pentru punerea în executare a unei hotărâri, cererea este de competenţa instanţei de executare.
(2) În cazul în care instanţa competentă nu se poate stabili potrivit alin. (1), competentă este judecătoria în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa solicitantul.
(3) Dacă ajutorul public judiciar este solicitat într-un proces în curs, cererea sau, după caz, cererile de acordare a ajutorului public judiciar se soluţionează, dacă legea nu prevede altfel, de completul învestit cu soluţionarea cererii principale.

Art. 12
(1) Ajutorul public judiciar se acordă oricând în cursul judecăţii, de la data formulării cererii de către persoana interesată, şi se menţine pe tot parcursul etapei procesuale în care a fost solicitat.
(2) Cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar este scutită de taxă de timbru.

Art. 13
(1) Ajutorul public judiciar pentru exercitarea unei căi de atac se poate acorda în urma unei noi cereri.
(2) Cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar în vederea exercitării unei căi de atac se adresează instanţei a cărei hotărâre se atacă şi se soluţionează de urgenţă, de un alt complet decât cel care a soluţionat cauza pe fond. În cazul în care cererea de acordare a ajutorului public judiciar este admisă, durata necesară soluţionării acesteia se adaugă termenului pentru exercitarea căii de atac.
(3) Cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar formulată ulterior introducerii căii de atac se adresează instanţei competente să soluţioneze acea cale de atac.

Art. 14
(1) Cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar se formulează în scris şi va cuprinde menţiuni privind obiectul şi natura procesului pentru care se solicită ajutorul public judiciar, identitatea, codul numeric personal, domiciliul şi starea materială a solicitantului şi a familiei sale, ataşându-se înscrisuri doveditoare ale veniturilor acestuia şi ale familiei sale, precum şi dovezi cu privire la obligaţiile de întreţinere sau de plată. Cererea va fi însoţită şi de o declaraţie pe propria răspundere a solicitantului în sensul de a preciza dacă în cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, în ce formă, pentru ce cauză, precum şi cuantumul acestui ajutor.
(2) La primirea cererii pentru acordarea ajutorului public judiciar solicitantului i se va pune în vedere faptul că, în cazul pierderii procesului, cheltuielile de judecată ale celeilalte părţi vor fi în sarcina sa, precum şi posibilitatea restituirii sumelor primite cu titlu de ajutor public judiciar în cazul prevăzut la art. 17 alin. (2).
(3) Instanţa poate solicita orice lămuriri şi dovezi părţilor sau informaţii scrise autorităţilor competente.

Art. 15
(1) Asupra cererii de ajutor public judiciar instanţa se pronunţă, fără citarea părţilor, prin încheiere motivată dată în camera de consiliu.
(2) Împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar cel interesat poate face cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii.
(3) Cererea de reexaminare se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet, instanţa pronunţându-se prin încheiere irevocabilă.

Art. 16
(1) Ajutorul public judiciar poate fi refuzat când este solicitat abuziv, când costul său estimat este disproporţionat faţă de valoarea obiectului cauzei, precum şi atunci când acordarea ajutorului public judiciar nu se solicită pentru apărarea unui interes legitim ori se solicită pentru o acţiune care contravine ordinii publice sau celei constituţionale.
(2) Dacă cererea pentru a cărei soluţionare se solicită ajutor public judiciar face parte din categoria celor care pot fi supuse medierii sau altor proceduri alternative de soluţionare, cererea de ajutor public judiciar poate fi respinsă, dacă se dovedeşte că solicitantul ajutorului public judiciar a refuzat anterior începerii procesului să urmeze o asemenea procedură.
(3) Ajutorul public judiciar poate fi refuzat atunci când solicitantul pretinde despăgubiri pentru atingeri aduse imaginii, onoarei sau reputaţiei sale, în condiţiile în care acesta nu a suferit vreun prejudiciu material, precum şi în cazul în care cererea decurge din activitatea comercială sau dintr-o activitate independentă desfăşurată de solicitant.

