Curtea de Conturi a Romaniei a efectuat in anual 2011 o misiune de audit al performantei la Agentia Nationala de Administrare Fiscala și Autoritatea Naţională a Vămilor. Aceasta misiune a abordat toate activităţile implicate în colectarea impozitelor şi taxelor cuvenite bugetului public, respectiv toate stadiile în care creanţele bugetului public se află la un moment dat, plecând de la prevederile legislative privind naşterea acestora până la activitatea de executare silită, respectiv până la stingerea obligaţiilor contribuabililor indiferent de modalitatea prin care aceasta se efectuează.
In luna mai 2012, Curtea de Conturi de publicat online RAPORTUL DE AUDIT (sinteza) încheiat la AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ – Auditul performanţei privind colectarea impozitelor şi taxelor cuvenite bugetului public pentru perioada 2007-2010 [126 pagini – RAPORT INTEGRAL].
În perioada 2007 -2010, la conducerea ANAF s-au aflat:
– Daniel Chiţoiu (2004-2008), deputat PNL, ministru al Economiei din 2012 și presedinte din 2007, momentan suspendat, la Camera Consultanților Fiscali,
– Sorin Blejnar(2009-2012), membru PDL.
Au fost auditate activităţi şi/sau entităţi legate direct sau indirect de sistemul de administrare a creanţelor bugetului de stat. Structurilor teritoriale ale Curţii de Conturi au întocmit un număr de 51 de rapoarte de audit al performanţei. Astfel, au fost auditate:
– Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), cu structurile teritoriale – 42 Direcţii Generale ale Finanţelor Publice (DGFP);
– Autoritatea Naţională a Vămilor (ANV) cu structurile teritoriale – 8 Direcţii Regionale pentru Accize şi Operaţiuni Vamale (DRAOV);
Obiectivul principal al auditului îl reprezintă evaluarea modului de administrare a impozitelor şi taxelor de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi structurile subordonate acesteia.
În acest sens, echipa de auditori publici externi a urmărit obţinerea de informaţii pentru a se putea formula răspuns la cele 3 întrebări principale ale misiunii de audit al performanţei privind colectarea impozitelor şi taxelor:
1. Managementul administrării fiscale a impozitelor şi taxelor cuvenite bugetului public este performant?
2. Strategia ANAF pe termen mediu şi /sau lung referitoare la colectarea/realizarea veniturilor bugetului de stat, bugetelor asigurărilor sociale, bugetelor fondurilor speciale a fost pusă în aplicare în mod eficient?
3. Aplicaţiile informatice şi infrastructura IT permit administrarea eficientă a impozitelor şi taxelor?
În raport, Curtea de conturi estimează că impozitele neîncasate din economia subterană sunt intre 6,9 mld. Euro și 14,5 mld. Euro
Curtea precizează că că aceste sume nu vor putea fi niciodată încasate în totalitate, însă colectarea parţială a acestora prin fiscalizarea unui segment al economiei subterane poate aduce importante venituri suplimentare la bugetul general consolidat.
Diminuarea cu 25% a evaziunii fiscale actuale ar putea aduce venituri suplimentare între 1,7 miliarde de euro (în ipoteza unei evaziuni fiscale actuale de 17%) şi 3,6 miliarde de euro (în ipoteza unei evaziuni fiscale de 30%).
Performanţa administraţiei fiscale din România în realizarea funcţiei de colectare a veniturilor bugetului public poate fi cel mai bine reprezentată de manifestarea şi evoluţia a două fenomene:
evaziunea fiscală – fenomen destul de extins şi generalizat în unele sectoare ale economiei naţionale, ce afectează semnificativ veniturile bugetului public;
nivelul scăzut al gradului de conformare voluntară la plată a contribuabililor, ceea ce determină un nivel ridicat al arieratelor înregistrate în evidenţele autorităţii fiscale. Calitatea activităţii serviciilor de executare silită din cadrul structurilor teritoriale ale ANAF este esenţială pentru recuperarea creanţelor bugetului de stat, în condiţiile în care volumul arieratelor a ajuns la un nivel foarte ridicat.
Cureta de Conturi a identificat foarte multe probleme la principalele activități ale ANAF, si consideră că majoritatea vulnerabilităţilor identificate se manifestă pe fondul carenţelor sistemului de control managerial intern. Auditorii au constatat vulnerabilități în următoarele domenii:
– vulnerabilităţi privind controlul managerial
– vulnerabilităţi privind executarea silită
– vulnerabilități privind schimbul de informații și interoperabilitatea structurilor implicate
– vulnerabilități privind elaborarea proiectului bugetului de stat
– vulnerabilități privind impunerea din oficiu și gestionarea declarațiilor fiscale
– vulnerabilități privind controlul veniturilor persoanelor fizice
– vulnerabilități privind inspecția fiscală
– vulnerabilități privind activitatea Autorității Naționale a Vămilor
– vulnerabilități privind activitatea Gărzii Financiare.
