Cifra de afaceri din legislația contabilă diferă de cea din norma fiscală. Confundarea lor atrage penalități costisitoare.

Majoritatea contabililor înțeleg conceptul de cifră de afaceri așa cum se regăsește definit în legislația contabilă (OMF 3055/2009) și scapă din vedere faptul că regulile fiscale folosesc definiții specifice pentru anumite elemente deja definite în legislația contabilă sau care pot să difere chiar în cadrul legislației fiscale de la un capitol la altul. Consultanții Accace, unul dintre liderii din Europa Centrală și de Est în zona serviciilor de outsourcing și consultanță, explică diferențele și riscurile generate de înțelegerea greșită a cifrei de afaceri:

Cifra de afaceri reprezintă un indicator folosit pentru a evalua vânzările realizate de o entitate pe parcursul unei anumite perioade. În cadrul reglementărilor contabile este definită cifra de afaceri netă care cuprinde „sumele rezultate din vânzarea de produse şi furnizarea de servicii care se înscriu în activitatea curentă a entităţii, după deducerea reducerilor comerciale şi a taxei pe valoarea adăugată, precum şi a altor taxe legate direct de cifra de afaceri (OMF 3055/2009, pct 33, alin 1).

Cele mai multe diferente între modul de calcul al cifrei de afaceri definită în norma contabilă și modul de calcul al cifrei de afaceri conform legislației fiscale se regăsesc în cadrul Titlului VI din Codul fiscal „Taxa pe valoare adăugată“ care prezintă trei definiții diferite ale cifrei de afaceri:

• Cifra de afaceri ca plafon la stabilire a regimului special de scutire pentru înreprinderile mici conform codului fiscal Art 152 alin. (2) conține: valoarea totală, exclusiv taxa, a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii efectuate de persoana impozabilă în cursul unui an calendaristic, taxabile sau, după caz, care ar fi taxabile dacă nu ar fi desfăşurate de o mică întreprindere, a operaţiunilor reprezentând livrări intracomunitare de bunuri, prestări de servicii intracomunitare, a altor livrări pentru care locul se consideră a fi în străinătate, a operaţiunilor scutite cu drept de deducere şi a celor scutite fără drept de deducere, prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. a), b), e) şi f), dacă acestea nu sunt accesorii activităţii principale, cu excepţia următoarelor:

        a) livrările de active fixe corporale sau necorporale, astfel cum sunt definite de codul fiscal;

        b) livrările intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform codului fiscal

• Cifra de afaceri la plafon pentru aplicarea sistemului de TVA la încasare cuprinde valoarea totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere, precum şi a operaţiunilor rezultate din activităţi economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate.

De reținut faptul că operațiunile scutite fără drept de deducere nu se iau în considerare la calcularea cifrei de afaceri pentru aplicarea sistemului de TVA la încasare, în schimb vor intra în calcul vânzările de active fixe corporale sau necorporale.

•  Cifra de afaceri ca plafon pentru stabilirea perioadei fiscale cuprinde operaţiuni taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere şi/sau neimpozabile în România dar care dau drept de deducere.

Pentru toate cele trei plafoane menționate mai sus, companiile vor lua în considerare la calculul cifrei de afaceri inclusiv facturile emise pentru avansuri încasate sau neîncasate şi alte facturi emise înainte de data livrării/prestării.

„Cifra de afaceri fiscală include unele elemente care nu sunt cuprinse în cifra de afaceri contabilă, ca de exemplu vânzările de mijloace fixe, vânzările de servicii pentru mai multe perioade – care se recunosc ca venturi amânate în balanța de verificare -, avansuri facturate dar, în același timp, exclude anumite elemente din cifra de afaceri contabilă și anume: veniturile facturate în perioadele trecute și recunoscute în perioada curentă folosind contul 472 „Venituri în avans“, venituri din subvenții aferente cifrei de afaceri, venituri estimate pentru care exigibilitatea TVA-ului nu a avut loc și nu au fost încă facturate”, explică Ramona Sandu, Accounting Manager în cadrul Accace.

Așadar, spune consultantul, riscurile care sunt generate de înțelegerea eronată a cifrei de afaceri sunt foarte mari atât pe termen scurt cât și pe termen lung, fapt pentru care profesioniștii contabili trebuie să analizeze legislația fiscală și să înțeleagă dacă o prevedere sau alta face referire la cifra de afaceri așa cum este prezentată în legislația contabilă sau există un alt înțeles al conceptului definit de norma fiscală.

„De exemplu, dacă termenul „cifră de afaceri” se înțelege greșit din perspectiva TVA-ului, entitățile pot utiliza perioade fiscale sau regimuri de taxare eronate, ceea ce va conduce la majorări și penalități costisitoare în cazul în care erorile sunt descoperite în timpul unui control fiscal”, conchide Ramona Sandu.