Art. 17
(1) Orice persoană interesată va putea sesiza oricând instanţa care a încuviinţat ajutorul public judiciar, prezentând dovezi cu privire la situaţia reală a celui căruia i s-a încuviinţat cererea; ajutorul public judiciar nu se suspendă în cursul noilor cercetări.
(2) Dacă instanţa constată că cererea de ajutor public judiciar a fost făcută cu rea-credinţă, prin ascunderea adevărului, va obliga, prin încheiere, pe cel care a beneficiat nejustificat de ajutor public judiciar la restituirea cu titlu de despăgubire a sumelor de care a fost scutit, precum şi la o amendă în cuantum de până la 5 ori suma pentru care a obţinut nejustificat scutirea.
(3) Împotriva încheierii se poate face numai cerere de reexaminare, putându-se solicita motivat să se revină asupra despăgubirii sau a amenzii ori să se dispună reducerea acestora. Cererea se face în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii şi se soluţionează de un alt complet, prin încheiere irevocabilă.

Art. 18
Cheltuielile pentru care partea a beneficiat de scutiri sau reduceri prin încuviinţarea ajutorului public judiciar vor fi puse în sarcina celeilalte părţi, dacă aceasta a căzut în pretenţiile sale. Partea căzută în pretenţii va fi obligată la plata către stat a acestor sume.

Art. 19
(1) Dacă partea care a beneficiat de ajutor public judiciar cade în pretenţii, cheltuielile procesuale avansate de către stat rămân în sarcina acestuia.
(2) Instanţa poate dispune însă, odată cu soluţionarea cauzei, obligarea părţii care a beneficiat de ajutor public judiciar la restituirea, în tot sau în parte, a cheltuielilor avansate de către stat, dacă prin comportamentul nediligent avut în timpul procesului a cauzat pierderea procesului ori dacă prin hotărâre judecătorească s-a constatat că acţiunea a fost exercitată abuziv.

Art. 20
În cazul în care persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) sau (2) face dovada că, anterior începerii procesului, a parcurs procedura de mediere a litigiului, beneficiază şi de restituirea sumei plătite mediatorului cu titlu de onorariu. De acelaşi drept beneficiază şi persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) sau (2), dacă solicită medierea după începerea procesului, dar înainte de prima zi de înfăţişare. Suma la a cărei restituire partea are dreptul se stabileşte de instanţă, prin încheiere pronunţată potrivit art. 15.

Art. 21
(1) Dispozitivul încheierii cuprinzând obligaţia de plată a sumelor prevăzute la art. 17 alin. (2) şi art. 18 constituie titlu executoriu.
(2) În cazul în care titlul executoriu este temei pentru executarea unei creanţe bugetare, acesta va fi comunicat din oficiu organelor competente.

Art. 22
(1) Fondurile necesare acoperirii cheltuielilor pentru acordarea ajutorului public judiciar de către stat în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, denumit în continuare fondul pentru ajutor public judiciar, se constituie din sumele prevăzute la art. 25 alin. (1) şi art. 26 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Fondul pentru ajutor public judiciar se cuprinde distinct în bugetul de venituri şi cheltuieli al Ministerului Justiţiei.
(3) Sumele reprezentând onorariile avocatului, expertului, traducătorului, interpretului, executorului judecătoresc sau mediatorului se plătesc în cont bancar, prin virament sau în numerar, prin compartimentele economice ale tribunalelor.
modificat de
Lege nr. 193/2008 – pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă din 21 octombrie 2008, M. Of. 723/2008;

SECŢIUNEA a 2-a
Asistenţa prin avocat

Art. 23
Ajutorul public judiciar sub forma asistenţei prin avocat se acordă conform prevederilor cuprinse în Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la asistenţa judiciară sau asistenţa judiciară gratuită.

SECŢIUNEA a 3-a
Ajutorul public judiciar sub forma plăţii onorariului expertului, traducătorului sau interpretului

Art. 24
(1) În cazul încuviinţării cererii de ajutor public judiciar, sub forma plăţii onorariului expertului, traducătorului sau interpretului, prin încheierea de încuviinţare a asistenţei se stabileşte şi onorariul provizoriu cuvenit acestora.
(2) După prestarea serviciului pentru care s-a plătit onorariul provizoriu, instanţa va stabili onorariul definitiv.

Art. 25
Încheierea pronunţată de instanţă cu privire la onorariul provizoriu şi, după caz, la sumele ce reprezintă diferenţă între onorariul provizoriu şi cel definitiv constituie titlu executoriu.

