CAP. 3 Facturare Sectiunea 3 Emiterea facturilor

Articolul 220
Orice persoana impozabila se asigura ca o factura este emisa fie de propria persoana sau de clientul sau, fie de un tert, in numele sau si in contul sau, in urmatoarele cazuri:
(1) pentru livrarile de bunuri sau prestarile de servicii pe care le-a efectuat catre alta persoana impozabila persoana impozabila sau persoana juridica neimpozabila;
(2) pentru livrari de bunuri prevazute la articolul 33;
(3) pentru livrari de bunuri efectuate in conformitate cu conditiile prevazute la articolul 138;
(4) pentru orice avans care i-a fost achitat inainte ca una dintre livrarile de bunuri prevazute la punctele 1, 2 si 3 sa fi fost efectuata;
(5) pentru orice avans care i-a fost achitat de catre alta persoana impozabila sau persoana juridica neimpozabila inainte de incheierea prestarii de servicii.
Articolul 221
(1) Statele membre pot impune persoanelor impozabile obligatia de a emite o factura pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii efectuate pe teritoriul lor, altele decat cele prevazute la articolul 220.
În ceea ce priveste facturile prevazute la primul paragraf, statele membre pot impune mai putine obligatii decat cele prevazute la articolele 226, 230, 233, 244 si 246.
(2) Statele membre pot scuti persoanele impozabile de la obligatia prevazuta la articolul 220 de a emite o factura pentru livrarile de bunuri sau prestarile de servicii pe care le-au efectuat pe teritoriile lor si care sunt scutite, cu sau fara dreptul la deducerea TVA achitate in stadiul anterior, in temeiul articolelor 110 si 111, articolului 125 alineatul (1), articolului 127, articolului 128 alineatul (1), articolelor 132, 135, 136, 371, 375, 376 si 377, articolului 378 alineatul (2), articolului 379 alineatul (2) si articolelor 380-390.
Articolul 222
Statele membre pot impune limite de timp persoanelor impozabile pentru emiterea de facturi, atunci cand aceste persoane livreaza bunuri sau presteaza servicii pe teritoriul lor.
Articolul 223
În conformitate cu conditiile ce urmeaza sa fie stabilite de statele membre pe teritoriul carora se livreaza bunuri sau se presteaza servicii, se poate intocmi o factura centralizatoare pentru mai multe livrari separate de bunuri sau prestari diferite de servicii.
Articolul 224
(1) Facturile pot fi intocmite de client pentru livrarea de bunuri sau prestarea de servicii furnizate de o persoana impozabila, in cazul in care exista un acord prealabil intre cele doua parti si cu conditia ca fiecare facturi fiscale sa faca obiectul unei proceduri de acceptare de catre persoana impozabila care livreaza bunurile sau presteaza serviciile.
(2) Statele membre pe teritoriul carora se efectueaza livrarea de bunuri sau prestarea de servicii stabilesc termenii si conditiile acordurilor prealabile si procedurile de acceptare intre persoana impozabila si client.
(3) Statele membre pot impune conditii suplimentare persoanelor impozabile ce livreaza bunuri sau presteaza servicii pe teritoriul lor in ceea ce priveste emiterea facturilor de catre client. În special, acestea pot solicita ca respectivele facturi sa se emita in numele si in contul persoanei impozabile.
Conditiile prevazute la primul paragraf este necesar sa fie intotdeauna aceleasi, indiferent de locul de stabilire al clientului.
Articolul 225
Statele membre pot impune conditii specifice persoanelor impozabile ce livreaza bunuri sau presteaza servicii pe teritoriul lor in cazurile in care partea terta sau clientul, care emite facturile, este stabilit(a) intr-o tara cu care nu exista nici un instrument juridic referitor la asistenta reciproca avand o sfera de aplicare similara celei prevazute de Directiva 76/308/CEE si de Regulamentul (CE) nr. 1798/2003.