Combaterea întârzierii în executarea obligațiilor contractuale de plată – principalele măsuri

Pe 5 aprilie 2013 a intrat în vigoare Legea 72/2013 privind combaterea intarzierii in executarea obligatiilor de plata a sumelor rezultand din contracte incheiate intre profesionisti si intre acestia si autoritati contractante.

Legea transpune Directiva nr. 7/2011/UE a Parlamentului European si a Consiliului privind combaterea intarzierii in efectuarea platilor in tranzactiile comerciale.

Cele mai importante prevederi introduse sunt urmatoarele:

Contracte incheiate intre profesionisti
· Legea ofera definitia profesionistilor si prevede ca termenul de plata a sumelor rezultand din contractele intre acestia nu poate depasi 60 de zile calendaristice.
· Prin exceptie, partile pot prevedea in contract un termen de plata mai mare, cu conditia ca aceasta clauza sa nu fie abuziva, conform prevederilor actualei legi.
· De asemenea, Legea prevede modalitatea de determinare a dobanzii legale penalizatoare pentru platile cu intarziere, precum si termenul de la care curge aceasta dobanda. În cazul in care partile nu au stabilit nivelul dobanzii, aceasta se va calcula pe baza ratei de referinta a dobanzii stabilite de BNR.

Contracte incheiate intre profesionisti si autoritati contractante
· Autoritatile contractante, definite conform Legii, au obligatia sa respecte urmatoarele termene de plata:
a) 30 de zile calendaristice de la primirea facturii sau a altei cereri echivalente de plata;
b) 30 de zile de la receptia bunurilor sau prestarea serviciilor, daca factura a fost emisa anterior livrarii/prestarii, sau nu a fost emisa;
c) 30 de zile de la receptia bunurilor sau verificarea acestora, daca este prevazuta o procedura de receptie prin lege sau contract. Procedura de receptie nu poate depasi 30 de zile decat in cazuri exceptionale, determinate de natura bunurilor receptionate, sub rezerva ca aceasta clauza contractuala sa nu fie una abuziva.
· Termenul de plata poate fi extins la maxim 60 de zile calendaristice daca acesta este prevazut expres in contract.

Legea prevede sanctionarea cu nulitatea absoluta a clauzelor contractuale prin care se stipuleaza un termen de emitere/primire a facturii, prevedere valabila in cazul ambelor categorii de contracte mentionate anterior.