SECŢIUNEA a 4-a
Ajutorul public judiciar sub forma plăţii onorariului executorului judecătoresc

Art. 26
(1) În cazul încuviinţării cererii de ajutor public judiciar sub forma plăţii onorariului executorului judecătoresc, prin încheierea de încuviinţare a asistenţei se stabileşte şi onorariul provizoriu cuvenit executorului judecătoresc, în funcţie de complexitatea dosarului la acea dată.
(2) Cererea împreună cu încheierea de încuviinţare se trimit, de îndată, camerei teritoriale a executorilor judecătoreşti din circumscripţia teritorială a acelei instanţe.
(3) Colegiul director al camerei teritoriale a executorilor judecătoreşti are obligaţia de a desemna, în termen de 3 zile, un executor judecătoresc, căruia îi transmite, odată cu înştiinţarea desemnării, încheierea prevăzută la alin. (1). Preşedintele are obligaţia de a comunica şi beneficiarului ajutorului public judiciar numele executorului judecătoresc desemnat. Beneficiarul ajutorului public judiciar poate solicita el însuşi desemnarea unui anumit executor judecătoresc, competent din punct de vedere teritorial.

Art. 27
(1) După îndeplinirea atribuţiilor pe care legea şi statutul le prevăd în sarcina executorului judecătoresc, instanţa va stabili, la cererea executorului judecătoresc, onorariul definitiv, în funcţie de complexitatea cauzei şi de volumul activităţii desfăşurate, în limitele onorariilor stabilite potrivit legii.
(2) Încheierea pronunţată de instanţă cu privire la onorariul provizoriu şi, după caz, la sumele ce reprezintă diferenţa dintre onorariul provizoriu şi cel definitiv constituie titlu executoriu, fără îndeplinirea vreunei alte condiţii sau formalităţi.
modificat de
Lege nr. 193/2008 – pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă din 21 octombrie 2008, M. Of. 723/2008;

Art. 28
(1) Executorul judecătoresc desemnat potrivit art. 26 alin. (3) să acorde ajutorul public judiciar nu poate refuza această sarcină profesională decât în caz de conflict de interese sau pentru alte motive justificate.
(2) Refuzul nejustificat de a prelua cazul sau de a continua executarea constituie abatere disciplinară, în condiţiile legii.

Art. 29
Refuzul nejustificat al beneficiarului sau renunţarea unilaterală şi nejustificată a acestuia la executarea începută de executorul desemnat duce la încetarea ajutorului public sub forma plăţii onorariului executorului judecătoresc.

Art. 30
(1) Executorul judecătoresc este dator să depună toate diligenţele pentru ducerea la îndeplinire a executării în cauza în care a fost desemnat, să manifeste conştiinciozitate şi probitate profesională, să îndeplinească cu celeritate demersurile prevăzute de lege, cu respectarea drepturilor părţilor, a obligaţiilor sale profesionale şi a normelor procedurale.
(2) Executorului judecătoresc care acordă ajutor public judiciar îi este interzis să solicite sau să primească alte sume de bani sau alte foloase de la partea asistată.

Art. 31
(1) Împotriva modului de îndeplinire a obligaţiilor profesionale de către executorul judecătoresc desemnat partea asistată poate face plângere la instanţa care a încuviinţat ajutorul public judiciar. În cazul în care plângerea este găsită întemeiată, instanţa sesizează colegiul director al camerei teritoriale a executorilor judecătoreşti în vederea înlocuirii executorului.
(2) Odată cu înlocuirea executorului judecătoresc, organele de conducere ale camerei teritoriale a executorilor judecătoreşti vor lua măsuri de verificare a activităţii executorului înlocuit şi, dacă este cazul, de sancţionare, potrivit legii.

Art. 32
(1) În cazul în care beneficiarul asistenţei judiciare renunţă la continuarea executării silite, executorul judecătoresc are obligaţia de a înştiinţa camera teritorială a executorilor judecătoreşti, precum şi instanţa care a încuviinţat ajutorul public judiciar.
(2) În acest caz, precum şi în orice altă situaţie în care executorul desemnat nu finalizează executarea silită, instanţa stabileşte onorariul proporţional cu actele de executare efectuate, chiar sub nivelul minim stabilit potrivit art. 27 alin. (1).