Din multitudinea de vulnerabilități identificate de auditori, menționăm următoarele:
- organele de executare silită nu au proceduri clare de lucru prin care să fie reglementate operaţiunile ce cad în sarcina fiecărui lucrător din cadrul acestui departament, astfel încât să fie detaliate responsabilităţile şi termenele precise de realizare a fiecărei sarcini. Procedurile/reglementările existente sunt în general confuze, neclare şi permit aplicarea măsurilor de executare silită după criterii subiective;
- colaborarea inadecvată între organele de executare silită și cele cu atribuții de control;
- neaplicarea în numoeroase situații a măsurii atragerii răspunderii solidare a administratorilor contribuabililor pentru care s-a declarat falimentul existența unor situații în care agenţii economici care înregistrau obligații fiscale au fost radiați fără ca organele fiscale să se înscrie la masa credală.
- lipsa unui sistem unificat de gestionare și administrare a informațiilor cu caracter fiscal;
- utilizarea insuficientă a datelor și informațiilor deținute de diferitele structuri componente din ANAF;
- manifestarea unui grad de interoperabilitate scăzut între diferitele structuri ale ANAF, care în general funcționează independent (servicii de executare silită, direcții de inspecție fiscală, Garda Financiară, Autoritatea Națională a Vămilor, etc.);
- ANAF nu este angrenată în fundamentarea veniturilor bugetare și la elaborarea proiectului legii bugetului de stat. Procedura descrisă de OMFP 2131/2009 nu ține seama de capacitatea și performanțele dovedite de ANAF în colectarea veniturilor fiscale. Acest fapt contribuie la manifestarea unei acurateți scăzute în efectuarea calculelor de previzionare a nivelului veniturilor bugetare anuale la nivelul direcțiilor de specialitate din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, întrucât se constată în fiecare an discrepanțe majore între programul inițial de încasări și valoarea veniturilor efectiv realizate. În aceste situații, supraevaluarea inițială a veniturilor conduce ulterior la necesitatea diminuării cheltuielilor programate prin rectificări bugetare.
- preocupare redusă pentru depistarea persoanelor fizice care realizează venituri mai mari de 35.000 euro anual în vederea înscrierii acestora ca plătitori de TVA
- lipsa obligativității depunerii unei declarații anuale de venit de către toți contribuabilii persoane fizice, indiferent de sursa veniturilor (deficiență legislativă).
- neefectuarea controlului asupra corectitudinii și realității veniturilor persoanelor fizice;
- manifestarea unei preocupări reduse la nivelul structurilor de inspecție fiscală pentru identificarea și înregistrarea în evidența fiscală a tuturor persoanelor fizice care desfășoară activități impozabile;
- existența unui cadru legislativ care nu sancționează drastic contribuabilii ce utilizează documente fiscale de achiziție fictivă de bunuri și servicii în scopul diminuării impozitului pe profit/venit datorat;
- ponderea majoritară în fondul de timp al inspecției fiscale o dețin verificările fiscale pentru soluționarea cererilor de rambursare a TVA, în detrimentul verificărilor fiscale din proprie inițiativă, bazate pe analiza de risc.
- lipsa obligativității definirii în actele de control întocmite a criteriilor utilizate în alegerea sondajului aplicat pentru selectarea operaţiunilor sau documentelor verificate pentru obţinerea asigurării că acestea respectă principiile legalităţii şi conformităţii cu normele fiscale şi contabile, cu consecințe asupra identificării și colectării veniturilor suplimentare la buget;
- nesolicitarea Dosarului preţurilor de transfer la agenţii economici verificaţi de către echipele de inspecție fiscală, deşi aceşti contribuabili au derulat tranzacţii cu valori semnificative cu părţile afiliate (străine sau române), cu efecte asupra rezultatelor ce influențează veniturile statului din impozitul pe profit și impozitul pe venit.
- necalcularea, neînregistrarea, necomunicarea şi neurmărirea încasării sumelor accesorii (dobânzi şi penalităţi de întârziere) conform OUG nr. 39/2010 pentru modificarea şi completarea OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală precum şi neactualizarea obligaţiilor restante prin calculul de obligaţii fiscale accesorii;
- durata prea mare de instrumentare de către comisarii Gărzii Financiare a cazurilor cu indicii de evaziune fiscală.
Auditorii Curții de Conturi au emis 28 de recomandări în vederea eliminării sau reducerii vulnerabilităţilor identificate.
Documente anexate:
– raport integral 2012-Sinteza_Raport_de_audit_ANAF-_colectare_