SECŢIUNEA a 5-a
Ajutorul public judiciar sub forma facilităţilor la plata taxelor judiciare

Art. 33
În cazul încuviinţării cererii de acordare a facilităţilor la plata taxelor judiciare, prin încheiere se vor stabili fie scutirea de plată, fie, după caz, cota de reducere, termenele de plată şi cuantumul ratelor.

Art. 34
(1) În cazul în care taxele judiciare datorate sunt mai mari decât dublul venitului net lunar pe familie al solicitantului din luna anterioară formulării cererii de ajutor public judiciar, eşalonarea plăţii se va face astfel încât rata lunară datorată să nu depăşească jumătate din venitul net pe familie, dacă instanţa nu apreciază necesar a se acorda o altă formă de ajutor, mai favorabilă.
(2) Eşalonarea plăţii taxelor judiciare se poate face în cel mult 48 de rate lunare.

CAPITOLUL IV
Asistenţa extrajudiciară

Art. 35
(1) Asistenţa prin avocat poate fi şi extrajudiciară şi constă în acordarea de consultaţii, formularea de cereri, petiţii, sesizări, iniţierea altor asemenea demersuri legale, precum şi în reprezentarea în faţa unor autorităţi sau instituţii publice, altele decât cele judiciare sau cu atribuţii jurisdicţionale, în vederea realizării unor drepturi sau interese legitime. Asistenţa extrajudiciară trebuie să conducă la furnizarea unor informaţii clare şi accesibile solicitantului, în conformitate cu prevederile legale în vigoare referitoare la instituţiile competente, şi, dacă este posibil, la condiţiile, termenele şi procedurile prevăzute de lege pentru recunoaşterea, acordarea sau realizarea dreptului ori interesului pretins de solicitant.
(2) Asistenţa extrajudiciară se acordă conform prevederilor Legii nr. 51/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 36
Avocatul care a acordat asistenţă extrajudiciară nu poate acorda asistenţă judiciară aceleiaşi persoane, pentru valorificarea ori apărarea aceluiaşi drept sau interes, în cazul în care beneficiarul asistenţei extrajudiciare formulează cerere de chemare în judecată pentru valorificarea ori apărarea acelui drept sau interes.

Art. 37
Modul de plată şi nivelul remuneraţiei avocaţilor pentru serviciile de asistenţă extrajudiciară se stabilesc prin protocol încheiat între Ministerul Justiţiei şi Uniunea Naţională a Barourilor din România.

CAPITOLUL V
Organizarea, coordonarea şi controlul activităţii de acordare a ajutorului public judiciar

Art. 38
(1) Coordonarea şi controlul activităţii de acordare a ajutorului public judiciar se fac de Ministerul Justiţiei.
(2) Finanţarea activităţii de acordare a ajutorului public judiciar se face de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Justiţiei. Sumele necesare ajutorului public judiciar se stabilesc anual prin legea bugetului de stat.
(3) Principalele atribuţii ale Ministerului Justiţiei în domeniul coordonării şi controlului activităţii de acordarea a ajutorului public judiciar sunt:
a) exercită controlul şi asigură coordonarea, sub aspect funcţional şi organizatoric, în ceea ce priveşte modul în care se acordă ajutorul public judiciar;
b) ia măsuri pentru informarea publicului cu privire la sistemul de ajutor public judiciar;
c) stabileşte, prin protocol sau prin ordin, potrivit legii, valoarea sau, după caz, limitele onorariilor pentru acordarea asistenţei de către avocat şi, respectiv, pentru executorul judecătoresc;
d) evaluează necesităţile bugetare pentru acordarea asistenţei judiciare şi propune bugetul, pentru a fi inclus, separat, în bugetul Ministerului Justiţiei;
e) centralizează datele şi informaţiile referitoare la acordarea ajutorului public judiciar;
f) întocmeşte criteriile statistice pentru evidenţa datelor şi informaţiilor privind acordarea ajutorului public judiciar.
modificat de
Lege nr. 193/2008 – pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă din 21 octombrie 2008, M. Of. 723/2008;

Art. 39
(1) Datele şi informaţiile referitoare la acordarea ajutorului public judiciar se centralizează, se administrează şi se actualizează de Ministerul Justiţiei.
(2) În vederea întocmirii şi actualizării evidenţei, instanţele judecătoreşti şi Uniunea Naţională a Barourilor din România transmit Ministerului Justiţiei, trimestrial, situaţii privind cererile de acordare a ajutorului public judiciar şi, respectiv, a asistenţei extrajudiciare, cuprinzând date referitoare la încuviinţarea şi respingerea cererilor, înlocuirea avocaţilor, a executorilor judecătoreşti, precum şi orice alte informaţii solicitate de Ministerul Justiţiei în vederea îndeplinirii obligaţiilor ce îi revin potrivit prezentei ordonanţe de urgenţă.

Art. 40
(1) Ministerul Justiţiei poate face verificări, din oficiu sau la sesizarea oricărei persoane interesate, cu privire la realitatea situaţiei materiale a celui care a beneficiat de asistenţă extrajudiciară. Verificările pot fi făcute oricând, timp de 2 ani de la data acordării acesteia.
(2) În cazul în care constată că beneficiarul ajutorului public judiciar sau al asistenţei extrajudiciare a prezentat date false sau a ascuns date în legătură cu situaţia sa materială, Ministerul Justiţiei va sesiza organele fiscale competente, în vederea obligării acestuia la restituirea sumelor de care a beneficiat în mod nejustificat.

CAPITOLUL VI
Reguli speciale privind acordarea ajutorului public judiciar cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene sau altor persoane care au domiciliul ori reşedinţa obişnuită pe teritoriul unui stat membru şi formularea unei cereri de asistenţă judiciară către un alt stat membru al Uniunii Europene

Art. 41
(1) Cererea de acordare a ajutorului public judiciar, formulată de cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene sau de persoane care au domiciliul sau reşedinţa obişnuită în unul dintre aceste state, altul decât România, se depune însoţită de documente justificative:
a) fie prin intermediul autorităţii centrale a statului membru de domiciliu sau de reşedinţă al solicitantului;
b) fie prin intermediul autorităţii centrale române;
c) fie direct la instanţa română competentă potrivit art. 11.
(2) Cererea, precum şi înscrisurile doveditoare se depun traduse în limba română.

Art. 42
Când cererea este depusă prin intermediul autorităţii centrale române, aceasta are obligaţia transmiterii către instanţa competentă.

Art. 43
(1) În situaţiile reglementate de prezenta secţiune, în cazul în care, la data formulării cererii de ajutor public judiciar, nu se poate determina instanţa competentă potrivit art. 11, cererea se soluţionează de Tribunalul Bucureşti.
(2) Asistenţa extrajudiciară se asigură, în situaţia prevăzută la alin. (1), de Baroul Bucureşti.

Art. 44
Ajutorul public judiciar încuviinţat potrivit prezentului capitol include, în afara formelor prevăzute la art. 6, următoarele:
a) cheltuielile pentru traducerea înscrisurilor depuse de beneficiar şi care au fost solicitate de instanţă sau de autoritatea cu atribuţii jurisdicţionale în vederea soluţionării cauzei;
b) asigurarea unui interpret în procedurile în faţa instanţei/autorităţii cu atribuţii jurisdicţionale;
c) cheltuielile deplasării în România, pe care beneficiarul asistenţei sau o altă persoană trebuie să o facă la cererea instanţei ori a autorităţii cu atribuţii jurisdicţionale ori în cazul în care legea prevede prezenţa obligatorie a uneia dintre aceste persoane.

Art. 45
(1) Cetăţenii români, precum şi cetăţenii străini şi apatrizii, cu domiciliul sau reşedinţa obişnuită pe teritoriul României, beneficiază de consultanţă juridică gratuită din partea autorităţii centrale române, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, în vederea obţinerii asistenţei juridice în cauze de competenţa instanţelor unui alt stat membru al Uniunii Europene sau pentru executarea unei hotărâri pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene, în condiţiile prevăzute de legea acelui stat. Autoritatea centrală română asistă solicitantul, asigurându-se ca cererea, completată conform anexei care face parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă, să fie însoţită de toate documentele conexe pretinse de autoritatea competentă a statului solicitat.
(2) Autoritatea centrală română asigură traducerea cererii şi a documentelor conexe necesare. Traducerea se face:
a) fie în limba oficială a statului membru solicitat;
b) fie în una dintre limbile acelui stat ce corespunde uneia dintre limbile instituţiilor Comunităţii;
c) fie în una dintre limbile acceptate de statul membru solicitat, potrivit Directivei (CE) nr. 8/2003 de îmbunătăţire a accesului la justiţie în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune privind asistenţa judiciară acordată în astfel de litigii.
(3) Autoritatea centrală română, în termen de 15 zile de la data primirii cererii şi a documentelor conexe, traduse conform alin. (2), le transmite autorităţii de primire competente a acelui stat membru.

Art. 46
(1) Autoritatea centrală română poate refuza transmiterea unei cereri de asistenţă juridică într-un alt stat membru dacă o astfel de cerere este vădit neîntemeiată sau excedează domeniului de aplicare al Directivei (CE) nr. 8/2003.
(2) În cazul în care cererea de asistenţă juridică formulată şi transmisă potrivit art. 45 este respinsă de autoritatea competentă a statului membru solicitat, autoritatea centrală română va cere solicitantului restituirea cheltuielilor de traducere.

Art. 47
Cererile şi documentele conexe, transmise sau primite în conformitate cu prevederile prezentului capitol, sunt scutite de formalitatea legalizării sau de orice altă formalitate echivalentă.

Art. 48
Se desemnează Ministerul Justiţiei ca autoritate centrală română în materia acordării ajutorului public judiciar, în sensul Directivei (CE) nr. 8/2003.

Art. 49
Cererile pentru acordarea ajutorului public judiciar, formulate conform prezentului capitol, se întocmesc potrivit formularului de cerere prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă.

CAPITOLUL VII
Dispoziţii finale şi tranzitorii

Art. 50
(1) Pentru ducerea la îndeplinire, în calitate de autoritate centrală, a unor obligaţii rezultate din prezenta ordonanţă de urgenţă sau asumate în cadrul cooperării judiciare internaţionale, prin instrumentele internaţionale la care România este parte, Ministerul Justiţiei poate încheia, potrivit legii, convenţii de colaborare cu:
a) avocaţi, pentru furnizarea unor servicii de consultanţă, asistenţă şi/sau reprezentare, după caz;
b) executori judecătoreşti;
c) traducători şi interpreţi.
(2) Pentru îndeplinirea altor atribuţii care îi revin din aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă, Ministerul Justiţiei poate încheia protocoale cu Uniunea Naţională a Barourilor din România, cu Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti, cu organele reprezentative ale altor profesii ori cu alte instituţii sau autorităţi.
modificat de
Lege nr. 193/2008 – pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă din 21 octombrie 2008, M. Of. 723/2008;

Art. 501
Sumele reprezentând limitele de venit şi limita maximă ce se poate acorda ca ajutor public judiciar, prevăzute la art. 7 şi, respectiv, art. 8 alin. (1) şi (2), se pot modifica prin hotărâre a Guvernului.
modificat de
Lege nr. 251/2011 – pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă din 5 decembrie 2011, M. Of. 866/2011;
Lege nr. 193/2008 – pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă din 21 octombrie 2008, M. Of. 723/2008;

Art. 502
În situaţia în care, prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, beneficiarul ajutorului public dobândeşte bunuri sau drepturi de creanţă a căror valoare, respectiv cuantum, depăşeşte de 10 ori cuantumul ajutorului public acordat, acesta este obligat să restituie ajutorul public. Procedura de restituire este cea prevăzută la cap. III din prezenta ordonanţă de urgenţă.
modificat de
Lege nr. 193/2008 – pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă din 21 octombrie 2008, M. Of. 723/2008;

Art. 51
Alineatul (1) al articolului 26 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 26
(1) Sumele provenind din taxele judiciare de timbru, amenzile judiciare, impozitele încasate din onorariile avocaţilor, ale notarilor publici şi ale executorilor judecătoreşti constituie venituri la bugetul de stat şi se cuprind distinct în bugetul de venituri şi cheltuieli al Ministerului Justiţiei şi vor fi folosite pentru finanţarea sistemului de ajutor public judiciar.“

Art. 52
Prezenta ordonanţă de urgenţă intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 53
La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă art. 74–81 din Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, alin. (1) al art. 21 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 295 alin. (11) lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 54
(1) Prezenta ordonanţă de urgenţă transpune Directiva Consiliului 2003/8/CE de îmbunătăţire a accesului la justiţie în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune privind asistenţa judiciară acordată în astfel de litigii, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L nr. 26 din 31 ianuarie 2003.
(2) Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă care transpun prevederile Directivei (CE) nr. 8/2003 prevalează asupra dispoziţiilor conţinute în acordurile bilaterale şi multilaterale încheiate de statele membre, inclusiv:
a) Acordul european privind transmiterea cererilor de asistenţă judiciară, semnat la Strasbourg la 27 ianuarie 1977, modificat prin Protocolul adiţional la Acordul european privind transmiterea cererilor de asistenţă judiciară, semnat la Moscova în 2001;
b) Convenţia privind facilitarea accesului internaţional la justiţie, încheiată la Haga la 25 octombrie 1980.

PRIM-MINISTRU CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul justiţiei, Cătălin Marian Predoiu
p. Ministrul internelor şi reformei administrative, Liviu Radu, secretar de stat
Departamentul pentru Afaceri Europene, Adrian Ciocănea, secretar de stat
p. Ministrul economiei şi finanţelor, Cătălin Doica, secretar de stat

ART. 295 Implicatii bugetare ale impozitelor si taxelor locale

26 sept. 2007 by CFNET Finante Taxe 8 comentarii

(1) Impozitele si taxele locale, precum si amenzile si penalitatile aferente acestora constituie integral venituri la bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale.
(2) Impozitul pe cladiri, precum si amenzile si penalitatile aferente acestuia constituie venituri la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale in raza careia este situata cladirea respectiva.
(3) Impozitul pe teren, precum si amenzile si penalitatile aferente acestuia constituie venituri la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale in raza careia este situat terenul respectiv.
(4) Cu exceptiile prevazute la alin. (5), impozitul pe mijlocul de transport, precum si amenzile si penalitatile aferente acesteia constituie venituri la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale in raza careia trebuie inmatriculat mijlocul de transport respectiv.
(5) Veniturile provenite din impozitul pe mijlocul de transport stabilita in concordanta cu prevederile art. 263 alin. (4) si (5), precum si amenzile si penalizarile aferente se pot utiliza exclusiv pentru lucrari de intretinere, modernizare, reabilitare si construire a drumurilor locale si judetene, din care 60% constituie venituri la bugetul local si 40% constituie venituri la bugetul judetean. In cazul municipiului Bucuresti, taxa constituie venituri in proportie de 60% la bugetele sectoarelor si 40% la bugetul municipiului Bucuresti.
(6) Taxele locale prevazute la capitolul V din prezentul titlu constituie venituri ale bugetelor locale ale unitatilor administrativ-teritoriale. Pentru eliberarea certificatelor de urbanism si a autorizatiilor de construire de catre presedintii consiliilor judetene, cu avizul primarilor comunelor, taxele datorate constituie venit in proportie de 50% la bugetul local al comunelor si de 50% la bugetul local al consiliului judetean.
(7) Taxa pentru servicii de reclama si publicitate, precum si amenzile si penalizarile aferente constituie venituri la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale unde sunt prestate serviciile de reclama si publicitate. Taxa pentru afisaj in scop de reclama si publicitate, precum si amenzile si penalizarile aferente constituie venituri la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale unde este situat afisajul, panoul sau structura pentru afisajul in scop de reclama si publicitate.
(8) Impozitul pe spectacole, precum si amenzile si penalizarile aferente constituie venituri la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale unde are loc manifestarea artistica, competitia sportiva sau alta activitate distractiva.
(9) Taxa hoteliera, precum si amenzile si penalizarile aferente constituie venituri la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale unde este situat hotelul.
(10) Celelalte taxe locale prevazute la art. 283, precum si amenzile si penalizarile aferente constituie venituri la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale unde este situat locul public sau echipamentul respectiv sau unde trebuie inmatriculat vehiculul lent.
(11) Constituie venit la bugetul local sumele provenite din:
a) dobanda pentru plata cu intarziere a impozitelor si taxelor locale;
AC1 b) taxele judiciare de timbru prevazute de lege; AC1
c) taxele de timbru prevazute de lege;
AC4 d) taxele extrajudiciare de timbru prevazute de lege. AC4
AC4 d) taxele extrajudiciare de timbru prevazute de lege, exclusiv contravaloarea cheltuielilor efectuate cu difuzarea timbrelor fiscale. AC4
(12) Sumele prevazute la alin. (11) se ajusteaza pentru a reflecta rata inflatiei in conformitate cu normele elaborate in comun de Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Administratiei si Internelor.